INSTITUTIILE LOCALE IN TIMPUL

DINASTIEI TUDORILOR
I. Una din cele mai importante deosebiri dintre istoria Frantei si aceea a Anliei este
de!"oltarea in Franta a #nei ierar$ii de %#nctionari depin!and de #"ern#l central si platiti de el&
iar in Anlia a #nor instit#tii locale administrate de "ol#ntari. Pornirea %ireasca a reel#i T#dor
este sa se %oloseasca de ceea ce e'ista si sa re!ol"e problemele noi %acand apel la "ec$ile orane.
Ce ramasese la tara& d#pa cate"a secole de "iata %e#dala& din "ec$i#l %ol(moot al sa'onilor) Cel
mai m#lt semana c# aceasta ad#nare sateasca ad#narea paro$iei. In secol#l al *III+lea preotii
re#sisera sa+i %aca pe credinciosi sa plateasca reparatiile bisericii& c#mparat#rile de carti& de sti$are
albe& pentr# care inainte se c$elt#ia din banii de !eci#iala. Pentr# administrarea acest#i mic b#et&
enoriasii n#mea# cati"a repre!entanti. C$#rc$,arden& sa# epitrop#l& pastrator leal al b#n#rilor
paro$iei& c#mpara "asele de c#lt& "in#l pentr# lit#r$ie& oda-diile sacerdotale si #ni%orma pentr#
paracliser& care& c# #n bici sa# #n baston in mana& al#na cainii si beti"ii din biserica. se'ton+#l&
sa# tarco"nic#l& sapa mormintele& %acea c#ratenie in biserica& aprindea %oc#l. preot#l paro$iei tinea
scriptele si traea clopotele. /enit#rile paro$iei pro"enea# din "enit#rile pamant#l#i sa# cire!ilor
apartinand acesteia si din ta'a de biserica 0c$#rc$+rate1& %i'ata de consili#l de administratie al
b#n#rilor paro$iei proportional c# b#n#rile %#nciare ale %iecar#ia.
II. Cand& in secol#l al */I+lea& pentr# moti"e pe care le "om arata& problema saracilor capata o
no#a importanta& dinastia T#dorilor adopta ca ba!a a orani!arii #nei a-#torari paro$ia. In %iecare
an& de pasti& ea n#mea patr# 2s#pra"e$etori ai saracilor3& care& impre#na c# epitropii& ad#na#
pomenile. Toti enoriasii era# intrebati cam cat ar %i disp#si sa dea pe saptamana pentr# saraci. La
incep#t catimea pomenii era lasata la discretia %iecar#ia. acei care re%#!a# sa dea era# c$emati in
%ata episcop#l#i si #neori baati la inc$isoare. Apoi& pe mas#ra ce n#mar#l saracilor crestea& a %ost
ne"oie sa se stabileasca o ta'a obliatorie. In principi#& %iecare paro$ie era sin#ra responsabila
pentr# saracii sai. Ast%el ca se inter!icea in mod ri#ros oamenilor %ara mi-loace de e'istenta sa
#mble din sat in sat. Fapt#l de a da pomana #n#i "aabond era considerat delict. Daca "aabond#l
era prins& treb#ia bici#it si& in ca! de recidi"a& insemnat c# %ier#l ros#& c# #n / pe #mar& pentr# a
p#tea %i rec#nosc#t. O a do#a recidi"a p#tea atrae pedeapsa o# moartea. /aabond#l peric#los&
ro#e
456
& era insemnat c# R& in a%ara de ca!#l cand& do"edind ca stie sa citeasca& p#tea pretinde
2pri"ilei#l cler#l#i3& si at#nci era insemnat n#mai pe deet#l ros. D#pa care nenorocitii acestia&
bici#iti c#m treb#ie si insemnati& era# trimisi inapoi in paro$ia lor natala& %i'and#+li+se #n termen
ma'im pana cand treb#ia# sa a-#na la destinatie. Acestea %iind #!antele& o paro$ie n# p#tea
inad#i sa se instale!e pe teritori#l ei %amilii sarace& ai caror copii p#tea# cadea intr+o !i in sarcina
ei. Un copil dat la o doica dintr+#n alt sat decat acela al parintilor& pentr# a se e"ita orice neplacere
#lterioara& era deseori trimis inapoi din paro$ia doicii in paro$ia #nde s+a nasc#t. 2In %el#l acesta
sat#l %iecar#ia de"enea inc$isoarea sa3.
456
Pungas 0in limba enle!a1.
