40\J:O

NI I NI A I^ Q
'
'
.'\\,/-\.rJlAl\
?ffi
lL.USTRA| l, l: LlclA MACOVEI
:E\'-.-.---
,/ ,/''
e.
I
I
a
Dragii mei copii, ad dau
Gartea
pringulai
Miorlu.
Daai-n ea o sd
gdigi
Mulgi apii nemferigi,
Ajutayi
pe
sriitor
Ca-n ztolwml ttiitm
Sd se-ocape ru de
prinyi,
Ci de ooi., copii anningi.
PRINTUL
MIORLAU
Intr-o impir[qie cam
ploioasi,
trliau un impirat
;i-o-mpiriteasi
ce-aveau, cum se cuvine, gi un prin!,
singur la perinli.
Prinqul era de
;ase
anigori
gi
miorllia din noapce pini-n zori.
ln loc de << vreau !>> sDunea <{ miorlau l>>
$i
tot
(
miorlau !>> pentru << nu vreau !>>
(- N-am inqeles! vegi spune voi.
Ce-i ista,
prin!
? Sau e pisoi I
Te rugim se nu-!i urmezi povestea
pini nu ne l6m.ure;ti acestea.
-
Ribdare, dragii mei copir,
gi singuri vi ve!i lemuri).
Deci, cum spuneam, cu pringul miorliit
de loc nu era lesne de treit.
Cind i se aduceau bomboane.
-
el miorliia ci vrea baloane;
gi-n loc de baloane
voia tromboane
gi-n loc de trom boane
voia bomboane
dar nigte bomboane
cu gusr de baloane
si-n care sd sufle
ca-n ni;te tromboane !
Astfel de dulciuri
-
vai !- nu se giseau...
$i
pringul miorliia: Miorlau ! Miorlau !
Miorlau !
-
ctr ploui-afari;
Miorlau !
-
ci-afari-i soare
I
Miorlau !
-
c5-i zi de lucru;
Miorlau !
-
cd-i sirbtrtoare...
Piringii nu
ltiau
ce si-i mai facl
-
numai si taci.. .
ii aduceau in fiecare zi
I
o mie-o suti una
jucirii:
ciigori de lemn,
pu$ti de tras la semn,
Sume 9i
creioane,
rage dolofane
de celuloid,
ti
cilei, qi mige,
ii
piputi semele
cu ochi ce se-nc h id
Si
iar se deschid. . .
Ah, dar prinqul nostru nu tScea de fel.
El voia ceva gtiut numai de el:
ceva rotund, dar gi pitrat,
mai mult sublire, dar
fi
lat,
bun;i la spart
$i
la mincat,
de o cu loare,
(nu;tiu care)
dar nu acea
pe
care-o are...
Miorlau !
-
de ce e luna lunl ?
Miorlau !
-
friptura nu e buni!
Miorlau !
-
vreau si mlninc compot I
Nu vreau compot ci nu mai pot!
Miorlau !
-
ci nu m[ plac de loc !
De ce am nas si nu am cioc I
(Ei,
;i
pe urmi,
line-te:)
'
De ce-s coco;i, cocogii I
De ce sint rogiile ro;ii
gi vinetele vinete I
...Albi
;i
implratul, albl
;i-mplriteasa.
De-atita miorlliali, se-mboln lvise casa.
Can arii asurzire, ctrleii leginarl,
iar caii se mutarl
cu totu-n alti tar5.
Bostanii
$i
verzele
pirisirtr gridinile.
Fugiri giin ile.
Tburari
;i
berzele.
$i
se f[cu
-
pe cite
gtiu
-
in
jurul
pringului
-
pustiu.
. .. Doar miqele sosiri toate
cu cozile incirlig ate,
torcind de zor.
la p rintigor.
Sfirr... sfirr...
Ce pisici
cu ochi mici !
Ce motani
n izd riv an i !
Si-nranrrri < i-l :tite
miorliind, motan i
$i
mite:
(<
M iau-m iorlau !
Hai cu noi !
Nu eiti p rin!.
E;ti pisoi.
Nu mai sta ! Vino-ncoa I
De-acu m,
ioareci
vei minca.
Col!ii rAi vor
sti
sI roadi
ti-o
s 5-!i creasca-o coadi-coadd,
I
heare
-
g he are
la p icio are,
blani moale,
Pe
sPrn areJ
sl trr. . . sItrr...
ochi ciaciri,
li
musteti
-
fi-o
si te feregti de big
si de cei cu coltii rii,
de dulii si de potai
. >
Atunci
prinligorul,
de frici
sA nu se
prefaci-n pisici,
uiti de miorleitul lui, firegte,
si
prinse
s; vorbeasci omenegte.
Pisicile-au
plecat
tiptil, tiptil:
(
Acesta nu-i
pisoi,
ci e copil !>>
$i
foarte bosumflate furd ele
ci au putut astfel se se intele...
r*,
,\..t,t
Dragi cooii, povestea-i
g ata.
Si v[ ducegi imediat
gi la mama,
gi
la tata,
str Ie spunegi rlspicat:
< lubilii mei pirinli,
nu vreau
sl fiu
9i
eu un pring
Miorlau !>j
EU
$r
TATA
Tata ia o carte-n mini.
In aceasti septimin6,
E intiiul ceas tihnit
'
Cind
.se-aFaz;
la citit.
Asta nu-i
purtare perinteasci !
Cind sint eu de fagi
-
si citeascS!
Deci, socot ci a venit momentul
Ca sI-mi string, pe loc, tot regimentul:
Opt osta$i de plumb pe-acelagi rind,
Of igerul, mindru defilind,
lari eu, in fru nte a-arm atei,
Mi prezint
in fa_t a tatei.
lau in miini o tobi mare
$i-o
trompeti
s u bgiricl.
Suflu-n ea cit pot de tare.
Bat in tobi pin' se strici.
r.cy
t1t,-.
--1\
\\
t
#
;ri' ;
to
:::ii:i&
;';
e
...<< Nicugor, imi spune tata, blind.
Vid: egti tobogar gi esti trompet.
Dar citesc
;i
nu pricep un rind.
N-ai vrea si te
joci,
dar mai incet ? >>
Stau o clipi, stau chiar doui
$i
glsesc o
joacl nou6;
Din dulap iau mingea mea de gumi
fi-o
arunc in tata. Buni glumi!
Tata insl nu ride de loc.
Parci nici n-ar fi
pirtas
la
ioc,
Ci se uite lung la mine-ncoace,
Dar de ce, eu nu
PriceP
$i Pace'
Negisind alt
ioc
de fel,
Stau pe-un scaun, cu ribdare.
Niscocesc un cintecel
$i
il cint in gura mare:
<< Un
papuc gi-nci-un papuc,
Doi papuci cu trei papuci
Se-ntilnirtr la u lucr.
Ce faci tu, papucule ?
Merg la pogte, cucule !
Cucu, cucu, un' te duci I
Trei
papuci cu opt papuci.
Patruzeci
;i
cinci de nuci.
Cucu gi papucu !
Nucu gi cu cucu !>>
Tata cartea-n mini-o ia
$i
se d uce-al5tu rea.
Ei, acum sint sinSur cuc.
< Un papuc gi-nci-un papuc... >
Poate-acum si cinte Nicu.
Nu-i in camere taticu'.
...Da, dar daci nu-i tAticu'
N-are rost se cinte Nicu.
Toba-i insa altceva.
Ea se- aude het, departe,
Dar mite alStu rea
Unde tata st6 cu-o cartel
Stragnic md mai
joc
acum !
Poc gi bum !
Bunicuga poarte coc !
Bum
9i
poc !
,..Ziu cl nu mi suoiri de loc
Cind cite$te tata llngi sobi.
Atuncl el de ce se face foc
Daci bat
$i
eu nilel in tobi ?
.Trosc
!
$i
pam!.$i buf!
$i
bum!$i poc!
VISUL
LUI
FANET
Sti FSnel in pat gi face-un plan:
<< Vreau se fiu st;pin pe ocean !
Marinar mi fac
-
si-o si m5-ncumet
Si mi lupt cu vintul riu;i umed.
Vreau si-nfrunt talazul cit un munre.
Stropi siragi sA-mi picure pe frunte!
Ha-ha-ha! Viteaz sint ca un reui
Marea face sluj la glasul meu.
E destul sI spun odati: << Hel !>>
Ci s-a si culcat pe locul ei.
Marinar mi fac: o aspri viag6,
Plini de primejdii, dar mireaqS l
Printre ghequrr vesnice voi trece.
Focile, de spaime,-o si se-necel>>
Mama:
-
Treci, FInel,
qi
spald-te. ci-i zece I
Flnel:
-
Nu vreau, mame... Apa e prea receee.
L
Y
@
LIZUCA
UIIUCA
Pe un scaun
gade.
Lizuca
uituca.
Unghiile-gi roade
Lizuca
uituca:
<< Unde mi-s ciorapii I Am uitat.
(Parci-aseari i-am zvirlit sub pat).
$i
cordonul unde mi-i acu'?
L-oi fi pus cumva-n dulap sau nu ?
Unde mi-i penarul ? N-am habar.
Dar creionul ? Poate-i in oenar.
lar compasul, ia-l de unde nu-i.
L-oi fi pus cumva-n cutia lui ?
Unde-i Geografia ? Vai de mine,
Ci mi fac la gcoali de ruline.
Am uitat atlasul undeva.
Vai de mine, unde-i guma
mea ?
Nu mai
$tiu
ce leclii-am de flcut
Pentru miine. - Orarul l-am pierdut.
Vai, gi-acuma-s tezele in toi !
Nu gtiu:
miine-i miercuri sau e
loi
?
Unde mi-o fi tocul
Ci nu-i aflu locul I
k^.--
'-...
"
'.'tw'
.- a'
.f
\rpy
*ol
Jo,,"'"
/t
,r'F""*
/)'. ''
I
'r
I
tf&\t
-
I
-l
./wtr/
i."
;?
^ry
7,ry
=<,:
Nici pantofii nu-s.
Unde i-oi fi pus ?
Unde-i catarama ?
S-o intreb pe mama.
Unde mi-e cravata ?
Sd-l intreb pe tata >).
-
Eu m-am siturat! rosti deodat'
Un caiet,
-
$i
eu m-am siturat!
Un papuc i-a dat rispuns.
$i-apoi,
Togi, in cor:
-
Ne-am strturat
ti
noi !
(fi si vezi pe urml tiriboi !)
Un pantof zburl pe pliti
Val-virtej, n ici vorbi,
Iqi lui vint intr-o clipiti
$i
-
siri in ciorbi!
Se
poate-aga
ceva, of, of,
ln loc de-o ciorbi de cartofi.
Una de pantofi ?
$i-n
loc de-o ciorbi de liptuci,
Una de p apuci ?
Da, se poace, la uituci !
lar com p asu I
Face pasul
Mare, cit poate de tare,
$i-o
zbughegte-n lu mea mare.
Trece peste Caraiman
Ca peste-o movili,
Giure;te un tip$ an
Fdri nici o mili.
lar cravata
E nervat;
S-a lipit de raft
-
gi gara!
Sus, pe lampi, un ciorap.
Lucrurile.gi fac de cap.
Nistureii joaci-o
sirbi
Prin unghere
gi sub masi.
Bluza zice ce e cirpe
$i
deretici prin casi.
Neagri s-a ficut de praf.
Dtr
pantofilor
perd af.
Zice
;i
perdeaua: << A !
Am uitat ci sint perdea.
Nu cumva oi fi vintrea ?
Unde mi-e corabia
? >>
lar pe-un scaun gade
Lizuca
uituca;
Ung hiile-9i roade
Lizuca
uituca.
. ..$l-o sl stea aga,
ffni o s[ uite cum
de bunS seami,
o cheami.
MINCIUNA
-
leri mergeam pe stradl, cind,
deodat6,
Ce se vezi ? Un crocodil se-ar'atd.
Vine citre mine, verde, mare.
Cu opt sute treizeci de picioare.
la te rog,
-
i-am spus,
-
sE nu-mi cali price
Ci
pe
dati te striyesc, amice!
El s-a speriat lngrczitor
$i-;i
aduse-un lup intr-ajutor,
Nu era un lup cum vezi
oriunde.
Avea gase
cozi si-un corn in frunte.
Poli s; ai si sapte cozi
Si.
zece,
-
i-am strigat,
-
:i,tot mi lasi rece!
$i-am
ricnit odati: ohoho !
De-au
tulit-o care lncotro.
-
Nu-i nimica. Spune cite-i vrea,
...Cd
tot nu te crede nimenea,
Dar cind iei un 2
-
atuncea-mi
Das:
Daci spui ci-ai luat un
8, acasi.
Aia e minciuna cea mai mare
Ci o
poate
crede flecare.
(}
ll
.i?
{*-
!
*!
4.n
L
'^\i
-h
T'
'ii
f;;
fft
i1
t;
-'
-ag-
DOMNISOARA
DE SMINTINA
Domnigoara de smintini
Nu e chiar aga bdtrini.
Noui ani si aibi. Poate,
Noui ani
ti
ju
m etate,
$i-i
un fel de neam, pe
scurr,
Cu.Pringesa de iaurt.
O zorea cu fusti-albastr[,
Cea mai 'nalti floare-n
glastri,
Bag[ capul pe fereastri:
Unde-i domnigoara noastrl?
Un' si fie ?
Doar se gtie.
Cu oglinda, nas ln nas,
StE de vorbi de vreun ceas:
<< Nu-i aga ci sint frumoasi,
Oglinjoara mea ?
Am roc h igi
\Jglnloara
de m itase,
mea.
Pir bilai, alba;tri ochi,
Oglinjoara mea.
Si nu-mi fie de deochi!
Oglinjoara mea !>>
Dom nisoara de smintini
Nu e chiar aga bitrind,
Dar se teme
De-orice vreme.
Foarte rar o vezi pe-afari.
Cind e timp de primivari.
Nu mai iese c-o imbati
Adierea-nmiresmati.
Vara, iar, ci e prea cald,
Tocu-i intri in asfalt.
loamna, rarall, ca
Pe Proare,
Bucle le si nu se-nmoaie.
larna
-
brrr: sa nu-r Inghele
Nasul cirn, o frumusete
!
Ploaie, soare, nea sau vint,
Toate-s
rele-ntr-un cuvint !
Dom n isoara de smintine
Plinge-ntreaga
s iptimin i:
<< Nu mai pot de oboseali !
Toatl ziua merg la;coalI.
Nu-i aga c5-arit cam prost,
Oglin
joara
mea ?
Parci nu sint cum am fost,
Oglinjoara mea.
Buclele mi s-au lisat,
Oglinjoara mea.
Prea am mult de ?nve!at,
Oglinjoara mea !
Ah, ah, ah,.vileu, vileu,
Of
-
9i
alte interjeclii !
Totul e atlt de greu
$i-am
atit de multe leclii!>>
Domnigoara de smintini
Orice treabi o am?ni.
Nu
poate sl faci treabi:
Ctnd sI ia mitura-n mini,
Mitura din minl-i scapi.
De firaE nu vrea si
gtie
.$l nici de buctrtirie
Ci miroase tare-a ceapi
i
lar de teami ci se-nleapi,
Acul nu
poate
se-l
!ie.
Ah, ah, ah;i
Ah, ml-n1ep !
Nu mai vreau
Prea e greu !
Of gi au!
Aoleu !
vai, vai, vai !
)r
var, ma tal
I
\.
-:i
4
-,
")
Ale
,,
i
,'
&-l
{
i
,i
Da-ntr-o zi s-a intimplat
Un lucru neagteptat.
Tot zoreaua cea alb astri,
Cea mai
'nalti
floare-n glastri,
Vir?
capul pe
fereastri:
Unde-i domnisoara noastr.i ?
Un' sI fie ?
Nu se stie.
in odaie, iaca n u-i.
Nici in baie iaca nu-i.
Nici oglinda nu-i in cui.
Unde-i ?
laca-am si vI spu i.
leri, cam pe la noui
-
poate
Pe la noui
ju
m etare,
Domnisoara
de s mintin i,
Ne-am apropiat, pe scurt,
Cu Pringesa de iaurt,
A lu at oglinda-n m?n[
$i
s-a strecurat fru mos
lntr-un vas de sticld, gros,
fi-a
mai afezat pe el
$i
un fel
De
fervelel,
Fir de praf
se n-o atinge,
Si n-o ploui, sl n-o ningi,
$i
si nu-i ceari ceva
Niciod at[, nimenea:
Nici la gcoaltr si
Nici tabla si nu
nu mearge,
o
$tearga,
Nici sI cinte-n cor
!i
nici
Si n-ajute celor mici
;
Mamei, nici atit. Si-gi cruge
Mult gingagele-i minuge,
S[-gi priveascl in oglind tr
Mutriqoara suferind I,
Vorba ceea, si rlmlni
DomniEoara de smlntln i.
uar s-a InflmPrar a$a:
Miga moale
$i
tircati
A dat buzna Deste ea
$i-a
mincat-o
-
toatl, toar6!
. . . Nu mi credegi
?
Intrebali-l pe pisic.
Nu-i n im ic.
Nu
;tiu
cin'
!i-a
zis gi nic'
Cin' te puse mlscirici.
Cred ci singur
gi-ai
g5sit
Felul lsta z[picit
De a ride fdrl
.rost.
De-a siri pe blnci in clasl.
De-a strica tot rostu-acase,
Ca un prost, da, ca un prost.
Ce-gi mai trebuie$te
lie
I
Poate-atita:
o scu fie
Cu pompoane
de arn ici,
Ca la orice
mdscirici.
Eu
gi-o
spun.
$i
nu-s mai mare
Dec?t tine. lnsi gtiu
Foarte
bine, mi se pare,
Ce se cade, cum s[ fiu.
Nu fac tumbe tam-nesam,
Nu nechez
;i
nici nu fac
Ca gdina:
<< cotcodac !
MASCARICIUL
\-
Y.
,it/
"/
1
i
,}Lo*
.l'j
i']i
-
*.
Vine uliul si mi pape !>>
Nu sint nici hipopotam
Ca si umblu-n patru labe
Ba de-a lungul, ba de-a latul.
Nu scincesc ca apucatu I
Si se sperie tot natul:
<< Vai, s-a inecat bilatul!>
Ai vizut cumva in clasi
Pe vreunul dintre noi
Ca sl intre sau si iasi
Cu atita tiriboi ?
Ba
gipind
ca un cocol
Care-ar suferi de gilci,
Ba, vopsindu-;i nasul rot
Ca paiatele de bilci ?
leri ai resturnat cerne ala
Pe bocancii . tii curati.
Ai minji tu toati
fcoala
Dar
!i-e
teaml sl n-o pa!i.
Vid ci te-ai pornit
li
azi.
Tburzi
{ lipi
$i
sari
9i
cazi,
Bilbii vrute si nevrute,
Numai gura ta se-aude.
Nu
qtiu
cin'
!i-a
zis
ti
nici
Cin' te puse m lscirici.
Poate cl-ai si vrei odati
Se rostetti ceva cu rost.
Lumea-n
jur
n-o s; te creadi
$i
va ride ca de-un prost.
Gluma-i bunl, daci vrei,
Dar cind e la locul ei.
Daci vegnic te imbie
Farsele gi glumele,
<< Mlscirici > pentru vecie
fi-o
rimine numele !
i*l
tr
.
-Ii.*
l$''
lN
IARA
rut MURA-N
GURA
ln
Jara
lui Mur[-n guri,
Totul mi-este
pe misu ri.
Cind mi scol de dimineagi,
(Nu la
;apte,
ci la zece)
Vine-o tavi cu d u lce agi
$i-un
pahar
cu api rece.
$i
5i
d u I ce ag a- ryr.i
paharu-mi
zice: ia-mi I
zice : bea-mi !
<< la-mi, bea-mi >>-ugor de zis !
Gu ra insi s-o deschizi
Nu-i de loc aga ugor:
Ajutooor !
Ajutooor !
Linguri!a, griiu lie,
lmi deschide gura mie.
Ei, aga mai merge, zic,
Dac6 mi ajuli un pic.
tl
Da, e timpul si fac baie.
Apa intri in od aie
Cu volanele-i albastre :
-
Ne-adreslm Domniei Voastre,
Cum dorigi si fili spilat I
-
Uite-aga, culcat in pat.
-
Cu m dorigi sA fili liut I
Uite-aga, in agte rn ut.
$i-acu
m, prosopul cel pufos
Se-nclinl moale
pini
jos:
-
Eu si vi frec a9 vrea pe spate
-
Nu, vai de mine, nu se poatel
intreabi-te
$i
intre abl-m 6:
Cum pot sl ies din plapumi ?
Afar5-i frig! In pat e cald.
La urma urmei
-
nu ml scald !
lll
in
lara
lui Muri-n guri,
Caqti o
guri cit o gurd
,i
indati-li pici-n ea
Tot ce vrei
$i
tot ce-ai vrea:
Sirm6luge-n foi de vigi,
Supi caldi, tocini{i,
Cozonac, compot, halvi!5,
Cirniciori
$i
ciulama,
Murituri, etcetera. . .
Am mincat
De m-am u mf lat,
Nu-i nimic. O macara
lati cl pe sus me ia
$i
m-agazl dupi plac,
Colo-n umbri-ntr-un h amac.
U1a, uga, ce sd zic
Bine-i cind nu faci
Lecqiile stau pe mas5.
,.
nimic !
IV
uar oe recFt nrcr ca-mr
pasa.
Eu ml legin in hamac,
Ele
-
singure se fac.
<< Dragi aritmeticd,
Nu gtiu ce te-mpiedici,
Si-mi rezolvi vreo cinci probleme.
Eu de fleacuri nu am vreme...
,r-K':-,3';--l
-\
.9
)-,
\-\-_------'
/L
Draga mea
Sramatici,
Nu fii antioatici !
Nu fii, ziu, nesu feritl
9i
transcrie-ntr-o clipiti
Exercitiile mele.
Vezi cI eu n-am timD de ele!
Hai, draga mea istorie,
N-am chef si am memorie !
Tine
minte tu, mai bine,
Cine s-a luptat cu cine,
ln ce an
gi-n care loc
-
Eu sl-nvtr1 n-am timp de loc.>>
Lecliile-mi fac
Scau
$i
mot6i
Pe
in
Prac.
nam ac.
tn tara tul
Am prieten i
Muri-n
gu
ri,
pe m lsu ri.
Vreli si vi-i prezint cumva
S-a ficut ! Pofti-ti incoa'!
,
Asta-i Puiu
Asta-i Lici
Prinde-Muqte.
Vreau-Gilugte.
Asta-i Mircea Strlmbi-Nas.
Asta-i Dugu Mielu-Gras.
Asta-i Mila Linge- Frigci.
Asta-i Tudor Nu-Se-Miqci.
Asta-i Sanda Somn-ln-Gene
Si-ista-s eu: Burduf-De-Lene
!
Toati, toati ziu lica,
Ali vazut, nu fac nimica.
fi
programul nu se-ncarcl.
Astfel, nu e de mirare
Cl ceva mi-mbie oarci
$i
ml trage la culcare.
Ah, mi-e somn de pic !
$i-apoi,
Prea mult am vorbit cu voi.
Cind vorbesc mai multigor,
Obosesc ingrozitor.
Somnul repede te furl
ln
Jara
lui Muri-n guri.
Nici n-ai timp si cali la luni.
Noap...te...
bu. . . ni.
-.
VI
CU NASU-N CARIE
Cindva, intr:o
lari
de foarte departe,
Triia o domni!e, cu nasul in carte.
Nimic nu vedea, n-auzea ce se-ntimple.
Citea firi preget c-un deget la timpli.
Si cite-un mierloi
Zicea: << Hai cu noi
in blinda pidure de cetini!>
Domnila tece a,
Tifnoasi
gi
rea
$i
nu avea nici un prieten.
Treceau
anotimpuri cu soare
;i
ploaie,
Cu ierburi gi flori, cu ninsori
9i
piraie.
Domnita
cu nasul in carte intr-una,
'
Uita cum e soarele, roua
si
luna.
$i
n-avu-ncotro;
Uitd cum
gi
ce
Bogati e viaqa cea vie.
Ci soarele-i
<< O >>
Si luna e << C>>
Atit apucase
si
;tie.
Domnila trufagi era ca piunul:
<< Mai multe ca mine nu
ftie
niciunul!))
$i,
nepisitoare, cu nasul in carte,
De tot ce e-n jur
era foarte departe.
Venea cite-un miel,
Intra in castel,
Zicind: <<
-Hai,
domntgi,
la stini.
Si vezi ciobin asi
$i
urdi
9i
ca5
$i
cea mai gustoasi smintini
!>>
<< Mai lasl-mi, ziu, ctr
prostiile
tale !
La stini-oi veni cind gisi-voi
cu cale.
Acuma nu-mi pase.de oameni
;i
miei.
$tiu
una gi bun6: si iau premiu-ntii!>>
(Asemeni
ciudate fepturi,
mi se pare,
ln clasd la noi, se numesc tocilare).
CEA MAI CRUNTA DINTRE FIARE
Fug migele, fug in negtire
$i
miauni lung
9i
subgire.
-
Ce-avegi ? le lntreabi copacii.
(Ei nu gtiu
nimica, siracii).
-
Hei, unde-ali pornit-o,
prostugelor ?
Le scir!ie roata ciruqelor.
Abia igi rostirA cuvintele
C5, iate, sosesc inainte-le
Citei, cileluge-alerglnd,
Cu cozi rid icate in vint.
Si
iati c; dupe c[!ei
Aleargl un rind de
purcei
Strigind
ca besmetici: Gui! !
Fugigi, dragi
prieteni, fugili !
Pe-o ramurl
sade-un mierloi
)r
lrPa
mereu: Yar oe nor r
$i
fluturii galbeni ca soarele,
Cu spaimi-gi lipesc aripioarele.
-
Eu nu
;tiu
ce-i asta, biiegi!
Fognegte
.
un pilc de scaieqi.
Pesemne, vreo fiari cu mplit[.
re tolr s-a
lurat
sa-r Ingnr[4.
lat-o ! ln sfirtit apare
Cea mai crunt; dintre fiare.
E... Dlnug, de nu mtr-ngel.
Da, un fel de biiegel.
tl
!..
vi
Fi'
t
.-:'
f
'*.t
Cea mai crunti dintre fiare
$apte
ani
iumate
are
$i
mai are
li-obiceiu
I
S[ dea-n ciini cu reteveiul,
$i
cind n-are retevei,
Sd azvirle pietre-n ei,
Si cind
pietre
nu-s pe stradi,
Cu picioru I str-i repeade
Sau mai bine
Si le-anine
Tinichelele de coad i.
<< Coadi >>-am zis I
Pii da, Pis-pis
D-aia are-o coad i-ntre agi,
Ca Dinug de ea si tragi.
$i
cind miga doarme-n
(Somnul,
milei mult i-e
Vine gi Dlnul c-un ac
$i-o
ingeapl (se pricepe
Pini cind pisica-ncepe
Pe sub mese, scaune,
Alergind, si miaune.
Prat
drag),
!)
Ce-i mai vesel pe plmint
Dintre
toate cite sint ?
Si prinzi
fluturi, si prinzi fluturi
Praful
de pe-aripi si-l scuturi
$i
si-i pui ni{el in apA:
Poate mor gi poate scapi.
Cintl-o pasire-n
frunzig I
Hai cu pra;tia, fu ri;.
$ade-o
gizi pe perde a,
BuimAciti, vai de ea,
Hai, strivepte-o, nu mai sta !
Trece-un purcelus pe drum I
Si nu-qi scape nicidecum !
Miqa vrea si se risfete I
Prinde-o-n
usi ! Si se-nveqe!
Deci, cea mai cumptiti din fiare
Se cheami Dlnug, mi se pare.
De el se f"rur. tofi in
jur,
Mi-e mili de dinsul, vi.jur.
in poala
lui, mi-ta tircati
Nu toarce fru mos niciodatf,.
Cilelul cu-urechi clipiuge
in loc si-l intimpine, fuge.
Credingi nu-i poarte, nici dragoste.
Se teme de el ca de-o
pacoste.
ill
h
.sff/,il9l#1r,
lN11\ r ,,?a,i:
-\ft
*t
:cd
"?,
;r
;-
lt
*
,i?
s
?rr
t
i\
n
tjfl.;
'ha\\
*j
rt
$i
pasirea, pasdrea chiar
Nu-i cinti
9
dati micar.
El nu poate-n iarbl si vadtr
Cum gizele merg la
paradi
Cu scuturi de-argint strecurat,
Cu sulili de aur curat,
Cu gingage
De verzi
qi
coifuri
;i
zale
albastre paftale
Si
toli se strecoarA tiptil
Din calea acestui coDil.
E slngur bAiatul prostu!.
Siracu', siracu' Dtrnu! I
Ei, << slracu'>r. . . Vorba vine !
Gine-i r6u de mic,
gi cine
C hinuie pisicile,
Vietiqile, micile,
Cind va fi mai mtrricel,
O si chinuie la fel
$i
pe
cei cu el de-o seami.
Unch'i, mitugi, tata, mamA,
5i
surori,
$i
veri,
ti
frali...
...Daca.
voi o se-l lisa[i I
CU INCEIINITORUT
Mu...mu...mus...ca...zboa...zboa...zboa.
Ui...te-o. ..te-o. ..pe... pe.. .pe. ..re...te..
Nea...gri...e...ti...u...u...goa..ri...
Cu... mi;. ..cdri...in. ..ce.. .ce.. .ce.. .te. . .
Fa...fa...fa...ce-un...Da...pa...pas...
fi-un.
..po...pas...de.. .ci.. .te-un...ceas.
..
A...a...ri...pa...stre...ve...2i...e...
4...a...bia...se...ve...ve...ye...de...
Sti...de-o...ve-. .ve-. .vel... ni...ci.. .e..
Mu...mu...mus...ca...pe...pe...re...te.
Ci voui zborul sd vi fie drag,
lar nu m itcarea-m potmoliti-n prag.
S-atinte!i iute
gi cu-nflicirare
Mireaqa culme ce se vede-n
zare.
It'
CUPRINS
Pringul
Hiorlau
Eu
ti
tara
Visul lui Flnel
Lizuca
ultuca
Minciuna
Domnigoara
de smintini
M isciriciu I
In
Jara
lui Murl-n
gurtr
Cu nasu-n carte
Cea mai crunti dintre
fiare
Cu incetinitoru
I
Nr. 232J
R.d.ctor
& crt: I. t .|nbr
I
T.hnorcd.ctor:
El. C.uru, CoEctoi: A. Bhu
Da, It cult 5. II. 1957. Bg,t tL
tit r 1OXII.t9s?,Thaj
a0.t0| btorar. to.os',rirda,..
Et il!or!r.. A d.,20
ct,a.r. Coti th
,ager 6,5. F,, 8lt1
x ,08 Cort. .tf,turii 6h .nii' t,A 02296
pdtru
btttiot.cil
nict i,.dt ir. d. ds;li@t ER.
TiFrul crccutrt Int.
poligr.fict
Nr. a, Bucurcrti
R.p:R-