IMPACTUL SOCIAL AL BASCHETULUI

INDRUMATOR
Asistent universitar Dr. Radu Iacob
ABSOLENT
Pas!ariu Ione!
2
Cu"rins
#.# Actua!itatea si i$"ortanta studiu!ui.
#.% Insera ai !iteraturii de s"ecia!itate
#.& Evo!utia 'istoricu!(
#.) I$"actu! socia! a! basc*etu!ui in Ro$ania.
Ca"ito!u! II I"ote+a cercetarii. Sco"u! studiu!ui. Metode de
cercetare in studiu.
Ca"ito!u! III Des,asurarea studiu!ui. Subiecti- !ocu! des,asurarii-
eta"e!e studiu!ui.
Ca"ito!u!.I Pre+entarea re+u!tate!or. Inter"retarea statistica a
re+u!tate!or cercetarii.
Conc!u+ii.
Bib!io.ra,ie.
3
Capitolul I
Sportul este acel fenomen social care a imbracat dimensiuni
cosmice.
1
Sportul este cel mai important fenomen de masa pe care l-a
cunoscut omenirea.
2
Privit ca o institutie sociala,sportul are propria
baza sociologica in societate, in sensul ca are regulamente, legi
specifice, modalitati de sanctionare, relatii pe care le stabileste
( sociale si culturale) si sisteme de comunicare, indentificari ale rol-
seturilor si status-seturilor, ideologii si principii proprii. Sage (1!!) "
considera ca sportul organizat acopera o zona socio-culturala foarte
intensa si prezinta unele cifre impresionabile#.
Concluzionind, sportul si-a asumat un rol central, adica "lumea
sociala a sportului nu se prezinta ca o entitate data,contolata de legi
naturale inalterabile, ci sub forma unor procese socialmente
construite, care pot fi transformate de agentii umani si care pot
e$tinde constientizarea ordinii si sc%imbarii sociale.
&
Pentru societatile de azi (moderne), sportul dobindeste alte
conotatii. 'evine din ce in ce mai important , in sensul ca este
practicat de un numar tot mai ridicat de indivizi , atit in cadrul scolii, cit
si in timpul liber. 'easemeni este urmarit cu un interes sporit, fie ca
spectator direct sau indirect, fie de presa, insa pentru cei mai multi el
a devenit o profesie. In baza acestei cresteri cantitative, apar
sc%imbari in interiorul fenomenului sub mai multe aspecte(
- in legatura cu participarea in sport-implica o varietate de
categorii de persoane( tinerii din clase (sociale)diferite, femei,
persoane in virsta, minoritati, persoane cu %andicap)
- in legatura cu motivatia- sportul este orientat nu doar spre
performanta si competitie, ci si spre noi forme de motivatie , precum
distractia , e$perienta corporala, riscul, valorile estetice, comunicarea
sociala, integrarea sociala, etc)
- in legatura cu notiunea de sport- practicarea sportului nu tine
de traditional, distingindu-se si alte componente, cum ar fi auto-
e$primarea sau aspectele profesionale sau distractive ale sportului)
- in legatura cu organizarea sportului- sportul nu mai este oferit
doar de organizatii voluntare sau de stat, ci si de o mare diversitate
1
Manifestul UNESCO din 1964.
2
J. A. Samaranch intrun inter!iu tele!i"at de Antena 1# din $.1%. 199&.
3
M.'.S. C(nsiliul Eur()ei# C(mitetul )entru de"!(ltarea s)(rtului asu)ra s(ciali"arii. Semnificatia
s)(rtului )entru s(cietate# C.C.*.S.# +ucuresti# 1996# ). 1,
4
de alte categorii de furnizori si agentii si este practicat tot mai mult in
moduri neformale.
In contradictie cu importanta si amploarea fenomenului,
cercetarile sociologice in domeniu sunt relativ intr-un nimar limitat. *.
+%omas defineste urmatoarele cauze ale acestui interes mininm al
sociologilor pentru sport(
- faptul ca sociologia este o stiinta relativ recenta si nu a reusit
sa abordeze toate problemele)
- atentia sportivilor este centrata pe aspectele te%nice sipe
elevatia performantelor)
- conducatorii si antrenorii nu au sesizat, deocamdata ca,
sociologia ar putea raspunde si problemelor pe care si le pun)
- literatura moralizanta si elogioasa la adresa sportivilor a
frinat munca de cercetare
,
)
- lipsa specialistilor formati din interiorul domeniului (este mult
mai usor de a studia aspecte privind structurile domeniului, dinamica
si raporturile care se stabilesc in interiorul ec%ipelor daca sociologul a
practicat si el, cindva aceste activitati))
Sportul poate constitui obiectul unei sociologii de ramura
(sociologia sportullui) dar, din problemele ridicate poate sa se
constituie si in obiect al sociologiei generale)
ordinea sociala instituita in cadrul grupurilor de sportivi, dar si in
societate prin modelele oferite de practica sportului)
constituirea activitatilor fizice si sportive ca fenomen social)
actiunea sociala-logica si nonlogica a sportivilor, spectatorilor,
etc)
realizarea controlului social prin sport si in sport)
rolurile si status-urile oferite indivizilor prin practicarea
activitatilor fizice si de loisir)
institutionalizarea sportului si construirea unor modele de
comportament acceptate de societate, prin sport, etc)
-ucrarea de fata este o monografie sociologica care cauta sa
ofere o perspectiva aparte, distincta de analiza sociologica a
socialului. .a se vrea concisa, restrinsa in ceea ce priveste obiectul
de studiu ( /ocul sportiv- basc%etul, in cazul nostru), ampla si detaliata
ca nivel de analiza.
4
-a.m(nd 'h(mas# Educati(n )h.si/ue et s)(rti!e# *resses Uni!ersitaires de 0rance# *aris# 19,3# ).&9.
$
Apariia i evoluia jocului de baschet
+aschetul este un 1(c s)(rti! de echi)2# care face )arte din cate3(ria 1(curil(r
in!entate. A a)2rut ca ( necesitate a manifest2rii d(rin4ei de mi5care# de )racticare a
e6erci4iului fi"ic su7 aceast2 f(rm2.
S(lu4ia a f(st 32sit2 de t8n2rul )r(fes(r american James A. Naismith de la
C(le3iul S)rin3field 9S. U. A.:. Astfel ;n decem7rie 1,91 acesta in!entea"2 un 1(c
c(lecti! care )(ate fi )racticat at8t ;n sal2 c8t 5i ;n aer li7er# denumit Naismith7all# iar
mai t8r"iu +aschet7all 9min3e la c(5:.
*rimele instala4ii au f(st d(u2 c(5uri cu )iersici fi6ate )e )ere4ii ()u5i ai s2lii.
J(cul sa dis)utat 9 la 9# clasa a!8nd 1, studen4i# du)2 13 re3uli.
Naismith a 38ndit desf25urarea 1(cului du)2 urm2t(arele )rinci)ii# actuale 5i ;n
1(cul de 7aschet m(dern<
1. Juc2t(rul aflat ;n )(sesia min3ii nu tre7uie s2 se de)lase"e at8t tim) c8t (
de4ine.
2. C(5ul este )lasat (ri"(ntal deasu)ra ca)etel(r 1uc2t(ril(r.
&. =i(len4a s2 fie )e c8t )(si7il eliminat2.
,. Min3ea a)ar4ine 1uc2t(rului din m(mentul ;n care el ( )(ate )rinde# f2r2 a
;ncerca luarea ei )rin c(ntact )ers(nal.
Date din istoria baschetului:
1,93 > 1,94< *rima carte de 7aschet a a)2rut la Ne? @(rA > BJ(cul de
+aschet7allC > aut(ri Naismith 5i DullicA. Se dau d(u2 scheme de a5e"are
;n teren a echi)el(r din $ > 9 1uc2t(ri ;n func4ie de dimensiunile terenului
2& E 13.
1,93< )rimul re3ulament al 1(cului de 7aschet.
1,9$< )racticarea 1(cului de 7aschet de c2tre fete 9S. U. A.: > 7aschetul a
f(st )rimul 1(c s)(rti! cu care fetele au a)2rut ;n c(m)eti4ii.
1,9&< *rimul 1(c $ < $ dis)utat ;ntre Uni!ersitatea @ale > Uni!ersitatea
*ensila!ania sa ;ncheiat cu sc(rul de 32 > %.
1,9,< ( echi)2 n(rdamerican2 a)are la *aris.
19%$< )r(f. dr. Schmidt intr(duce 1(cul de 7aschet ;n Dermania.
19%6< a)are 5i ;n 0ran4a.
1932< se ;nfiin4ea"2 0edera4ia Fnterna4i(nal2 de +aschet 90F+A: cu sediul la
Dene!a > -(m8nia este 5i ea mem7r2.
1934< C(nsacrarea 7aschetului ;n S.U.A. c8nd ;n arena de la Madis(n
S/uare > Darden din Ne? @(rA# echi)a Ne? @(rA Cit. ;n!in3e cu 2$ > 1,
Uni!ersitatea N(treGame ;n fa4a a 16.%%% de s)ectat(ri.
193$< )rimul Cam)i(nat Eur()ean masculin la Dene!a# )e care ;l c85ti32
Het(niaI a )artici)at 5i echi)a -(m8niei.
1936< 7aschetul este intr(dus la J(curile Olim)ice de la +erlin# unde sau
)re"entat 22 de echi)e# finala dis)ut8nduse ;ntre S. U. A.# Canada 19 > 1,.
6
Jn -(m8nia )rinci)alele date care !i"ea"2 a)ari4ia 5i e!(lu4ia 1(cului sunt
urm2t(arele<
1921 > 1922< 1(cul de 7aschet este Bim)(rtatC de 4ara n(astr2 din S. U. A.
)rin intermediul s(ciet24ii americane @. M. C. A. S(cietatea @. M. C. A.
(r3ani"ea"2# )entru ele!ii un(r licee mari din ca)ital2# 1(curi dem(nstrati!e
de 7aschet.
Funie 1922< se (r3ani"ea"2 )rima c(m)eti4ie de 7aschet )entru echi)ele
5c(lare. Se ;nscriu cinci echi)e# finala dis)ut8nduse ;ntre echi)ele liceului
Mihai =itea"ul 5i S)iru Karet 99 > $:.
1924< 7aschetul este )racticat 5i de studen4ii ANE0.
1929< )rimul cam)i(nat )entru echi)e de clu7uri > ;ntre 6 echi)e > cu sistem
eliminat(riu# c85ti3at de echi)a 'enis clu7 -(man 9'.C.-.:.
1931< ia fiin42 federa4ia -(m8n2 de +aschet 5i =(lei.
1932< > la Dene!a afilierea 0.-.+. la 0.F.+.A.. -(m8nia de!ine mem7ru
f(ndat(r al2turi de An3lia# Ar3entina# Ceh(sl(!acia# Drecia# Ftalia# Hituania#
El!e4ia 5i *(rtu3alia.
> a)are B-e3ulamentul 1(cului de 7aschet c(mentatC aut(r Niculae
Gu4escu.
1933< )rimul cam)i(nat de 7aschetI au f(st ;nscrise 6 echi)e# finala
dis)ut8nduse ;ntre '.C.-. > S)(rtul studen4esc 99 > &:.
1934< > Ceh(sl(!acia 9*ra3a: )rimul turneu ;n str2in2tate al unei echi)e
r(m8ne5ti de 7aschet a f(st al echi)ei Ju!entus.
> (r3ani"area )rimului cam)i(nat uni!ersitar masculin 7ucure5tean
ANE0S > Gre)t.
193$< Dene!a > )artici)2m la )rimul Cam)i(nat Eur()ean (cu)8nd l(cul
1%# din t(t at8tea echi)e.
19$%< )rimul cam)i(nat na4i(nal )e care ;l c85ti32 la 72ie4i BMetalul 23
Au3ustC 5i la fete C.S.U. +ucure5ti.
19$$< Cam)i(natul Eur()ean de la +uda)esta > echi)a masculin2 (cu)2
l(cul =FF.
19$&< Cam)i(natul Eur()ean de la S(fia > l(cul = > -(m8nia > 0inlanda
9&1 > 64:# cea mai 7un2 )erf(rman42.
1962< Cam)i(natul Eur()ean din 0ran4a 9MulA(use: echi)a feminin2 (cu)2
l(cul F=# )rima dat2 c8nd se calific2 ;ntr( semifinal2.
1964< +uda)esta l(cul F=# echi)a feminin2.
196$< +uda)esta > J(curile M(ndiale Uni!ersitare. -(m8nia > S.U.A. >
)rima )artid2 masculin2 interna4i(nal2 (ficial2 cu ( selec4i(nat2 a S.U.A.
;ncheiat2 cu sc(rul 96% > 69:.
1966< Clu1Na)(ca echi)a feminin2 (cu)2 l(cul F= ;n urma unei dis)ute cu
U-SS 96$ > 6&:. Este )rima dat2 c8nd se (r3ani"ea"2 ;n -(m8nia ( edi4ie a
Cam)i(natului eur()ean feminin 5i sin3ura din ist(ria 7aschetului r(m8nesc.
196&< Cam)i(natul Eur()ean KelsinAi echi)a masculin2 (cu)2 l(cul =.
&
19&4< Uni!ersitatea de la M(sc(!a# au )artici)at 1, echi)e# echi)a
masculin2 a (cu)at l(cul =F.
19&, > 19,%< Cam)i(natul Eur()eanI cadetele au (cu)at l(cul F=.
19&$ > 19,$< echi)a masculin2 a -(m8niei nu a reu5it calificarea )entru
3ru)a A a Cam)i(natului Eur()ean.
19,9< C(n3resul 0F+A elimin2 distinc4ia dintre amat(ri 5i )r(fesi(ni5ti.
Sediul 0F+A se afl2 la MLnchen.
199% > 2%%3< )eri(ad2 de re!itali"are a 7aschetului )e )lan na4i(nal la t(ate
ni!elele.
Caracteristicile jocului de baschet
G(rin4a de cun(a5tere# necesitatea de a se mi5ca 5i de a se )re32ti multilateral
)rin mi1l(ace distracti!e sunt re"(l!ate )e l8n32 mi1l(acele alt(r 1(curi s)(rti!e 5i de cele
ale 1(cului de 7aschet.
+aschetul este ( f(rm2 s)ecific2 de manifestare 5i )racticare# cu caracter ludic# a
e6erci4iului fi"ic. El se 7a"ea"2 )e ( ;m7inare arm(ni(as2 a mi5c2ril(r naturale< aler3are#
aruncare# s2ritur2# ceea ce e6)lic2 accesi7ilitatea acestui 1(c s)(rti!.
*rinci)alele caracteristici ale 1(cului de 7aschet sunt<
Accesibilitatea organizatoric
Astfel# 1(cul de 7aschet se )(ate desf25ura )e terenuri care necesit2 su)rafe4e
relati! mici# at8t ;n sal2 c8t 5i ;n aer li7er# cu un num2r redus de 1uc2t(ri# f2r2 s2
diminue"e interesul acest(ra )entru 1(c.
Dinamism i rapiditate
Su7 ac4iunea re3ulil(r de 3C# $C# ,C# 24C 5i a tim)ului de 1(c 94 sferturi > 1%M:
acesta se desf25(ar2 ;ntrun ritm sus4inut im)rim8nd de)las2ril(r 5i m8nuirii min3ii (
!ite"2 mare 5i un dinamism s)ecific. Aceast2 7(324ie de ac4iuni ;n m(d necesar
di!ersificate# cu as)ecte unice de la ( fa"2 la alta# creea"2 ;m)reun2 5i ( n(t2 de mare
s)ectacul("itate 5i atracti!itate a 1(cului.
Complexitate tehnico-tactic
Se )(ate afirma c2 7aschetul este 1(cul s)(rti! cu cel mai 7(3at f(nd de
)r(cedee tehnic(tactice# ceea ce stimulea"2 )ermanent nu numai de"!(ltarea 1(cului# ci
5i a 1uc2t(ril(r care a1un3 la un 3rad ridicat de m2iestrie s)(rti!2.
Cre5terea num2rului de )r(cedee tehnice# ;n s)ecial ;n atac# di!ersitatea
)r(cedeel(r de )asare# dri7lin3 5i aruncare la c(5# )recum 5i eficien4a ridicat2 dat(rit2
utili"2rii acest(ra# c(nfer2 mult(r 1uc2t(ri statutul de ade!2ra4i !irtu("i.
Tendin de universalism tehnico-tactic
*artici)area 1uc2t(ril(r ;n e3al2 m2sur2 at8t la fa"ele de atac# c8t 5i la cele de
a)2rare stimulea"2 de"!(ltarea unei 7une )re32tiri multilaterale a fiec2rui 1uc2t(r.
Astfel# fiecare c(m)(nent al echi)ei ac4i(nea"2 cu ( frec!en42 mai mare sau mai
mic2 )e t(ate )(sturile 5i ;n t(ate "(nele de atac 5i de a)2rare. Gi!ersitatea de a reali"a
,
marcarea )unctel(r cu eficien42 este du7lat2 de un f(nd su)limentar de de)rinderi 5i
)rice)eri tehnic(tactice# s)ecifice fiec2rui )(st.
uport teoretic dezvoltat
C(n4inutul 1(cului (fer2 mari )(si7ilit24i de studii )ractic(te(retice# de l2r3ire a
7a3a1ului inf(rma4i(nal# de stimulare a ini4iati!ei creat(are# at8t )entru antren(ri c8t 5i
)entru 1uc2t(ri. Astfel )re32tirea te(retic2 este ( necesitate ;n )r(cesul de instruire.
!n"luena asupra motricitii generale a organismului
*racticarea 7aschetului influen4ea"2 )("iti! de"!(ltarea calit24il(r m(trice at8t
su7 as)ect 3eneral c8t 5i s)ecific. M(tricitatea# caracteristic2 ac4iunil(r tehnic(tactice din
1(c# c(ntri7uie esen4ial 5i la de"!(ltarea de)rinderil(r m(trice de 7a"2# unul din
(7iecti!ele )rinci)ale ale educa4iei fi"ice 5c(lare.
Astfel aler32rile# s2riturile# arunc2rile# )rinderile 5.a. c(nstituie chiar f(ndul
tehnicii 7aschetului<
aler3area natural2 ;n !ite"2# schim72ri de direc4ie cu ()riri 5i )(rniri# duce la
)2strarea unui echili7ru n(rmal ;ntre cre5terea si sc2derea frec!en4ei
res)irat(riiI
aruncarea# )rinderea# )asarea# s2riturile cu 5i f2r2 min3e de"!(lt2 f(r4a
7ra4el(r# trunchiului 5i )ici(arel(rI
mane!rarea min3ii cu )reci"ie 5i ra)iditate de"!(lt2 ;ndem8narea#
ca)acitatea de a 38ndi ra)id# de a lua deci"ii ()time ;n c(ndi4ii limitate de
s)a4iu 5i tim).
+aschetul c(ntri7uie 5i la de"!(ltarea arm(ni(as2 a c(r)ului# dat(rit2 fa)tului c2
mi5c2rile care se e6ecut2 ;n tim)ul 1(cului# cu 5i f2r2 min3e# sunt !ariate# c(m)le6e 5i
s(licit2 )artici)area alternati!2 sau simultan2# simetric2 sau asimetric2 a tutur(r
se3mentel(r c(r)ului. Ge asemeni s(licit2 5i de"!(lt2 marile func4iuni ale (r3anismului.
#aloare educativ$
Gac2 influen4ele asu)ra de"!(lt2rii fi"ice 5i a m(tricit24ii este c(mun2 cu
celelalte 1(curi s)(rti!e 5i s)(rturi indi!iduale# ;n )ri!in4a calit24il(r de (rdin )sihic#
7aschetul aduce c(ntri7u4ii educati!e im)(rtante ;n f(rmarea multilateral2 a )ers(nalit24ii
(mului. Este cate3(risit )e l(cul al treilea ;n )ri!in4a s(licit2rii )sihice.
+aschetul# fiind un 1(c c(lecti!# c(ntri7uie la f(rmarea rela4iil(r de 3ru)# deci 5i
la ;nche3area c(lecti!ului de ele!i al clasei. At8t ;n )r(cesul de instruire c8t 5i ;n tim)ul
1(cului 9)rin re3ulament: se de"!(lt2 disci)lina c(n5tient2# sim4ul dat(riei# s)iritul de
c(la7(rare 5i a1ut(r reci)r(c# r2s)underea )entru fa)tele )r()rii# res)ectul fa42 de
ad!ersar# !(in4a# tenacitatea# st2)8nirea de sine# ;nfr8n3erea )(rniril(r e3(iste# B38ndirea
)ractic2C etc.
're7uie su7liniat2 c(ntri7u4ia )ractic2rii 7aschetului la de"!(ltarea 5i educarea
ini4iati!ei# a c(m7ati!it24ii. +aschetul ;m7un2t24e5te ( c(m7ati!itate (r3ani"at2 5i
ra4i(nal2 at8t ;n atac c8t 5i ;n a)2rare.
Gac2 cel(r )re"entate ;n acest ca)it(l# ad2u32m 5i caracteristicile sale de
recreativitate i agrement# )utem afirma c2 7aschetul c(nstituie un mi1l(c eficient de
educa4ie 5i cultur2 s)(rti!2# )(tri!it s(ciet24ii m(derne.
9
!mportana pregtirii "izice% tehnice% tactice% psihologice
i teoretice &n jocul de baschet
PRE/0TIREA 1I2IC0
*re32tirea fi"ic2 are un r(l im)(rtant de5i nu este a3reat2 de tineri 9studen4i:. Se
cun(a5te fa)tul c2 a7sen4a ei determin2 nede"!(ltarea cel(rlalte laturi ale )re32tirii.
Ea urm2re5te de"!(ltarea multilateral2 a calit24il(r m(trice< !ite"2 ;n re3im de
;ndem8nare# f(r42 e6)l("i!2 9detent2:# c((rd(nare# re"isten42 ;n re3im de !ite"2. Jntrun
sens mai restr8ns# ea c(nstituie )re32tirea (r3anismului astfel ;nc8t indicii m(rf(
func4i(nali# cei de s2n2tate# ni!elul de"!(lt2rii calit24il(r m(trice# )recum 5i unele
de)rinderi 5i )rice)eri m(trice im)licate ;n efectuarea ac4iunil(r tehnic(tactice# s2
asi3ure randamentul ()tim ;n c(m)eti4ii.
Pregtirea tehnic
'ehnica este im)(rtant2 ;n )rimul r8nd )rin ec(n(misirea mi5c2rii 5i eficacitatea
acesteia. Ea nu tre7uie ;n4eleas2 ;ns2 ;n m(d i"(lat# ci fiind ;n mare m2sur2 c(ndi4i(nat2
de celelalte c(m)(nente.
'ehnica are ca sc() ini4ierea tineril(r ;n tainele )r(cedeel(r tehnice de 7a"2# 5i
se reali"ea"2 )(rnind de la ;nsu5irea acel(r elemente care )ermit desf25urarea 1(cului
9()rirea# )asa# dri7lin3ul# aruncarea la c(5 etc.: ;n c(ndi4ii c8t mai a)r()iate de
)re!ederile re3ulamentului.
Elementele de 7a"2 !(r fi e6ecutate ;n re3im de !ite"2 5i durat2# im)use de
c(ndi4iile de 1(c din atac 5i a)2rare.
Cu tim)ul tehnica ;nsu5it2 c(rect# !a )ermite re"(l!area numer(asel(r situa4ii
n(i )e care 1(cul i le (fer2. Fm)(rtant este ca tinerii s2 simt2 satisfac4ia c2 1(ac2 5i c2 sunt
utili )rin c(la7(rarea cu c(echi)ierii s2i. *e aceast2 temelie se )(t )reda a)(i elemente de
tactic2 indi!idual2 sim)l2 5i ac4iuni de tactic2 c(lecti!2.
Pregtirea tactic
*re32tirea tactic2 nu )(ate c(nstitui dec8t ( familiari"are a tineril(r studen4i cu
n(4iuni elementare des)re 1(cul c(lecti!. C(nce)4ia de 1(c se 7a"ea"2 )e ac4iuni tactice
indi!iduale# )e !al(rificarea )(si7ilit24il(r tehnice 5i )e unele ac4iuni c(lecti!e# care
s(licit2 38ndirea# ;n4ele3erea reci)r(c2# c((rd(narea ac4iunil(r ;n sc()ul intr(ducerii
min3ii ;n c(5ul ad!ersarului 5i (74inerea !ict(riei.
'inerii !(r fi (7i5nui4i s2 se (riente"e ra)id 5i c(nstructi! ;n func4ie de )("i4ia
min3ii ;n teren# dac2 aceasta se afl2 la atacant sau a)2r2t(r# )entru (r3ani"area echi)ei ;n
atac sau a)2rare 9sistem de a)2rare )ressin3 5i a)2rare (m la (m )e 1um2tate de teren:# de
asemenea ;n atac )r(cedee sim)le# c(m7ina4ii< Bd2 5i duteC# ;ncruci5are sim)l2# e6ecu4ia
c(ntraatacului.
Pregtirea psihologic
1%
*re32tirea )sih(l(3ic2 urm2re5te educarea ele!il(r ;n s)iritul unei c(nce)4ii
s2n2t(ase 5i re)re"int2 un mi1l(c eficient ;n sta7ilirea unei atitudini c(recte fa42 de c(le3ii
l(r# ;n 1(c. D8ndirea# tenacitatea# cura1ul# d8r"enia# echili7rul afecti!# c(m7ati!itatea sunt
calit24i )re4i(ase.
Jn )r(cesul educa4iei un r(l definit ;l de4ine ()4iunea ferm2 a ele!ului )entru
aut(de)25ire.
Astfel aut(de)25irea tre7uie s2 c(nstituie un m(7il c(nstant al )re32tirii#
indiferent de ni!elul 5i stadiul acesteia# s2 4inteasc2 (7iecti!e instructi!educati!e
su)eri(are# c(m)(rt2ri care s2 nu cun(asc2 team2# ne;ncredere ;n reu5it2# re4inere de la
marea lu)t2 cu (7(seal2 etc.
*re32tirea )sih(l(3ic2 atent2 5i c(ntinu2 c(nstituie ( necesitate ;n care s)iritul
c(m7ati! de(se7it# d2ruirea t(tal2 5i d(rin4a de a ;n!in3e re)re"int2 cheia succesului.
Pregtirea teoretic
Jn )r(cesul de educare a tineril(r# )re32tirea te(retic2 se desf25(ar2 )aralel cu
instruirea 5i are un r(l im)(rtant. 'ransmiterea 5i ;nsu5irea sistemului de cun(5tin4e
3enerale 5i s)eciale c(nstituie )rinci)alul c(n4inut al )re32tirii te(retice 5i intelectuale a
tineril(r<
cun(5tin4e referit(are la semnifica4iile s(ciale ale acti!it24ii s)(rti!e ;n
3eneral 5i )articularI
cun(5tin4e )ri!ind a)ari4ia 5i e!(lu4ia 1(cului de 7aschetI
;n4ele3erea 7i(mecanic2 a tehnicii 1(cului 5i tacticiiI
ti)ul de ef(rt mi6tI
cun(5tin4e )ri!ind aut(educa4ia > )racticarea 1(cului de 7aschet ;n tim)ul
li7erI
cun(a5terea temeinic2 a re3ulamentului# 5i re3uli sim)le de ar7itra1I
cun(a5terea m(dului de (r3ani"are a unei c(m)eti4ii.
Componentele jocului de baschet
F. C(m)(nenta fi"ic2
'i) s(matic
talieI
ra)(rt talie > 3reutateI
lun3imea 7ra4el(r > )alm2 > de3eteI
Ca)acitate m(tric2
re"isten4a fi"ic2 5i )sihic2I re"isten42 ;n re3im de !ite"2I
!ite"a su7 t(ate f(rmele ei de manifestareI
11
;ndem8nare# am7ide6trieI
f(r42 dinamic2I
detent2.
Ca)acitate )sihic2
motivaie< )erf(rman4e su)eri(areI )re32tire c(ntinu2I aut(de)25ireI
integrare social< s)irit c(lecti!I acti!itate )r(fesi(nal2I familieI
combativitate< ca)acitate de lu)t2I d(rin42 de a ;n!in3eI ini4iati!2I
Ef(rt s)ecific
ma6imalI
su7ma6imal.
FF. C(m)(nenta tehnic2
Jn atac
)("i4ie fundamental2 9medie 5i ;nalt2:I
aler3are ;nainteI
schim7are de direc4ieI
4inere# )rindere# )as2I
)asarea min3ii cu d(u2 m8ini 5i cu ( m8n2 9de )e l(c# din de)lasare
5i din s2ritur2:I
)i!(tulI
dri7lin3ulI
()rireaI
aruncarea la c(5 cu d(u2 m8ini 5i cu ( m8n2 9de )e l(c# din de)lasare
5i din s2ritur2:I
fent2I
s2ritur2 9la recu)erare:.
Jn a)2rare
)("i4ie fundamental2 91(as2:I
aler3are cu s)atele 5i lateral2I
)as ad2u3at ;nainte 5i ;na)(iI
schim7are de direc4ieI
)iruet2I
lucru de 7ra4e 5i )ici(areI
s2ritur2 9urm2rire la )an(u:.
FFF. C(m)(nenta tactic2 indi!idual2
Jn atac
circula4ia 1uc2t(ril(r f2r2 min3e 9demarca1ul:I
circula4ia 1uc2t(ril(r cu min3e 5i finali"are din )2trundere 5i de)25ire
cu aruncare de )e l(c# din de)lasare sau din s2ritur2I
12
!(lei7alareaI
recu)erarea.
Jn a)2rare
marca1ul atacantului f2r2 min3eI
marca1ul atacantului cu min3eI
sc(aterea min3ii de la ad!ersarI
smul3erea min3iiI
ca)aculI
urm2rirea.
F=. C(m)(nenta tactic2 c(lecti!2
Bd2 5i duteCI
7l(ca1 > ie5ire din 7l(ca1I
;ncruci5areI
du7la1I
c(ntraatacul 9atacul ;n de)25ire numeric2:I
atacul )("i4i(nal< ;m)(tri!a a)2r2rii (m la (m# ;m)(tri!a a)2r2rii )e
"(n2I
c(m7ina4ii ;n m(mentele fi6e 9an3a1area ;ntre d(i# aruncarea li7er2#
re)unere din lateral:I
alunecareaI
;nchiderea )2trunderil(rI
schim7area de ad!ersarI
fl(tareaI
a3l(merareaI
a)2rarea ;n inferi(ritate numeric2I
triun3hiul de s2ritur2I
a)2rare (m la (mI
a)2rare )e "(n2I
a)2rare c(m7inat2I
a)2rarea ;m)(tri!a c(m7ina4iil(r de atac ;n m(mentele fi6e.
=. C(m)(nenta te(retic2
anali"a 7i(mecanic2 a )r(cedeel(r tehniceI
utili"area tactic2 a )r(cedeel(r 5i ac4iunil(r de 1(cI
re3ulament > c(m)eti4ieI
aut(c(ntr(l > aut(antrenament.
Descrierea jocului
13
!n"raciuni
A7ateri< infrac4iuni de la re3ulile de 1(c care se sanc4i(nea"2 cu )ierderea
)(sesiei min3ii. Nu se ;nre3istrea"2 ;n f(aia de ar7itra1.
Dre5eli< )resu)un c(ntact )ers(nal cu ad!ersarul# c(m)(rtament nes)(rti!. Se
n(tea"2 ;n f(aia de ar7itra1. Ha efectuarea a $ 3re5eli de c2tre un 1uc2t(r# se sanc4i(nea"2
cu eliminarea acestuia din 1(c.
Abateri:
)a5iI
du7lu dri7lin3I
1uc2t(r afar2 din 1(c# min3e afar2 din 1(cI
3C > $C > ,C > 24CI
re)unere ;n 1(cI
min3e ;nt(ars2 ;n "(na din s)ate 9BterenC:I
an3a1are 1 < 1I
a7ateri la e6ecu4ia arunc2ril(r li7ere.
Greeli:
3re5eala )ers(nal2I
3re5eala antis)(rti!2I
3re5eala tehnic2 1uc2t(r# antren(r# ;ns(4it(ri echi)2I
3re5eala descalificat(areI
du7l2 3re5eal2I
3re5eala tehnic2 ;n tim)ul unui inter!al de 1(cI
3re5eli de echi)2I
cinci 3re5eli de 1uc2t(r.
'eguli de baz &n practicarea jocului de baschet
J(cul de 7aschet este un 1(c c(lecti! ale c2rui caracteristici decur3 din sc()ul
final al ac4iunil(r 1uc2t(ril(r 5i anume intr(ducerea min3ii ;n c(5.
Jn esen42# 1(cul c(nst2 ;n c(nfruntarea dintre d(u2 echi)e alc2tuite din $
1uc2t(ri# care )rin de)las2ri cu 5i f2r2 min3e# )rin )ase ;ntre ei# urm2resc s2 intr(duc2
min3ea ;n c(5ul echi)ei ad!erse. =al(area unui c(5 ;nscris din ac4iune este de d(u2 sau
trei )uncte iar atunci c8nd se reali"ea"2 ca urmare a unei arunc2ri li7ere este de un )unct.
Echi)a este c(m)us2 din ma6imum 1% s)(rti!i cu dre)t de 1(c# iar )entru turneele ;n care
se dis)ut2 mai mult de 3 1(curi# 12 s)(rti!i cu dre)t de 1(c.
Gurata 1(cului este de 94: )eri(ade 9sferturi: a c8te 1%M fiecare# cu )au"2 de 2M
;ntre )eri(adele 9sferturile: 1 > 2 5i 3 > 4 5i ;naintea fiec2rei )relun3iri# iar ;ntre re)ri"e
9sfertul 2 > 3: )au"a !a fi de 1$M.
Jn ca" de e3alitate 1(cul !a c(ntinua cu 2 )relun3iri de $M sau cu at8tea
)relun3iri necesare )entru a decide ;n!in32t(rul.
0(rul de s)ecialitate care c(nduce acti!itatea 7aschet7alistic2 este 0edera4ia
-(m8n2 de +aschet 90. -. +.:.
14
J(cul c(nst2 ;ntr( serie de ac4iuni tehnic(tactice indi!iduale# efectuate de
atacan4i ;m)(tri!a un(r ac4iuni ale 1uc2t(ril(r echi)ei ad!erse aflat2 ;n defensi!2# ac4iuni
care tre7uie s2 se inte3re"e ;n )rescri)4iile re3ulamentului de 1(c.
Aceste ac4iuni tehnic(tactice sunt f(rmate din< ac4iuni indi!iduale 5i c(m7ina4ii
de 2 5i 3 1uc2t(ri care se desf25(ar2 ;n cadrul un(r dis)("iti!e numite sisteme.
Gu)2 dis)unerea ;n teren# ;n atac 5i ;n a)2rare# )(sturile )e care ac4i(nea"2
1uc2t(rii sunt denumite<
pivot > 1uc2t(rul care ac4i(nea"2 ;n a)r()ierea )an(ului ad!ers 9cei mai
;nal4i 1uc2t(ri:I
centru > 1uc2t(r care ac4i(nea"2 ;n cercul de la )an(ul ad!ers 9;nalt 5i
r(7ust:I
extrem > 1uc2t(r care ac4i(nea"2 )e )2r4ile laterale ale su)rafe4ei de atac
97uni arunc2t(ri de la distan42:I
conductor de joc > funda5 > 1uc2t(rul care (r3ani"ea"2 5i c((rd(nea"2
ac4iunile echi)ei 91uc2t(r c(m)let:.
Terenul de joc$ (inii i dimensiuni$
J(cul se desf25(ar2 ;n sal2 sau ;n aer li7er# )e un teren dre)tun3hiular a!8nd
dimensiunile 2, E 1$ m# m2surat de la mar3inea interi(ar2 a liniil(r care ;l delimitea"2.
*entru t(ate celelalte c(m)eti4ii (r3anismul c(m)etent al 0.F.+.A. care sunt
C(misia de N(n2 sau federa4iile Na4i(nale# au aut(ritatea s2 a)r(7e terenurile de 1(c
e6istente cu dimensiuni minime de 26 E 14 m.
Liniile lungi ale terenului )(art2 denumirea de Blinii de tuC iar cele care
marchea"2 l24imea terenului Blinii de fundC > 3r(simea liniei $ cm.
Linia de centru > linie )aralel2 cu liniile de fund# care ;m)arte terenul ;n "(na
din fa42 5i "(na din s)ate# linie care se )relun3e5te ;n e6teri(r cu 1$ cm.
Liniile de aruncri libere > liniile )aralele cu liniile de fund# a!8nd mar3inea
e6teri(ar2 de $#,% m de la mar3inea interi(ar2 a liniei de fund 5i ( lun3ime de 3#6% m.
Zonele de restricie< s)a4iile delimitate de liniile de fund# liniile de arunc2ri
li7ere 5i liniile care unesc e6tremit24ile liniil(r de arunc2ri li7ere# cu )unctele situate )e
liniile de fund la 3 m de ( )arte 5i de cealalt2 a mi1l(cului acest(r linii# m2surate de la
mar3inea e6teri(ar2 a acest(ra.
Culoarele de aruncri libere< cu)rind "(nele de restric4ie )lus un semicerc cu
ra"a de 1#,% m# al c2rui centru este la mi1l(cul liniei de arunc2ri li7ere.
Zona coului de trei puncte< este ;ntrea3a su)rafa42 a terenului de 1(c cu
e6ce)4ia "(nei a)r()iate de c(5ul ad!ersarului 5i de liniile care ( delimitea"2 5i care
cu)rinde<
d(u2 semicercuri cu ra"a de 6#2$ m m2surate de la mar3inea e6teri(ar2 a
circumferin4el(r 5i a!8nd centrul ;n )unctul de teren situat )e !erticala care
c(7(ar2 e6act din centrul inelului. Semicercurile sunt )relun3ite )rin linii
)aralele cu liniile de tu5e. Centrul semicercului se 32se5te la 1#$&$ m de la
mi1l(cul liniei de fund# fiind m2surat2 de la mar3inea interi(ar2 a acesteia.
nlimea slii< cel )u4in & mI
Cercul central< ra"a 1#,% mI
Greutatea mingii< $6& > 6$% 3I
1$
Circumferina< &$ > &, cmI
Panouri< lun3imea 1#,% m > ;n2l4imea de la s(l 2#9% mI l24imea 1#%$ m >
;n2l4imea de la s(l la inel 3#%$ m.
sunt c(nfec4i(nate dintrun material trans)arent 9)le6i3lass: sau !()site ;n
al7. Jn s)atele inelului este marcat un dre)tun3hi cu dimensiunile e6teri(are
$9 cm > 4$ cm. Mar3inile )an(ului sunt linii ne3re sau al7e de $ cm.
'(at2 mar3inea inferi(ar2 a )an(ului 5i 34 cm din mar3inile laterale sun
ca)it(nate cu material m(ale de )r(tec4ie )entru a e!ita accident2rile.
C(5ul cu)rinde un inel 5i ( )las2<
diametrul inelului de 4$ cmI
lun3imea )lasei este de 4% cm# )re!2"ut2 cu 12 7ucle )entru le3area de inelI
distan4a inelului fa42 de )an(u > 1$ cm.
)chipamentul tehnic:
1. Cr(n(metru de 1(c 5i un cr(n(3raf.
2. A)aratul )entru 24C.
3. Semnale s(n(re.
4. 'a7ela de sc(r.
$. 0(aia de ar7itra1.
6. *l2cu4e de la 1 la $ )entru 3re5elile de 1uc2t(r.
&. *l2cu4e )entru 3re5elile de echi)2.
,. Fndicat(rul )entru )(sesie alternati!2.
16
Istoria basc*etu!ui "e scurt
0 fost inventat in 1!1 de profesorul 1. 0. 2aismit% de la
Colegiul Springfield, statul 2assac%uttes, S.3.0.
4n anul 1!1, un t5n6r asistent de la colegiul Springfield, din sta
statul 2assac%uttes, S.3.0., pe numele s6u 1ames 0. 7aismit%,
8ncerc5nd s6 fac6 mai variate lec9iile de educa9ie fizic6 ale
studen9ilor, cu un con9inut mai atractiv :i mai dinamic, f6r6 condi9ii
materiale deosebite, a combinat unele reguli din /ocul de fotbal cu
1& reguli noi :i a 8nlocuit poarta cu un co: suspendat pe un perete.
0stfel a luat na:tere sportul c6ruia i s-a spus apoi bas3etba!!
(basket ; co:, ball ; minge).
-a 8nceput ec%ipele erau alc6tuite din c5te <= de /uc6tori, apoi
num6rul s-a redus treptat pentru a se a/unge la ec%ipe formate din
< /uc6tori pe teren. 1ocul se r6sp5nde:te 8n .uropa, fiind prezentat
demonstrativ la 1ocurile >limpice din 1=, (de la St. -ouis). 4n
1&2 se constituie ?edera9ia Interna9ional6 de @asc%et 0mator
(?.I.@.0.) :i din 1&< se disput6 Campionatele .uropene (la care a
participat :i 9ara noastr6).
In prezent la ?.I.@.0. ( ?ederatia Internationala fr @asc%et
0mator) sunt afiliate nu mai putin de 1A& de federatii nationale. Ca
arie de raspindire, numar, de /ucatori legitimati, precum si al
telespectatorilor, basc%etul se afla situat pe locul III, printre
disciplinile sportive ( dupa fotbal si atletism ).
Basc*etu! 4n Ro$5nia
1ocul de basc%et se r6sp5nde:te 8n .uropa la 8nceputul
secolului BB, fiind prezentat demonstrativ la 1ocurile >limpice din
1=,. 4n 1&2 se constituie ?edera9ia Interna9ional6 de @asc%et
0mator (?.I.@.0.). *om5nia s-a aflat printre cele ! 96ri membre
fondatoare ale forului mondial al6turi de 0nglia, 0rgentina,
Ce%oslovacia, Crecia, Italia, -ituania, .lve9ia :i Portugalia. 'in 1&<
se disput6 campionatele europene (la care a participat :i 9ara
noastr6).
1&
-a noi 8n 9ar6, primele demonstra9ii de basc%et au fost
efectuate 8n 12=. P5n6 8n 12&, basc%etul se practica 8n special 8n
liceele din capital6, organiz5ndu-se sporadic competi9ii inter:colare.
3nul dintre liceele celebre la acea vreme a fost D2i%ai Eiteazul#,
8nving6tor 8n prima competi9ie interlicean6 organizat6 la noi 8n 9ar6.
'e altfel, liceul D2i%ai Eiteazul# a fost :i prima institu9ie care a
beneficiat de un teren regulamentar de basc%et. 4ncep5nd cu anul
12! se constituie diferite ec%ipe, e$clusiv masculine, la cluburile
Sportul Studen9esc, 1uventus sau +.C.*.
?edera9ia *om5n6 de @asc%et :i Eolei ia fiin96 8n 1&1. +ot
atunci este organizat :i primul campionat regional masculin. 4n
aceast6 perioad6 nu e$istau mai mult de 1<=-2== sportivi legitima9i,
basc%etul tr6ind mai ales din insisten9ele :i pasiunea unor animatori.
'up6 2& august 1,,, odat6 cu instaurarea regimului comunist acest
sport 8ncepe s6 aib6 caracter de mas6, ca de altfel ma/oritatea
activit69ilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate
republicane (8ncep5nd cu anul 1,F), se participa la primele 1ocuri
@alcanice (1,A), sunt organizate anual campionate :colare :i
universitare, precum :i festivaluri de minibasc%et pentru copii.
'intre performan9ele *om5niei pe plan interna9ional men9ion6m
clasarea de & ori pe locul IE la Campionatele ?eminine .uropene
(1A,,1AA, 1A!) :i de dou6 ori pe locul E la cele masculine (1<F,
1AF), precum :i unele succese ale ec%ipelor de club Steaua,
'inamo, Polite%nica @ucure:ti, *apid 8n cupele europene. 4n 1!1, la
Campionatele 2ondiale 3niversitare ec%ipa de fete a *om5niei s-a
clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar ec%ipa masculin6 a
ocupat locul IE. 4n 11ec%ipa masculin6 de basc%et /uniori a
*om5niei a 8nregistrat cea mai bun6 peforman96 a vreunui lot din
*om5nia la un campionat mondial de basc%et clas5ndu-se pe locul E
la C2 de la .dmonton, Canada. 'in lot f6ceau parte, printre al9ii,
C%i96 2ure:an, singurul rom5n care a evoluat 8n 7@0 sau Constantin
(+iti) Popa, doi dintre cei mai cunoscu9i basc%etbali:ti rom5ni pe plan
interna9ional.
4n acest moment suprema9ia pe plan intern la masculin este
de9inut6 de ec%ipa CS3 0sesoft Ploie:ti, iar cel mai valoros
basc%etbalist este Eirgil St6nescu, care s-a transferat 8n 2==F la
forma9ia rus6 3nics Gazan.
1,
Capitolul II
Conform statisticilor am vazut ca basc%etul, de la inventarea
lui si pina acum a luat o amploare neasteptat de mare. 0 avut si are o
influenta in aproape toate domeniile sociale, si a influentat un numar
foarte mare de indivizi pe plan mondial. In cadrul cercetarii vom folosi
ca metoda a culegerii de date, c%estionarul. @asc%etul a cunoscut
anumite etape in dezvoltarea si raspindirea lui, ca /oc sportiv
universal. Pentru ca un studiu amanuntit la scara planetara este
imposibil practic, ne vom restringe sfera de cercetare la nivel
national, regional c%iar.
IP>+.H0. @asc%etul are sau nu impact social ridicat in randul
liceenilor ieseniI
Se cunoaste ca in comunism, sportul a fost promovat si nu sustinut,
urmarind atragerea diferitelor tipuri de organizatii sportive in
e$ercitarea unei influente sociale organizate asupra tineretului. +oate
aceste eforturi nu aveau decit un scop final ma/or( atragerea
tineretului in miscarea sportiva si implicit, in rindurile Partidului
Comuist *omin. 0stfel, statul a devenit principalul sustinator financiar
al activitatilor sportive( a construit (dar a si distrus) o baza materiala
solida, stadioane, comple$e sportive, sali de sport, ce au facut
posibile desfasurarea unor competii internationale in *ominia, a creat
premisele infiintarii unor cluburi, asociatii sportive pe ideile
amatorismului si imagii sportivului amator. 0ceasta din urma a
fost utilizata, incercind sa sugereze ca sportul reprezinta, de fapt, o
activitate compementara muncii. 'aca spectatorii au devenit adeptii
acestei idei, sportivii trebuiau sa faca fata in competitii , sportivilor
profesionisti din tarile capitaliste. +rebuia c%iar daca controvenea
doctrinei partidului. Solutia a fost urmatoarea( scutirea sportivilor de
munca din intreprinderi, c%iar daca erau salariati ( retributia era , de
fapt , pentru activitatea sportiva). 'eci abia dupa 1! in *omonia
apare, statutul de /ucator profesionist, ceea ce a influentat nivelarea
basc%etului.
19
SC>P3-....
In legatura cu basc%etul s-au facut putine cercetari si studii
sociologice.
Studiile internationale psi%o-sociale indica basc%etul, pe primul
loc ca forma de integrare sociala a individului, e$trapolind la
activitatea sportiva. Pe glob este estimat ca F2J din populatie este
practicanta a basc%etului, sub diverse forme, la diferite categorii de
virsta.
Metode de cercetare
In cadrul cercetarii noastre vom folosi ca metoda de
lucru(anc%eta sociometrica.+estul sociometric este un instrument de
lucru care apreciaza nivelul atractiilor,a respingerilor sau a atitudinilor
de indiferenata care se intalnesc in cadrul unui grup,ec%ipe ,clase .In
cuprinsul c%estionarului am folosit intrebari inc%ise si desc%ise si o
intrebare de control.
2%
Capitolul III
ubiecti$ (ocul des"asurarii$ )tapele studiului.
Studiul a fost efectuat la zece licee din Iasi in perioada 1<.=.2==F-
1<.12.2==F pe un esantion de A<= de subiecti, <<J baieti- ,<J fete
care practica basc%et.
C%estionarul a cuprins 1= intrebari esentiale, cu
privire la /ocul de basc%et, care ne-a eludat cu privire la aspectele
sociale ale sportului.
Dhid de inter!iu<
1. 'e la ce virsta practicati basc%etul I
2. Cite ore pe zi acordati basc%etului I
&. Cite zile pe saptamina /ucati bac%etI
,. Ce incaltaminte sport utilizati in /ocI
<. Ce ec%ipament sportiv folositiI
A. Ce bautura racoritoare betiI
F. Care este /ucatorul preferat de basc%etI
!. 3rmariti competitii live sau +.E. de basc%etI
21
. 2arcati cu $ in casuta corespunzatoare, atasamentul d-
voastra fata de basc%et(
?oarte mult, 2ult, Potrivit, Putin, ?oarte putin.
1=. Care este nivelul de comunicare cu coec%iperii de
basc%et,in afara terenului de sportI
a) *idicat, b) 2ediu, c) Inferior
Pre+entarea conte6tu!ui si i$"resii .enera!e.

Primele licee abordate au fost cele din zona industriala cu profil
te%nic,in numar de A. Celelate licee au fost cu profil socio-uman si
artistic-sportiv. +inerii au fost receptivi si entuziasti in colaborarea cu
mine in efectuarea testelor. S-au bucurat pentru faptul ca se doreste
o implicare activa a tinerilor in viata societatii. 3nii mi-au relatat
intamplari de viata prin care sportul i-a a/utat sa treaca prin momente
dificile. 0ltii participa la turnee de basc%et pentru promovarea
anumitor valori pozitive si respingerea fenomenelor antisociale
precum violenta stradala , alcoolismul, consumul de droguri etc.
22
Capitolul IE
Pre+entarea re+u!tate!or. Inter"retarea statistica a
re+u!tate!or.
In urma c%estionarelor efectuate am a/uns la urmatoarele
rezultate(
!=J au raspuns ca practica basc%et de la1=-12 ani
F,J aloca 1-2 ore pe zi din timpul lor basc%etului
A!J /oaca in medie < zile pe saptamana
2,J utilizeaza incaltaminte sportiva specializata pe /ocul de
basc%et
&FJ folosesc ec%ipament sportiv care poarta sigla unei marci
producatoare de materiale sportive,inclusiv pentru basc%et
!A au raspuns -2ic%ael 1ordan
<<J urmaresc competitii -ive sau +E de basc%et
FJ sunt mult sau foarte mult atasati de basc%et
,J au un nivel de comunicare ridicat cu coec%ipierii de
basc%et in afara terenului de sport
C>7C-3HII
Ipoteza se confirma.In consecinta rezulta ca in randul liceenilor
din orasul Iasi este un impact social al basc%etului ridicat. 7umarul
practicantilor de basc%et este in crestere, influenta sociala este
marita si interesul tinerilor legat de /ocul de basc%et cu toate
23
aspectele lui sociale este mare.Prin urmare se constata o evolutie
pozitiva in ceea ce priveste sc%imbarea mentalitatilor legate de sport ,
dupa K!, care va conduce la o abordare e$%austiva a manifestarilor
comportamentale social-sportive.
+estele utilizate vor fi de mare a/utor in domeniul cercetarii
educatiei fizice si sportului privind aspectele de dinamica si structura
din cadrul grupului nostru de lucru (tinerii liceeni).Insa munca de
studiu ,in oricare domeniu ar fi ,trebuie continuata diversificata la
toate nivelele.
24

2$