,,,.re%erat.ro
III. Tot#si& oamenii secol#l#i al */I+lea rec#nostea# ca societatea are datoria de a intretine& de
bine& de ra#& "iata in%irmilor sai& a batranilor& a orbilor& a neb#nilor sai. O lee din 4578 ordona sa
se constr#iasca a!il#ri pentr# in%irmi pe teren#rile in paraina& 2s#pra"e$etorii saracilor3 sa+si
proc#re in %iecare paro$ie #n stoc de materiale 0%ier& lemn& lana& canepa1& pentr# a da de l#cr#
somerilor& si sa %ie plasati ca #cenici copiii saraci. M#lti boati constr#ira at#nci case rat#ite
pentr# saraci& care ni se par asta!i incantatoare& deoarece stil#l epocii a"ea m#lt %armec 0Alms
$o#ses1. Leea cerea ca orice cas#ta de la tara sa %ie incon-#rata de #n teren de cel p#tin patr# acri
si -#matate
454
& care sa permita cel#i ce+o loc#ia sa+si proc#re sin#r $rana& c#lti"and#+si radina.
9atranilor %ara nici #n "enit& paro$ia treb#ia sa le plateasca o pensie care merea de la patr# penn:
la #n silin pe saptamana. Daca intr+o paro$ie n#mar#l saracilor %acea ins#portabila po"ara lor& se
intampla ca o paro$ie mai boata sa primeasca ordin#l de a a-#ta pe cea "ecina. Dar principi#l
asistentei locale era mentin#t& si #"ernarea centrala n# participa niciodata la acti#nea de
a-#torare.
I/. Om#l care era insarcinat in %iecare paro$ie c# arestarea "aabon!ilor si bici#irea lor& c#
potolirea cert#rilor& c# inter!icerea -oc#rilor ileale si& in eneral& c# sarcina de a %ace respectata
2Pacea reel#i3 era #n aent de politie amator& ales pe #n an de !ile si care era den#mit pett:
constable 0literalmente; 2mic+conetabil31. F#nctia de constable %#sese creata de Ed#ard I& in
secol#l al *III+lea& pentr# control#l armelor& asi#rarea pa!ei satelor si #rmarirea ra#%acatorilor.
Acest ne%ericit cetatean petrecea #n an de c$in#ri& deoarece era rasp#n!ator de linistea paro$iei
sale. Daca #n "aabond era arestat de #n alt#l decat el& se tre!ea c# o amenda pentr# neli-area
indatoririlor sale. Daca el ins#si aresta #n ra#%acator& treb#ia de cele mai m#lte ori sa+l tina la el
acasa 0deoarece in m#lte sate n# e'ista inc$isoare1& apoi sa+l d#ca la c#rtea comitat#l#i. Tot el
treb#ia sa p#na in stoc(s 0#n %el de lant ce se p#nea de at#l osanditilor1 satenii "ino"ati de delicte
mar#nte. Cand #n "aabond era trimis inapoi in paro$ia sa& constables+ii din toate paro$iile a%late
in dr#m#l l#i treb#ia# sa s#pra"e$e!e calatoria acest#ia. Pentr# #n cetatean al "rem#rilor noastre&
obisn#it sa "ada asemenea misi#ni incredintand#+se politiei pro%esionale& este re# sa+si imaine!e
ca niste sateni alesi din an in an p#tea# sa le indeplineasca ei& dar treb#ie sa a"em in "edere ca era
o "ec$e traditie enle!a ca in %iecare sat %ostii constables& dest#l de n#merosi& era# ata sa+l
cala#!easca pe no"ice& la ne"oie sa+i dea o mana de a-#tor si& in s%arsit& ca la c#rtile de -#decata
trimestriale ale comitat#l#i& el se instr#ia din e'empl#l si din con"orbirile coleilor sai. E'ista# si
ab#!#ri& se e'ercita# tiranii locale. S$a(espeare a descris cate"a aspecte. Dar ne p#tem imaina ce
stabilitate dadea #nei tari obicei#l sec#lar al loc#itorilor ei de a mentine ordinea prin propriile lor
mi-loace.
/. Asa c#m :eoman+#l 0mic#l proprietar1 era c$emat sa indeplineasca rol#l de constable sa# sa
%aca parte din -#rii& s<#ire+#l 0sa# entleman+#l1 a"ea datoria sa accepte %#nctia de -#decator de
pace. =#decator#l de pace n# era ales& ci n#mit si re"ocat de ree d#pa b#n#l sa# plac. El ser"ea de
leat#ra intre paro$ie si comitat. In paro$ie& in care era si proprietar#l domeni#l#i sa# al castel#l#i&
era considerat ca cel mai important persona- din sat. De patr# ori pe an participa la sesi#ni in
oras#l capitala al comitat#l#i impre#na c# coleii sai 0<#arter sessions1 si acolo -#deca cele mai
%el#rite procese& #nele -#diciare& altele administrati"e. S+a sp#s despre -#decator#l de pace ca era
2%ata la toate a T#dorilor3 si& intr+ade"ar& rol#l sa# era atat de mare incat se intelee de ce& c$iar in
timp de re"ol#tie& satele enle!e& incepand din secol#l al */I+lea& a# scapat de anar$ie. P#tin
importa# slabici#nile creier#l#i central. anlionii locali asi#ra# re%le'ele. Admirabil si comple'
454
Apro'imati" 4&> $a.
persona-& -#decator#l de pace era in acelasi timp #n repre!entant al p#terii centrale si o p#tere
locala independenta %ata de #"ernare. -#ca m#ltiple rol#ri c#m ar %i asta!i acelea de resort#l
%#nctionarilor& dar a"ea c#nostinte practice despre administrarea #n#i domeni# pe care n# le+ar %i
p#t#t poseda #n %#nctionar. Intre %e#dalitatea care se stinea si birocratia care se nastea& el
repre!enta %ortele permanente ale Anliei. La incep#t e'ista# n#mai sase -#decatori de %iecare
comitat. mai tar!i# n#mar#l lor s+a marit 0trei!eci si no#a in 4?@5 pentr# Nort$ Ridin1
45A
. In
timp#l sederii lor in capitala comitat#l#i& -#decatorii de pace primea# patr# silini pe !i. cand #n
proces necesita o anc$eta locala& c#rtea insarcina c# e%ect#area ei doi -#decatori de pace& %iecare
controland#+l pe celalalt. Peste ei se a%la $i$ s$erri%%+#l comitat#l#i& n#mit pe timp de #n an.
Delictele neinsemnate era# -#decate in pett: sessions 0sesi#nile mici1& care intr#nea# n#mai
-#decatorii de pace din "ecinatate. Ast%el orice paro$ie traia s#b oc$ii -#decator#l#i de pace& car#ia
constable+#l ii ad#cea pe delic"enti. C# toata m#nca insemnata pe care o implica#& post#rile de
-#decatori de pace era# %oarte ca#tate. Era o onoare sa le oc#pi si do"ada cea mai e"identa de
importanta de care se b#c#ra #n barbat in pro"incia sa. Ca orice %#nctie #mana& e%icacitatea ei
depindea de calitatea tit#lar#l#i& dar se pare ca marea ma-oritate a -#decatorilor de pace a# %ost
administratori dest#l de re!onabili.
/I. P#tem sa ne imainam c#m arata "iata dintr+#n sat de pe "remea T#dorilor. In mi-loc#l
sat#l#i e #n ratios castel de piatra cen#sie& incon-#rat de radini& impre-m#it de !id#ri de
caramida. Este loc#inta s<#ire+#l#i& care este si -#decator#l de pace. De m#lte ori biserica e
constr#ita in parc#l sa#. Mai e'ista camp#rile com#nale si ele da# m#lt de %#rca constable+#l#i
pentr# ca maresc n#mar#l %#rt#rilor si al con%lictelor. In timp#l saptamanii toata l#mea m#nceste&
caci a n# m#nci constit#ie #n delict. D#minica barbatii treb#ie sa %aca antrenamente la traerea c#
arc#l si sa+i in"ete si pe copiii lor& dar aceasta n# mai e decat o ramasita a trec#t#l#i care+i
plictiseste. Satenii pre%era alte -oc#ri& pe care constable+#l treb#ie sa le inter!ica. Asa incat ei se
re%#ia!a in berarii 0ale $o#ses1& #nde bea# si -oaca in orele cand n# s#nt la biserica. E obliatori#
sa te d#ci d#minica la biserica si acelora care lipsesc de la sl#-ba reliioasa li se aplica o amenda
in bene%ici#l saracilor. Toate sancti#nile s#nt s#pra"e$eate. A in"in#i o %emeie ca este "ra-itoare
constit#ie #n delict ra"& caci consecintele pot %i #neori inro!itoare pentr# ea. Cate"a %emei
batrane s#nt ban#ite ca %ac %armece animalelor. Din %ericire& -#decatorii de pace ridica din #meri si
se %eresc sa condamne la r# toate "ra-itoarele care li se trimit.
/II. Ori!ont#l sat#l#i este %oarte stramt. Nici #n om n# indra!neste sa+si paraseasca paro$ia
%ara moti"e "alabile si leale. Actorii amb#lanti n# pot circ#la decat in ba!a #n#i permis semnat de
doi -#decatori de pace. In lipsa permis#l#i s#nt considerati "aabon!i& adica bici#iti si insemnati
c# %ier#l ros#. St#dentii #ni"ersitatilor& pentr# a p#tea calatori& treb#ie sa aiba as#pra lor permise
semnate de colei#l din care %ac parte. Fiecare barbat este atat de oc#pat c# m#nca camp#l#i si
nen#maratele %#ncti#ni p#blice din sat& incat n# are timp sa se andeasca la altce"a. Tot#si se
intre"ede de pe ac#m rol#l #nei #"ernari centrale. Edictele noi& care se com#nica la am"on sa#
lana cr#cea din piata& se proclama in n#mele reel#i. Beomen+ii se d#c la oras ca sa asiste la
sesi#nile trimestriale. -#decatorii de pace primesc insarcinarile direct de la ree& lord#l locotenent
al comitat#l#i se d#ce deseori la Londra si+i c#noaste pe ministri. Fiecare sat de"ine incet#l c#
incet#l o cel#la "ie a #n#i corp mare care "a %i stat#l.
45A
Rei#ne 0n# comitat1 in nord+est#l Anliei.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate