Colonel dr.

EMIL STRINU
SPIONAJUL PSIHOTRONIC
I CMPUL DE LUPT MINTAL
MOTTO
"Ferete-te s stai la palavre despre aceste lucruri cu mulimea sau cu oamenii de
rnd; cci nu voiesc ca tu s devii inta pizmei i cu att mai puin s fii luat n derdere de
cei muli.
Cci cei care se aseamn se au ntotdeauna la inim, ns cel ce este diferit nu l
ngite pe cel ce nu-i seamn. !or"e ca acestea au foarte puini asculttori i poate c
foarte puini vor avea i de acum nainte, cci ele au ceva neo"inuit n ele".
HERMES TRISMEGISTUS

ISBN 973-663-286-5
PREFA
Para!"#olo$"a
%
&" 'era""le e('ra!en)or"ale o!"*"le ar+e !e,re'e
Cobornd, noaptea trziu, treptele avionului care aterizae pe pita putie a aeroportului unde !"
a#tepta o !a#in", a! $ot cuprin de o oarecare trite%e #i de o i!en" nelini#te&&& S" $ie, oare, poibil " ne
pierde! conduc"torul la nu!ai zece luni de la ale'erea lui( )i cte peran%e ne pueer"! *n el+,& -#a *#i
decrie .v'/eni Ceazov, $otul !edic al 0re!linului, *n cartea a ,S"n"tate #i putere,, i!%"!intele care *l
*ncercau atunci cnd a $ot c/e!at ur'ent *n Cri!eea pentru a-l vedea pe -ndropov, a c"rui "n"tate e
deteriorae *n !od nea#teptat&
S"-i d"! cuvntul lui Ceazov1 2#ra $% septem"rie &'($. )enionez aceast dat, pentru c din acel
moment s-a urmrit ultimul stadiu al "olii lui *ndropov. +in octom"rie &'($, el a ncetat s mai conduc
nemi,locit i concret -iroul .olitic i Comitetul Central, /ovietul /uprem al 01//, i nu a mai aprut la
2remlin. 3ri, toate acestea erau surprinztoare. 4otul a nceput de la o ntmplare a"surd..&,&
Starea "n"t"%ii lui -ndropov -a a'ravat ubit& 3n" atunci, el e i!%ea bine, *n po$ida bolii cronice
de rinic/i de care u$erea& 4ar, *n ti!pul unei pli!b"ri, -a a#ezat pe o banc" de ci!ent, a avut apoi $rioane,
i-a ap"rut un $le'!on care a evoluat incredibil de rapid, aceta trebuind " $ie operat& 5or%ele or'ani!ului
erau ire!ediabil ub!inate& -ceata a $ot evolu%ia t"rii "n"t"%ii ale& Cine a provocat-o (
6n cartea a, .& Ceazov, care a $ot un inti! al !ultor pacien%i de renu!e #i a tratat !ai !ul%i lideri
!ondiali, o$er" in$or!a%ii concrete depre ei, $"cnd re$eriri la lupta pentru putere& 3rin $irea a, un
anti!itic, repin'nd cu /ot"rre trata!entele e7traenzoriale, Ceazov revine, totu#i, *n curul relat"rii ale,
la te!a detinului #i a $atalit"%ii care, *n !od ne!ilo, i-a *n$rnt ucceiv pe conduc"torii ovietici& )i
aceata, *ntr-o perioad" de !are i!portan%" pentru dezvoltarea rela%iilor ovieto-a!ericane& Se /ot"ra oarta
detinderii, a dezar!"rii- *ntr-una din con$erin%ele ale de pre", 8e'an a $"cut o 'lu!"1 2) voi duce n
1usia, a spus el, s discut cu liderul ei, atunci cnd va muri9&
)i, *ntr-adev"r a venit doar dup" ce au !urit :& Bre;nev, I& -ndropov, 0& Cernen<o, iar la putere -a
intalat =& >orbaciov& Caracterizarea pe care .& Ceazov i-o $"cea lui Bre;nev e baza, !ai ale, pe ulti!ii
ani, cnd peronalitatea liderului ovietic era *n declin& Se trecea ub t"cere $aptul c", pe vre!ea lui #i cu
participarea lui concret", -au e!nat, de plid", *n%ele'erile de la ?elin<i&
.& Ceazov d" o *nalt" apreciere e$orturilor $"cute de I& -ndropov pentru a coate %ara din ta'nare,
1
n prezenta lucrare termenii de parapsihologic i de psihotronic vor fi considerai sinonimi.
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @
pentru rena#terea ei& Incontetabil, crie autorul c"r%ii, era un o! total credincio, nu nu!ai *n cuvinte, ci #i
*n $apte, ideilor ociali!ului #i co!uni!ului&&& 6n !od cate'oric, el era 'ata " apere ornduiala ocialit"
cu orice !i;loace, creznd, incer, c" erve#te poporul& Se deoebea, *n", de cei care intraer" *n partid
pentru a $ace carier", prin cinte #i credin%" incer" *n ociali!& .& Ceazov nu-l idolatriza pe -ndropov,
obervnd c" aceta 're#ea, deeori, izolndu-e *n biroul "u #i pro!ovnd *n $unc%ii de conducere oa!eni
care, ulterior, nu i-au ;uti$icat peran%ele& )i totu#i, el a $ot cel care a *nceput peretroi<a& -ndropov avea
un plan precri de !odernizare a %"rii, care ur!a " devin" #i !ai puternic"& =oartea lui a *ntrerupt totul&
:a $r#itul lui au'ut @983, Cernen<o, ucceorul lui -ndropov, a !ncat pe#te alterat, pri!it de la
!initrul de interne 5edorciu<, care *#i petrecea concediul *n Cri!eea& A to7iin$ec%ie 'rav" i-a provocat o
inu$icien%" cardiac" #i pul!onar"& 4in pital, Cernen<o a $ot e7ternat ca invalid total&
8evenind la eveni!entele $atale anterioare, .& Ceazov ubliniaz", *ntre ele, *nt!plarea petrecut"
unuia dintre cei !ai capabili oa!eni din conducerea ovietic", - 0oi'/in, la @ au'ut @976& 23 voce plin
de ngri,orare anun c "arca n care se afla 2osigin s-a rsturnat, c a"ia a putut fi salvat, iar acum se
afl n stare grav la spitalul militar de lng *rangels5, n apropiere de locul accidentului6& 3eroana
robut" #i portiv", 0oi'/in $"cea canota;& 78n timp ce vslea, el i-a pierdut ecili"rul i s-a rsturnat cu
"arca6& S-a e!i upozi%ia c" ar $i avut loc un accident cerebral& 4e#i nu a decedat, 2el nu a mai fost apoi
acela care lua cura,os otrri - lupttorul care i apra pn la sfrit punctul de vedere, "ine orientat n
ceea ce privete evoluia evenimentelor,& :a 2 epte!brie @976, el a $ot *nlocuit *n $unc%ia de pre#edinte al
Coniliului de =ini#tri de c"tre Bi/onov, pro!ovat de Bre;nev&
4up" dipari%ia lui I& -ndropov C$ebruarie @98DE, *ntre liderii din acea vre!e, cel !ai puternic era
!initrul ap"r"rii, 4& Ftinov& .l a !urit la $r#itul aceluia#i an& .& Ceazov crie1 2=oartea lui Ftinov a
$ot, *ntr-o anu!it" !"ur", aburd" #i a l"at &&& !ulte e!ne de *ntrebare le'ate de cauzele #i caracterul
bolii& 6n toa!na anului @98D avueer" loc !anevre co!une ale trupelor ovietice #i ce/olovace pe
teritoriul Ce/olovaciei& :a ele au participat Ftinov #i !initrul ce/olovac al ap"r"rii, 'eneralul 4zur&
4up" !anevre, Ftinov a i!%it o indipozi%ie 'eneral", a $"cut o $ebr" nu prea !are, iar analizele au
indicat !odi$ic"ri pul!onare&&& A coinciden%" #ocant" ete $aptul c" apro7i!ativ *n acela#i ti!p, #i cu acela#i
dia'notic, -a *!boln"vit #i 'eneralul 4zur& - $ot nevoie de o interven%ie c/irur'ical" ur'ent"& 4in p"cate,
Ftinov a decedat ulterior, din cauza unei into7ica%ii evolutive&
.& Ceazov a contatat o a'ravare ubit" a t"rii "n"t"%ii, cu $inal $atal, #i la al%i pacien%i din
tr"in"tate - pre#edintele .'iptului, Naer, pre#edintele -l'eriei, Bou!edienne, #i al%i !ari lupt"tori pentru
dezvoltarea lu!ii arabe&
=odi$ic"ri ine7plicabile au $ot obervate #i *n tarea "n"t"%ii lui :& Bre;nev, perioadele de
2aben%"9, e7plicate prin indro!ul atenic, alternau, deeori la el, cu perioade de luciditate #i validitate& Cei
care l-au *no%it pe :& Bre;nev *n ti!pul vizitelor ale *n 5ran%a, *n iunie @977, *#i a!intec c" o at$el de
c/i!bare nea#teptat" a t"rii 'enerale a provocat con$uzie *n rndul $rancezilor& Fn cunocut de!nitar din
5ran%a a or'anizat un brie$in' cu ziari#tii, *n a;unul oirii lui Bre;nev, #i a pu c" aceta ete, practic,
invalid& 4e alt$el, de!nitarul *n cauz" pro!ovae *ntr-o $unc%ie *nalt" toc!ai datorit" $aptului c" ob%inue
in$or!a%ii depre boala 'rav" a predeceorului "u #i *#i pre'"tie din vre!e ca!pania electoral"& Ce
urprin#i au $ot to%i v"zndu-l pe Bre;nev nu nu!ai cu! urca c"rile, dar #i cu! purta, ener'ic, dicu%ii
diplo!atice di$icile+
6n tr"in"tate, e ur!"re#te $oarte atent tarea "n"t"%ii liderilor din %"rile prietene #i neprietene&
.7it" o *ntrea'" 2#tiin%"9 a pro'noz"rii $r#itului #i *nlocuirii conduc"torilor, precu! #i a altor eveni!ente
cu ecou *n via%a politic"& .te o #tiin%" vec/e, ca de alt$el #i cea a 2eli!in"rii9 peroanelor inco!ode pentru a
*nleni at$el dru!ul altora pre putere&
S" $ace! o curt" incuriune *n itorie& .te cunocut" ideea de la *nceputul anilor G5H, a lui -&
4ulle, $ot director al CI-, de a-l otr"vii pe Ciu .n-:ai, cu ocazia unei vizite a acetuia *ntr-o %ar" vecin",
ca apoi " dea vina pe =ocova& 4in ordinul "u& pe ln'" CI- -a creat unitatea uperecret" denu!it"
23oten%ialul !or%ii2& 4ezvoltnd ideea, 8ic/ard ?ol!e, conduc"torul erviciilor ecrete, i-a propu #e$ului
CI-, la 3 aprilie @953, " intituie pro'ra!ul 2pentru folosirea n secret a materialului "acteriologic i
cimic9& 4epre aceata au cri cercet"torii a!ericani Iictor =arc/etti C$ot $unc%ionar al CI-E #i Jo/n
=ar7, *n cartea 2CI- #i cultul piona;ului9& Cu elaborarea pro'ra!ului de $oloire a bacteriilor #i otr"vurilor
- care trebuiau " nu lae ur!e #i " $ie 'reu de identi$icat - a $ot *n"rcinat un abolvent al Cole'iului din
=an/attan, de pro$eie ecolo'& 6n a$ar" de aainate, pro'ra!ul cuprindea #i ac%iuni care provocau
2incapacitatea9, de'enerarea individului, dezinte'rarea, robotizarea, c/i!b"ri ireveribile *n pi/ic, 'ndire,
incluiv !etode oculte de in$luen%" aupra creierului& 3ro'ra!ul a pri!it denu!irea de 2Supracontrol aupra
ra%iunii9&
4epre a!ploarea pro'ra!ului vorbe#te $aptul c" - a#a cu! recunoa#te, *n @977, un alt director al
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 2
CI-, Burner - era realizat pe baz" de contracte cu DD de cole'ii #i univerit"%i, @5 colective de cercetare, 8H
de intitu%ii #i $ir!e particulare& 3entru e$ectuarea de e7perien%e Cpe oa!eniE, au $ot alee @2 pitale #i trei
cae de corec%ie&
3entru a $ace econo!ii, o parte dintre c/i!icale, de e7e!plu /alucino'ene de tip :S4, au $ot tetate
pe un 'rup de 2/ippK9, va'abonzi #i narco!ani& 4e aceata -a ocupat, *ntre altele, Bi!ot/K :ear, $unc%ionar
CI-, iar un ca!ator de la circul din NeL Mor<, =el/oland, i-a intruit pe pioni cu! " trecoare di$erite
ubtan%e *n b"uturile celor care ur!au " devin" victi!e ale unei noi 2*nt!pl"ri ciudate9&
-'entura CI- din :eopoldville a pre'"tit, pentru aainarea lui :u!u!ba, un a!etec de bacili
uci'a#i, incluiv de bruceloz"& 3entru pre#edintele Ira<ului, 0ae!, -a pre'"tit un lic/id pecial cu otr"vuri
uci'"toare& 3entru Catro C*!potriva lui -au co!i pete 2H de tentative de aainatE - trabucuri, c"r%i
otr"viteN au $ot pue la punct !etode pentru lic/idarea lui *n ti!pul unei vn"tori ubacvatice& A parte din
!i;loacele c/i!ice -au tetat pe locuitori din 3eninula Indoc/ina, *n ti!pul r"zboiului din Iietna! #i
Ca!bo'ia& A erie de veterani ai acetor r"zboaie, a$la%i *n zona de *!pr"#tiere a otr"vurilor, -au *!boln"vit
*n !od irecuperabil,
4e alt$el, CI- nu a e7clu nici poibilit"%ile directe de repri!are& .nu!erarea victi!elor tuturor
atentatelor de acet 'en ar ocupa !ult loc& .te u$icient " a!inti! oarta unor peronalit"%i cu! ar $i
-llende, :u!u!ba, Cabrai, Bou!edienne, Naer, Bandarani<e, N'o 4in 4e!, Bru;illo, I& >/andi, -&
=oro etc&, *ncerc"rile de aainare a conduc"torilor :ibiei #i Ira<ului, pentru a avea o i!a'ine depre
a!ploarea activit"%ii 23oten%ialul !or%ii9&
4e#i, dup" de!ac"rile Co!iiei C/urc/ din SF- #i indi'narea !ani$etat" de opinia public"
*!potriva 2ac%iunii de tran!itere a entin%ei9 Ccu! e nu!eau aainatele politice, *n ;ar'onul CI-E,
atentatele au c"zut oarecu! *n intenitate, acet lucru nu a in$luen%at *n !od enibil a!ploarea
opera%iunilor ecrete ale SF- *n lu!e& -u $ot lic/ida%i adverarii lor dec/i#i, !arionetele lor au partizanii
independen%i& =etodele au $ot *nlocuite cu altele, !ai dicrete& 3n" *n prezent, nu ete clar cine e acunde
*n patele aain"rii $ra%ilor 0ennedK, *n SF-& Intre poibilele pete albe e a$la #i 2epurarea9 !ai u-
a!intit" a e#aloanelor uperioare ale puterii F8SS, care a precedat dezinte'rarea aceteia&
=etoda 2incapacit"%ii, peroanelor indezirabile cuprinde #i ac%iunea biolo'ic" bazat" pe cunoa#terea
particularit"%ilor or'ani!ului, c/iar #i aupra pi/icului, viznd paralizarea creierului, 2a!or%eala9 lui& 6n
ti!pul Iui 8e'an, a $ot adoptat" o le'e Cnr&@2333, din dece!brie @98@E, care interzice doar i!plicarea
direct" a 'uvernului SF-& Cealalt" parte a pro'ra!ului, re$eritoare Ia 2controlul total aupra ra%iunii #i
e7perien%ele pe oa!eni9, era per!i" *n continuare& 2Coni!%"!ntul peroanei pe care e $ac tetele trebuie
tipulat o$icial9 - *n SF-& 4ar *n a$ara %"rii ( .te o *ntrebare, dei'ur, pur retoric"&
.te i!poibil " nu e contate o le'"tur" *ntre ac%iunile viznd controlul aupra ra%iunii #i unele
eveni!ente conte!porane& Cartea lui .& Ceazov nu acord" credit neli!itat acetor poibilit"%i, prezentnd
cazurile din punctul de vedere al !edicului care nu accept" !etodele e7traenzoriale de ac%iune aupra
or'ani!ului au c/i!ioterapia artizanal", $oloit" *n !od arbitrar *n cazul lui :& Bre;nev de o oarecare 2or"
N9, a!intit" *n carte& -utorul repin'e acete !etode, dar nu nea'" o poibil" in$luen%"& =ai !ult, el e
re$er" la trania evolu%ie a lui :& Bre;nev care, dup" lun'i perioade de aben%", 2ren"#tea9&
-ctivitatea 4;unei 4avita#vili ete e7tre! de intereant"& Ni!eni nu nea'" capacitatea ei de a
in$luen%a or'ani!ul, incluiv al celor pe care a aplicat !etodele proprii de 2!aa;9 #i 2terapie de atin'ere9&
Sunt bine cunocute e7perien%ele lui Ciu!a< #i 0apirov<i la 'rani%a ac%iunii /ipnotice #i c/iar pu%in
dincolo de aceat" li!it", a#a cu! de!ontreaz" o erie de $oto'ra$ii& .7it" *n" #i !ulte e!ne de
*ntrebare& Cu! au reu#it ei ca, prin inter!ediul !a-!edia, !ai ale al televiziunii, " upun" *ntrea'a
popula%ie a %"rii unei ac%iuni ite!atice aupra ubcon#tientului ie#it de ub control(
:a =ocova -au !ani$etat, *n ulti!ii ani, preocup"ri privind poibilit"%ile de realizare e$ectiv" a
controlului aupra con#tiin%ei& Continund tudiile CI-, acete peroane au putut veri$ica pe popula%ie
ac%iunea unor unde puternice care in$luen%eaz" capacit"%ile biolo'ice ale or'ani!ului& .7iten%a acetui 'rup
de peroane nu ete ecret"& 3robabil, !etodele lor unt $oloite *n continuare&
Cu! e e7plic", oare, eria de inucideri upecte din %ar" #i din tr"in"tate, *n ulti!a vre!e(
-cete *ntreb"ri e cer a $i pue *ntruct, indi$erent de ac%iunile la care ar $i upu" 'ndirilor
oa!enilor, indi$erent de atacurile biolo'ice la care a! $i e7pu#i prin !etode uperra$inate, o!ul nu *nceteaz"
" 'ndeac", " co!unice, " ia atitudine,
Col& pro$& .n"/. dr. E+"l Stan
Col& dr& .!il Str"inu
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 3
Ar$.+en' ,0+.l de l.'1 +en'al
Bazele cercet"rii !ode!e a !etapi/icii au $ot pue de celebrul avant en'lez Oillia! Croo<e *n a
doua ;u!"tate a ecolului PIP& =ult !ai trziu, pete un $ert de ecol, $rancezul =a7 4eoir *nlocuie#te
vec/iul ter!en de !etapi/ic" cu cel de parapi/olo'ic&
Spre $r#itul ecolului al PlP-lea, e $ondeaz" pri!ele or'ani!e pecializate *n tudiul
parapi/olo'ici, *n anul @882 pro$eorul ?enrK Sid'Lic< *nte!eiaz" *n -n'lia celebra 2SocietK $or 3K/ical
8eearc/9 CS38EN *n @88D apare varianta a!erican" a S38, apoi, Societatea din Boton #i la $el celebrul
Intitut =etapi/ic International de la 3ari&
6n @92D, !edicul .u'ene AtK a;un'e director al Intitutului =etapi/ic Interna%ional de la 3ari&
Adat" cu el *ncepe epoca #tiin%i$ic" a parapi/olo'ici& AtK avea $or!a%ia unui o! de #tiin%", dar #i
entuzia!ul unui ante!er'"tor& Se ocupa de aproape 2H de ani cu tudiul indivizilor paranor!ali& .l era
convin c" =e!er avuee dreptate #i c" e7it" un $luid aparte, o $or!" ener'etic" produ" de or'ani!ele
vii, prin care acetea pot interac%iona cu alte or'ani!e vii&
4e#i a!pl", 'loria lui AtK a durat pu%in, cercet"rile ale vor $i repede dep"#ite datorit" *nt!pl"rii&
6n @939, o%ii Ialentina #i Si!eon 0irlian ob%in, din 're#eal", $oto'ra$ia unei p"r%i a corpului u!an Co !n"E
e7pu" *ntr-un c!p electric de *nalt" teniune #i $recven%"& 4up" developare, rezultatul a #ocat peronalul
laboratorului din Stalin'rad1 *n ;urul obiectului $oto'ra$iat e deena o !inunat" aur" lu!inoa"&
3rocedeul o%ilor 0irlian va $i %inut ecret pn" la data de @2 ianuarie @973+
:a 28 ianuarie @97@, StanleK 0rippner, pre#edintele -ocia%iei -!ericane pentru Cercet"ri
3arapi/olo'ice, a $"cut o vizit" de lucru *n F8SS, la invita%ia Intitutului de 3i/olo'ie al -cade!iei de
)tiin%e, pentru a e docu!enta aupra cercet"rilor de telepatie, clarviziune, preco'ni%ie #i pi/o<inezie ce e
e$ectuau *n F8SS& 8epetat" *n @972, c"l"toria a a $ot ponorizat" de c"tre 5unda%ia pentru .duca%ie
2.ri<on9 din Baton 8ou'e - :ouiiana& Fna din conecin%ele acetor vizite a $ot aceea c" 'azda a din
F8SS, cunocutul o! de #tiin%" .duard Nau!ov, a $ot ;udecat #i conda!nat de c"tre Bribunalul din
=ocova la doi ani de deportare *n Siberia, cu do!iciliu $or%at, aparent pentru *ncerc"rile ale de
popularizare a parapi/olo'iei, *n realitate pentru acuza%ia de a $i tran!i a!ericanilor ecretele $oto'ra$iei
0irlian&
6ntre ti!p, Ccon$or! relat"rii dr& .u'en Celan - pre#edintele -8C.3SE bine p"zi%i, o%ii 0irlian vor
continua " $oto'ra$ieze $oloindu-#i procedura& .i ob%in aure att *n ;urul tructurilor vii, ct #i a lucrurilor
inani!ate& 4ar e7it" o di$eren%" een%ial", care dovede#te c" ete vorba depre $eno!ene een%ial di$erite&
Iat" cu! decrie col& dr& 4u!itru Contantin acete $eno!ene1 2/tructurile anorganice au o imagine static,
monocromatic i reproductiv, n timp ce structurile vii ofer o imagine dinamic, varia"il de la un
moment la altul i de 8a o stare la alta a organismului, e9primat n culori vii specifice - dup unii autori
reflectnd diversele stri funcionale normale sau patologice. *ura unei frunze verzi apare format din
flcri de culoare turcoise i oran,. Cea a minii este descris ca un ,oc mirific de artificii strlucind pe un
fond de azur i auriu. Fiecare organism i are imaginea sa specific, diferit de la un moment la altul al
zilei, sau al lunilor i anului, varia"il de asemenea n funcie de starea de o"oseal i de sntate fizic i
psiic. -oala, o"oseala, an9ietatea, furia, ura, depresia, dragostea, ingestia de alcool i medicamente dau
e9presii particulare&,
Spre e7e!plu, la 2H de !inute de la ruperea unui ra!, aura unei $runze aproape dipare& -'reorul
$ace " 2$u'"9 aura victi!ei, care e orienteaz" *n partea opu" a'reiunii, dra'otea apare ca o contopire
tr"lucitoare de aure, rela7area e e7pri!" printr-un $ond cro!atic unde do!in" albul #i albatrul, *n ti!p ce
$uria ete patronat" de culoarea ro#u tr"lucitor& 3rocedeul 0irlian e !ai nu!e#te actual!ente
electrono'ra$ie au 9.$ect Corona9& =eritul lui cont" *n $aptul de a $ace vizibil" o $or!" de bioener'ie, *n
!od traniu, aceata era de!ult cunocut" o!enirii, ub di$erite titulaturi1 aur", e$luviu, corp atral, corp
ener'etic& 6n icono'ra$ia cre#tin", $in%ii poart" un $el de cerc lu!ino deaupra capului& .te toc!ai aura,
e!nul ini%ia%ilor& -potolii *#i tran!iteau danii vindec"rii !iraculoae prin a#a-nu!ita i!pozi%ie a
!inilor& S-au $"cut $oto'ra$ii 0irlian pentru i!pozi%ia !inilor *n cazul peroanelor cu puteri paranor!ale&
S-a contatat c" e petrece toc!ai un tran$er de aur"&
3rin anii @968 - @97H, co!unitatea interna%ional" a$l" un lucru nea#teptat, *n pecial datorit" !ai
!ultor lucr"ri, bine docu!entate, printre care #i cea a lui 8ic/ard 4eacon - B/e Iraeli Secret Service,
ap"rut" i!ultan *n !ai !ulte edituri printre care #i ?a!i/ ?a!ilton, :ondon, #i anu!e c" Fniunea
Sovietic" #i %"rile et-europene tudiau cu *ndr;ire $eno!enele paranor!ale& Fniveritatea 0aza/" din -l!a
-ta, Fniveritatea din :enin'rad, Fniveritatea din Novoroi<, Intitutul 3eda'o'ic din Ni;ni Ba'/il,
Intitutul de Su'etiolo'ie #i 3arapi/olo'ic din So$ia, Cpe ln'" alte cel pu%in 3H de intitute, departa!ente
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental D
ori - c/iar - pitale pi/iatriceE t"cuer" cercet"ri e7traordinare de o !are ri'urozitate #i e$icient", care plaau
acete intitu%ii #tiin%i$ice *n $runtea topului !ondial al do!eniului& 4e aici, e ridicaer" peronalit"%i
proe!inente, precu! :eonid Iailiev, >/enadi Ser'/eev, .duard Nau!ov, >/eor'/i :ozanov au I&
Iniu#in - adev"rate le'ende vii *n itoria parapi/olo'ici&
Bot aici erau inveti'a%i paranor!ali celebri, precu! 4;una 4avita#vili Ccare avea 'radul de 'eneral
*n 0>BE, Nelia =i/ailova, Nina 0alu'/ina au Ian'a 4i!itrova, dar !a;oritatea cercet"rilor au r"!a
ecrete&
6n lucrarea a!intit" anterior, *n capitolul 2:u!ea bizar" a piona;ului pi/olo'ic9, p& 293 e pune c"
,&&& *n Ce/olovacia, 8o!nia #i Bul'aria e a$l" !ulte centre pentru dezvoltarea piona;ului #i
contrapiona;ului pi/olo'ic& 8ela%iile noatre Cale Iraelului - n&n&E *n acete %"ri unt $oarte bune din i!plul
!otiv c" evreii au $ot pri!ii *n do!eniu *n ceea ce prive#te acet tip de cercetare, *naintea celui de-al doilea
r"zboi !ondial *n pecial *n 3olonia #i Ce/olovacia& )tirile provenind din ca!puurile de cercetare e
ob%ineau adeea prin inter!ediul clarviziunii #i telepatiei& Ce/ii au $oloit parapi/olo'ia cu !ult *naintea
*nceperii celui de-al doilea r"zboi !ondial, ni!eni altul dect un tn"r evreu a;utnd la de$initivarea unui
celebru !anual Cde re$erin%" #i at"ziE, cunocut ulterior de cunoc"tori ub titlul1 Clairvo:ance, ;:pnotism
and )agnetism, ap"rut *n @9D2, *n condi%ii de clandetinitate& 4up" r"zboi, acet tn"r a plecat, *n @9D6, la
Iiena de unde a ervit cauza iraelian" pn" la !oartea a, *n @97@, $oloind parapi/olo'ia pentru a clari$ica
datele depre unele peroane dip"rute #i depre anu!i%i a'en%i ina!ici&
3roble!a ecretului a #ocat !ul%i avan%i occidentali& 4evenea evident $aptul c" ru#ii, ce/ii, bul'arii,
ro!nii #i ceilal%i alia%i co!uni#ti tudiau parapi/olo'ia !ai ale *n copuri !ilitare #i politice Ctudiul *n
copuri !ilitare era e7traordinar de dezvoltat *n @985 - @989, %"rile $otului Bratat de la Iar#ovia poedau
indivizi antrena%i pentru 2a induce telepatic c/iar #i viru#i *n co!putere9 con$or! unor in$or!a%ii avute de
AccidentE&
-#adar e vor lua cteva !"uri pentru a $or%a Cortina de 5ier #i a e a$la ecretul cercet"rilor, *n
SF- apare o lucrare intitulat" 24ecoperiri pi/ice *n patele Cortinei de 5ier9 CS & Atrander #i :& S/roeder
- .s:cic +iscoveries -eind 8e 8mn Curtclin, .n'leLood Cli$$, NeL JereK, 3rentice ?ali, @97@, iar din
acet !o!ent peciali#tii *ncep " acorde aten%ia cuvenit" oric"rui indiciu de activitate paranor!al" *n blocul
co!unit Ca! v"zut de;a cu! a $ot 2preluat9 procedeul CirlianE&
Con$or! lui 8ic/ard 4eacon Clucrarea citat", p& 29DE, 2iraelienii au decoperit c" *n .uropa de Iet
e !ani$et" un ceptici! #i o indi$eren%" lar' r"pndit" $a%" de piona;ul #i contrapiona;ul parapi/olo'ic
#i c/iar *n SF- ete un entuzia! c"zut9& 4ar dr& =ilan 8Kzlun, cercet"tor care a tr"it la 3ra'a pn" *n
@967, va e!nala o nou" direc%ie de a!enin%are1 28u#ii arat" un intere deoebit $a%" de parapi/olo'ic, !ai
ale 0>B #i >8F, de$"#urnd un proiect de $oloire a telepatiei pentru reeducarea ele!entelor antiociale,
*ndoctrinarea #i in$luen%area de la ditan%" a deciziilor adverarilor9&
8eplica nu a *ntrziat " vin"& Q"rile Bratatului de la Iar#ovia e or'anizeaz" #i !ai ri'uro, iar *n
@973 e %ine un con're pectaculo la 3ra'a, unde *nlocuiec ter!enul parapi/olo'ic prin pi/otronic"
Cpropu de Rdene< 8;da<E, ter!en cu rezonan%e !ult !ai #tiin%i$ice, adoptat *n pri!ul rnd pentru a induce
*n eroare& Cu acet prile;, upre!a%ia or *n do!eniul paranor!alului a $ot contatat" #i -a deci continuarea
#i e7tinderea e7peri!entelor ecrete&
6ntre ti!p e !ai a$l" c" cercet"rile *n do!eniul parapi/olo'ici de$"#urate *n F8SS erau !ult !ai
vec/i& -t$el& I&I&Stalin - care tudiae $oarte bine doctrina nazit" - #tia c" -dol$ ?itler puee !are pre% pe
parapi/olo'ic, $iind el *nu#i un ini%iat *n doctrine ezoterice& Iar I& I& Stalin, $ot tudent la teolo'ie, nu
putea $i coniderat un o! nor!al& 4in c/iar !"rturiile lui Ni<ita ?ru#<ov reiee $aptul c" teribilul dictator
co!unit e!ana o $acina%ie !ale$ic" ub;u'nd voin%a tuturora& -ceat" $acina%ie !ale$ic" poate $i,
dei'ur, rezultatul nebuniei, dar poate $i #i e$ectul unor te/nici paranor!ale $oloite ca #i *n cazul nazi#tilor
pentru a produce rul& Aricu!, pe plan o$icial, e pare c" Stalin a devenit intereat de e7perien%ele
paranor!ale datorit" lui Ool$ =ein', un evreu polonez& =ein' i-a $"cut lui Stalin dou" de!ontra%ii
pectaculoae, $oloind te/nicile u'etiei !entale& 6n pri!a de!ontra%ie, el a ridicat de la banc" @HH&HHH de
ruble cu un i!plu petec de /rtie alb"& 6n a doua de!ontra%ie, a p"trun non#alant *n cel !ai bine p"zit
bun<er al dictatorului, u'erndu-le '"rzilor c" ete :avrenti Beria, #e$ul 0>B, cu care de alt$el nu e!"na
deloc&
-t"zi F8SS nu !ai e7it", iar cortina de $ier a c"zut& Cercet"torii e a#teapt" la apari%ia unor
in$or!a%ii !ult !ai e7acte #i c/iar #ocante depre realiz"rile ovietice *n do!eniul paranor!alului, unele
re$eritoare la e$ectul 2zo!bi voodoo9, care e pare c" a $ot a!plu e7peri!entat *n paralel #i de c/inezi #i
a!ericani, *n baze !ilitare trict pecializate #i ultraecrete&
Cert ete c", *nc" din @92D, -& :unacear<i, la acea dat" co!iar al poporului pentru educa%ie, a
ini%iat crearea Co!itetului Sovietic pentru Studierea 3aranor!alului, care a continuat " e7ite pn" *n zilele
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 5
noatre& 3ublic nu e cunoa#te prea !ult depre activitatea acetui or'ani!, *n c/i!b e #tie c" el nu a $ot
de$iin%at nici !"car *n ti!pul terorii talinite care a $"cut !ilioane de victi!e *n rndul popula%iei $otului
F8SS, incluiv *n rndul oa!enilor de #tiin%"& Se pare c" activitatea depu" de acet co!itet nu a $ot
zadarnic"& A trecere *n revit" care are *n vedere itua%ia din anii G8H #i care ete lipit" de preten%ia de a
*n'loba *ntrea'a re%ea de intitute avnd ca obiectiv cercetarea proble!elor parapi/olo'ici, *ntruct
cuprinde nu!ai acele intitute ce cu pro'ra!e cunocute C*n ti!p ce pro'ra!ele ecrete #i locul lor de
derulare au $ot #i unt *nc" necunocuteE, ne arat" c" *n cadrul a nu !ai pu%in de 39 de unit"%i #tiin%i$ice -au
e$ectuat *n F8SS C#i continu" " e e$ectuezeE pro'ra!e de cercetare parapi/olo'ic" Cpi/otronic"E, *n
continuare prezent"! care unt acetea #i cu ce e ocup"1
@& 4eparta!entul de $izic" al Intitutului de =etrolo'ie - Fniveritatea din =ocova CI& 0obzarevE -
pro'ra!ul1 8nstrumente psiotronice. -ioenergetic general;
2& 4eparta!entul de bioin$or!atic" al Societ"%ii de )tiin%e Be/nice 2-& S& 3opov, din =ocova,
4eparta!entul de radiote/nic" #i co!unica%ii electrice& 4in @978 :aboratorul de bioener'ie din =ocova C@&
0o'an, I& 5idel!anE - 3ro'ra!ul1 4elepatie, efecte luminiscente de sta"ilizare telepatica. #9periene
psiedelice. 4eoria #/..
#9periene "ioenergetice;
3& 4eparta!entul de $izic" teoretic" al Fniverit"%ii din =ocova C:&Berle%<iE - 3ro'ra!ul1
.sio5inezie. #/.. 4eoria general a telepatiei inclusiv teoria fluctuaiei;
D& :aboratorul de cercetare a percep%iei optice din Intitutul pentru Bran!iia In$or!a%iei al
-cade!iei de )tiin%e a 8uiei - =ocova C=& Bon'ard, -& S!irnovE - 3ro'ra!ul1 .ercepia dermato-optic;
5& Intitutul de Navi'a%ie -erian" S =ocova C5& Ri'elE - 3ro'ra!ul1 /tudii 3<=;
6& 4eparta!entul de 'eolo'ie al Fniverit"%ii din =ocova C-&A'ilviE 3ro'ra!ul1 1adiestezie >efect
"iofizic?;
7& -cade!ia de )tiin%e 3eda'o'ice - Intitutul de cercet"ri pentru 3eda'o'ie >eneral" =ocova -
3ro'ra!ul1 *ntrenament #/.;
8& Intitutul de Cercetare a 8adia%iilor #i Biolo'ie 5izico-C/i!ic" al -cade!iei de )tiin%e a 8uiei, -
=ocova C:&Bu!er!anE - 3ro'ra!ul #lectronografie 2irlian;
9& Intitutul de 8e$le7olo'ie - 3ro'ra!ul 1 Cercetri psio5inetice;
@H& Clinica de Neuro$iziolo'ie - =ocova C8ai<ov, -da!en<oE - 3ro'ra!ul1 4elepatie i telepatie la
animale pe "aze emoionale@,
@@& Intitutul de Be/nolo'ii -vanate Bau!an =ocova Cdr& Oa'nerE 3ro'ra!1 )ultiple
cercetri nedefinite. >#/.? 4elepatie;
@2& Intitutul de .ner'etic" - =ocova Cdr& So<olovE
- 3ro'ra!ul1 .sio5inezie;
@3& Intitutul ,3avlov, - =ocova - 3ro'ra!ul1 #/.;
@D& 4eparta!entul de Bio$izic" al Fniverit"%ii din =ocova C.&Ivanov, I& )eterin, -&Ba!biev, =&
Belicen<o, pro$& 0olodovE - 3ro'ra!ul1 #lectronografie 2irlian i alte activiti ./A;
@5& Intitutul de Bran!iie a In$or!a%iei al -cade!iei de )tiin%e a 8uiei - =ocova
CS&>elerteinE - 3ro'ra!ul1 -aterii energetice similare generatoarelor de tip .avlita;
@6& Intitutul pentru 3rotec%ia =uncii al -cade!iei de )tiin%e a 8uiei - =ocova C-&
:upitcevE - 3ro'ra!ul1 ./& nedefinit. :ita con%ine 39 de pozi%ii&
Cercet"ri $oarte i!portante din cele neenu!erate !ai u -au $"cut la Intitutul 2-& -& F/to!<i9
din $otul :enin'rad C>&Ser'/eievE ub controlul -r!atei 8o#ii 2'elea'"e- !"#o3"ne)"e- $enera'oare-
de'e,'oare de *"oener$""- ESP etc&E& :a Fniveritatea de Stat 0irov din -lina -%a C5& >ibadulin, I&
>ri#en<o, N& Iorobiov, I& Iniu#in, N& 5edorova - aceta era un 'rup $ai!o care -a ocupat cu1 !'.d".l
*"ola!+e"- ele,'rono$ra45e 6"rl"an- "n4l.en7e aranor+ale a!.ra ,ond"7""lor +e'eorolo$",e-
pi/o<inezie& rad"a7"" +"'o$ene'",e.
6n Bul'aria, la So$ia, e7it" un Intitut de Su'etiolo'ie condu de un anu!e dr& >/eor'/i :ozanov&
-ceta era binecunocut pentru o !etod" - bazat" pe rela7are #i Su'etiolo'ie - de ai!ilare rapid" a
li!bilor tr"ine C*n rit! de @5H de cuvinte noi pe zi, $"r" e$ort de !e!orareE& Botu#i, nu ata ete principala
a realizare& 8ealiz"rile i!portante unt *nc" ecrete& Nu!ai *n cazul Ian'"i 4i!itrovna, :ozanov a analizat
7&HHH de itua%ii paranor!ale, a $"cut ute de *nre'itr"ri pe band" de !a'neto$on #i c/iar un $il! #tiin%i$ic&
Bot acet !aterial ete inacceibil& Sin'ura declara%ie public" a lui >/eor'/i :ozanov a $ot procentul de
e7actitate al prezicerilor Ian'"i - 8H T, unul din cele !ai !ari din *ntrea'a lu!e&
Se pare *n" c" ru#ii $iind con#tien%i c" occidentul nu va r"!ne !ult" vre!e pe loc *n cercet"rile
pi/otronice, ondeaz" reac%ia avan%ilor din vet& -t$el e $ace c" *n @96@, pro$eorul Ialentin Iailiev
public" *n -n'lia o lucrare $unda!ental" 2.7peri!ente de u'etie !ental"
9
& Iailiev a $ot titularul catedrei
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 6
de $iziolo'ie la Fniveritatea din San<t-3eterbur' #i #i-a dedicat *ntrea'a activitate #i via%" tudierii
$eno!enelor paranor!ale& Savantul ru $uee $acinat de 7sugestia la distana6 #i de 7efectul zom"i B
Coodoo6. .te vorba depre poibilitatea de a putea in$luen%a pi/icul u!an la !are ditan%", $"r"
aenti!entul ubiectului %int", #i, cel !ai intereant, $"r" ca ubiectul %int" " $ie upu unei condi%ion"ri& .l
reu#e#te " co!ande !i#c"ri pe care ubiec%ii le e7ecut" $"r" a $i con#tien%i c" acult" ni#te ordine& -cet $apt
dec/ide perpective neb"nuite aupra telepatiei, reco!andnd-o drept te/nica ideal" pentru !anipularea
indivizilor izola%i au a$la%i *n 'rupuri bine contituite&
-r!ata, #i !ai ale >8F, devin, bruc intereate de acet ubiect #i u%ine cercet"rile *n vederea
contruirii unor aparate de u'etie !ental", co!andat" de la ditan%"& -t"zi unt indicii i'ure c" acete
aparate e7it", !ai !ult dect att ele unt utilizate *n ceea ce e nu!ec de re'ul" 2a'reiuni pi/otronice9&
.te !o!entul *n care doctorul Iictor Iniu#in a realizat c" prin e$ectul 0irlian e pot dia'notica
oa!enii 2dota%i pi/ic9, e!otivii, la care tratul e7terior de ioni C*n aur"E ete !ai !are& .$ectele nocive ale
e7punerii la c!puri electro!a'netice de *nalt" $recven%" au $ot luate *n erio, *n c/i!b occidentalii nu le-
au ad!i !ult ti!p& 26ntr-adev"r te/nicienii care lucreaz" cu intala%ii radar au dureri de cap, t"ri $ebrile #i
de l"bire a capacit"%ilor $izice #i intelectuale, $iind #i *n rndul celor !ai de *ntlnite peroane lovite de
cancer+
8adia%iile radar au o lun'i!e de und" !ic" Cde @-@2 c!E, dar cu $recven%" !are, variabil", cuprin"
*ntre 3HH - 3HHH =/z& In'inerul ce/ 8obert 3avlita a creat un 'enerator de unde pi/otronice, care de $apt era
un 'enerator de unde electro!a'netice de *nalt" $recven%", botezat *n" 2'enerator de ener'ie biopla!atic"9
$oloit *n realizarea co!enzii !entale la ditan%"&
-!ericanii au $ot ui!i%i de pro'reele ovietice *n do!eniul pi/otronic #i al !anipul"rii pi/ice a
oa!enilor, CI- a declan#at pro'ra!ul =0F:B8- de !anipulare pi/ic" a oa!enilor prin $oloirea
/alucino'enelor 'en :S4& 6n c/i!b, 0>B #i >8F au preluat din e$ectul 0irlian doar ac%iunea c!pului de
$recven%e e7tre!e C*nalte #i ;oaeE #i 'eneratoarele de tip 3avlita& Sub conducerea 'eneralului Ale' 0alu'/in
-a tudiat e$ectul radia%iilor electro!a'netice cu $recven%e ub @HHH de =/z, care p"trund pn" la or'anele
interne #i a$ecteaz" !ai ale $unc%ionarea creierului&
-renalul ovietic de !anipulare pi/ic" prin radia%ii cu $recven%e variabile a $ot e7peri!entat ti!p
de doi ani C@975-@977E aupra a!baadei SF- de la =ocova, Ca ur!are, doi a!baadori #i !ai !ul%i
$unc%ionari a!ericani -au *!boln"vit de cancer&
.te !o!entul cnd a!baadorul SF-, Oalter Stoeel, #i doctorul 8obert Bec<er #i-au dat ea!a
de aceat" ac%iune, deter!innd contruirea unei noi cl"diri pentru a!baad"& Sovieticii au e7peri!entat
e$ectul radia%iilor cu $recven%" $oarte ;oa" au $oarte *nalt" pe ute #i !ii de oa!eni& -!ericanii -au
l"!urit, detul de trziu datorit", *n pecial, in$or!a%iilor date de pro$eorul N& 0/lo<lov, care a lucrat la
acet pro'ra! #i a $u'it *n SF-&
6ntr-un tudiu al ar!atei SF- din anul @98@ intitulat 2-naliza !iiunilor de u%inere a $ocului, C5ire
Support =iion -nalKi - 5S=-E, e a$ir!" $"r" nici un ec/ivoc c" ener'iile ipotetice, dar care $ac de
!ult" vre!e obiectul cercet"rilor pi/otronicii 2pot, $"r" *ndoial", " aib" i!portante aplica%ii *n do!eniul
!ilitar9& -ceat" tez" poate $i re'"it" #i la un pecialit *n $izica nuclear", $ot o$i%er de contrain$or!a%ii *n
ar!ata SF-, B/o!a B& Bearden, care u%ine puncte i!ilare de vedere *n lucrarea a, publicat" la Sn
5rancico #i intitulat" .7calibur Brie$!', autorul avnd !eritul c" pentru pri!a dat" a introdu conceptul de
7stare virtuala6, ca #i pe cel de 7o"iecte ale gndirii6 *n accep%ia c" acete obiecte nu ar e7ita dect *n
'ndirea noatr", dar care contituie at"zi ele!ente $unda!entale *n pi/otronic"&
:a 7 au'ut @977, *n !a-!edia a!erican", e preciza c" e7perien%e de $actur" pi/otronic" -au
e$ectuat la preti'ioul S8I - Intitutul de Cercet"ri Stan$ord, la care au luat parte peciali#ti CI- #i ai
celebrei NS- - -'en%ia Na%ional" de Securitate, *n pri! plan $iind #i a#a-nu!itul $eno!en de vedere la
ditan%" 2re!ote vieLin'9, cunocut #i ub nu!ele de AB. S 2out t/e bodK e7peri!ent9&
5aptele decrie *ndea!n" *n pri!ul rnd la re$lec%ie, dac" ne 'ndi! c" pe ti!pul !iiunii -pollo
@D, atronautul a!erican .d'ar =itc/el a e$ectuat cu ucce !ai !ulte e7perien%e de tran!iie telepatic",
lundu-#i ca partener un $ot cole' din ar!at" A& Jonon& -poi -a a$lat c" celebrul intitut =IB
=aa/utte Intitute o$ Bec/nolo'ie tudia $oarte erio 7fotografiile spiritelor6, de $apt tot
electrono'ra$ii depre care a! vorbit anterior, dar aplicate e7cluiv la via%a u!an"&
4ac" ar trebui " cit"! un celebru pi/otronit, dup" aceat" dat", lucrurile 2cap" de ub control9,
at$el un telepat a!erican a trnit panic" *n Co!anda!entul FS NavK a!pland pe /art", *n plin r"zboi
rece, cu toate pozi%iile ub!arinelor ato!ice a!ericane, ovietice #i ale altor na%iuni, $"r" cele !ai
ele!entare cuno#tin%e de !arin", ne!aivorbind de cele de tactic" #i trate'ie& Bot printr-o i!pl"
concentrare a unui telepat, un alt telepat a$lat *n lu;ba >8F Ccare, intereant, nu era nici !"car cet"%ean
ovietic, *n" $iind din la'"rul ocialitE #i prin care ru#ii au a$lat la vre!ea repectiv" unde e '"ec toate
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 7
bazele nucleare a!ericane, $apt ce atunci a deter!inat 3enta'onul " ia !"uri ca rac/etele balitice =P cu
$ocoae nucleare " $ie a!plaate *ntr-un ite! a$lat per!anent *n !i#care Cera deceniul opt al ecolului
care *nt!pl"tor a trecutE& 4ar evolu%ia proble!ei nu e opre#te aici&
3ro$eorul J& B& 8/ine, CSF-E co$ondator #i director al :aboratorului de 3i/otronic" de pe ln'"
Fniveritatea 4u<e din 4ur/a! - Carolina de Nord, a e$ectuat tudii #i cercet"ri pi/otronice *n $oloul
ar!atei a!ericane #i $inan%ate de aceata&
:a *nceputul anilor G6H, o ec/ip" de cercet"tori #tiin%i$ici ai FS -ir 5orce au tetat un *ntre'
contin'ent de o$i%eri, relativ la capacit"%ile lor parapi/olo'ice, *n copul utiliz"rii lor *n lupt"&
6n curul ca!paniei din Iietna!, corpul de pu#ca#i !arini a!ericani a utilizat procedurile
radietezice pentru detectarea, *n peri!etrul zonei !ontane din etul localit"%ii ?ue, a c!purilor de !ine,
acunz"torilor ubterane #i a re%elelor de tuneluri contruite de Iietcon'&
Intitutul Na%ional al S"n"t"%ii CSF-E a luat parte la di$erite e7perien%e pi/otronice& -ceta a $inan%at
un proiect privind telepatia oniric", proiect care ulterior a $ot preluat de c"tre 5unda%ia -eropa%ial"
=c4onell, care ete unul din principalii $urnizori de te/nolo'ie !ilitar" pentru ar!ata a!erican"&
6n anul @97@, N-S- pune la dipozi%ie $onduri pentru realizarea unui dipozitiv capabil " a!pli$ice
$acult"%ile intelectuale #i pi/otronice, paralel cu un proiect de tudiu ce privea !"urarea undelor cerebrale
e!ie *n cadrul e7perien%elor de bioco!unicare&
6n cadrul unui pital !ilitar a!erican pentru veterani, a$lat pe coata de vet, -au de$"#urat
e7perien%e ecrete de biofeedback #i telepatie cu ubiec%i voluntari, ct #i cu ubiec%i ce nu cuno#teau ni!ic
depre copul tetelor e$ectuate&
Fna din cele !ai tranii *nt!pl"ri cu conota%ii de natur" pi/otronic" a debutat *n di!inea%a zilei de
@2 !artie @98D, cnd localit"%ile B/o!aville #i Buc<, din tatul a!erican Nebra<a, au $ot atacate din
enin de unele e$ective !ilitare tranii& >arda Na%ional" #i, !ai trziu, ar!ata au intervenit, dar pre
urprinderea tuturor atacatorii nu erau a$ecta%i de 'loan%ele pri!ite& S-a reu#it totu#i, *n 2pri!a zi de lupte9,
doborrea a pete 2H de !ilitari atacatori& =artorii oculari au relatat c" atacatorii aveau un apect ciudat, !ai
preci p"reau !or%i de $oarte !ult ti!p& Surpriza cea !are a contituit-o $aptul c", *n noaptea aceleia#i zile,
!ilitarii uci#i, 2au *nviat din !or%i9 #i au trecut iar"#i la de$"#urarea de opera%iuni !ilitare, atacnd $or%ele
de interven%ie&
Riua #i noaptea ur!"toare, lucrurile -au repetat identic, iar localit"%ile repective au $ot
tran$or!ate *ntr-un adev"rat c!p de lupt"& 4up" cele dou" zile *n care localit"%ile a;uneer" ni#te ruine, au
ap"rut ca din enin trupe pecializate, aeropurtate, *nar!ate cu ar!e ciudate, ce tri!iteau $acicule laer
ditru'"toare aupra atacatorilor&
Sub co!anda unui c/inez !ic de tatur", trupele abia oite au reu#it, ca prin $ar!ec, "-i e7ter!ine
e$ectiv pe to%i atacatorii, *ntr-un ti!p record, de doar cteva ore, dup" care au dip"rut *ntr-o direc%ie
necunocut" evacund cu ei #i r"!"#i%ele atacatorilor&
=ult !ai trziu, *n !a-!edia a izbucnit un adev"rat candal, ce avea *n pri! plan un proiect
ultraecret al FS -r!K, nu!it 2:upt"torii de dincolo de ne'ur"9, ini%iat de un avant pi/otronit c/inez, pe
nu!ele lui S/i C/an', upranu!it 2p"rintele 'roazei9, ce creae trupe pecializate de olda%i 2zo!bi9, o
ubunitate de at$el de lupt"tori c"pnd de ub control *n *!pre;ur"ri neclare #i r"zvr"tindu-e, con$or!
epiodului prezentat !ai u&
-utorit"%ile !ilitare a!ericane au dorit !u#a!alizarea acetor $apte, punnd ditru'erea celor dou"
localit"%i pe ea!a unei tornade, *n rapoartele o$iciale nepo!enindu-e ni!ic depre cele *nt!plate *n
realitate& -poi, reprezentan%ii ar!atei au prezentat preei un raport potrivit c"ruia pro$eorul S/i C/an'
!urie *n ur!" cu un an, indicndu-e c/iar #i locul unde era *n'ropat& Fnii peciali#ti !ilitari #i
reprezentan%i ai !a-!edia au con$ir!at c" e7peri!entul era real #i c" el continu"& 4e $apt, ulterior acetor
$apte, ure obcure au $inan%at realizarea eriei $il!ului /oldatul universal, care prezint" o $a%et"
/ollKLoodian" a acetui e7peri!ent&
=ai trziu, prea a relatat c" ar!ata SF- $ace e7perien%e cu ar!e nucleare #i cu particule de *nalt"
ener'ie, ac%ionate de unde pi/otronice, care ar ai'ura 2do!ina%ia !ateriei de c"tre pirit9, $idnd le'ile
conerv"rii ener'iei& A i!pl" bo!b" pi/otronic" prin care piritul co!and" !ateriei autoditru'erea au
deza're'area ar putea ditru'e, con$or! teoriei !en%ionate, ar!ate *ntre'i& S-ar $i e7peri!entat cu ucce
uciderea de la ditan%" prin co!enzi pi/otronice cu e$ect intantaneu&
Fna din publica%iile cu acce la in$or!a%ii !ai 'reu de ob%inut, ete vorba de ;anauer *nzeiger,
nr&2H5, din @98@, relateaz" c" un !are nu!"r din a'en%ii 0>B #i >8F au $ot intrui%i prin te/nici de
/ipnopiona;& Fn docu!ent CB 72-H@-HDE al celebrei 4e$ene Intelli'ence -'encK C4B-E, decrie !odul de
utilizare a unor a'en%i dubli care nu #tiu de $apt pentru cine lucreaz" *n realitate& -cet lucru ete realizabil
datorit" $aptului c" a'entul ete upu unei dedubl"ri a peronalit"%ii ale, *n planul con#tientului #i
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 8
ubcon#tientului& In ti!p ce peronalitatea con#tient" a a'entului ete 2devotat"9 adverarului, peronalitatea
$or!at" din incon#tientul acetui a'ent *#i !ani$et" 2devo%iunea, $a%" de cei ce i-au indu pe cale /ipnotic"
ordinul de a lucra pentru ei& -ceat" induc%ie e$ectuat" de co!anditar cuprinde #i ordine de a!nezie
pot/ipnotic", at$el c" a'entul dublu nu-#i d" ea!a c" activitatea a e de$"#oar" pe dou" planuri de
ac%iune& =ai !ult c/iar, el nici nu-#i d" ea!a c" a $urnizat in$or!a%ii privind adverarul - in$or!a%ii care i-
au $ot 2e7trae9 *n tare de tran" /ipnotic"&
.n'lezul >eo$$reK 3ri!e, pion ovietic depitat de =I 6 abia dup" @D ani de activitate *n cadrul
>C?U co!anda!entul >uverna!ental de Co!unica%ii, a reu#it " e in$iltreze *n c/iar centrul nervo al
N-BA de unde a adu 'rave pre;udicii alian%ei& .l $uee intruit de >8F, prin /ipnopiona;, *n ti!p ce
activae ca i!plu oldat *n cadrul 8-5, pe vre!ea cnd era dilocat la Berlin &
.7it" date *n literatura de pecialitate c", *n ulti!ul deceniu te/nicile pi/otronice au $ot $oloite
din ce *n ce !ai de de or'aniza%iile terorite, ele avnd ca obiectiv per!anent realiz"rile #i dezvoltarea
acetui do!eniu,
6n prezent, un lucru ete cert #i anu!e c" dup" anii G7H, atitudinea oa!enilor de #tiin%" a *nceput " e
c/i!be $a%" de acete $eno!ene, *ncercnd o veri$icare vi'uroa" #i o e7plicare #tiin%i$ic" a acetor
$eno!ene din do!eniul pi/otronicii Cparanor!aluluiE& Nu *n !od *nt!pl"tor aceat" c/i!bare a *nceput
*n SF-&, c"ci pra'!ati!ul tipic a!erican a $ot !ai puternic dect pre;udec"%ile adunate *n ti!p, at"zi
$eno!enele paranor!ale unt tudiate *n !ari univerit"%i a!ericane, cu! unt Stan$ord din Cali$ornia,
?arvard din Boton, 4u<e din 4ur/a!, Carolina de Nord& lat" care unt pe curt !otivele acetei c/i!b"ri
de atitudine1
- *n pri!ul rnd, curiozitatea, tr""tur" peci$ic" cercet"rii #tiin%i$ice, dar #i intereul crecnd al
publicului, !ai ale al !a-!ediei pentru acet ubiectN
- *n al doilea rnd, co!ponenta econo!ic", deoarece, a#a cu! a! !en%ionat, paranor!alul e vinde
bine, *ntotdeauna #i pretutindeniN
- cei ce utilizeaz" !edicina naturit", tradi%ional" au /olitic", bioener'etic", $ac a$aceri de !iliarde
de dolari anualN
- nici *n 8o!nia t"!"duitorii nu o duc 'reuN
- !ai apoi, co!ponenta terapeutic" ce porne#te de la utilizarea e7tractelor de plante, dar #i /ipnoza
prin u'etie pn" Ia recunoa#terea e7iten%ei bolilor pi/oo!atice, ce pot $i tratate prin !edicin" naturit"N
- dintre toate co!ponentele, co!ponenta !ilitar" ete cea !ai teri$iant"N
- cercet"rile aupra utiliz"rii paranor!alului *n copuri !ilitare au *nceput aiduu din anii 5H *n
C/ina, F8SS, Coreea de Nord, Ce/olovacia #i Bul'aria, at$el c" SF- a $ot nevoit" " e i!plice
*nco!peti%ieN
- a'reiunea pi/otronic" e *ncadreaz" *n cate'oria a'reiunilor ai!etriceN
- intereul crecut al 'rup"rilor #i or'aniza%iilor terorite $a%" de pi/otronic" #i utilizarea acetor
te/nici *n pre'"tirea #i producerea atentatelor #i ac%iunilor teroriteN
- a!inti! de terori#tii de la @@&@@&2HH@, pentru care via%a unor
oa!eni nevinova%i nu a contat, dar care au crezut *n ai'urarea unui Ioc *ntr-un 2paradi9 pro!i de ei, cei
care le-au 2p"lat creierul9N
- #i nu *n ulti!ul ti!p, a! ad"u'a noi, cunoa#terea acetui do!eniu va rupe aura de !iter $iind
pre'"ti%i " decoperi! !etode #i !i;loace de contracarare ale ac%iunilor, atacurilor #i a'reiunilor
!"#o'ron",e8
Iat" nu!ai o uccint" prezentare a $eno!enelor pi/otronice, care ne poate da o i!a'ine a ceea ce
unt #i cu! pot $i utilizate *n prezent #i *n perpectiv", ct #i o !otiva%ie pentru cunoa#terea acetora,
deoarece cunoa#terea *nea!n" putere&
Col. d r. E + " l S'r1"n.
In'rod.,ere
L.'1'or"" d"n ,0+.l de l.'1 +en'al !a.- al'4el- de!re r1)*o".l re,e
In ti!pul r"zboiului rece, ovieticii decoperier" c" un pion putea $i antrenat ca " *#i proiecteze
'ndurile c"tre intala%ii !ilitare a!ericane, N-BA au c/ineze a$late la ditan%e de !ii de <ilo!etri, at$el
*nct " vad" cu oc/iul !in%ii, cu acurate%e, o i!a'ine detaliat" a celor !ai ecrete obiective& -t$el -a
n"cut piona;ul pi/ic&
6n aceat" lucrare prezent"! ele!entele unui '/id al piona;ului pi/ic& Se acoper" nu nu!ai itoria
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 9
piona;ului pi/ic, dar e $urnizeaz" #i o decriere a intruc%iunilor neceare pentru realizarea acetui tip de
piona;&
4e ae!enea, e $ace o pri!" prezentare a e$ortului ru pentru realizarea r"zboiului paranor!al& Se
dezv"luie $aptul c" ovieticii au c/eltuit o bun" parte din bu'etul !ilitar, a doua ca i!portan%", *n do!eniul
pi/otronicii, pentru utilizarea o$eniv" a pi-ener'iei& Fnul din ucceele repurtate *n aceat" direc%ie ete
piona;ul pi/ic&
CI- a devenit la rndul ei con#tient" de i!portan%a acetui do!eniu, at$el c" la *nceputul anilor 7H a
an'a;at-o pe In'o SLann, o clarv"z"toare $ai!oa", *n acea perioad", " dezvolte un pro'ra! de piona;
electronic pentru ar!ata a!erican" Ia 5ort =eade, =arKland& 4etalii aupra acetui pro'ra! au $ot
cunocute de-abia *n noie!brie @995, cnd Dasington .ost a prezentat o erie de articole depre pro'ra!ul
a!erican de piona; pi/ic&
S-a dezv"luit c" pri!ii pro$eori a!ericani *n do!eniu erau a#a-nu!i%ii 2Naturali9& 3rintre ace#tia
erau 3at 3rice #i Joe =c=onea'le& =ai apoi, acetora li -au ad"u'at pionii pi/ici :Kn Buc/anan #i =a;or
.d 4a!e& 3e ln'" CI- -a i!plicat #i -'en%ia de In$or!a%ii a -r!atei -!ericane, care pre'"tea peronal
pentru pionarea 8uiei& - ap"rut at$el un nou do!eniu al curei *nar!"rilor&
5ota Fniune Sovietic" a dec/i o cale !ai deoebit", !enit" " duc" la dezvoltarea unei noi ar!e
cu care " lupte *!potriva 2du#!anilor a!ericani9, *n cercet"rile e$ectuate pentru de%inerea upre!a%iei *n
condi%iile r"zboiului !odern -au dezvoltat pro'ra!e care utilizeaz" $actorul pi&
3i reprezint" !anipularea cone7iunii c!pului bio$izic *ntre o! #i c!pul privit ca ite!
deter!inat de !ediul *n care aceta tr"ie#te& 3rin c/i!barea naturii liniilor c!pului uni$icat care trece prin
corpul bio$izic, e poate altera !ul%i!ea para!etrilor realit"%ii at$el c" piona;ul pi/ic devine poibil&
So/"e'","" a. de!,oer"' ,1 ener$"a !"#",1- 4olo!"'1 5n 're,.' 5n *le!'e+e- e!'e o real"'a'e
'er"4"an'1.
4e ae!enea, au eviden%iat poibilitatea de a vedea pi/ic loca%ii a$late la !ari ditan%e, precu! #i de
a vedea *n viitor& 6ntr-o ae!enea con;unctur", realitatea devine !ai ciudat" dect $ic%iunea& =ul%i criitori
de literatur" #tiin%i$ico-$antatic" au inventat povetiri depre telepa%i #i depre r"zboiul pi/ic& Botu#i nici un
at$el de criitor nu a prezentat vreo povetire ae!"n"toare cu rezultatele cercet"rilor e$ectuate *n acet
do!eniu, cu! ar $i de$"#urarea r"zboinicului pi/ic, capabili de clarviziune, care p"trund *n tainele cele !ai
bine ap"rate, care citec *n !in%ile ina!icilor #i care pot /ipnotiza au ucide de la ditan%"&
4ecoperirile e$ectuate de ovietici *n acet do!eniu au $ot !ult ti!p %inute ecret de c"tre a'en%iile
de inveti'a%ii vetice, de tea!" " nu creeze panic"& -t$el, paranor!alul a $ot *ncon;urat de dezin$or!are
#i a $ot deni'rat ca lipit de baz" real", $iind nu!ai rodul i!a'ina%iei o!ene#ti& Boate acetea pentru a
*ncerca " acund" !ilioanele de dolari #i !iliardele de ruble care au $ot c/eltuite de uperputeri *n
do!eniul r"zboiului pi/ic& -t"zi cea !ai ecret" cla" de ar!e nu ete $oloit" nu!ai de ru#i #i de
a!ericani, ci #i de c/inezi, ;aponezi, ce/i, en'lezi #i 'er!ani&
3are 'reu de crezut c" piona;ul pi/ic a $ot utilizat de uperputeri& Cu! ar $i poibil a#a ceva cnd
paranor!alul, a#a cu! ni -a pu, nu e7it"& 4ac" ete adev"rat c" r"zboiul pi/ic a $ot pre'"tit, iar
co!batan%ii de$"#ura%i de cteva decenii, atunci ca!pania !aiv" de dezin$or!are ca!u$leaz" adev"rul
depre cura *nar!"rilor r"zboiului paranor!al&
8"zboiul paranor!al e poart" cu co!batan%i, care au $ot antrena%i "-#i dezvolte calit"%ile
paranor!ale care e7it" *n tare latent" *n $iecare o!& Spiona;ul pi/ic, care preupune abilitatea de a
proiecta 'ndurile la ditan%" prin !i;loace pi/ice, a $ot pri!a te/nolo'ie paranor!al" dezvoltat" *n cel
!ai !are ecret *n Fniunea Sovietic"& 4ocu!ente ecrete, care au $ot $"cute publice prin aplicarea :e'ii
libert"%ii de in$or!are din SF-, au revelat pericolul reprezentat de r"zboiul paranor!al #i eviden%iaz"
a!enin%area reprezentat" de pi-ul ovietic utilizat pentru piona; pi/ic #i pentru copuri o$enive, cu! ar $i
*!boln"virea popula%iei prin !i;loace telepatice& :eonid Bre;nev, pre#edintele Fniunii Sovietice, *ntr-o
cuvntare din @975, care a $ot !en%ionat" de 4e =eC Eor5 4imes, pleda pentru *nc/eierea unui acord de
interzicere a cercet"rilor #i de producere a noilor tipuri de ar!e, !ai teribile dect orice altceva produ au
cunocut *n lu!e& Bre;nev credea c" -!erica era *n $runtea cercet"rilor pentru realizarea ar!ei pi/otronice&
6n lucrare e va e7plica cu! piona;ul pi/ic #i te/nicile r"zboiului paranor!al pot $i *nu#ite prin
autoper$ec%ionare& Se pare c" autorit"%ii din !ulte %"ri par a $i terorizate de 'ndul c" publicul ar putea *nv"%a
cteva din ele!entele r"zboiului pi&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @H
C-3IBA:F: I
D"n "!'or"a !"ona9.l." !"#", !o/"e'",
6nc" din .poca de 3iatr", abilitatea de clarv"z"tor a $ot u%inut" de o!enire& 3oibilitatea de a
proiecta !ental !odul *n care e vneaz" ar $i rezolvat pentru tr"!o#ii no#tri proble!a ai'ur"rii /ranei,
c/iar #i *n cele !ai 'rele itua%ii, rezultate din lun'i perioade de lip" a vnatului& Cei care aveau capacit"%i
paranor!ale upravie%uiau !ai u#or *n co!para%ie cu cei cu !ai pu%ine abilit"%i& Societatea !odern" a
renun%at la dezvoltarea acetor talente& 6n zilele apre ale r"zboiului rece, care e7acerba rivalitatea celor dou"
upraputeri, ru#ii au *nceput " e7ploreze do!eniul $eno!enului pi *n c"utarea unor ar!e paranor!ale, care
" nu poat" $i detectate& .i #i-au dat ea!a c" i!plicarea percep%iei e7traenzoriale C.S3E #i a telepatiei ar
putea conduce la o te/nolo'ie valoroa" de piona;& Ftilizarea telecineticii Ce !ai *ntlne#te #i ub nu!ele
de tele<inezie - !utarea lucrurilor prin puterea !in%iiE o$erea poten%ial pentru in$luen%area co!porta!entului
u!an de la ditan%", prin /ipnoz" telepatic", a;un'ndu-e c/iar #i la ucidere prin dezvoltarea capacit"%ilor de
a ditru'e ina!icul printr-un atac pi/ic&
6n pri!ii ani de dup" @96H, a $ot ridicat tabu-ul talinit care interzicea cercetarea paranor!alului&
:iderii 0>B #i >8F Ca'en%ia ovietic" de in$or!a%ii !ilitareE au *nceput e7plorarea #tiin%i$ic" a poten%ialului
!ilitar reprezentat de ener'ia pi/ic"& >rupuri de avan%i din !ulte intitute de cercetare au *nceput "
inveti'/eze #i " utilizeze ener'ia pi/ic"& Scopul acetei cercet"ri a $ot " produc" ar!e !ortale e7otice
care ar $i putut " *ncline balan%a puterii *n ti!pul r"zboiului rece& lurii -ndropov& #e$ul 0>B din @967 pn"
*n @982, care !ai apoi a devenit pre#edintele F8SS, a dat ordinul de i!ple!entare a rezultatelor
pro'ra!ului 2r"zboiul pi/ic9 pentru a dezvolta o nou" $or!" de ite! de ar!e trate'ice care ar putea
dep"#i ar!ele nucleare&
Secolul PP a $ot !artorul unui intere !a;or *n percep%ia e7traenzorial" #i *n oculti!& 4r& J& B&
8/ine, ale c"rui $ai!oae lucr"ri de la Fniveritatea 4u<e din SF- au pu bazele #tiin%i$ice ale percep%iei
e7traenzoriale, a condu do!eniul cercet"rilor de telepatie #i percep%ie e7traenzorial" din %"rile vetice&
Savan%ii ovietici au du acete cercet"ri !ult !ai departe& .i nu #i-au pu proble!a dac" percep%ia
e7traenzorial" e7it", ci au !er pe ipoteza c" aceata e7it" #i c" a $ot de!ontrat de al%ii acet $apt& 8u#ii
-au a7at pe i!ple!entarea telepatiei #i a percep%iei e7traenzoriale *n piona;, realiznd at$el piona;ul
pi/ic, care a $ot utilizat i!ediat *n pionarea bazelor !ilitare a!ericane #i la intero'area pi/ic" a
peronalului N-BA& 3entru aceata -a $oloit canarea - telepatia !ilitar" utilizat" *n ob%inerea in$or!a%iilor
din creierul unei alte peroane& 6n acet cop 0>B, a utilizat o !are parte din reurele Fniunii Sovietice
pretabile a $i $oloite& -t$el, copiii care dovedeau aptitudini pi/ice puternice erau teta%i cu aten%ie& 4e
ae!enea, -au $oloit #a!anii din Siberia #i din -ia central"& 8ic/ard >roller, *ntr-un articol din )ilitar:
8ntelligence 23i/otronica ovietic"9, !en%ioneaz" e$ortul !aiv ovietic pentru cercet"ri le'ate de
dezvoltarea abilit"%ii de a controla !in%ile oa!enilor printr-un a!al'a! de pi #i electronic"&
.te 'reu de crezut, dar de cteva zeci de ani att Fniunea Sovietic", ct #i SF- e7ploreaz"
paranor!alul *n c"utarea unor noi te/nolo'ii !ilitare& 8u#ii au credin%a c", t"pnind ele!entele r"zboiului
pi, pot t"pni !in%ile #i dorin%ele ina!icilor& Bre;nev a avertizat -!erica c" F8SS are poibilitatea "
ter!ine r"zboiul rece prin !i;loace pi/ice& .libera%i de contrn'eri etice au !orale, ovieticii au *nceput
cercet"rile pentru te/nici pecializate de dezvoltare a piona;ului pi/ic, percep%ia e7traenzorial" #i
telepatia, ceea ce !ai trziu a!ericanii vor nu!i protocoale 1!. -cetea includ puteri pi a!pli$icate de
/ipnoz", dro'uri, c/irur'ie pe creier #i c!puri !a'netice puternice& 4r& -&I& 0aline% - Briu<anov,
pre#edintele -ocia%iei de Cercet"ri )tiin%i$ice din F8SS a dezv"luit *n 05rainian 0folog c" un proiect 0>B
ultraecret de la Intitutul de oc/i din Adea e ocupa de a!pli$icarea pi/otronic" a percep%iei
e7traenzoriale& 6n F8SS prin pi/otronic" e *n%ele'e utilizarea ener'iei pi pentru piona;ul pi/ic #i
/ipnoza telepatic"& 0aline%-Briu<anov $"cea parte dintr-o ec/ip" de cercetare care lucra la ti!ularea
arti$icial" a vederii la ditan%"& S-a decoperit c" peroanele dotate cu clarviziune c/i!bau c!pul !a'netic
din ;urul lor, precu! #i c!pul !a'netic al p"!ntului din propria vecin"tate& 4ac" $recven%a c!pului
!a'netic putea $i arti$icial 'enerat" *n creier, atunci ovieticii au 'ndit c" -ar putea ti!ula clarviziunea *n
tet"rile lor aupra unei !ultitudini de ubiec%i& Creierele ani!alelor au dezvoltat clarviziune atunci cnd au
$ot bo!bardate cu ni#te c!puri !a'netice peci$ice clarv"z"torilor& -t$el, ani!alele upue acetor tet"ri
puteau " vad" prin pere%i $oarte 'ro#i& 4in p"cate, acete c!puri !a'netice puternice ditru'eau *n ti!p
creierele ubiec%ilor, care !ureau& Conda!na%ii la !oarte erau #i ei upu#i unor at$el de tete u!ane, iar
rezultatele ob%inute erau acelea#i& Ceva din corpul clarv"z"torului natural p"rea "-l p"zeac" pe aceta
*!potriva !or%ii creierului, *n ti!p ce ubiec%ii u!ani neantrena%i !ureau *n acele c!puri& -t$el, ru#ilor le
era clar c" viziunea la ditan%" era un $eno!en datorat c!purilor !a'netice, electrice, electro!a'netice #i
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @@
c/iar a unor c!puri !ai ezoterice, necunocute #tiin%ei vetice, cu! ar $i c!pul de toriune&
8u#ii au antrenat orbii "-#i dezvolte v"zul, pe baza vederii pi/ice& Intitutul din Adea a continuat
cercet"rile de pionierat *ntreprine din anii G5H de parapi/olo'ul -& N& :eontiev *n do!eniul vederii $"r"
oc/i& 4e!erul "u #tiin%i$ic conta din antrenarea unor orbi "-#i dezvolte vederea pi/ic"& 4up" ce ubiec%ii
atin'eau o tare adnc" de rela7are, ace#tia vizualizau c!purile ener'etice ale corpului, care conduceau la
vederea $"r" oc/i& Sub de'etele orbului e punea o /rtie colorat"& -t$el, -a obervat c" ace#tia puteau "
ditin'" albul de ne'ru #i verdele de ro#u& Se trecea apoi Ia 2citirea9 i!a'inilor& Arbul era capabil "-#i
treac" de'etele pete conturul unei peroane dintr-o $oto'ra$ie& Arbul era *nv"%at " c"l"toreac" cu oc/iul
!in%ii *n ca!ere *ndep"rtate, *n care nu $uee niciodat" #i era pu " declare ceea ce vedea& Subiectul
decria ce era *n acele ca!ere #i putea apoi " treac" *n locuri e7terioare cl"dirii& -t$el ubiectul era antrenat
" devin" clarv"z"tor, aceta vedea pi/ic& -ceat" vedere $"r" oc/i -a nu!it *n F8SS biointrospecie. S-a
obervat c" peroana tetat" putea " deter!ine culoarea #i dup" ce obiectul era *ndep"rtat& -t$el, -a
de!ontrat c" obiectul l"a o ur!" a culorii ale *n aer& -rticolul lui -& Ivanov 2.7peri!ente ovietice *n
do!eniul vederii rar" oc/i9 din 8nternational Aournal of .araps:og: din @96D, dezv"luia lu!ii vetice
aceat" cercetare re!arcabil"& Sovieticii au continuat acete cercet"ri tudiind cu! erau i!pri!ate acete
c!puri de ener'ie *n !aterie #i vicevera& A erie de cercet"ri au $ot *ntreprine pentru a plaa *n obiecte
c!puri v"t"!"toare de ener'ie& -cete obiecte otr"vite bio$izic erau apoi date du#!anilor pentru a-i
*!boln"vi au pentru a-i in$ecta cu co!enzi ubli!inale&
Iederea $"r" oc/i a condu cercet"torii din 0>B, au $inan%a%i de aceta, " elaboreze te/nici de
intruire capabile " dezvolte capacitatea de clarviziune la pionii pi/ici& S-a obervat c" era nevoie de o
peroan" a$lat" *ntr-o tare de rela7are adnc"& 3entru o pionare pi/ic" e$icient" era necear" apoi
vizualizarea c!purilor ener'etice biolo'ice, a#a - nu!itele c!puri bio$izice, a$late *n ;urul corpului
o!enec& Cercet"torii din do!eniul pi, S/eila Atrander #i :Kn Sc/roeder, au $ot pri!ii a!ericani care, *n
cartea lor 2+escoperiri psiice n spatele Cortinei de 5ier9, publicat" *n @97@ au eviden%iat ucceele ru#ilor&
Savan%ii ovietici au reu#it prin rezultatele lor " convin'" liderii !ilitari c" ar!a pi/ic" poate c#ti'a
r"zboaie& -t$el, au $ot alocate de c"tre F8SS $onduri uria#e pentru *ntreprinderea cercet"rilor ecrete *n
acet do!eniu& 4e aceea ru#ii au $ot *ntotdeauna *n $a%a concuren%ilor a!ericani *n tudiul r"zboiului
paranor!al& -ceta nu include nu!ai piona;ul pi/ic, dar #i abilitatea de a intra *n !in%ile peronalului
ina!ic #i canarea creierelor acetora pentru ob%inerea in$or!a%iilor& 3eronalul operativ 0>B era *n"rcinat
cu depitarea peroanelor cu abilit"%i paranor!ale pentru a $i utiliza%i *n proiectele vate de cercet"ri
parapi/olo'ice& 6n nord-etul ora#ului :enin'rad e7ita o baz" uria#" ecret" unde e *ntreprindeau at$el de
cercet"ri& -cet $apt a $ot dezv"luit *ntr-un articol din @996 din revita Fortean 4imes.
Se vorbe#te c" telepatii ru#i ar $i putut, *nc" din anii 8H, " caneze orice lider !ilitar a!erican
oricnd& Atrander #i Sc/roeder au declarat c" ru#ii unt in'urii din lu!e care unt cunocu%i c" au *ncercat
telepatia ca ar!"& 3rin introducerea unui al treilea telepat, care cuno#tea e7iten%a unui $lu7 in$or!a%ional
ub $or!a unei convera%ii telepatice *ntre alte dou" peroane, ru#ii au decoperit c" acet $lu7 de date poate
nu nu!ai " $ie *ntrerupt, dar #i c/i!bat de cel de-al treilea telepat, care ar ubtitui noile idei #i cuvinte,
perturbnd !ea;ul telepatic& 3rin aceat" !etod" ru#ii au *nv"%at cu! " devin" /ac<eri ai convera%iilor
telepatice #i " le ubtituie cu i!a'ini #i !ea;e eronate&
Cercet"rile privind r"zboiul pi/ic au $ot e7ecutate *n !ai !ult de 2H de intitute condue de
co!unitatea #tiin%i$ic" din Siberia, !ai preci din Novoibir<& -cete cercet"ri au continuat pn" *n @99@&
-ndropov a co!andat cercet"torilor " uite conidera%iile !orale, " ne'li;eze ubiec%ii care #i-au pierdut
via%a au au u$erit !ari c/inuri #i " ac%ioneze ct !ai e$icient *n cura pentru per$ectarea ar!ei
paranor!ale& 3ete 5HH !ilioane de ruble au $ot invetite *n acet proiect de Co!iia =ilitaro - Indutrial"
#i de 0>B& 6n pri!ii ani dup" @98H, pete o ;u!"tate de !iliard de dolari a $ot c/eltuit" de ovietici pentru
r"zboiul pi/otronic, a#a cu! a$ir!" =artin .bon, un co!entator a!erican al r"zboiului pi& Bu'etul pentru
dezvoltarea ar!elor pi/otronice a $ot dep"#it nu!ai de acela pentru ar!a!entul nuclear, care a;unee la
pete DH&HHH de o'ive& Cercet"rile erau trict ecrete& -t$el, laboratorul din Adea al Fniverit"%ii era acun
ub >r"dina Botanic"& Nu!ai curierii ecre%i #tiau cu! e a;un'e la acete intitute de cercet"ri *n do!eniul
r"zboiului paranor!al& >"rzi ale 0>B-ului #i >8F-ului ai'urau ecuritatea acetor centre de cercetare, *n
cei !ai !are ecret e e$ectuau cercet"ri pe car" lar'" care ar p"rea bizare cercet"torilor vetici&
3i/otronica, do!eniul de aplica%ii al ener'iei pi/ice, a $ot dezvoltat" pentru realizarea !or%ii Ia ditan%"&
Spiona;ul pi/ic a $ot conceput ca un !ecani! pentru ite!ul de ar!e letale paranor!ale& 3i/otronica
cuprindea o !ultitudine de ar!e pi care *ncepea de la aparatele cu !icrounde #i a;un'ea la uciderea la
ditan%" prin !i;loace pi& Jo/n 4& :a!ote, *ntr-un raport al -'en%iei de In$or!a%ii a -r!atei -!ericane din
@972 intitulat *rmele ofensive sovietice", !en%iona cercet"rile ovietice pentru ar!a pi&
3entru a realiza un piona; pi/ic per$ec%ionat, ovieticii dezvoltau $or!e controlabile de .S3,
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @2
clarviziune #i telepatie utilizate *n activit"%i de piona;, uprave'/ere #i piona; indutrial& 8ezultatele au $ot
$oarte pro!i%"toare& Baze ecrete a!ericane ca 4olce, Rona 5@ #i 3ine >ap, care erau *n ubteran, au putut
at$el " $ie docu!entate #i -au realizat baze de cuno#tin%e uria#e cu datele #i in$or!a%iile at$el ob%inute din
$i#iere ultra ecrete #i din calculatoarele 3enta'onului& In$or!a%ia ob%inut" prin !i;loace pi/ice depre
locuri, peroane #i ec/ipa!ente a$late la !ari ditan%e a per!i ovieticilor, $"r" ca " lae nici-o ur!" #i $"r"
" pun" *n pericol vie%ile propriilor pioni, " $ac" un piona; de cea !ai *nalt" calitate aupra obiectivelor
a!ericane, N-BA au c/ineze& 4e ae!enea, a'en%ii ina!ici, 'eneralii #i avan%ii unt pu#i ub
uprave'/ere prin !i;loacele piona;ului pi/ic ruec& Scanarea telepatic" ete utilizat" pentru a *ndeplini
at$el de copuri, ca te/nic" a piona;ului pi/ic& Savan%ii ovietici au decoperit !etode de a p"trunde *n
convera%iile telepatice, " tran!it" !ea;e *n !in%ile acetor participan%i la convera%ii, ceea ce a condu la
par'erea cuturilor de ap"rare a ecretelor bazelor ecrete&
-tunci cnd a $ot de!ontrat" e7iten%a piona;ului pi/ic, cu! e poate p"tra inte'ritatea
ecretelor ce trebuie ap"rate( 8u#ii au $ot pri!ii care au utilizat aparatur" electronic" pentru a bloca
piona;ul pi/ic al propriilor baze& .i au decoperit c" bobinele Bela inter$erau cu piona;ul 3i/ic& Nicola
Bela a $ot un 'eniu care a inventat $or!e noi de ec/ipa!ent electric la $r#itul ecolului al PlP-lea& =ulte
din decoperirile ale au $ot cu !ult *naintea 2ti!pului9, *nct nu au putut " $ie *n%elee pe deplin pn"
cnd ru#ii au *nceput " deci$reze cercet"rile lui Bela *n anii G6H& 4ou" bobine Bela, care tran!iteau *n
$aze di$erite, la @8HV incron, -a decoperit c" unt capabile " aboarb" ener'ia pi/ic" a pionilor #i " o
capteze& -cete aparate contra piona;ului pi/ic e nu!ec anti-8I >remove vieC? #i unt lar' $oloite at"zi
nu nu!ai de ovietici, dar #i de a!ericani pentru ai'urarea ecurit"%ii bazelor ecrete #i a intitutelor de
cercetare& Sure din cadrul a'en%iilor a!ericane de in$or!a%ii au a$ir!at indirect c" dipun de dipozitive
anti-8I de cea !ai !are calitate care ai'ur" ecuritatea obiectivelor ap"rate *!potriva piona;ului pi/ic&
4avid =ore/oue vorbe#te depre acete dipozitive *n cartea a 1z"oinicul .siic. 4in p"cate pentru
a!ericani, autorul vorbe#te depre vulnerabilitatea intala%iilor a!ericane ultraecrete *n $a%a pionilor
pi/ici ru#i e7peri!enta%i&
4up" inventarea dipozitivelor anti-8I -au decoperit o erie de c!puri e7otice bio$izice de
ap"rare pentru prote;area liderilor ovietici #i pentru a ditru'e au a $ace r"u celor ce *ncercau " p"trund" *n
creierele acetora& 4r& -bra/a! )ri$in, un avant ovietic din do!eniul pi, a declarat c" *nc", din @963, a
lucrat *n 0aza/tan la un centru de cercet"ri ecret din cadrul r"zboiului pi/ic ub *ndru!area Intitutului de
Bran!iii de In$or!a%ii din =ocova, condu de 4r& Solo!on >ellertein& 6n acet intitut e lucra Ia
per$ec%ionarea tuturor tipurilor de ar!e pi/ice, incluiv Ia c!purile bio$izice, a#a - nu!ita $or%a pi/ic"&
Ni!ic nu de!ontreaz" !ai bine puterea unei noi ar!e dect utilizarea aceteia pe c!pul de lupt"&
Sovieticii au *nceput prin anii G8H " e7ploreze utilizarea *n copuri !ilitare a piona;ului pi/ic& Spionii
pi/ici din -ia Central" erau capabili " decrie detalii ale ar!a!entului nuclear ovietic a$lat la ute de
<ilo!etri dep"rtare& Speciali#tii ar!atei ovietice erau antrena%i " anticipeze !i#c"rile de trupe& Spionii
pi/ici ovietici de la Intitutul din =ocova lucrau al"turi de trupe *n r"zboiul i!ulat pentru a decoperi
ina!icul #i locul unde aceta va ataca& Spionii pi/ici au $ot utiliza%i *n r"zboiul din -$'anitan pentru a
localiza ar!atele !u;a/edinilor acun#i *n !un%i, lupt"torii a$'ani erau vna%i pi/ic, deoarece '"irea
acetora prin !i;loace conven%ionale era $oarte di$icil"& 6n $ebruarie @99D, revita 25ate9 publica un articol
intitulat 1z"oiul psiic sovietic avnd ca autor pe 3aul Stone/ill& 3ovetea adev"rat" r"!ne *n" *n
ar/ivele ecrete ale 0re!linului&
Fnul din obiectivele te/nolo'iei u!ane, care -a perpetuat cu obtina%ie de Ia o epoc" la alta, de Ia o
'enera%ie la alta, a $ot contruirea de ar!e din ce *n ce !ai !ari, !ai puternice #i !ai per$ec%ionate& -tunci
cnd ru#ii au realizat !arele poten%ial reprezentat de r"zboiul pi/olo'ic, #i-au concentrat e$orturile pentru
dezvoltarea labelor $acult"%i pi, at$el *nct acetea " devin" ar!"& Cercet"torii ru#i au decoperit c" tarea
teta de con#tient", care ete prezent" *n ti!pul cnd o peroan" vieaz", era cea !ai indicat" pentru
realizarea piona;ului pi/ic& 3entru a induce aceat" tare de con#tient", cercet"torii ru#i au $oloit divere
!i;loace ca dro'urile, /ipnoza au !edita%ia& 6n ur!a a nu!eroae e7peri!ente -a decoperit rolul
autovizualiz"rii creierului pentru inducerea t"rii neceare& 3entru a!pli$icarea capacit"%ilor de pionare
pi/ic" -au $oloit bobine Bela re'late " e!it" unde .:5, unde de $oarte ;oa" $recven%", de 7,8 cicli pe
ecund"& -ceata ete $recven%a natural" a 3"!ntului& 3rin acete !i;loace, veri$icate #i opti!izate dup" ani
buni de e7peri!ente, ru#ii au ob%inut per$or!an%e deoebite ale piona;ului pi/ic& -u $ot utilizate nu!ite
pi/otronice cu! ar $i i!planturile *n creier care erau *n $apt co!utatoare *n ite!ul de tre al creierului
au 'eneratoare de an7ietate a corpului& -cetea produceau ae!"n"toare cu cele ale unor dro'uri puternice
au ale u'etion"rii /ipnotice&
-u !ai $ot $oloite c!purile !a'netice de 7,8 ?ertzi, -cetea produceau acelea#i e$ecte ca ale
bobinelor Bela& Cu a;utorul unei 'a!e lar'i de te/nici avanate pentru !odi$icarea t"rii creierului, ru#ii au
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @3
*nceput " decopere ecretele c!pului ener'etic care *ncon;oar" corpul o!enec&
-cet c!p erve#te ca ve/icul pentru piona;ul pi/ic&
.7ploatnd c!purile bio$izice ale corpului, ru#ii au
co *n evident" curen%ii neurali ai creierului& .i au decoperit at$el c" *n tarea nor!al" de ve'/e circul" un
curent de la ne'ativ pre pozitiv, din partea anterioar" a creierului pre cea poterioar"& 3rin aplicarea unui
curent lab pe acet parcur al curentului Cdin partea anterioar" pre partea poterioar"E, ru#ii puteau "
!odi$ice tarea de ve'/e a o$i%erului paranor!al& 3rin c"derea arti$icial" a poten%ialului ne'ativ al p"r%ii
anterioare a creierului *n raport cu cea poterioar", pionul pi/ic putea $i indu *ntr-o tare teta& Ftilizarea
acetei !etodolo'ii a per!i ru#ilor " re'leze tarea creierului acetor pioni peciali aducndu-i
*n tarea dorit"& =er'nd !ai departe, avan%ii ovietici au decoperit c" pot " induc" ace#ti pioni *n tarea
delta, caracteritic" pentru o!nul adnc, $"r" vie& 4elta ete u#a pentru in$luen%area telepatic", pentru
telecinetic" Ctele<inez"E au c/iar pentru uciderea de la ditan%"&
3i/otronica, care poate $i utilizat" pentru c/i!barea con#tientei unui !are nu!"r de oa!eni, are
nevoie ca ubiec%ii " $ie *n tarea delta& Nu!ai ru#ii au reu#it pn" acu! " dezvolte *n i'uran%" tarea
delta, caracteritica r"zboiului pi, ar!a $inal" a ite!elor !ilitare& )i alte %"ri au *ncercat " dezvolte acet
ite!, dar n-au reu#it dect " ditru'" ubiec%ii acetor cercet"ri&
-!ericanii au realizat c" unt *n ur!" *n acet do!eniu& -cet $apt ete ilutrat de cartea lui ?enrK
>ri #i Oillia! 4ic< 4e =eC /oviet .s:ic +iscoveries *n care e eviden%iaz" avanul ob%inut de ru#i #i
pericolele pe care acetea le incu!b"&
8u#ii au decoperit e7iten%a unui c!p de ener'ie care *ncon;oar" corpul o!enec, ale c"rui e$ecte
pot $i $oto'ra$iate& C!purile de ener'ie care *ncon;oar" oa!enii au $ot decoperite de Se!ion 4avidovici
0irlian& 5oto'ra$ierea c!purilor bio$izice din ;urul corpului *#i are r"d"cinile *n anul @939, *n 0ranodar,
capitala re'iunii 0uban, din udul 8uiei& 0irlian a decoperit c" $oto'ra$ia c!purilor bio$izice care
*ncon;oar" corpul putea $i realizat" cu a;utorul unor c!puri electrice de $recven%" *nalt" #i a unui 'enerator
de cntei care ocileaz" *ntre 75 #i 2HH <ilo/ertzi& >eneratorul creeaz" un c!p electrotatic de $recven%"
*nalt" *ntre dou" borne care $i7eaz" corpul viu C!ini, $runze etc&E #i /rtia $oto'ra$ic"& C!pul electrotatic
provoac" c!pului bio$izic " intre *n rezonan%" #i " devin" at$el e7citat& Adat" e7citat, c!pul bio$izic
e!an" $otoni de lu!in"& -ce#ti $otoni cad pe /rtia $oto'ra$ic" #i produc i!a'ini ale e7cita%iei bio$izice&
.vident, acetea nu unt i!a'inile adev"rate ale c!pului bio$izic, ci ale e$ectelor ale ecundare, cu! ar $i
undele provocate *n ap" de trecerea unei b"rci& 5oto'ra$iile lui 0irlian aupra ec%iunilor din $runze au
revelat c!purile bio$izice care alc"tuiec un ite! al $runzei vii& In @953, Fiteratuinaia Gazeta publica
articolele de baz" care au $"cut cunocute lu!ii *ntre'i i!a'inile aociate c!purilor vii&
Sovieticii #i-au antrenat telepatii pentru a $i capabili " loveac" o peroan", pur #i i!plu prin
proiectarea unui pu!n telepatic victi!ei& Studierea #tiin%i$ic" a c!purilor bio$izice, care *ncon;oar" pe
clarv"z"tori, le-a $"cut acetora poibil" clai$icarea acetor c!puri #i a $eno!enelor 'enerate de acetea&
4e ae!enea, -a obervat c" acete c!puri bio$izice ale pionilor pi/ici dip"reau bruc atunci cnd
ace#tia erau cobor%i *ntr-o tare teta&
:a punctul de rezonan%" S/u!ann de 7,8 ?ertz, c!pul bio$izic u!an p"rea " e topeac" *n !ediu
#i " dipar" pentru o $rac%iune de ecund"& Cnd e *ntorcea *n $iin%", aceta era de !ulte ori !ai !are dect
nor!al& 8u#ii au !ai decoperit c" piona;ul pi/ic era un i!pto! al e7perien%ei a$ar" din corp CAAB.E,
provocat" de tranlocarea bio$izic", *ntr-un li!ba; i!pli$icat, corpul bio$izic e !i#ca la o loca%ie dep"rtat",
cule'ea in$or!a%ia, apoi o returna corpului $izic, pentru tran$erul aceteia la creier& Cu canere de tip
0irlian, ru#ii au decoperit c" vederea pi/ic" era un $eno!en bio$izic& 4ac" acete c!puri bio$izice ar $i
putut $i controlate, atunci era poibil" nu nu!ai vederea pi/ic", dar #i <noc<-out-ul telepatic, *nc" din @962,
4r& :eonid Iailiev a publicat #9perimente cu sugestia mental, *n care erau prezentate nu!eroae date
*nre'itrate de avantul ru *n ur!a e7peri!entelor *n tare de /ipnoz" #i a <noc<-out-ului telepatic&
Savan%ii ovietici au decoperit c" ar putea $i e7a!inat", prin e$ectele ale aupra ener'iei bio$izice a
corpului #i ar putea $i detectat" utiliznd $oto'ra$ia 0irlian& S-a obervat c", atunci cnd un e7pert al
r"zboiului paranor!al piona o alt" peroan", e7ita o c/i!bare *n c!pul bio$izic, att a pionului, ct #i a
peroanei pionate& C!purile de $recven%" ;oa" C.:5E induc oa!enii *n trana& Savan%ii ru#i au de!ontrat
c" dac" clarv"z"torul ar putea " !i!eze acete ocila%ii .:5 *n corpul "u bio$izic, iar apoi " plaeze acet
c!p altei peroane, atunci acea peroana #i-ar pierde cuno#tin%a& -t$el -a n"cut <noc<out-ul telepatic&
3rin $oloirea $oto'ra$iilor 0irlian, clarv"z"torii ru#i erau antrena%i " realizeze bio$eedbac<-ul& Intructorul
privea i!a'inea corpului bio$izic propriu *n ti!p ce era e7pu la puluri .:5& -poi *ncerca " copieze acet
e$ect& 4up" !ulte luni de antrena!ent, prin analizarea $oto'ra$iilor 0irlian a propriului corp $izic,
clarv"z"torul era capabil " controleze corpul bio$izic pionat $izic&
Sovieticii au *ncercat " rezolve proble!a toc"rii ener'iei pi/ice, *ntr-un !od ae!"n"tor eu cea
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @D
electric"& 8ezultatele ob%inute prin tudiul $oto'ra$iilor 0irlian #i a unei diverit"%i de canere detinate
analizei corpului bio$izic, cu co!ponentele ale bio!a'netice, bioelectrice #i biopla!atice, le-a per!i
$izicienilor ovietici decoperirea $izicii paranor!alului& 4r& -& -<i!ov, $ot director al Centrului ovietic
de te/nolo'ii netradi%ionale, a dezv"luit c" avan%ii ru#i au decoperit o nou" cla" de c!puri #i de particule&
.i au elucidat e$ectele acetor particule #i c!puri aupra or'ani!elor vii #i nevii, precu! #i aupra
obiectelor $"r" via%"& -cete c!puri noi erau de$inite pe baza unor noi nu!e introdue *n $izic" ca pioni,
!icroletoni, torioni etc&, Savan%ii vetici au denu!it aceat" varietate de c!puri cu un in'ur cuvnt,
calar, dovedind c" apreciau detul de pu%in noile clae de c!puri $izice& In capitolele ur!"toare, atunci
cnd vo! e7a!ina c!purile bio$izice $oloite *n piona;ul pi/ic, vo! prezenta ce $ac acete c!puri&
>eneratorii ru#i pi/otronici care tocau radia%ia torionic" au $ot conidera%i ca $iind cauza ditru'erii
re%elelor neuronale ale creierului #i ale c!purilor bio$izice care ac%ionau aupra creierului, care contituie *n
$apt !intea noatr" #i pi/icul& -t$el au ap"rut ditru'"torii de !in%i&
Cercet"torii ce/i au decoperit c" ener'ia biopi/ic" ete e$ectul $izic care t" *n patele pi/o<ineziei
#i al clarv"z"torilor& >eneratori pi/otronici, !a#ini care *n!a'azinau ener'ia pi, au $ot decoperite de
ce/ul 8obert 3avlita, Cu a;utorul acetei decoperiri, pionii pi/ici ru#i
@6
Cpa'& D8E puteau conecta ei *n#i#i
la a!pli$icatoarele pi/ice care le aveau puterile paranor!ale pn" la cote ne!aipo!enit de *nalte&
>eneratoarele pi/ice e7tr"'eau c!purile bio$izice unei peroane, le *n!a'azinau #i apoi le puneau la
dipozi%ia celor care doreau, pentru producerea e$ectelor pi/ice& Ce/ii au decoperit dou" tipuri de
'eneratoare pi/otronice1 'eneratoarele co!ice din 'a!a c"rora $ace parte #i pira!ida e'iptean", #i
'eneratoarele biolo'ice& 4in aceat" ulti!" cate'orie $ace parte 'eneratorul lui Oil/el! 8eic/& -ceta era
un elev de-al lui Si'!und 5reud& .l a obervat c" anu!ite cutii *n care e a#ezau traturi ucceive de ln" #i
de o%el puteau toca ener'ia bio$izic"& -ceat" decoperire $unda!ental" a $ot per$ec%ionat" de ru#i& S/eila
Atrander #i :Knn Sc/roeder e ocup" cu !ult" aten%ie de 'eneratorii pi/otronici *n lucrarea +escoperiri
psiiceH Cortina de Fier ridicat.
-cete 'eneratoare pot produce trei e$ecte di$erite depinznd de tipul 'eneratorului& 3ri!ul tip, odat"
*nc"rcat, produce e$ectul pentru care a $ot e7ecutat, independent de a'en%ii e7terni& -l doilea tip are nevoie
" $ie *nc"rcat *n continuare #i condu prin atin'eri u!ane #i priviri& -l treilea tip poate $i *nc"rcat din plante
#i ani!ale&
Savan%ii ovietici au lucrat la decoperirea unor !etode care prin $oloirea 'eneratoarelor
pi/otronice " a!pli$ice capacit"%ile pi/ice ale e7per%ilor r"zboiului paranor!al, pentru a $i $oloi%i ca
pioni pi/ici& Spionii ru#i aita%i de 'eneratoarele pi/otronice au devenit capabili "-#i dezvolte <noc<out-
ul telepatic, a;un'ndu-e la in$luen%area de la depanare& Be/nica in$luen%"rii de la ditan%" a $ot dezvoltat"
din 2/ipnoza o!n-ve'/e9, care a $ot decoperit" de ru#i, *n @93H& *n $ond, aceata reprezint" abilitatea de a
/ipnotiza peroane de la ditan%"& 2?ipnoza o!n-ve'/e9 per!itea /ipnotizatorului " tran$ere co!enzi
telepatic ubiectului, c/iar dac" erau la !ii de <ilo!etri dep"rtare& In$luen%area la ditan%" e a$l" la baza
/ipnozei& Fn ucrainean, -lbert I'naten<o, a de!ontrat *n cadrul e!iiunii televiziunii britanice 2:u!ea
paranor!al" a lui 3aul =c0cna9, c" el putea ridica au cobor* pulul unei peroane care e a$la departe de el&
-ceata a $ot o de!ontra%ie urprinz"toare a in$luen%"rii la ditan%" care e bazeaz" pe !etodolo'ia ru" de
antrenare a ubiec%ilor #i a $ot tetat" pentru oprirea b"t"ilor ini!ii unor ani!ale& -bilitatea de a /ipnotiza
peroane a$late la ditan%" #i de plantare a unor u'etii *n capetele lor a per!i ru#ilor "-#i in$luen%eze
ina!icii& -ni buni de cercet"ri *n aceat" direc%ie au condu la dezvoltarea abilit"%ii de ucidere la ditan%",
puterea de a $ace ca ina!icul " cad" !ort prin !i;loace telepatice&
Iladi!ir Jironov<i a declarat la televiziunea britanic" $aptul c" 8uia dipune de peroane care pot
ucide pe oricine a$lat la !ii de <ilo!etri ditan%"&
Ieticii nu cred c" ovieticii au contruit cele !ai !ari e!i%"toare de raze doar pentru a e!ite unde
care " controleze !in%ile, *n cartea 3mul electromagnetic, autorii, CKril S!it/ #i Si!on Bet, prezint" acet
e!i%"tor ecret cu nu!ele de cod 2Cioc"nitoarea, pentru controlul !in%ii&
.duard Nau!ov, un vetit parapi/olo' ru, declara1 2un 'enerator pi/otronic poate in$luen%a un
individ au o !ul%i!e de oa!eni& -ceta poate a$ecta !e!oria #i !ecani!ul de $unc%ionare a aten%iei& Fn
aparat pi/otronic poate provoca oboeal" $izic", dezorientare au poate altera co!portarea unei peroane&,
Riarul ru 8zvestia din 2D epte!brie @997 prezenta un articol intitulat #i puteau produce zom"i n
01//. -rticolul decria e7peri!entele 0>B-ului #i ale -r!atei 8o#ii cu copul pre'"tirii unor ar!e
/ipnotice *!potriva vetului& .rau prezenta%i ateli%i pi/otronici ovietici capabili " e!it" e!nale care
aveau capacitatea de a controla #i corecta co!porta!entul popula%iei de pe o upra$a%" e'al" cu upra$a%a
-n'liei& 2Cioc"nitoarea, rueac", o zon" de tran!i%"toare pi/otronice pentru controlul !in%ii, era cel !ai
puternic tran!i%"tor nonionizant din lu!e, ali!entat cu ener'ie de la co!ple7ul de centrale nucleare
Cernobl& S-a a$ir!at c" 2Cioc"nitoarea, ar $i c/i!bat tarea !ental" a *ntre'ii popula%ii din vet&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @5
Se!nalele ale ac%ionnd de-a lun'ul unei perioade de zeci de ani aupra popula%iei "n"toae a du la
apari%ia a nu!eroae cazuri de dezordini !entale - toate prin !i;loacele !odi$ic"rii pi/otronice&
6n banda de unde curte a ap"rut dintr-o dat", Ia *nceputul anilor G8H, un e!nal ciudat care a peritat
pn" Ia colapul Fniunii Sovietice #i putea $i recep%ionat *n *ntrea'a lu!e& -cet e!nal a $ot nu!it
Ciocnitoarea datorit" !odul"rii pulului de @H ?z& .ra e!i la o putere de @D !ilioane de Latt pe pul, Ia
$recven%e cuprine *ntre 3,26 i @7,5D =?z, ceea ce reprezenta cea !ai puternic" ur" arti$icial" de pe
p"!nt de radia%ie nonnuclear" #i nonionizant"& .!iiile pi/otronice erau direc%ionare pre .uropa
Accidental", -utralia, -!erica de Nord #i Arientul =i;lociu& -cete e!iii traverau toate obtacolele #i
erau introdue *n o! prin liniile de putere ale re%elei na%ionale de electricitate& -cetea erau capabile "
penetreze apa #i c/iar cuturile bunc"relor&
Cu aceat" aparatur", ovieticii au aplicat !etoda lor de a$ectare neurolo'ic" a *ntre'ii popula%ii&
Ciocnitoarea a $ot detinat" " altereze $unc%ionarea creierului popula%iei din %"rile !e!bre N-BA, prin
utilizarea e!nalelor .:5 !odulate& Cnd acete radia%ii au $ot *ndreptate pre o popula%ie upu" tet"rii -
a obervat c" acete unde de $recven%" e7tre! de lun'" puteau penetra cutia cranian" #i puteau " c/i!be
co!porta!entul creierului& 4e particular intere pentru avan%ii 0>B erau /"r%ile undelor creierului
cri!inalilor patolo'ici, a pacien%ilor cu depreii !entale evere #i a ocio-pi/opa%ilor care nu aveau priviri
pentru ni!eni, ci doar pentru ei *n#i#i& Sovieticii perau ca " a$ecteze per!anent re%elele neuronale ale
*ntre'ii popula%ii vetice& -t$el, prin tran!iterea $recven%elor creierului cri!inalilor doreau " ditru'"
coeziunea ocial" din cadrul %"rilor N-BA& Bara;ul .:5 era detinat producerii unor t"ri !entale aberante,
care " $ie de *ntlnite la popula%iile vetice&
-n dup" an, acete e!iii patolo'ice .:5, !odulate pi/otronic, au $ot orientate c"tre Accident& In
ti!p, ti!ularea electronic" a creierului popula%iei a condu la e$ecte advere, per!anente pe plan ocial, *n
vet& -cete co!enzi pentru controlul !in%ii au devenit adev"ra%i viru#i !entali i co!porta!entali, care -
au r"pndit *n toat" lu!ea vetic"&
4r& 8obert Bec<, un $izician din :o -n'ele #i $ot !e!bru al pro'ra!ului ecret a!erican de
control al !in%ii, a declarat c" apro7i!ativ 3H T din popula%ie era a$ectat" de e!nalul Ciocnitoare, care
producea c/i!b"ri neurolo'ice&
8ezultatul pe care *l doreau ovieticii prin utilizarea ar!ei pi/otronice era cre#terea e'oi!ului #i
individuali!ului *n ocietatea vetic", aceata devenind !ult !ai pu%in capabil" " lupte cu du#!anii
e7terni #i *ndreptndu-e *!potriva ei *n"#i&
8e!odelarea creierului *n !a" *n -!erica #i =area Britanie a avut !are ucce& -t$el, !a#ina de
r"zboi din acete %"ri *ncepue "-#i priveac" propria popula%ie ca ina!ic& )e$ii poli%iei en'leze elaborau
!odele pe calculator pentru a controla dezordinea #i $elul cu! participan%ii la acete dezordini puteau $i
atra#i *n capcane pe tr"zi, unde poli%ia *nar!at" pn" *n din%i putea "-i bat" #i "-i areteze& Serviciile
ecrete en'leze $oloec ar!e cu !icrounde, *n tilul ovietic, *!potriva va'abonzilor, a activi#tilor indicali,
a catolicilor din Irlanda #i a cercet"torilor din do!eniul paranor!alului #i ARN-urilor& -ici e pare c"
ovieticii au repurtat ucce&
Iladi!ir Jirinov<i a a$ir!at la televiziunea BBC c" ru#ii poed" ar!a pi, capabil" ca prin
inter!ediul telepatiei " ucid" la ditan%"& 4e $apt, ovieticii decoperier" cu! " ucid" la ditan%" cu cteva
decenii *n ur!"& 4r& Nicolai 0o<lov, un $ot a'ent 0&>B care -a !utat *n Accident, a $ot 2*nc/iriat9 de
CI- *n @976 pentru a pri!i in$or!a%ii depre tadiul de pre'"tire a r"zboiului pi/olo'ic *n F8SS& .l a adu
dovezi aupra cercet"rilor pi/ice ne'ative *n 2H de laboratoare ecrete, *n care lucrau ute de cercet"tori de
pri! ran'&
Intitutele de cercetare ovietice au inveti'at telepatia *ntr-o !anier" ri'uroa"& 6ntr-un at$el de
e7peri!ent, iepurii nou-n"cu%i au $ot epara%i de !a!ele lor& =a!ele erau conectate la !onitoare .C> #i
..>& Iepurii nou-n"cu%i erau apoi o!or%i& S-a obervat c" nivelul de tre al !a!elor iepure cre#tea
dra!atic, c/iar dac" iepurii erau o!or%i *n alt" *nc"pere& S-a de!ontrat at$el c" e7it" le'"turi telepatice
biolo'ice *ntre !a!" #i puii "i& 3entru a teta dac" apa bloca e!nalul telepatic, !a!ele iepure au $ot
tranportate pe ub!arine nucleare& )i *n acete condi%ii !a!ele iepure 2au a$lat9 cnd puii lor au $ot
o!or%i, c/iar dac" ub!arinele erau la ute de !etri *n i!eriune& 3rin ur!are, e$ectul pi e !ani$et" #i
ub ap", #i la dep"rt"ri de ute de <ilo!etri&
-paratura pi/otronic", detinat" uciderii au *!boln"virii oa!enilor, a $ot tetat" pe du#!anii
tatului& .7peri!entele tele<inetice au $ot produe pentru a de!ontra ct de !ult poate in$luen%a *n r"u un
adept aranor+al- o peroana neantrenat" prin $oloirea !in%ii aupra !ateriei& 4e%inu%ii din *nc/iori care
au $ot upu#i unor at$el de tete aveau vaele capilare ale creierului parte prin tele<inezie, ceea ce provoca
e!boli!e !aive *n creiere& Bele<inezia a !ai $ot $oloit" pentru a opri b"t"ile ini!ii, at$el *nct " poat"
induce un atac de cord&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @6
S- a a$ir!at, de ae!enea, c un 'rup de e7per%i paranor!ali ru#ii au $oloit tele<inezia pentru a rupe
coloana vertebral" a victi!ei& -t$el, $or%a !in%ii a $ot pu" *n $ru #i #i-a $"cut apari%ia o nou" ar!" de
te!ut&
3robele olide derivate din acete e7perien%e abo!inabile au per!i cercet"torilor ru#i " tabileac"
$aptul c" #i creierul u!an pri!e#te #i tran!ite e!nale, att !a'netice, ct #i bio$izice& 3rin utilizarea ..>
pentru *nre'itrarea $recventelor creierului #i a detectorilor 0irlian, pentru a eviden%ia c/i!b"rile cauzate de
acete $recven%e peci$ice creierului *n c!pul bio$izic #i vicevera, ru#ii au creat /"r%i ale $recventelor
creierului pertinente ar!ei paranor!ale&
Spionii pi/ici ru#i erau electa%i dintre acele peroane care dovedeau abilit"%i pi/ice !ari, *n tare
de laten%"& -ce#tia puteau $i pro'ra!a%i " e!it" la anu!ite $recven%e ale creierului pentru *ndeplinirea
!iiunilor de piona;& Corpul bio$izic al pionului pi/ic era ridicat la un *nalt nivel pionic, prin conectarea
la aparate electronice teta-inductoare& 6n acela#i ti!p, undele creierului paranor!alului erau !odi$icate
pentru a avea capacit"%i opti!e de pionare& -ceat" abordare /i'/-tec/ a piona;ului pi/ic le-a per!i
ru#ilor " ob%in" i!a'ini aproape per$ecte ale obiectivelor pionate& Belepatia nu a $ot utilizat" nu!ai pentru
piona; pi/ic, dar #i ca ar!" *n cadrul r"zboiului pi/otronic& 3rocedura tandard pentru ac%iunea aupra
unei peroane pionate pi/ic a devenit in$luen%area la ditan%"& Noua ar!" trate'ic" a Fniunii Sovietice a
devenit plantarea unor noi 'nduri #i u'etionarea peronalului N-BA #i ale 'eneralilor a!ericani&
Fciderea #i in$luen%area la ditan%" au $ot practicate *!potriva liderilor !u;a/edinilor *n -$'anitan&
-ceata a $ot #i cea !ai utilizat" te/nolo'ie de !odi$icare pi/otronic" a co!porta!entului u!an a trupelor
ovietice, pentru a le $ace " lupte !ai $eroce&
Spionii pi/ici ru#i, pre deoebire de o!olo'ii lor occidentali, care au ap"rut *n anii G7H, puteau $i
conecta%i la o erie de aparate pi/otronice& Serviciile de in$or!a%ii a!ericane erau con#tiente de e$orturile
uria#e e$ectuate de ru#i pentru per$ec%ionarea ar!ei pi/otronice, dar nu reu#ier" " a$le #i " *n%elea'" ceea
ce decoperier" ovieticii&
A #edin%" 8I tandard pentru un e7pert *n ar!a paranor!al" ar i!plica conectarea la un aparat
pi/otronic nu!it ar!a teta-delta, care, prin c/i!barea polarit"%ii *n creier, le inducea acetora o tare
/ipnotic" adnc" necear" *n acet tip de r"zboi& Fn e!nal .:5 era e!i c"tre creierul adeptului pi care
reproducea tarea per$ect" a creierului pentru piona;ul pi/ic& Fn 'enerator pi/otronic de di!eniunea unei
ca!ere va po!pa apoi ener'ia bio$izic" *n adeptul pi, a!pli$icnd c!pul bio$izic al peroanei, aceta
devenind at$el !ai !are dect c!pul bio$izic al oric"rei peroane nor!ale&
6n acel !o!ent i e ar"ta pionului pi/ic, pe un ecran, peroana care era obiectul ac%iunii& Adat" ce
obiectul ac%iunii era localizat, e!nalul .:5 era !odi$icat la $recven%a care a $ot identi$icat" ca $iind opti!"
pentru in$luen%area la ditan%"& -deptul pi d"dea atunci o erie de co!enzi /ipnotice !enite "
repro'ra!eze creierul peroanei-obiectiv pentru a $i !ai u#or in$luen%at"& 4ac" peroana trebuia uci",
$recven%a .:5 pentru capacit"%i paranor!ale era tran!i" e7pertului pi, ceea ce per!itea ca puterea
telecinetic" " $ie $ocalizat" aupra corpului victi!ei& Cu un 'enerator pi/otronic care *nt"rea puterea
e7pertului pi, tele<ineza producea un e!boli! cranian victi!ei au un <noc<-out telepatic, c/iar la
ditan%e de !ii de <ilo!etri& 4ac" peroana trebuia " $ie *!boln"vit", $recven%ele peci$ice care erau indue
*n creierul e7pertului pi induceau ener'ie ne'ativ" pionic"& 6nt"rit de a!pli$icatorul pi/otronic la care era
conectat, e7pertul pi ac%iona ca un tran!i%"tor de ener'ie ne'ativ" #i utiliza piona;ul pi/ic pentru ca
obiectivul localizat " $ie %inta ener'iei ne'ative&
CI- a a$lat depre toate acetea, dar nu le-a dat i!portan%", necreznd *n veridicitatea acetor
in$or!a%ii& -ceata -a datorat aben%ei cuno#tin%elor, c/iar #i a celor !ai ele!entare *n do!eniul
paranor!alului& In$or!a%iile pri!ite de CI- *n acet do!eniu erau privite ca into7ic"ri ovietice& Colonelul
Jo/n -le7ander, e7pertul a!erican cel !ai vetit *n do!eniu, a detaliat ucceele ob%inute *n do!eniul
uciderii-pi *ntr-un tudiu din @98H =oul cmp de lupt mental. -t$el, aceta a $ot unul din pu%inii e7per%i
care au prezentat a!enin%"rile la adrea -!ericii #i a alia%ilor "i occidentali de r"zboiul paranor!al&
6ncerc"rile de a piona pi/ic liderii actuali ru#i au ar"tat c" att pre#edintele 3u%in, ct #i alte
peroane i!portante din 5edera%ia 8u", unt prote;ate prin cuturi pi/ice& Arice pion pi/ic care *ncearc"
" in$luen%eze de la dep"rtare pe unul din acete II3-uri ete atacat de bo!be lo'ice bio$izice, care unt
tocate *n acete cuturi pi/ice rue#ti& A bo!b" lo'ic" bio$izic" ete o $or!" de 'nd, care in$ecteaz"
victi!a ca un viru lo'ic, cauznd nebunia au !oartea& 8e%eaua de televiziune a!erican" -BC l-a avut ca
oapete pe 'eneralul 0>B 0alu'/in& .l a declarat c" *n ti!pul loviturii de tat, care a detr"!at F8SS, el a
pri!it un tele$on de Ia o peroan" de contact dintr-un laborator din Fcraina pecializat *n cercet"ri *n
do!eniul r"zboiului paranor!al, prin care era anun%at c" 'eneratoarele pi/otronice #i e7per%ii acetui tip de
r"zboi erau utiliza%i pentru uciderea pre#edintelui .l%n& 0alu'/in a declarat de ae!enea, c" *n acel !o!ent
a luat pentru pri!a oar" *n erio proble!a ar!ei paranor!ale& 4up" aceat" lo/"'.r1 de tat, .l%*n a u$erit
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @7
un atac de ini!"& -ceta a $ot *n'ri;it de t"!"duitori veti%i ca 4;una 4avida#vili& .7per%ii pi prode!ocra%i
au creat un cut pi/ic *n ;urul .l%*n& Clarv"z"tori #i telepa%i pi/ici capabili " caneze e7pert+i paranor!ali
ina!ici l-au p"zit pe .l%*n #i pe cei din ;urul "u de uci'a#ii pi& .i au $oloit de ae!enea, canarea pi/ic"
pentru prote;area birourilor pre#edintelui #i locuin%a acetuia de atacuri-pi #i de alte tipuri de atacuri
electronice&
6n Accident, piona;ul pi/ic ete v"zut ca o aplicare direct" a puteri, clarv"z"torilor, care per!it
uprave'/erea unor obiective *ndep"rtate& -cete o*"e,'"/e ar putea $i baze !ilitare, intitute ecrete de
,er,e'1r" au anu!ite peroane, *n 8uia, piona;ul !"#", ete $unda!entat ca o co!ponent" de baz" a
r1)*o".l." !"#o'ron",- o utilizare a pi-ener'iei pentru !odi$icarea lu!ii !ateriale& 3rin ur!are, piona;ul
pi/ic ete nu!ai vr$ul aiber'ului cercet"rii ovietice 3i/otronica a $ot utilizat" pentru a$ectarea opiniei
ol"'",e. -natol 0a#pirov<i, un pi-e7pert #i un ultrana%ionalit, #i-a c#ti'at un loc *n parla!entul ru prin
utilizarea in$luen%"rii de la dep"rtare& Cnd #i-a pierdut locul *n parla!ent, *n ur!a ale'erilor din @996
0a#pirov<i a a!enin%at c" va $ace i!potent $izic orice $unc%ionar al 'uvernului care va *ncerca "-l
evacueze din aparta!entul "u 'uverna!ental pe care-l ob%inue ca ur!are a $aptului c" era deputat&
=ul%i e7per%i paranor!ali 0>B au ac%ionat ub acoperire *n %"ri vetice ca pi-r"zboinici *n 5or%ele
Speciale& .i puteau utiliza aparatura pi/otronic" pentru a ataca du#!anul prin !i;loacele in$luen%"rii la
ditan%" cnd ar $i *nceput al treilea r"zboi !ondial, ei aveau ca arcin" " localizeze pi/ic conduc"torii %"rii
repective #i utiliznd !i;loacele lor peci$ice " repro'ra!eze creierele acetora pentru a *ndeplini ordinele
pi-e7per%ilor& 3rin acete !i;loace, Fniunea Sovietic" ar $i putut " in$luen%eze conducerea c/inez" #i
N-BA pentru a lua decizii 're#ite, care ar $i du la pierderea r"zboiului& 4ac" era nevoie, ace#ti conduc"tori
ar $i $ot o!or%i& -ceat" trate'ie anti-;aig e deoebea de trate'iile r"zboaielor de pn" atunci& -t$el,
dac" *n ti!pul pri!ului r"zboi !ondial, *n vre!e ce olda%ii erau o!or%i *n tran#ee, 'eneralul ?ai' *#i
orbea pa/arul de #a!panie @H <ilo!etri *n patele liniilor, *n ti!pul celui de-al treilea r"zboi !ondial,
pri!ul vizat de ar!ata ina!ic", prin ar!a pi/otronic", ar $i 'eneralul *n"rcinat cu co!anda $rontului&
>eneralii, politicienii #i elita %"rii ar $i pri!ele %inte ale e7per%ilor ina!ici *n paranor!al&
4up" ter!inarea r"zboiului rece, ace#ti pi-r"zboinici #i e7per%i *n r"zboiul paranor!al din 8uia au
$ot redirec%iona%i *n do!eniul piona;ului econo!ic& .i unt de ae!enea utiliza%i *n pionarea *ntlnirilor
'uverna!entale din %"ri tr"ine #i la in$luen%area de la ditan%" a politicienilor #i bro<erilor pentru a !anipula
pie%ele de !"r$uri #i $inanciare #i " *!bun"t"%eac" oportunit"%ile de a$aceri ale or'aniza%iilor 0>B& =ul%i
dintre !ae#trii pi ai 8uiei #i-au dec/i propriile $ir!e pentru a lucra independent& 5ir!a SonK -a a$ir!at
c" a ac/izi%ionat te/nolo'ie pi/otronic" #i a an'a;at e7per%i ai ar!ei pi Ccu! ar $i Ivan So<alovE, a#a cu! a
declarat 4avid =ore/oue *n revita Sightings. 4eoarece 8uia dipune de !ii de pi-!ae#tri, *n ti!p ce *n
retul lu!ii ace#tia e nu!"r" pe de'etele de la o !n", e a#teapt" o rena#tere a 8uiei, -ceata e va
*nt!pla doar atta ti!p ct rena#terea co!uni!ului va $i oprit"& 8uia a *nceput a e re$or!eze, ceea ce ar
putea duce la o apari%ie a ociet"%ii de!ocratice& 5or!ula de ucce a 8uiei ar putea $i o co!bina%ie dintre
!"ietria pi i do!ina%ia #tiin%i$ic" *n $izica pi-ului& Cu uria#a $or%" de !unc" c/inez", o alian%" ruo-
c/inez" ar putea c/i!ba lu!ea unipolar" de azi do!inat" de a!ericani&
A bun" parte a popula%iei crede, a#a cu! li -a a$ir!at de avan%ii vetici, c" nu e7it" paranor!al&
4e aceea, ete poibil ca ace#tia " $ie #oca%i cnd e va a$ir!a *n $a%a lor c" Fniunea Sovietic" antrena
cadre, oa!eni de #tiin%" *n do!eniul .S3 #i c" *ncerca "-i utilizeze *n copuri !ilitare&
.S3 #i telepatia au $ot acceptate ca $apte *n 8uia& 6n perioada @97H-@98H, pionii pi/ici ru#i au
avut ite!atic drept %inte lideri, #e$i ai erviciilor ecrete #i lideri !ilitari din %"rile vetice& 3rin acete
ac%iuni nu nu!ai c" e localizau acete obiective, pentru a deveni %inta unor ar!e conven%ionale, dar puteau
$i #i canate& 3rin utilizarea unor protocoale avanate, ete poibil ca " i e induc" *n 'ndire peroanei
canate telepatic "-#i pun" anu!ite *ntreb"ri, cu r"punul creat de pionii pi/ic& 4e ae!enea, prin alte
protocoale, ubiec%ilor li e i!puneau " 'ndeac" anu!ite r"punuri la *ntreb"ri indue& 6n acet !od, cea
!ai ecret" in$or!a%ie poate $i e7tra" din !intea obiectivului, *ntre'ul 'rup de telepa%i era utilizat de 0>B
" caneze liderii vetici #i c/inezi& -ceata te/nic" ete utilizat" at"zi de a'en%ii econo!ici 0>B care
opereaz" *n 8uia pentru piona; econo!ic& -cet ubiect ete !en%ionat #i *n articolul .si-solduii din
2remlin, avnd ca autori pe 4ou'la Star #i 3atric< =cUuaid&
Ideea neortodo7" a piona;ului pi/ic poate #oca au provoca con$uzii& 6n", conceptul c" o peroan"
poate piona e7perien%a !or%ii dep"#e#te !ar'inile credulit"%ii& Botu#i, acet ubiect a $ot cercetat de
cercet"torii pi din 8uia zeci de ani *n #ir& .7peri!entele *n percep%ia de la ditant" au condu ru#ii "
inveti'/eze cu! p"treaz" le'"tura pi/ic" cu o peroan" care !oare #i " le caneze u$letele dup" !oarte,
*n cartea +escoperiri psiice dup ce a fost ridicat Cortina de Fier, 4r& Rdene< 8e;da< ubliniaz"
rezultatele ob%inute de pro$eorul "u, Bretilav 0a$<a, un culptor de renu!e, dar *n acela#i ti!p #i
/ipnotizator, care analiza e7perien%a !or%ii& Ce/ii, #i !ai trziu ru#ii, au obervat c" !oartea are dou" etape&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @8
In pri!a etap", corpul ete declarat !ort& *n a doua, corpul bio$izic ete eliberat din ve/iculul "u $izic&
-pare ca #i cnd un $luid ectopla!atic al u$letului e ridic" din !inile #i din picioarele peroanei !oarte
#i e acu!uleaz" *n creier& S-a decoperit c" peroana !oart" e7peri!enteaz" o tare de u#urare, dup" care
ur!eaz" ;udecata co!ic", cnd *ntrea'a via%" trece prin $a%a con#tientei, ca o cnteie& 4eodat", !oartea
pare " cuprind" corpul bio$izic *n corpul $izic& Cnd corpul bio$izic ete din nou eliberat, pot " apar"
proble!e, cu! ar $i reluarea *ntr-un ciclu perceptual al !o!entului !or%ii, cnd u$letul !ort revede
!oartea a violent", apoi din nou e *ntoarce la *nceputul epiodului #i repet" iterativ !oartea violent"&
-t$el e e7plic" conceptul de $anto!" - reveniri bio$izice *ntr-un ciclu $"r" $r#it al repet"rii eveni!entelor
care au provocat !oartea&
Cercet"torii #tiin%i$ici ai 0>B au venit cu ideea pion"rii pi/ice a !or%ilor pentru a le cana *n
copul ob%inerii de in$or!a%ii& -ceat" idee a $ot preluat" #i de CI-, care #i $"cut !ai !ulte e7peri!ente *n
aceat" direc%ie&
Boat" lu!ea cunoa#te c" blete!ele e preupune c" aduc nenorociri& Cercet"torii ru#i, plecnd de la
aceat" idee, au $oloit blete!ele pentru o noua 'enera%ie de ar!e-pi&
6n laboratoarele 0>B -a de!ontrat c" pi-ener'ia ac%iona ca un !ediu pentru piona;ul pi/ic, #i au
continuat cu direc%ionarea acetei ener'ii& 4r& -bra/a! )i$rin a tudiat cu! " toc/eze ener'ia pi *n
acu!ulatoare pi/ice& -u $ot tudia%i #a!anii din -ltai #i din Siberia #i vr";itorii care *n'ri;ec bolnavii au
blete!" au $in%ec tali!ane #i a!ulete& 6n cercet"rile lor ei au a$lat cu! " *ncarce uvenirurile rue#ti,
cu! unt p"pu#ile =atrio#<a, care apoi erau date victi!elor care nu upectau ni!ic& 4epreii #i proble!e
!entale erau u#or trecute prin acete obiecte *nc"rcate ne'ativ, iar *n unele cazuri, "n"tatea era a$ectat"
pentru totdeauna&
4r& Bori Ivanov lucra la *nc"rcarea apei cu ener'ie pi *n laboratoarele 3opov, din F8SS& S-a
obervat c" un e7pert paranor!al e conecta la a!pli$icatorul pi/otronic #i at$el putea " *ncarce apa cu
pi-ener'ia ne'ativ", care putea o$ili plante au cauza cancer& Subiec%ii a!ericani au $ot teta%i cu ap"
ne'ativ *nc"rcat" care a $ot ad"u'ata *n apa pe care o beau Ia erviciu&
Intitutul de Neurolo'ie al Fniverit"%ii din ?ar<ov a $"cut e7perien%e pe #obolani !or%i, care aveau
creierele coae #i plaate *n olu%ii /r"nitoare care Ic p"trau *n via%"& Clarv"z"torii tran!iteau e!o%ii,
'nduri, calcule !entale #i co!enzi& Creierele #obolanilor r"pundeau le'"turilor telepatice pn" la !oarte&
-ceata le-a dat cercet"torilor 0>B ideea de a-i antrena pe pionii pi/ic #i pe e7per%ii pi/otronici ca, *n
!o!entul cnd obiectivul era canat, "-i tran!it" pi-ener'ie ne'ativ" #i al *!boln"vi& S-a obervat c"
acet bara; de pi-ener'ie ne'ativ" le-a dat poibilit"%i !ai !ari de in$luen%are de la ditan%" a %intei& -cet
tip de ener'ie ac%iona ca un #oc aupra %intei, care $acilita e7pertul pi " /ipnotizeze telepatic victi!a&
Itoria controlului creierului *ncepe cu e7peri!entele ovietice produe de 3avlov, *n @93H, pentru
!odi$icarea co!porta!entului& .7peri!entele cu cinii care aliveaz" unt cele !ai bine cunocute, dar
cercet"rile lui 3avlov *ntreprine *n laboratoarele N0I4 Cintitu%ia precuroare a 0>BE, iar !ai apoi *n cele
ale 0>B-ului contau *n te/nici de p"lare a creierelor1 de privare de o!n, b"t"i ite!atice #i *ndoctrinare
verbal"& -ceata era cea !ai pu%in nepl"cut" dintre abord"rile 2#tiin%i$ice, ale !odi$ic"rii co!porta!entului
prin controlul creierului& :ucr"rile lui 3avlov aupra re$le7elor condi%ionate, cu! ar $i re$le7ul aliv"rii la
cini, au tat la baza cercet"rilor avanate de p"lare a creierului& -tunci cnd cinii au $ot catra%i -a
de!ontrat c" ace#tia puteau $i !ai u#or in$luen%a%i "-#i !odi$ice co!porta!entul& Brau!ele $izice au $"cut
proceul de p"lare a creierului !ai e$icient #i !ai rapid& 6n in$luen%area de la ditan%", cercet"torii ru#i au
decoperit c", dac" trau!ele pot $i indue pi/ic prin proiectarea pi-ener'iei ubiectului, atunci p"larea
/epatic" a creierelor putea $i e$ectuat" !ai e$icient, *n cartea lui Ji! Sc/abell 8storia secret a spionilor
psiici americanii aceta ubliniaz" *n a!"nun%i!e utilizarea de c"tre ovietici a blete!elor pi/ice au a
razelor produc"toare de r"u&
6n 8uia, r"zboiul paranor!al ete v"zut ca un ite! de ar!e trate'ice& 3oibilitatea de a /ipnotiza
telepatic #i de a produce telepatic p"larea creierelor au per!i ovieticilor " devin" o putere 'lobal"& Spre
deoebire de a!ericani, care aveau acela#i cop, dar care $oloeau pentru realizarea acetuia puterea !ilitar",
e7per%ii paranor!ali ru#i ac%ionau *n lini#te, erau invizibili #i i!poibil de detectat&
Cercetarea pi/otronic" rueac" era *ndreptat" c"tre in$luen%area de la ditan%", tele<inezie #i
tele<inezia biolo'ic"& 4r& .dLin =aK, #e$ul pi-proiectului a!erican 'uverna!ental 2Star >ate9 #i
parapi/olo'ul ovietic 4r& :aria Iilen<aia, *n lucrarea lor 8nfluent la distan, .2 i "io-.2, conider"
ca in$luen%area creierului u!an de la ditan%" telepatic, cu pi-ener'ie pozitiv" #i ne'ativ", c/i!barea
acidului ribonucleic *n culturile din laborator prin utilizarea in$luen%ei de la ditan%", dezvoltarea plantelor
utiliza!E tele<inezia, co!binat" cu e$ectul de vindecare al 8I aupra oa!enilor #i ani!alelor, unt p"r%i
co!ponente ale cercet"rilor actuale din 8uia& Boate acete cercet"ri au drept cop aducerea in$luen%ei la
ditan%" #i a tele<ineziei la noi nivele de putere #i co!peten%"&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @9
4ac" Fniunea Sovietic" a $ot cu !ult *naintea SF- *n do!eniul pi-r"zboiului, de ce aceata -a
detr"!at #i nu ite!ul capitalit( Cercet"rile *n do!eniul pi ar putea $i ele *nele o cauz"& Inveti'a%ia
c"derii Fniunii Sovietice i!plozie rapid" #i autoditructiv", reac%ia na%ionalit" - ne conduc la ideea c" vatul
pi-proiect ruec a c"pat de ub control #i a in;ectat ditructiv c/iar pe conduc"torii ovietici, care a u
ditru i!periul $"r" " e tra'" !"car un $oc de ar!"&
-ceata ne a!inte#te ac%iunea $il!ului .laneta interzis, un $il! din anii G5H& A nav" de pe 3"!nt
a;un'e pe o planet" tr"in" pentru a recupera un avant, pe $iica a #i un robot& Savantul decoperie c" o ra"
pe cale de dipari%ie, crolii - pri!ii locuitori ai planetei - au contruit un a!pli$icator pi/otronic planetar
pentru a eviden%ia 'ndurile& 4in p"cate, ni#te entit"%i ne'ative care tr"iau neobervate *n ubcon#tientul
tuturor raelor capabile de i!%ire au corupt co!ple7ul pi/otronic al crolilor #i -au !ani$etat ca entit"%i
invizibile care au ditru crolii& 8nduri !e!etice ne'ative -au dezvoltat la pi-e7per%ii ru#i, au duplicat
acet e$ect ditructiv ini%ial #i au $"cut ca atacurile lor aupra vetului " e !ani$ete conta lor& .te poibil
*n" ca, cercetarea rueac" " co!pleteze #i " eli!ine !i!ele ceea ce ar duce la i!plozia vetului, la
anar/ie #i r"u& C/eia ete eli!inarea 'ndurilor !e!etice ne'ative care unt neobervate #i ac%ioneaz" din
ubcon#tient #i care invariabil unt autoditructive&
Adat" ei colapul Fniunii Sovietice, -a renun%at la r"zboiul pi, iar la !i;locul anilor G9H -a
!ani$etat o revi'orare a intereului pentru cercet"ri *n do!eniu, acoperite cu o p"tur" de ecret& Se
b"nuie#te c" din nou ru#ii e7peri!enteaz" ar!ele peci$ice pi-r"zboiului, dar iar" cunoa#terea ceea ce a
cauzat retro$ocul din anul colapului Fniunii Sovietice, ceea ce va pune *n pericol %ara& Curioaa
protocoalelor anti !i!etice ete vital" pentru capacitatea pi-r"zboiului, *n condi%iile *n care ete in'urul
participant la dezvoltarea acetor ar!e de tip cu totul pecial&
4eoarece paranor!alul a $ot $avorizat *n cercet"ri de 'uvernul ru !ai bine de 5H de ani, aceat"
%ar" )i-a contruit un avanta; trate'ic aupra celorlalte na%iuni& SonK a cu!p"rat cercet"rile *n do!eniul
pi/otronicului de la ru#i, dar nu a continuat cercet"rile *n do!eniu dect 5 ani& Secta -u!, care a utilizat
'azul arin care ac%iona aupra ite!ului nervo *n !etroul din Bo<Ko, a $oloit cei 5H&HHH de prozeli%i din
8uia pentru a $ura ct !ai !ult din cercet"rile pi/otronice rue#ti& Intabilitatea din 8uia a du la
cur'erea cercet"rilor pi/otronice c"tre alte %"ri& Se pare c" aceat" cur" a *nar!"rii *n pa%iul intern -a
*!pr"#tiat din laboratoarele ecrete c"tre or'aniza%ii cri!inale& Be/nolo'ia pi/otronic" rueac" va do!ina
ecolul PPI a#a cu! te/nolo'ia nuclear" a do!inat ecolul PP& 3oten%ialul "u de a conduce na%iunile in
anar/ie #i dezordine e dovede#te a $i o ar!" ne!aipo!enit" de ditru'ere *n !a"&
6n continuare vo! prezenta !obilizarea SF- pentru a $ace $at" provoc"rilor 'enerate de aceat"
nou" ar!"&
CAPITOLUL II
SPIONAJUL PSIHIC AMERICAN
)tirile depre proiectele de cercetare paranor!ale din cadru+ r"zboiului pi au a;un, $iltrate, *n
Accident& S/eila Atrander #i :Kn Sc/roeder au introdu publicul a!erican *n lu!ea r"zboiului paranor!al
ruec prin lucrarea +escoperiri psiice n spateIe cortinei de fier. Intereul din ce *n ce !ai !are al
erviciilor de in$or!a%ii a!ericane a $ot re$lectat de un raport al -'en%iei de In$or!a%ii a =initerului
-p"r"rii -!erican C4I-E nu!it Comportament ofensiv controlat - 01//, publicat *n @972& -ici e prezenta
poibilitatea ca pionii pi/ici ru#i " poat" $i capabili " citeac" *n *ntre'i!e docu!entele ecrete ale
ar!atei a!ericane, " ur!"reac" !i#c"rile de trupe #i ec/ipa!ente #i c/iar " decopere ecretele
intala%iilor a!ericane& -nali#tii CI- b"nuiau c" ovieticii puteau dipune de poibilitatea de a controla
telepatic 'ndurile co!andan%ilor ar!atei a!ericane, precu! #i ale liderilor politici& 4e ae!enea, b"nuiau
c" ru#ii aveau capacitatea de a ucide de la ditan%" cet"%eni a!ericani& Bele<inezia putea, de ae!enea, "
detabilizeze ec/ipa!entele !ilitare cu! ar $i calculatoarele, ite!ele de ar!e nucleare #i ve/iculele
pa%iale& 8aportul conidera1 2I!pactul !a;or din patele deciziei ovietice de a t"pni $acilit"%ile o$erite de
co!unica%iile telepatice, telecinetic" #i bionic" e datoreaz" 0>B-ului #i ar!atei&,
CI- #i 4I- Cca parte a ar!ateiE au *nceput " ia cercetarea ovietic" ca do!eniu *n erio& 2Intre @969 #i
@97@, urele erviciilor de in$or!a%ii a!ericane au *nceput " decopere #i " pri!eac" con$ir!"ri c"
Fniunea Sovietic" era adnc an'a;at" *n a#a - nu!ita 2cercetare pi/ic", In @97H, -a decoperit c" bu'etul
anual de c/eltuieli cu acete cercet"ri era de 6H !ilioane de ruble, pentru ca pete 5 ani acetea de;a "
a;un'" la 3HH !ilioane de ruble& In'o SLan a $ot unul din pri!ii pioni pi/ici a!ericani& .l a lucrat la
Intitutul de Cercet"ri din Stan$ord *ntre @972 #i @982& 4up" ce #i-a e$ectuat erviciul !ilitar *n Coreea, prin
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 2H
anii G7H a;unee "-#i rotun;eac" veniturile, devenind ubiect *n e7peri!ente parapi/olo'ice& .I a devenit
!ai apoi pri!ul pion pi/ic al doctorului ?al 3uto$$ #i !ai apoi a tabilit cele 6 protocoale, care *n prezent
unt utilizate de pionii pi/ici a!ericani&
3roiectul >rill 5la!e a $ot i!ple!entat *n @978 de ar!ata a!erican" pentru a de!ara cercet"rile
aupra piona;ului pi/ic& -poi -a continuat cu !ulte alte proiecte ca 2Centre :ane,, 2Sun Strea<, #i 2Star
>ate,& -cete proiecte unt prezentate *n a!"nun%i!e de Ji! S/nabel, *n e7celenta a carte 8storia secret a
spiona,ului psiic american, #i 4r& -r!en Iictorian *n articolele Cercetarea psiic la .entagon #i
/piona,ul psiic i comunitatea de informaii americana.
4epre al 8-lea e$ect =artini a vorbit Nor!an Jac<on, purt"torul de cuvnt al CI- #i *n acela#i ti!p
conilier te/nic CI-, *ntr-o e!iiune televizat" la =igtline BI, *n ziua de 28 noie!brie @995, atunci cnd
prezenta utilizarea pro'ra!elor 8I Cvedere la ditan%" -- re!ote vieLin'E pe la !i;locul anilor G8H& -ceta
declara c" al 8-lea e$ect =artini reprezint" nu!ele de cod al 8I, iar rezultatele cercet"rilor *n do!eniu
dep"#ec li!itele credibilului&
6n continuare, prezent"! relatarea o$icial" a e$ectelor ob%inute cteodat" prin 8I C8 =artiniE de
pro'ra!ul a!erican de piona; pi/ic, care pre deoebire de proiectele o!oloa'e ovietice au ce/e, nu e
baza pe idei #tiin%i$ice depre !odul *n care lucra pi #i prin ur!are era un tudiu calitativ #i nu unul
cantitativ aupra r"zboiului paranor!al&
In'o SLann a contactat ar!ata a!erican" pentru a antrena pionii pi/ici& Ca un lider al
clarv"z"torilor, autorit"%ile a!ericane *l tetaer" pe In'o aupra poibilit"%ilor ale de vedere la ditan%",
care -au dovedit a $i de cel !ai *nalt 'rad& -#a de i!portante erau rezultatele *n ur!a tet"rii lui In'o, *nct
dup" de!ontra%ia pectaculoa" celor care tetau le-au trebuit 8 =artini ca "-#i revin" #i "-#i cal!eze
nervii& 4up" aceata, 8I a $ot upranu!it 2al 8-lea e$ect =artini,& In'o SLann vorbe#te depre un incident
care -a *nt!plat *n @976, care ete ura interviului de pe ite-ul Internet 24rea!land, al Fniverit"%ii
tatului Oiconin, la @2 dece!brie @996& In'o SLann a $ot *ndru!at " pioneze pi/ic ub!arinele
ovietice, *ntr-unul din tetele i!portante la care a $ot upu, cu !artori 'enerali ai ar!atei a!ericane& In'o
a dezv"luit c" vede ub!arinul tr"'nd *ntr-un ARN #i ARN-ul tr"'nd *n ub!arin& .l a $"cut #i o c/i%" a
ceea ce vedea& 4up" trei zile, 3uto$$ l-a an'a;at pe In'o SLann&
Bea!a de rezultatele cercet"rilor ovietice #i a!plaarea de ar!e paranor!ale a $or%at CI- #i 4I- "
priveac" *n !od erio *ntre'ul ubiect al pi-ar!atei& SLann a$ir!a !ilitarilor1 2Sovieticii nu e7ecut"
cercet"rile lor aupra a ceea ce veticii denu!ec cercetare pi/ic"& Ber!enul corect pentru conceptul lor de
cercetare ete pi/otronic"&, 4ezvoltarea acetei linii de cercetare a condu Ia $or!area unor operatori pi,
care #i-au unit c!purile bio$izice pentru a $or!a !intea 'rupului, care a $ot ti!ulat" de in$or!a%ia pri!it"
*n @973 depre cercetarea pi/ic" trict-ecret" din baza din nord-etul :enin'radului, cu nu!ele de cod
2Cutia Nea'r",& -ceat" in$or!a%ie -a cur, *n @973, de la cercet"torul 4r& I'or Ilad<K, *ntr-o crioare
c"tre pi/olo'ul >ene 0earneK de la ?arvard&
3ro'reele rue#ti *n do!eniul .S3 #i al tele<inezie, p"reau "-i conduc" c"tre poibilitatea de a
produce e$ecte pi/ice& -ceata i-a *np"i!ntat pe co!andan%ii unit"%ilor de rac/ete a!ericane, deoarece
poibilitatea ca ru#ii " $ac" ne$unc%ionale rac/etele balitice a!ericane, $ie *n ilozurile lor, $ie *n zborul
pre %int", ar ditru'e capacitatea de inti!idare nuclear" a!erican"& Fna din pri!ele !"uri luate a $ot
cooptarea unui lar' cerc de peciali#ti *n unit"%ile de cercetare a paranor!alului& -t$el, *n @975, cunocutul
in'iner ato!it B/o!a Bearden a $ot $oloit de ar!ata a!erican" pentru tudiul pi/otronicii&
Sovieticii reu#ier" " creeze noi $or!e de 'nduri din incon#tientul colectiv #i " provoace
!aterializare =in%ile telepa%ilor e puteau iner'etiza o$erind noi capacit"%i pentru tele<inezie #i telepatie&
-cete $apte era%i cunocute de a!ericani& -t$el, ete !en%ionat in docu!entele 4I-, crie *n @972, aupra
cercet"rilor parapi/olo'ice din 8uia #i Ce/ia, *n ec%iunea depre e$ortul te/nic, c" ovieticii puteau
!aterializa ener'ia corpului o!enec *n loca%ii *ndep"rtate, pentru a $ura docu!ente trict ecrete au pentru
a trica anu!ite ec/ipa!ente& 6ntr-un alt docu!ent, din @975, care prezenta ulti!ele decoperiri ale
cercet"rii parapi/olo'ice ce/e #i ovietice& Se dicut" pe lar' depre 30 Cpi/o<inezaE& Se !en%ionau
nu!ele celor !ai cunocu%i parapi/olo'i& 0ula'/ina, Iino'radova #i .nnolaev& 4epre 0ula'/ina e
a$ir!a c" avea capacitatea de a a$ecta %euturile vii #i era poibil" #i-o e7ercite #i aupra %intelor u!ane&
3uterea Iino'radovei de a !uta obiecte #i capacit"%ile levita%ionale lui .nnolaev puteau $i $oloite pentru a
activa au dezactiva urele de putere, au de a $ura docu!ente !ilitare o$tLare& >eneratoarele Iui 8obert
3avlita #i indicatorii 3IC ai lui Juliu 0r!e<K puteau $i $oloi%i " antreneze un nare nu!"r de cet"%eni
ovietici #i ce/i pentru a dezvolta #i controla abilit"%ile pi/ice latente& -t$el de unit"%i opera%ionale bine
antrenate, alc"tuite din peroane necunocute, puteau $i $oloite *ntr-un !are nu!"r de ac%iuni ecrete, ub
acoperire& =ai pu%in pectaculo, dar !ai e!ni$icativ ete $aptul c" avan%ii ovietici #i cei din Ce/ia au
realizat un de!er interdiciplinar, uni$icator pentru a deter!ina urele de ener'ie #i interac%iunile care
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 2@
intervin *n 30& -t$el, pune docu!entul citat, ru#ii #i ce/ii par a $i !ult *n $ata o!olo'ilor lor a!ericani #i
europeni *n realizarea acetui cop, deoarece ete un pa detul de !ic de la *n%ele'ere la aplicare #i $"r"
*ndoial" c" !ulte aplica%ii au #i $ot direc%ionate c"tre o! pentru o eric de copuri, $ie ele bune, $ie rele&
-!bele upraputeri au devenit intereate de tele<inezie datorit" i!plica%iilor ale !ilitare& .$ectele
tele<inetice pot $i !ici, dar nu ete necear" prea !ult" $or%" pentru a ditru'e un circuit dintr-un ite! de
'/idare a rac/etei au pentru a ditru'e un capilar *n creier&
5or%at" " e pre'"teac" pentru contracararea ar!elor pi/ice de c"tre ovietici, ce/i #i c/inezi, care
lucrau de ani buni *n cadrul unor proiecte vate *n do!eniul ar!ei paranor!ale, cercet"rile a!ericane care
au $ot *ntreprine *n pri!ii ani dup" @97H erau de !ic" e7tindere *n raport cu uria#ele inveti%ii pe care le
uportau ru#ii pentru intitutele de cercetare care pre'"teau r"zboiul pi& -ceat" tare de $apt e datora
co!unit"%ii #tiin%i$ice vetice, care !ini!iza i!portanta paranor!alului& Nu!"rul de avan%i 4ornici " a;ute
CI- " *nceap" pro'ra!e de piona; pi/ic era $oarte li!itat datorit" t"rii proate a cercet"rii pi/ice *n
Iet& Botu#i, doi $izicieni, 8uel Br' #i 4r& ?al 3ut/o$$, Wau an'a;at pe acet diurn& .i au *nceput
cercet"ri *n do!eniul vederii la ditan%" cu In'o SLann, Ia Intitutul de Cercet"ri din Stan$ord CS8IE,
Cali$ornia& :a 6 iunie @972, au *nceput pri!ele e7peri!ente& In'o SLann a reu#it " in$luen%eze pi/ic un
!a'neto!etru pe care *l $oloea 3ut/o$$ pentru a-i teta capacit"%ile& -poi au ur!at o erie de e7peri!ente
de vedere la ditan%" aupra lui SLann, care n-au avut Ia *nceput ucceele contate &
6n cartea Iui Ji! Sc/anabel, /pionii psiici, aceta !en%ioneaz" c" *n @973, SLann a cerut
coordonatele 'eo'ra$ice ale unor locuri pe care trebuie " le vad"& Bar' #i 3ut/o$$ n-au acceptat la *nceput
aceat" idee, dar pn" la ur!" au acceptat-o&
-t$el au pu *n practic" conceptul introdu de ei, vederea la distana controlat CC8IE, concept care
contituie o iner'ie a telepatiei #i clarviziunii& 3entru acete tudii pi/ice, ru#ii $oloec ter!enul de
psiotronicei Spionul pi/ic *n acet ;oc c"l"tore#te !ental pre loca%ia repectiv", *ncearc" " ob%in" o
i!a'ine !ental" a ceea ce e a$l" acolo #i apoi " c/i%eze ceea ce vede&
Cu aceat" nou" $or!" de vedere la ditan%", e$icien%a lui SLann a crecut la nivele acceptabile, at$el
c" CI- a devenit u$icient de intereat" pentru a cre#te $inan%area acetor cercet"ri& -tunci cnd 3ut/o$$ i-a
dat lui SLann coordonatele unui loc a$lat la et de =untele S/ata din Cali$ornia, telepatul a decri acel loc1
2I"d un !unte pre ud-vet& Cred c" unt deaupra oceanului&, -tunci cnd i -au dat coordonatele unui loc
Ia DH de <ilo!etri de =untele ?e<la din udul Ilandei In'o a declarat1 2I"d un vulcan pre ud-vet&, Cnd
3ut/o$$ i-a dat coordonatele unui punct ituat *n !i;locul :acului Iictoria aceta a declarat1 2Si!t un curent
deaupra apei, care e *ndreapt" c"tre ucat& :acul ete pre vet& I"d #i un deal !are&,
3ut/o$$ 'ndea c" SLann a decri obiectivul 're#it pn" cnd a conultat un atla 'eo'ra$ic #i a
realizat c" d"due coordonatele unui at F/a/i, a$lat Ia 5H <ilo!etri de :acul Iictoria, *n direc%ia ud-et&
SLann avuee dreptate, 8ezultate ca aceta i-au per!i lui 3ut/o$$ " ob%in" $inan%are de Ia CI-&
6n ti!pul de$"#ur"rii acetor e7peri!ente cu SLann, 3ut/o$$ a pri!it un tele$on de la un poli%it
penionar, nu!it 3at 3rice& -ceta a dorit " $ie #i el tetat, pentru a i e oberva capacit"%ile paranor!ale&
3rice a dat o decriere detaliat" a bazei ecrete a!ericane a$late ub p"!nt& :a e7peri!ent aita #i 8ic/ard
0ennett, reprezentantul CI-& )i 0ennett a crezut Ia *nceput c" 3rice 're#ea, deoarece el d"due coordonatele
caei de vacan%" a lui 8ic/ard din Iir'inia de Iet& Cnd 0ennet a a;un !ai trziu la caa a de vacan%" a
a$lat depre e7iten%a bazei ecrete, a$late ln'" caa a& .ra vorba depre centrul de interceptare a
tele$oanelor #i a ateli%ilor pioni 2Su'ar >rove, a$lat *n c/e!a de $unc%ionare a NS- C-'en%ia de
Securitate Na%ional" din SF-E& 3rice a revelat c/iar #i nu!ele a trei o$i%eri uperiori care lucrau acolo& 4in
acet !o!ent 4I- a luat $oarte *n erio cercet"rile *ntreprine de 3ut/o$$, Bar' #i 3rice& -ce#tia erau
upecta%i a $i pioni co!uni#ti, deoarece ni!eni nu credea c" at$el de in$or!a%ii uperecrete puteau $i
a$late prin !i;loace pi/ice& 4eoarece nu -a '"it nici o prob" *n acet en, a'ita%ia creat" -a tin& 3entru
a-i !ai cal!a pe cei de la CI-, 3rice le-a dat in$or!a%ii depre o baz" i!ilar" celei a NS- a$lat" *n 8uia Ia
=untele Narodnaia, *n nordul =un%ilor Frali& .I a decri baza ubteran", propor%ia !are a $e!eilor *n
peronalul bazei #i antenele radar&
6ntre 3rice #i SLann a ap"rut o rivalitate& 3rice a $ot recunocut ca $iind cel !ai bun pion pi/ic&
-ceta a $ot *ndru!at " pioneze Se!ipalatin<, !ai preci cl"dirile e7itente acolo& 3rice a decri e7act
$erele de 2H !etri dia!etru #i !acaralele uria#e contruite cu a;utorul unor te/nici peciale pentru a i'ila
containerele cu bo!be nucleare& 5oto'ra$iile din atelit au ar"tat c" ceea ce a v"zut 3rice a $ot corect& 3n"
atunci e preupunea c" Se!ipalatin< era o ar!" de tip raza !or%ii care *#i datora ener'ia e7ploziilor
nucleare&
.te *ndeob#te cunocut c" a'en%iile de in$or!a%ii ucid pe cei care le a!enin%" puterea& 3uterea lui
3rice de a piona pi/ic era $oarte !areN at$el el putea citi la locul pe care *l piona #i cuvinte #i nu!ere&
=oartea lui 3rice, *n @975, a avut loc *n circu!tan%e !iterioae& Se preupune c" ovieticii l-au otr"vit pe
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 22
3rice, $oarte probabil cu !icoto7in", o otrav" care ete produ" de un $un'u& Se poate ca uciderea lui 3rice
de c"tre 0>B " $i avut o prioritate deoebit", deoarece poibilit"%ile paranor!ale ale acetuia puneau *n
pericol pro'ra!ele pi/otronice ovietice& .te poibil de ae!enea ca 3rice " $i $ot victi!a unui 'rup
puternic de pioni pi/ici ovietici antrena%i pentru uciderea la ditan%"& Aricare ar $i cauza adev"rat" a !or%ii
ale, 3rice a $ot pri!a victi!" a curei *nar!"rii cu ar!a pi& 6n capitolul ur!"tor prezent"! ecretul
uciderii de la ditan%"&
SLann i-a convin pe 3ut/o$$ #i Bar' c" ete *n tare " antreneze orice peroan" pentru a piona
pi/ic& Scopul era de a antrena peronal !ilitar care lucra *n do!eniu, !ai curnd dect peroane care aveau
de;a calit"%i *n do!eniul aranor+al. >eneralii, care *l inpectau *n cercet"rile ale *n do!eniul pi, au $ot
convin#i de SLann " devin" elevi *n cadrul pro'ra!ului de C8I& 4up" parcur'erea pro'ra!ului, ace#ti
o$i%eri de 'rad *nalt puteau piona pi/ic $i#iere trict ecrete& -t$el !ilitarii au $ot convin#i c" piona;ul
pi/ic poate deveni o ar!" a$lat" *n uzul !ilitar& -'en%i operativi din CI-, 4I-, NS- #i alte or'aniza%ii
ecrete au ur!at acet pro'ra!& 3entru antrenarea peronalului din acet pro'ra! -a $"cut o etapizare
ecret" pentru 2H de ani a cururilor de piona; pi/ic& -cet pro'ra! -a nu!it /tar Gate. In'o SLann a
utilizat ite!ul "u de C8I, precu! #i 3rotocoalele ale *nc" de la e7peri!entele ini%iale pentru a-i a;uta la
antrena!ente pe noii veni%i *n do!eniul ar!ei pi& -cete cururi -au 'eneralizat apoi #i pentru cururi
co!erciale u%inute *n SF-, at"zi la un cot de 7&HHH dolari pe "pt"!n"&
4ocu!ente ob%inute de la erviciile de in$or!a%ii a!ericane, care au $ot publicate *n revita Foster,
ne indic" $aptul c" >rill 5la!e era aripa opera%ional" a pro'ra!ului Star >ate& -ceta a de!arat *n @975,
cnd ar!ata a!erican" a *nceput pro'ra!ul "u de cercet"ri pentru decoperirea a ceea ce poate decoperi
ina!icul prin $oloirea piona;ului pi/ic& 4in @978, ar!ata a!erican" a pri!it !iiunea de a ob%ine
in$or!a%ii prin piona; pi/ic& 3ro'ra!ul =initerului -p"r"rii a!erican pentru C8I a $ot plaat ub
denu!irea >rill 5la!e #i condu de 4I-, dar avnd drept co!ponente #i a'en%iile de in$or!a%ii ale tatului&
-cet proiect trict ecret era cunocut nu!ai de circa @2 peroane din 3enta'on #i de o$icialit"%ile erviciilor
ecrete& =ei 8ileK era unul dintre pri!ii pioni pi/ici !ilitari #i $"cea parte din acet pro'ra!, *n @979, unul
din pri!ele ale obiective a $ot tetul nuclear c/inez de la :op Nor& .l a vizualizat c"derea din avion a
bo!bei nucleare c/ineze, e7plozia aceteia, precu! #i e#ecul intr"rii *n reac%ie nuclear" *n lan%& .l a raportat
c" bo!ba nuclear" c/inez" era !ai o$iticat" dect credeau erviciile de in$or!a%ii a!ericane, c/inezii
$"cnd uz de un per$ec%ionat proce de *!bo'"%ire a co!butibilului nuclear&
)ae peroane, *n !a;oritate peronal al ar!atei, erau teta%i de S8I CStan$ord 8eearc/ IntituteE
pentru a $i coopta%i *n proiectul >rill 5la!e #i to%i au $ot '"i%i co!patibili cu repectivul proiect& -ce#tia
erau cunocu%i cu nu!ele de cod =aturalii.
Fnitatea *#i avea ediul la 5ort =eade *n tatul =arKland #i $"cea parte din NS-& -ici erau pre'"ti%i
pionii pi/ici pentru uprave'/erea bazelor !ilitare ovietice #i c/ineze#ti& :a $r#itul anului @978, unitatea
a pri!it !iiuni o$enive de piona; din partea co!unit"%ii de in$or!a%ii la care avea acce& >eneralul
.d!und B/o!pon $iind co!andantul unit"%ii a reu#it porirea bu'etului unit"%ii #i at$el au !ai putut $i
an'a;ate trei peroane care " e ocupe de C8I& -t$el a putut $i creat" divizia special de aciune, 3rintre
ucceele *nre'itrate de aceat" divizie e nu!"r" #i vederea de la ditan%" a e7ploziei nucleare ato!ice
c/ineze de la :op Nor, din anul @979, a ciupercii uria#e care -a $or!at& 8adia%iile nucleare erau v"zute de
=ei 8ileK ca o lu!in" de culoare verde&
-ceta a $ot *n"rcinat de NS- " pioneze un conulat a!erican din zona ="rii =editerane, de
unde ru#ii e7tr"'eau in$or!a%ii& Joe =c=onea'le, un alt renu!it pion pi/ic, a reu#it " decopere cu!, vi-
a-vi de conulat, un ru avea un pot de acultare& .l a !ai decoperit #i o ec/ipa a NS- care *i uprave'/ea
pe ru#ii care pionau conulatul cu !i;loace electronice& -cet $apt ete prezentat de Ji! Sc/nabel din
interviurile realizate cu 3ut/o$$, 8ilcK& =c=onea'le #i S<ip -tLater, unul din pri!ii pro!otori ai C8I& Bot
*n @979, =c=onea'le a v"zut lu!ina verde, cea pe care el o identi$ica cu radia%iile nucleare, pe !alul !"rii
din Spania& S-a auzit !ai apoi c" *n acea re'iune un bo!bardier a!erican pierdue o bo!b" ato!ic"& >rupul
a !ai pri!it !iiunea de a prevedea locul de i!pact al c"derii ta%iei pa%iale S<Klab& Cnd aceata *ntr-un
$inal a c"zut de pe orbit" pe p"!nt, S<Klab a lovit vetul -utraliei& =c=onea'le preziee zona prin C8C&
>rupul de lucru a !ai decoperit locul *n care -a pr"bu#it un elicopter a!erican *ntr-o re'iune *ndep"rtat"
din 3eru& -u $ot vizualizate corpurile are ale pilotului #i copilotului&
8ezultatele pro'ra!elor de cercetare din literatura $antatic" decriu telepa%ii !ilitari ca ni#te pi-
corpuri care pot cana !in%ile oa!enilor cu! le e voia& Aare aceata ete nu!ai o $ic%iune ( -#a cu!
a!intea! !ai *nainte, ru#ii au c/eltuit ute de !ilioane de ruble pentru dezvoltarea .S3& Nu ar $i $ot poibil
ca #i a!ericanii " dezvolte at$el de pro'ra!e care " per!it" punerea la punct a te/nolo'iei de canare
telepatic"( 4e $apt obiective u!ane au $ot pionate pi/ic pentru co!unitatea a'en%iilor de in$or!a%ii
a!ericane& Cartea depre cartea a! po!enit !ai *nainte 1emote !ieCers docu!enteaz" c" 'rupul >rill
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 23
5la!e a intero'at pi/ic cu ucce un a'ent al unei %"ri et-europene depre care CI- avea in$or!a%ii c" era
pion& =c=onea'le l-a canat #i a a$lat c" pri!ie !ari u!e de bani& In ti!pul upunerii acetuia la tetul
cu detectorul de !inciuni, atunci cnd i -a pu *ntrebarea depre pri!irea banilor, pionul a e7cla!at1
2-ceata de unde o #ti%i(,
6n @98H, CI- l-a ru'at pe 0en Bell "-i a;ute *n le'"tur" cu un a'ent 0>B care era de%inut de BASS
Cerviciul de in$or!a%ii ud-a$ricanE *n 8epublica Sud--$rican"& -'entul 0>B nu recuno#tea ni!ic din ce
era acuzat& Bell l-a pionat pi/ic pe upect #i telepatic l-a intero'at pe a'ent& 6n ti!pul intero'"rii pi/ice,
Bell i-a adreat o!ului repectiv o erie de *ntreb"ri, tran!ie telepatic, care ap"reau *n 'ndurile acetuia,
ca #i cnd #i-ar $i pu el *nu#i *ntreb"rile& -ceat" !etod" de utilizare a C8C pentru a intra *n creierul altui
o! e nu!e#te remote sensing Cpercep%ia la ditan%"E& 8S poate $i 'ndit" ca o baz" 3entru .S3 #i telepatie&
6n ti!pul intero'"rii pi/ice, Bell a decoperit c" upectul utiliza un calculator de buzunar pecial
pentru a decodi$ica !ea;ele venite de la 0>B& -tunci cnd a $ot e7a!inat calculatorul, BASS a putut
proba c" a'entul era o!ul 8>B&
Fn e$ort coordonat pentru dezvoltarea abilit"%ii de a privi *n viitor $inan%at de CI- pare aburd&
Botu#i aceata -a *nt!plat la S8I *n @976& >rupul a *nceput " utilizeze C8C pentru perceperea viitorului,
pentru vizualizarea eveni!entelor *nainte ca acetea " e *nt!ple& -ceata ete o veriune pecializat" a
clarviziunii& 3entru prevederea viitorului a!baadei a!ericane din =ocova, care toc!ai e contruia, -a
$oloit aceat" !etod"& S-au contatat di$icult"%i *n vizualizarea cl"dirii *n viitor, ceea ce le-a creat *ndoieli
privind propriile calit"%i de C8C& *n realitate, ec/ipele de contructori ru#i a!plaaer" $oarte !ulte aparate
de acultare *n tructura cl"dirii, ceea ce inducea di$erite viziuni de la ditan%"& -ceat" aparatur" a $ot
decoperit" de a!ericani printr-o !a#in" pecializat" de raze P& 4e aceea, cl"direa a $ot de!olat" par%ial&
Iat" de ce, pionii pi/ici nu au putut " vad" viitorul cl"dirii&
Scopurile cercet"rii *ntreprine de CI- #i 4I- erau de a dezvolta o !etod" de piona; pi/ic capabil"
" delu#eac" tainele proiectelor trict ecrete& 3entru a teta puterile pionilor pi/ic a!ericani, iat" ce li e
indica " e7ecute& =c=onea'le a pionat pi/ic un nou tanc e7peri!ental *n /an'ar& .l a decri corect
blinda;ul pecial, tunul cu care era dotat #i o dia'ra!" detaliat" a co!port"rii tancului& -ceta va deveni
tancul =l, care va $i utilizat de ar!ata a!erican" *n r"zboiul din >ol$& Cu c%iva ani !ai *nainte, 8ileK
pionae pi/ic bo!bardierul invizibil Ctealt/E B2, iar rezultatele ob%inute $ueer" date publicit"%ii&
-curate%ea analizelor e$ectuate a dovedit $aptul c" piona;ul pi/ic era de;a o ar!" a erviciilor de in$or!a%ii
deoebit de puternic"&
-verti!entele Naturalilor c" darurile pi-otr"vite ale ru#ilor c"tre diplo!a%ii a!ericani unt $oarte
periculoae #i c" trebuie *nc/ie *n ca!ere izolate, au a;un la urec/i de urzi #i au 'enerat ridicolul&
Societatea a!erican" nu era *nc" pre'"tit" pentru adev"rul c" Fniunea Sovietic" dezvoltae o nou" $a%et" a
r"zboiului bazat pe ar!a paranor!al"&
6n ti!pul ac%iunilor lor de piona;, Naturalii avueer" drept obiectiv noul tanc ovietic B-72& .i au
v"zut cu! a'en%i CI- $ur" un at$el de tanc dintr-o %ar" et-european" #i *l aduc *n %ar" cu un vapor&
Cel !ai !are ucce *nre'itrat de =c=onea'le a $ot cnd a inveti'at o baz" naval" de la
Severodvin< de la =area -lb" de ln'" Cercul 3olar, cu a;utorul !etodei C8C& *ntr-o cl"dire uria#" a bazei,
=c=onea'le a decoperit un ub!arin 'i'antic, ca! de di!eniunea unui va de b"t"lie din pri!ul r"zboi
!ondial& =c=onea'le, cu a;utorul lui ?artlei'/ Brent, a c/i%at ub!arinul care era *nzetrat cu 2H de
lanatoare de rac/ete balitice, cu dublu blinda; #i un nou tip de !anevrare& In ti!pul unei #edin%e de C8C,
=c=onea'le a v"zut cu! ru#ii dina!iteaz" tnca pentru realizarea unui canal care pleca din cl"dire, de @HH
de !etri lun'i!e, pn" la !are& 5oto'ra$iile din atelit au con$ir!at viziunea prezentnd un ub!arin uria#
din claa BKp/oon, la ca! patru luni de la viziunea lui =c=onea'le &
-ceat" calitate deoebit" a lui =c=onea'le i-a per!i acetuia, dup" cu! in'ur a declarat, 2"
ob%in" acce la interiorul $i#etelor, al ertarelor birourilor, al birourilor din cl"dirile cu acce interzi din alte
%"ri, cu cop de piona;& .piodul cu ub!arinul BKp/oon #i deenele realizate de la alte baze !ilitare @-au
plaat pe Joe =c=onea'le *n $runtea pionilor pi/ici a!ericani& Cnd acet o$i%er a p"r"it Star >ate *n
@98D, el a pri!it :e'iunea de =erit pentru $urnizarea de in$or!a%ii depre apro7i!ativ @5H de obiective care
nu e puteau piona prin !i;loace obi#nuite&
Naturalii au avut ca obiectiv poli'onul ecret de tete nucleare de la Se!ipalatin<& -t$el, ei au
v"zut pr"bu#irea bo!bardierului ruec BF-95& A prob" deoebit" privind aptitudinile lor a contituit-o criza
otaticilor a!ericani din Iran, captura%i *n @979& *n aprilie @98H, ?artlei'/ Brent a v"zut de la ditan%" $or%ele
peciale a!ericane capturate clin elicoptere *n Iran& Ri dup" zi, =aturalii au $oloit C8I pentru a p"tra o
erie de le'"turi pi/ice cu otatecii& Cnd pre#edintele Carter, pe 25 aprilie @98H, a declarat c" !iiunea de
a;utor -a ter!inat dezatruo, NancK Stern a p"r"it proiectul >rill 5la!e, dup" care a ur!at 5ern >auvin&
-t$el la *nceputul anului @98@, *ntrea'a ec/ipa >rill 5la!e -a diperat& 8ileK #i Bell -au *ntor la unit"%ile
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 2D
lor pentru a de$"#ura !unca obi#nuit", *n ti!p ce =c=onea'le era *n pra'ul penion"rii& .ra nevoie de noi
an'a;a%i de la S8I pentru a *nt"ri pro'ra!ul a!erican de C8I&
S8I, #i-a dezvoltat *n continuu !etodolo'ia de piona; de Ia ditan%" C8IE& 8apoartele CI-, ob%inute
de la A$iciul de Cercetare - 4ezvoltare, declai$icate *n @995, dezv"luie acete te/nici de cre#tere a
perceptualului& Br' #i 3ut/o$$ au de$init o erie de protocoale pentru 8I& 4e ae!enea, au $ot de$inite
di$erite tipuri de 8I Cre!ote vieLin'E1
- 8I !"r'init care cont" dintr-o vizitare a obiectivului de c"tre o peroan" obi#nuit", *n ti!p ce
pionul pi/ic *ncearc" " vizualizeze !ediul *ncon;ur"tor al peroanei& -poi, pionul pi/ic era condu la
obiectiv pentru a co!para ceea ce v"zue de la ditan%" cu obiectivul realN
- 8I controlat CC8IE cont" din pionarea obiectivului pe baza coordonatelor& -ceata preupune
dezvoltarea unor protocoale pentru 8I care unt produe *ntr-o tare nor!al" de con#tient" nu!it" tarea
betaN
- 8I e7tin C.8IE a $ot te/nica $avorit", $oloit" de pionii !ilitari pi/ici de la 5ort =eade&
-ceata era o !etod" de 8I *n care pionul pi/ic practica piona;ului dintr-o tare de con#tient" nu!it"
tarea teta, *n care e '"e#te o!ul atunci cnd vieaz"& 3entru a-i antrena pe pionii pi/ici " intre *n tarea
teta e $oloea bio$eedbac<-ul #i !a#inile ..>& 5acilitarea .8I e $"cea prin utilizarea unor ca!ere izolate
$onic #i de al%i ti!uli e7terni&
-ceat" $or!" avanat" de 8I era te/nica utilizat" de pionii ovietici pentru antrenare #i intrare *n
tarea teta, u#a r"zboiului pi/otronic& Spionii pi/ici a!ericani au dorit " e7peri!enteze aceat" a treia
$or!" de 8I, dar lipa unor baze #tiin%i$ice pentru *n%ele'erea paranor!alului, care *n" $ueer" dezvoltate
de ru#i, i-a $"cut pe ace#tia " vicieze cercet"rile prin *ncorporarea unor te/nici oculte, care prin natura lor
erau ne#tiin%i$ice&
3entru '"irea unui avion ovietic, bo!bardierul BF-22, pr"bu#it *n Rair, >arK :an'$ord #i 5rance
BrKan, talenta%i pioni pi/ici de la S8I, au $oloit te/nica 8I *n !ai @978& Fn incident i!ilar a $ot
!en%ionat de Ji!!K Carter *n @995, cnd e vorbe#te pri!a oara *n public depre pro'ra!ul ecret a!erican
de 8I& 6n ti!pul unei con$erin%e de pre" din -$rica de Sud, Carter a $ot *ntrebat depre e7tratere#tri& 6n
r"punul "u, aceta a deturnat *ntrebarea prin ridicarea proble!ei pro'ra!ului ecret a!erican de 8I&
CNN prezenta pe 3H epte!brie @995 pe Carter a$ir!nd1 2CI- utiliza 8I " a;ute *n '"irea avioanelor
dip"rute& 5"r" "-l conulte, CI- a utilizat paranor!ali *n localizarea unui avion 'uverna!ental dip"rut *n
-$rica&,
4in puele lui Carter reiee c" ateli%ii-pioni a!ericani nu '"ier" nici-o ur!" a avionului, at$el
c" CI- a conultat un paranor!al din Cali$ornia& 5e!eia conultat" a intrat *n tran" #i a indicat nu!erele
prezentnd latitudinea #i lon'itudinea locului pr"bu#irii& 23rin $ocalizarea ca!erelor de luat vederi ale
ateli%ilor aupra punctului indicat, a $ot '"it avionul&,
Carter a $"cut aceat" dezv"luire atunci cnd a $ot *ntrebat dac" era con#tient depre probele
'uverna!entale indicnd e7iten%a e7tratere#trilor& 2.u niciodat" nu a! cunocut depre e7iten%a vreunui
ve/icul venind din pa%iul e7trateretru *n %ara noatr"&,
4eclara%ia lui Carter a $ot reluat" de 8euter care *n epte!brie @995 a$ir!a 2Carter pune c" un
paranor!al a indicat pentru CI- locul unde e pr"bu#ie un avion,& 3e baza acetei dezv"luiri CI- a
prezentat opiniei publice in$or!a%ii depre pro'ra!ul 8I a!erican, ac%iune care a $ot i!ediat re'retat" nu
nu!ai de CI-, ci #i de celelalte ervicii de in$or!a%ii a!ericane&
6ntr-o eiune i!portant" de 8I, In'o SLann a vizualizat pi/ic o loca%ie din Fniunea Sovietic" care
era utilizat" pentru cercet"ri *n do!eniul ar!elor biolo'ice aupra unor victi!e u!ane& Ftiliznd !etoda
C8I, In'o a catalo'at un nu!"r de ituri unde e $"ceau e7peri!ente cu ar!e biolo'ice, cu! ar $i cele de la
Stepno'or<, o inul" din =area -rai, nu!it" Iozrozdenie, Ber< #i Sverdlov<& *n ulti!ul ora# a avut loc
un accident !ortal cu pori de antra7 care a o!ort ute de ru#i&
:an'$ord #i SLann au tetat acete te/nici #i ub ap", pentru identi$icarea ub!arinelor n.,leare
ovietice, purt"toare de rac/ete nucleare&
Spionii !ilitari de la S8I #i 5ort =eade au lucrat *!preun" Ia !ai !ulte proiecte, de e7e!plu, a#a
cu! a! !en%ionat !ai devre!e, Ia ub!arinul ovietic nuclear BKp/oon care a $ot contruit la
Severodvin<&
Ftilizarea trate'ic" a 8I -a !aterializat *n perioada anilor @97D-@993 cu ucceul a @9 !iiuni
peci$ice& Fn obiectiv al acetor pioni pi/ic a $ot pionarea iturilor unde erau depozitate rac/etele
balitice de tip =P, care toc!ai ap"ruer"& 8ac/etele ovietice devenier" *ntr-att de er4or+an'e- *nct e
vorbea c" ele ar putea ditru'e din pri!a lovitur" aproape toate rac/etele nucleare balitice a!ericane, *n
@979& $or%ele aeriene a!ericane decoperier" c" rac/etele =P e deplaau pe #oele peciale *n lun'i!e de
5H de <ilo!etri, *ntre 23 de ilozuri, *n $iecare iloz e puteau toca 2HH de rac/ete =P& 4itru'erea acetora
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 25
ar cere c/eltuirea a !ii de rac/ete& Adat" cu colapul Fniunii Sovietice, -a decoperit c" ace#tia dipuneau
de DH&HHH de $ocoae nucleare, !ulte dintre ele erau tactice #i nu puteau atin'e teritoriul a!erican&
S8I a $ot *n"rcinat de -ir 5orce " *ncerce dac" 8I ar putea $i $oloit " indice locurile de
a!plaare a rac/etelor balitice *n ilozurile pecializate& -u $ot tetate 2&HHH de peroane pentru a li e
oberva abilit"%ile 8I& >rupuri $or!ate din ace#ti candida%i au $ot *n"rcinate " '"eac" ilozurile *ntr-o
i!ulare, ca un ;oc, de r"zboi& S-a contatat o precizie de nu!ai @H T& =arK :on', cea !ai bun" din 'rup,
avea o precizie de 8H T& .vident, -ir 5orce nu era !ul%u!it" de acet rezultat, deoarece nu putea " e
bazeze pe el *n tabilirea planurilor ale trate'ice& 4eoarece ovieticii erau de departe !ult !ai avana%i *n
do!eniul r"zboiului paranor!al dect SF-, ei dipuneau de 'rupuri de lucru *n care $iecare !e!bru avea
capacitatea lui =arK :an'& SF- a reu#it " contruiac" *n $inal 5H de rac/ete de tip =P care au $ot
depozitate *n vec/ile depozite =inute!an la Baza -erian" de la Oaren *n Colorado&
Cercet"rile *n do!eniu 8I de la S8I -au e$ectuat pentru a oberva dac" In'o SLann era *n tare "
deter!ine !o!entul *n care era declan#at !otorul unei rac/ete& Bot a#a, lui In'o i -a cerut " deter!ine
!o!entul *n care e detona o bo!b" nuclear" *n de#ertul Nevada& Ftiliznd 8I, SLann a reu#it " r"pund"
pozitiv Ia cele dou" !iiuni&
- $ot tudiat #i 8I-ul preco'nitiv, prin care ec/ipa S8I *ncerca " priveac" *n viitor& S-a obervat
c" 8I deter!inau viitorul poibil, dar le era i!poibil " prezic" lucruri concrete, cu! ar $i nu!erele care e
vor e7tra'e Xa loterie&
S8I a tudiat 8I la ditan%" prin *ncercarea de a deter!ina unde e a$l" victi!ele r"pirilor au unde
au $ot dipue bo!bele terori#tilor& 4e ae!enea au $ot analizate pi/ic birourile de proiectare ale
proiectan%ilor ru#i, cu! ar $i $ot =i<oian #i Su/oi& 3entru aceata a $ot nevoie ca unitatea de 8I " $ie
antrenat" pentru a e decurca cu no%iunile i c/e!ele de *nalt" te/nolo'ie pe care Ie vizualizau de la
ovietici #i c/inezi&
Cercet"rile *ntreprine de 3ut/o$$, ponorizate de CI-, i-au per!i acetuia " tudieze creierele
pionilor pi/ici, " oberve ce c/i!b"ri neuro$iziolo'ice puteau $i detectate& Savan%ii de la :aboratorul
Na%ional :o -la!o au utilizat !a'netoence$alo'ra$ul pentru a cana creierele acetor 8I& 3ut/o$$ a putut
deter!ina care parte a creierului era i!plicat" *n pi-activit"%i& S-a decoperit c" lobii te!porali ai creierului
erau i!plica%i *n 8I&
Joe =c=onea'le a $ot tetat pentru 8I e7tracorporal CAAB8IE& Joe a $ot *n"rcinat " $oloeac"
AAB8I pentru a !er'e pe un coridor, " intre *ntr-o ca!er" *nc/i" #i " decopere acolo obiectivul& In
ti!pul e7peri!entului, corpul bio$izic al lui =c=onea'le -a deplaat *n ca!era indicat"& 3e ti!pul acetei
c"l"torii, un calculator a$lat *ntr-o ca!er" vecin" -a de$ectat& Cnd 3ut/o$$ l-a *n"rcinat pe =c=onea'le "
de$ecteze *n tare de con#tient" co!puterul, aceta a dat 're#& :a o con$erin%" a -ocia%iei -!ericane de
)tiin%", %inut" *n @979, 3ut/o$$ i Br' re$erindu-e la acet eveni!ent au vorbit depre o 2perturbare la nivel
;o a ec/ipa!entului, obervabil" *n !o!entul 8I, datorat" e$ectului !in%ii aupra !ateriei&,
A !ul%i!e de date adunate de-a lun'ul itoriei ne arat" c" arborii pot reac%iona la e!ana%ii pi/ice, *n
anii @98H, S8I analiza !unca lui =ic/ael 3erin'er Cun pi/olo' e7peri!ental de la Fniveritatea :aurentia
din CanadaE& .l a tudiat cercet"rile ru#ilor 0o'an #i Iailiev prin care ace#tia potulau c" e$ectul .:5 era
i!plicat *n pi-activit"%i& .l a colec%ionat ute de activit"%i .S3 din literatura parapi/olo'ic" #i a *nre'itrat
datele cnd au avut loc& -poi a *ncercat " coreleze datele cu activitatea c!pului !a'netic al p"!ntului,
care e c/i!b" u#or de la zi la zi&
Cercet"rile ale au de!ontrat c" e7it" o corela%ie puternic" *ntre activitatea !a'netic" a p"!ntului
#i .S3& 5urtunile !a'netice intene inter$erau cu pi& Cercet"rile lui 3erin'er au d"r!at teoria .:5 a lui
pi, aceea c" pi ete tranportat" de unde .:5, deoarece $lu7ul !a'netic ete *n do!eniul .:5 #i at$el
poate inter$era cu undele .:5 aociate cu pi& 3ut/o$$ nu a $ot de acord cu aceat" teorie #i a 'ndit c"
$urtunile !a'netice inter$erau cu activitatea creierului, ceea ce *n'reuna pi/icului " acceeze in$or!a%ia
8I deoarece creierul era perturbat& 3ut/o$$ #i o cercet"toare de la S8I, =arcia -da!, au deci "
contruiac" un 'eo!a'neto!etru pentru a de!ontra teoria lui 3erin'er& .i au utilizat un arbore drept
anten", prin care ei !onitorizau citirile .:5 #i le Corelau cu e$icien%a 8I& .i au obervat c" e$icien%a 8I e
*!bun"t"%ea atunci cnd c!pul !a'netic nu era perturbat de $urtuni !a'netice ale oarelui, dar c" pionii
pi de la S8I puteau " $unc%ioneze *n orice condi%ii&
.di%ia din @986 a ;urnalului Cercetri n parapsiologic din SF- declar" c" 3ut/o$$ analiza #i
rezultatele cercet"torilor c/inezi, care ar"tau c" obiectele tr"luceau atunci cnd un 8I *l privea& 6n @982,
3ut/o$$ a e7a!inat acet e$ect cu a;utorul unor a!pli$icatori $oto care erau $i7a%i pe obiectivul care u!an a $i
8I& 8ezultatele au $ot ob%inute pe /rtie $oto'ra$ic" tranparent" a#ezat" *n $a%a acetor a!pli$icatori& S-a
decoperit o anu!e tr"lucire a /rtiei $oto'ra$ice, dar a *!i ap"rut #i o e!iiune de lu!in" tranzient", at$el
ca nu au putut $i trae concluzii $er!e& Se pare c" acel corp bio$izic al pionului pi/ic a cauzat e!iiunea
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 26
$otonic"&
Se poate a!pli$ica 8I( 6n pri!"vara anului @996& Aournal of /cientific #9ploration dezb"tea aceat"
proble!"& 6n acea perioad" In'o SLann lucra pentru Jac< Iorona de la 4I- #i pentru 'eneralul .d
B/o!pon, care era co!andantul proiectului !ilitar de 8I de la 5ort =eade& 3ut/o$$ a ar"tat c" dou" trei!i
din datele ob%inute de 8I erau corecte& Se punea proble!a *!bun"t"%irii acetui raport e!nalYz'o!ot
Cin$or!a%ie e7act"Yin$or!a%ie ine7act"E& 3entru a elibera e!nalul de z'o!ot -au $oloit 'rupuri de 8I& Iat"
de ce pionii pi/ic !ilitari lucrau *n 'rup aupra %intei 8I& Cercet"torii au decoperit, de ae!enea, c"
le'"turi puternice e!o%ionale *nt"reau e!nalul 8I& 8u#ii, a#a cu! a! prezentat *n capitolul l, au tudiat
acet e$ect , prin o!orrea puilor de #obolan #i analizarea c/i!b"rilor *n undele creierului !a!ei acetor
pui& 8I e7tin C.8IE& cnd operatorul ete *n tare teta, cre#tea $oarte !ult raportul e!nalYz'o!ot& 8I
/ipnotic ete te/nica ecolului PPI pentru ob%inerea unor i!a'ini 8I per$ecte #i ete una din te/nicile
tudiate #i *n SF-& Be/nicile rue#ti de a!pli$icare a pi-activit"%ii, utiliznd dro'uri au ti!ularea
electronic" a $unc%iilor creierului, unt, de ae!enea, *ncercate&
In'o SLann a devenit intereat *n antrenarea elevilor "i " ditin'" e!nalul de z'o!ot *n 8I& S-a
obervat c" dac" unuia i e per!ite "-#i *nre'itreze pri!ele i!preii #i nu *ncearc" " le analizeze,
in$or!a%ia 8I era de cea !ai !are precizie& -tunci cnd pionul pi/ic *ncerca " analizeze ce vedea
precizia e !ic#ora& -cet $eno!en a $ot denu!it uprapunere analitic" C-A:E& Se avea *n vedere
inter$eren%a *ntre ceea ce o peroan" vedea de la ditan%" cu ceea ce vedea prin alte !i;loace, incluiv
tendin%a de a e l"uda, ceea ce ducea de la o ipotez" la alta *ntr-o cacad" de -A:&
3rintre proble!ele !a;ore *n 8I re!arc"! tendin%a de a e7a'era ti!pul de 8I, ceea ce ducea la
oboeal" #i intrarea *ntr-o tare de con$uzie& Cnd e a;un'ea *n aceat" etap", pionul pi/ic, de#i pri!ea
in$or!a%ii, nu +e putea valori$ica, neputnd " deeneze au " crie pe /rtie&
Cea !ai ciudat" proble!" cu care -au con$runtat 3ut/o$$ #i SLann a $ot uprapunerea telepatic",
atunci cnd i!a'inea din !intea !onitorului a;un'ea ta %inta real" #i putea in$luen%a ceea ce al%i pioni pi/ic
vedeau Ia obiectiv& 5eno!en bizar ete #i acela, cu! ar $i o $oto'ra$ie vec/e a obiectivului, care era
peri!at", de ae!enea, e inter$era cu i!a'inea corect" care e ob%inea prin 8I&
3ut/o$$ a e!i teoria c" 8I era o $or!" de percep%ie ubli!inal"& -e!"n"tor i!a'inii care trece ca
un $la/ pe ecran, $oarte repede pentru a $i perceput" con#tient, dar totu#i recep%ionat" de ubcon#tient,
i!a'inile !entale ubli!inale p"reau a $i !odul *n care e recep%ioneaz" 8I&
Se p"rea c" 8I c"l"torea pre %int" pentru o $rac%iune de ecund", cule'ea in$or!a%ia ubli!inal" de
la obiectiv, apoi ateriza din nou *n corpul $izic& -tunci cnd proceul 8I e repeta, pionul pi/ic e
re*ntorcea la obiectiv, apoi *#i contruia o i!a'ine a ceea ce a v"zut pi/ic ca un et de i!a'ini ubli!inale #i
percep%ii care u#or alunecau pre con#tient, *n capitolele care ur!eaz" vo! dicuta cu! aceata cercetare
devine o teorie *nc/e'at" a !uncii pionului pi/ic - $izica paranor!alului& 3ut/o$$ a potulat c" e!i$era
tn'" a creierului nu era i!plicat" *n pi-activitate& 4eoarece partea tn'" a creierului ete i!plicat" *n
analizarea de tip !ate!atic #i al$anu!eric, -a e!i ipoteza c" *n aceat" zon" e ob%in i!a'inile $"r"
cuvinte i!plicate de 8I&
SLann 'ndea c" cea !ai !are realizare a a era decoperirea protocolului - etapa nti. S-a
decoperit c" pri!ul lucru care *i ap"rea *n !inte unui pion pi/ic, dup" ce i e d"deau coordonatele
obiectivului, aceta putea $i een%a obiectivului& -ceta ete protocolul etapa nti.
3rotocolul etapa a doua a$ir!" c" att datele vizuale, ct #i cele enzoriale pot coe7ita *n con#tient"&
Spionul pi/ic trebuie " renun%e la toate proceele analitice !entale, datele brute ob%inute din percep%ia 8I
trebuie obervate, $"r" nici un 'nd con#tient aupra a ceea ce ar putea $i&
#tapa o treia i!plic" di!enionalitatea, prin care o privire 'eneral" aupra percep%iei 8I era pu"
*ntr-un tablou !are& -cet protocol i!plic" deenarea !ai !ultor i!a'ini care e ob%in prin 8I&
4up" un an de cercet"ri *n do!eniul 8I, SLann a enun%at un al patrulea protocol, *n care e
eviden%iaz" o erie de lite cu i!pactul e!o%ional #i etetic al lucrurilor obervate *ntr-o eiune 8I& 4up"
aceta e !en%ioneaz" tan'ibilele #i intan'ibilele de care ete con#tient la %inta 8I& In$or!a%ia analitic" ar
putea $i atunci adu" pentru c/i%a analitic" $inal", care venea odat" cu celelalte in$or!a%ii din eiunea 8I&
-t$el, SLann ad!itea c" creierul putea $i antrenat " evalueze pi-datele *ntr-o !anier" corect"& 4e $apt, el
re!odela re%eaua neuronal" a creierului pentru a per!ite 8I&
-cete pri!e patru protocoale au $ot in'urele utilizate *n pri!ele zile de c"tre SLann, dar !ai apoi
-a inclu #i protocolul etapei cinci care cuprindea o erie de !etode de *!bun"t"%ire a rezolu%iei 8I&
3rotocolul etapei a asea cuprindea reprezentarea *n trei di!eniuni a %intei 8I& care era e7plorat" prin
e$ectuarea unui !odel&
-cete protocoale C8I $or!eaz" baza pred"rii 8I *n SF-& 8u#ii au *ntreprin un alt de!er pentru
tudiul 8I& -ce#tia priveau 8I ca o tare neurolo'ic" #i bio$izic"& .i e7plorau !etodele de ti!ulare 8I
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 27
prin !i;loace pi/otronice& -ceata le-a per!i " $ac" pa#i rapizi *n in$luen%area de la ditan%", care le-a
neceitat a!ericanilor ani #i ani de !unc" pentru a o realiza&
:a *nceputul anilor @98H, peronalit"%ile care erau i!plicate *n S8I au intrat *n con$lict& 8uel Br'
nu a !ai $ot pl"tit de CI- deoarece *i de$"i!a pe cole'ii "i& -t$el Br' a p"r"it S8I *n @983 #i a devenit
o! de a$aceri *!preun" cu un pion pi/ic de la S8I nu!it 0eit/ ?ararK& 4ac" la *nceput a$acerea a !er
bine, avnd !ul%i clien%i c"rora li e prevedea o erie de $apte viitoare, totul -a $r#it cnd din nou au
*nceput " e de$"i!eze unul pe cel"lalt&
8I -a e7tin #i la 5BI, unde un pion pi/ic, nu!it Noreen 8enier, a prezi corect, *ntr-o #edin%" de
antrena!ent de$"#urat" la centrul de la Uuantico, tatul Iir'inia, c" pre#edintele 8ea'an va $i ubiectul unei
*ncerc"ri de aainat *n pri!"var"& Caa -lb" *n acea perioad" era pro-paranor!al& 8onald #i NancK 8ea'an
conultau re'ulat un atrolo' nu!it Joan Uui'leK&
Spioni pi/ici liber-pro$eioni#ti, ca -le7 Bannou, au $ot an'a;a%i de CI-& Cnd #e$ul ta%iei CI-
din Beirut, Oillia! Buc<leK, a $ot r"pit de terori#tii ila!i#ti, conducerea a'en%iei i-a cerut lui Bannou "
intre *ntr-o eiune 8I pentru a pune ce i -a *nt!plat captivului& Bannou a raportat ruta pe care au
$oloit-o r"pitorii, precu! #i c" Buc<leK a $ot torturat pn" la !oarte de c"tre terori#ti& Boate acetea -au
con$ir!at !ai apoi& >rupul lui Bannou de pi-pioni priva%i a $ot $oloit #i de Serviciul Secret pentru a-l
identi$ica pe 2Cat,, atentatorul lui 8ea'an&
Adat" cu nu!irea 'eneralului -lbert Stubblebine *n $unc%ia de co!andant al INSCA=
CCo!anda!entul a!erican pentru in$or!a%ii privind ecuritateaE, *n @98@, a avut loc o !aiv" *nt"rire a
rndurilor pionilor pi/ici *n ar!ata a!erican"& -ceta declara !ai trziu, *n @992, 3rivitor la capacit"%ile
paranor!alilor1 2Ceea ce v" pun trebuie " *nre'itra%i& .7it" tructuri ub upra$a%a lui =ane& -colo, ub
upra$a%" e7it" !a#ini care pot $i privite& Se poate a$la totul, cu lu7 de a!"nunte, cine unt ei, ce $ac etc& cu
a;utorul 8I&
Stubblebine a *!pin dezvoltarea pro'ra!"rii neuro-lin'vitice pre practica !ana'erial" a o$i%erilor
de tat-!a;or& -ce#tia erau antrena%i la Intitutul =onroe, unde erau ini%ia%i *n tainele e7tracorporalit"%ii& 3e
ti!pul ct era Stubblebine la co!and" -a $"cut apel la a;utorul lui Jac< Iorona de la 4@-, precu! #i la
e7pertiza te/nic" a lui ?al 3ut/o$$ pentru a $ace un pa *nainte cu proiectul 8I de la 5ort =eade& -#a cu!
declara 'eneralul Stubblebine la un i!pozion, a $ot ata#at proiectului #i er'entul :Kn Buc/anan atunci
cnd acetuia i -au eviden%iat abilit"%ile pi/ocinetice care inter$erau cu calculatoarele, *ntr-un !od !ai
pre'nant dect prezentae =c=onea'le cu AAB8I&
Fn colonel de tat !a;or, Jo/n -le7ander, a e7a!inat o erie de proiecte INSCA= pentru
Stubblebine& -le7ander era un adev"rat vizionar #i a publicat un articol de re$erin%" *n )ilitar: 1evieC
intitulat Cmpul de lupt mental *n care e decria 8I #i e l"udau !arile ale oportunit"%i pe care le o$erea&
Se a$ir!a c" intru!entele e$icace de in$luen%are a !in%ii o!ene#ti erau de;a o realitate letal"& -utorul $"cea
re$erin%" la ar!ele pi/otronice e7itente *n dotarea 3actului de la Iar#ovia #i cu! e $oloeau acetea
*!potriva SF-& Colonelul -le7ander va deveni !ai apoi un co!andant al unit"%ii de pi-cercetare
a!ericane&
6ntr-o #tire prezentat" de 4e Dasington .ost e vorbea depre *n$iin%area unui cole'iu !ilitar nu!it
4as5 Force +eliu care e ocupa de pre'"tirea !ilitarilor paranor!ali& Sarcina acetora era ca prin $oloirea
unor te/nici paranor!ale " $ie pre'"ti%i pentru piona;ul pi/ic& -ceat" unitate, de#i era !enit" "
contracareze pionii pi/ici ovietici, totu#i pre deoebire de ace#tia, abordarea a!erican" nu cuprindea o
*n%ele'ere #tiin%i$ic" a pi& -ceat" proble!" va $i de $apt !ai tot ti!pul *n $a%a proiectelor de pi-cercet"ri
a!ericane& Ne*n%ele'erea #tiin%i$ic" a $unc%ion"rii acetui tip de ar!" a $"cut ca cercet"rile a!ericane " $ie
nu!ai de $a%ad", o cur" *n care -a c"zut detul de rapid, datorit" unor uccee de upra$a%"&
6n @983, pionii pi/ici de la >rill 5la!e -au !utat la INSCA= unde au a;un ub co!anda direct"
a lui Stubblebine& Noul cod ub care erau cunocu%i era Centre Fane.
Ste$en .!eron, *n lucrarea a 1z"oinicii secrei din cadrul operaiunilor militare acoperite din era
1eagan, e!naleaz" ur!"torul incident1 atunci cnd 'eneralul Ja!e 4ozier a $ot r"pit de Bri'"zile 8o#ii
din Italia, ec/ipa de la 5on =eade a $ot *n"rcinat" "-l '"eac"& :an'$ord a avut viziunea unui ca!ion
albatru care a $ot i!plicat *n r"pire& =c=onea'le a dat o decriere e7act" a ca!erei de la eta;ul al doilea
din 3adova *n care 4ozier a $ot ec/etrat, *n ti!p ce un alt pion pi/ic, nu!it Bed OeatleK, a identi$icat
ora#ul *n care $uee re%inut te!porar, *nainte de 3adova& 4ozier a $ot eliberat cu a;utorul in$or!a%iilor
at$el ob%inute de c"tre ec/ipele operative peciale& .l a $ot *ntr-adev"r %inut la eta;ul al doilea, *ntr-o ca!er"
*nc"lzit" cu un radiator, iar cl"direa repectiv" avea la parter un !a'azin a#a cu! decriee =c=onea'le&
Spionii pi/ici de la 5ort =eade au ac%ionat aupra terori#tilor #i au ac%ionat #i aupra 'eneralului =anuel
Norie'a, dictatorul pana!ez&
6n @983 #i @98D au $ot recruta%i al%i pioni pi/ici& .i au $ot electa%i de Stubblebine& 3rintre ace#tia
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 28
e nu!"r" #i $ai!o#ii .d 4a!e #i :Kn Buc/anan& -ce#tia au $ot -ntrena%i de In'o SLann& :a Intitutul
=onroe, pecializa%i *n e7perien%e de inducere a e7tracorporalit"%ii CAAB.E, noii recru%i erau upu#i la
aparatul ?e!i-SKnc care e!itea dou" $recvente *n $iecare urec/e& 4i$eren%a *ntre $recven%e era de @H ?z&
-cete $recven%e repetate induceau di$erite t"ri de con#tient"&
-ntrena!entele lui In'o per!iteau pionilor pi/ici !ilitari a!ericani nu nu!ai " vad" la ditan%"
prin C8I& dar #i " e7peri!enteze biloca%ia& -ceat" te/nic" era privit" ca cea !ai bun" realizare a
piona;ului pi/ic a!erican, deoarece aceata per!itea pionului pi/ic " perceap" obiectivul ca #i cnd
aceta era acolo& Cel !ai bun elev al lui SLann a $ot Bo! Nance, care ar putea $i coniderat ca un !odel de
pion pi/ic& -ceta a;unee la etapa a asea a antrena!entului lui SLann&
6nlocuirea Iui Stubblebine cu 'eneralul !aior ?arrK SoKter a provocat 'rupului de la 5ort =eade un
declin pronun%at& -cet 'rup a $ot tran$erat la 4I-& Cu aceata ocazie -a c/i!bat #i nu!ele de cod din
Centre Fane *n /un /trea5 Craza de lu!in" a oareluiE& 6n ti!p ce 'rupul de piona; pi/ic al ar!atei era *n
declin, 'rupul S8I e dezvolta #i e7ecuta co!enzi pentru toate departa!entele 'uvernului& 3entru
continuarea cercet"rilor *n do!eniul 8I& S8I a pri!it @H !ilioane de dolari& -ccentul e punea pe
neuro$iziolo'ie #i calit"%i pi, cu! ar $i pi/o<inezia& 6n anii @98D #i @985, Jac< Iorona de la 4I- #i ?al
3ut/o$$ au $"cut lobbK la Con'reul a!erican pentru ob%inerea $ondurilor neceare& -u $ot e$ectuate
de!ontra%ii de 8I la Caa -lb", la -ir 5orce, la !arin", la CI-, la #e$ii tatelor !a;ore de ar!e *ntrunite, la
Coniliul Securit"%ii Na%ionale, la NS-& 5BI, 4.-, la erviciul v"!ilor, la >arda de Coat" #i In -'en%ia
-!erican" pentru 3roiecte Cercetare -vanat" de -p"rare& S8I a ob%inut un contract de @H !ilioane de
dolari pe o perioad" de 5 ani&
4ale >ra'' *n /umarul proiectelor operaionale ubliniaz" c" noua unitate !ilitar" a!erican" de 8I
utilizeaz" C8I #i .8I pentru deter!inarea locului unde e a$la colonelul =u/a!ar >ada$i *n :ibia, *nainte
de raidul de bo!barda!ent din @986 *ntreprin de $or%ele a!ericane& 4in p"cate in$or!a%iile $urnizate de
aceat" unitate nu au $ot valori$icate de -ir 5orce cu precizie& Bo!bele lanate aupra corturilor din tab"ra
libiana a#ezat" *n tilul propriu beduinilor @-au ratat pe >ada$i cu o ut" de !etri& 3entru deter!inarea
cortului *n care e a$la >ada$i n-au lucrat nu!ai pionii pi/ici, dar #i ateli%ii de piona; !ilitar #i a'en%ii
CI-& 0en Bell, unul din pionii pi/ici !ai vec/i a!ericani, a dat un tele$on pentru a indica locul unde e
a$la, pe $undul >ol$ului Sidra, bo!bardierul a!erican 5III care $uee dobort *n curul raidului&
Sun Strea< a $ot *n"rcinat " pioneze, cu !i;loacele peci$ice unit"%ii repective, ar!ele ovietice
de ulti!" 'enera%ie& -t$el, *n @986 a $ot pionat pi/ic co!ple7ul de la 4u#anbe, detinat ur!"ririi #i
co!unica%iilor cu ateli%ii& =ei 8ileK #i 3aul S!it/ au $ot printre pionii pi/ici care l-au c"utat pe BerrK
Oaite #i al%i prizonieri %inu%i captivi *n :iban& In acet ulti! caz, e pare c" nu -au bucurat de ucce& Botu#i,
ei au reu#it " localizeze rac/etele c/ineze#ti care $ueer" a!plaate *n Iran la $r#itul r"zboiului Iran-lraZ&
*n anii @988 #i @989, unitatea a a;utat 4.- C-'en%ia -!erican" de :upt" -ntidro'E " deter!ine rutele
dro'urilor, navele #i peroanele i!plicate& 4e ae!enea, au a;utat la identi$icarea prizonierilor de r"zboi
a!ericani care erau *nc" de%inu%i *n Iietna!&
:a 5ort =eade erau practicate te/nici !ai e7otice #i oculte& 3n" atunci in'urele te/nice care
$ueer" aplicate erau C8I #i .8I& -cu!, la te/nicile paranor!ale e !ai ad"u'a #i te/nica prelu"rii unui
anu!it corp de un pirit Cc/anellin'E& Spiona;ul pi/ic cri CO8IE era o te/nic" prin care piritul cria
r"punul la ce era pionat pi/ic&
-ceat" te/nic" i-a per!i -n'elei 4ella$lora " '"eac" un o$i%er al Serviciului Ia!al -!erican
au " prezic" cu! va tranporta >ada$i ar!ele c/i!ice de la 8abta pe un vapor iar apoi, cu! acet vapor e
va deplaa pre o alta loca%ie pentru a c"pa de ur!"rirea erviciilor de in$or!a%ii a!ericane, care pre'"teau
ditru'erea acetora&
5urnizarea in$or!a%iei de c"tre pirite $"r" trup au per!i pionilor pi/ici " ob%in" un #ir lun' de
uccee& -t$el ?elen 4uncan a $ot un pion pi/ic care a declarat public Ia o #edin%" c" un anu!it va de
r"zboi en'lezec a $ot cu$undat *n ti!pul celui de-al doilea r"zboi !ondial& -ce
N
ata a $ot i!ediat aretat"
de autorit"%ile britanice #i '"it" vinovata de tribunal& .te cunocut c" C/urc/ill era con#tient de r"zboiul
pi/ic din ti!pul celui de-al doilea r"zboi =ondial& :u!ina candelelor #i !edita%ia aupra puterilor lu!inii
au $ot $oloite pentru deturnarea puterilor diavole#ti ale lui ?itler, a#a cu! ne prezint" Brevor 8avencro$t
*n cartea /geata destinului. C/urc/ill era preocupat de "n4or+a7"a vital" pentru $or%ele ar!ate pe care
?elen 4uncan putea " o divul'e ina!icului dac" aceata era l"at" *n libertate& Fn articol din ianuarie @996
de pe pri!a pa'in" din 4e 4imes dezv"luia e$orturile cere e $"ceau pentru iertarea lui ?elen 4uncan&
Spiona;ul pi/ic ete privit *nc" de autorit"%ile britanice cu oroare& Fn tat, cu! ete =area Britanic,
obedat de p"trarea ecretului, nu poate per!ite ca 8I " devine un intru!ent la *nde!na oricui& -cet
$apt a $ot !"rturiit de Bi! 8i$at, cel !ai i!portant pecialit *n 8I din .uropa& -utorit"%ile en'leze i-au
atra aten%ia lui 8i$at c" nu 3rivec cu oc/i buni popularizarea te/nicilor avanate de 8I& 4up" aceata a
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 29
*nceput /"r%uirea lui 8i$at, care -a !aterializat *n atacarea locuin%ei acetuia cu ar!e cu !icrounde, prin
perc/ezi%ionarea aparta!entului #i !a#inii peronale au c/iar prin con$icarea c"r%ilor crie de aceta&
4avid =ore/oue, autorul c"r%ii 1z"oiul psiic, ta$ia *n Iordania, *n cadrul unor antrena!ente, cnd a
pri!ii un 'lon% *n cap& 4up" aceata a *nceput " aib" viziuni& - $ot repartizat apoi unit"%ii de la 5ort
=eade&
6n acela#i an C@987E, noul !initru al ap"r"rii, 5ran< Carlucci, a anun%at o reducere a c/eltuielilor
!ilitare cu 33 !iliarde de dolari& A ec/ip" de inpec%ie a 3enta'onului a a;un #i la 5ort =eade& A erie de
*nre'itr"ri privind activitatea unit"%ii nu au $ot prezentate, iar peronalului i -a reco!andat "-i evite pe
inpectori& Nu ete de !irare c" *n acete condi%ii, ec/ipa de control a reco!andat *nc/iderea acetei unit"%i&
3eronalul a p"r"it unitatea au -a penionat&
Botu#i unitatea a upravie%uit& 6n @99@, la *nceputul 8"zboiului din >ol$ !ai r"!"eer" doar D pioni
pi/ici& -ce#tia au $ot *n"rcina%i "-i '"eac" pe lanatorii de rac/ete SCF4 care ac%ionau *n vetul
de#ertului ira<ian& 0en Bell #i Joe =c=onea'le au $ot #i ei coopta%i de aceat" unitate& C"tre $r#itul
r"zboiului din 'ol$, 4avid =ore/oue #i al%i doi pioni pi/ici au $ot *n"rcina%i de 4I- " e7a!ineze
unit"%ile ar!ate ira<iene care d"deau $oc la intala%iile petroliere <uLeitiene& =ore/oue indic" $aptul c" i-a
v"zut pe ira<ieni lannd a'en%i to7ici *n acele con$la'ra%ii& .rau $oloi%i a'en%i care ac%ionau aupra
ite!ului nervo, !icoto7ine #i ar!e biolo'ice& Concentra%ia acetora era ;oa" pentru a da trupelor
a!ericane #i en'leze otr"viri cronice care e vor !ani$eta !ai trziu& -ceta a $ot eveni!entul care a
cauzat !oartea !ultor participan%i la r"zboiul din 'ol$, !ul%i ani !ai trziu, 3rin a#a-nu!itul indro! al
r"zboiului din 'ol$, a#a cu! previzionae =ore/oue& N-au $ot $oloite concentra%ii !ari care ar $i o!ort
trupele aliate pe c!pul de lupt" 3entru c" atunci ace#tia ar $i reac%ionat prin $oloirea ar!elor nucleare&
4up" puele lui =ore/oue, Sada! ?uein, cel care ar $i ordonat acet atac, ete reponabil de !oartea
celor @H&HHH de victi!e prin indro!ul r"zboiului din 'ol$& :a ace#tia -ar !ai ad"u'a aproape o ut" de !ii
de 'rav bolnavi dintre cei ce au participat la acel r"zboi&
3roiectul Sun Strea< a $ot redenu!it Star >ate& 6n @99D, Intitutul -!erican pentru Cercet"ri C-I8E
a $ot *n"rcinat de CI- " evalueze pro'ra!ul de 8I& 4avid >olin, care era director la -I8, a tra
concluzia, *n ur!a analizelor e$ectuate, c" pentru acea perioad", cea a anilor @99D-@995, 8I nu era de $olo&
-ceata pare a $i o concluzie !otivat" politic, dup" puele lui .dLin =aK, directorul pro'ra!elor 8I de la
CI- #i 4I-, #i =arcello Bruzzi, un e7pert *n do!eniu& 4r& =aK credea c" !otivele pentru toparea
pro'ra!elor 8I erau datorate c/i!b"rilor *n 'eopolitic", care au produ o revizuire a priorit"%ilor pentru
erviciile de in$or!a%ii& 4r& Bruzzi a$ir!a, de ae!enea, c"1
- 2Ciudatul raport CI---I8 care indica rata corectitudinii c" ar $i de @5T, ceea ce ar i!plica c" 8I
nu ete opera%ional, nu $ace re$erire la rata corectitudinii ob%inut" prin celelalte ervicii de in$or!a%ii, care ar
$i $ericite " o ob%in"& .te evident c" acete concluzii ale raportului au $ot indicate de cineva din a$ara
ite!ului9&
)tiin%ele conven%ionale aplicate la 8I ar indica c" aceata nu e7it"& 8ata corectitudinii indicat" la
@5T, Cdup" =c=onea'le la 5HT, iar dup" =ore/oue la 8HTE, arat" c" #tiin%ele conven%ionale 're#ec&
)tiin%a ru" a e7tin cercet"rile pentru a cuprinde #i pi& 8u#ii au dezvoltat at$el ar!a pi, punnd bazele
r"zboiului pi/otronic& Spiona;ul pi/ic a!erican lipit de bazele teoretice a $ot u#or co!pro!i de ceptici,
odat" ce a!enin%"rile ovietice -au evaporat&
6n @995, CI- a dezv"luit opiniei publice in$or!a%iile privitoare la r"zboiul pi/ic, deoarece
decieer" " abandoneze pro'ra!ul repectiv de cercetare& :a 29 noie!brie, -ociated 3re declara c"
2CI- con$ir!" c" a utilizat pioni pi/ici pentru a-l vna pe >ada$i, pentru a '"i plutoniu *n Coreea de
Nord #i pentru a a;uta a'en%ia anti-dro'& 3urt"torul de cuvnt al CI-, =ar< =an$ield, con$ir!" e7iten%a
proiectului Star >ate, CI- *#i revizuie#te pro'ra!ele privind $eno!enele parapi/olo'ice, !ulte din cadrul
piona;ului pi/ic, pentru a deter!ina utilitatea acetora pentru co!unitatea erviciilor de in$or!a%ii& Se
oberv" c" atunci cnd CI- a ponorizat pentru pri!a dat" *n anii @97H acet pro'ra!, concluziile ob%inute
atunci au $ot c" cercet"rile nu erau concludente #i de aceea au $ot pue ub u!brela 4I-&
Jeica Ftt, un pro$eor de tatitic" de la Fniveritatea Stan$ord, a de!ontrat #tiin%i$ic c" 8I
e7it"& -ceata a a$ir!at c", de#i at"zi -a a;un la t"pnirea ener'iei ato!ice, noi cunoa#te! c/iar !ai
pu%in dect tr"!o#ii no#tri din caverne depre realitatea *ncon;ur"toare& Nu!ai ru#ii au reu#it " ob%in"
uccee !a;ore *n tudiul pi-$eno!enelor& Scepticii au ne'at adev"rurile de!ontrate de Ftt #i au a$ir!at
*n continuare c" $eno!enele paranor!ale nu pot " e7ite&
3ro'ra!ul a!erican de 8I a $ot aparent dezabilitat *n @985& Co!unitatea #tiin%i$ic" a alutat aceat"
decizie& 4ar 8I ete *nc" obiect de tudiu la 4I-, *n cel !ai trict ecret& :iniile de cercetare utilizate unt
i!ilare celor $oloite de cercet"torii ru#i& 6n cazul cercet"rilor a!ericane copul ete ai'urarea upre!a%iei
corpora%iilor tranna%ionale condue de o elit" care controleaz" 5ederal 8eerve, Ban< o$ .n'land #i Oorld
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 3H
Ban<, pentru a le prote;a *!potriva r"zboiului paranor!al du de c/inezi #i ru#i, care e poate !ani$eta prin
in$luen%are de la ditan%" au prin o!oruri la co!and"& SF- #i N-BA unt periate de r"zboiul pi&
In$luen%area de la ditan%" ete una din ar!ele c/eie a!ericane de prote;are a peronalit"%ilor lu!ii
capitalite& *ntr-un raport ecret al 4I- CSecretYNA5A8N - nu tr"inilorE, 4r& -r!en Iictorian oberva *n
!ai @992 c" parapi/olo'ii c/inezi unt cu 5 pn" Ia @H ani !ai avana%i dect cole'ii lor a!ericani&
4ezvoltarea cercet"rilor *n do!eniul piona;ului pi/ic *n direc%ia in$luen%"rii de la ditan%" a $ot
!acat", deoarece e conidera c" nu era acceptabil public a#a ceva de#i e cuno#teau #i opinia public"
privea cu invidie realiz"rile c/ineze#ti #i ;aponeze& 3ozi%ia o$icial" a !ilitarilor aupra 8I a $ot prezentat"
de purt"torul de cuvnt al CI-, 4avid C/ritian, care a a$ir!at c" nu e !ai $inan%eaz" cercet"rile *n
do!eniul 8I& -ceta declara ur!"toarele 2crede! c" erviciile ecrete nu trebuie "-#i continue cercet"rile
*n acet do!eniu, care ar $i bine " $ie $inan%at de ectorul privat9& Botu#i conider"! c" aceat" declara%ie
$"cea parte dintr-o ca!panie de dezin$or!are pentru a !aca tudiul continuu #i accelerat al r"zboiului
pi/ic& -t$el, pro'ra!ul prezentat Ia televiziunea britanic" 2B/e real P-$*le, Cc/annel DE, creat de Ji!
Sc/nabel, care avuee contacte cu erviciile ecrete a!ericane, a per!i ziaritului " arate un pri! tudiu
aupra 8I prezentat la televiziune& In e!iiune e prezenta c" u!a c/eltuit" *n do!eniul 8I era de 2H
!ilioane de dolari, iar ci$ra care indica acurate%ea rezultatelor ob%inute era de @5 T& 4e $apt, a#a cu!
prezenta! anterior, e7per%ii piona;ului pi/ic indicau acurate%ea ca avnd valori cuprine *ntre 5H #i 8H T&
=ilton 5ried!an, o peroan" care redacta cuvnt"rile pre#edintelui 5ord #i care era bine in$or!at", declara1
- 2-curate%ea piona;ului pi/ic ete *n prezent *ntre 6H #i 85 T Cnu @5 T cu! e conider"E& 3ro'ra!ele n-
au $ot *nc/ie, ci au $ot !utate *ntr-un alt departa!ent, pentru p"trarea opti!" a ecretului acetor
cercet"ri& -lte a'en%ii - cu! ar $i 5BI *#i antreneaz" a'en%ii "i pentru utilizarea intui%iei *n inveti'area unor
cazuri !ai deoebite cu! ar $i cel de la A<la/o!a CitK& Bu'etele unt i!portante, !ult !ai !ari dect u!a
de 2H !ilioane de dolari care a $ot prezentat"& 4e ae!enea cercet"rile dureaz" de pete 2H de ani 4atele
ob%inute din piona;ul pi/ic unt caracterizate de cei *n drept ca $iind critice, cruciale, vitale #i inacceibile
din alte ure& -cetea au $ot utilizate de cele !ai *nalte e#aloane ale 3enta'onului #i 'uvernului,&
Cele !ai *nalte peronalit"%i ale 3enta'onului unt i!plicate *n noile cercet"ri& -t$el, CourtneK
BroLn, un colaborator al lui .d 4a!e, a cri *n cartea a !oia,ul cosmic c" a'en%ii acoperite utilizeaz" 8I
pentru a *ncerca " rezolve proble!ele le'ate de ARN-uri #i e7tratere#tri& -cet o! de #tiin%" nu putea a$ir!a
ceva $"r" a avea dovezi precie& 4epre contactarea e7tratere#trilor cu a;utorul 8I vorbe#te #i Ji! =arr *n
lucrarea sa *genda e9trateretrilor. =ai !ul%i pioni pi/ici a!ericani au repetat cu !ai !ulte ocazii c" cele
!ai *nalte e#aloane ale !ilitarilor a!ericani de%in in$or!a%ii depre 2c/etiunea e7tratere#trilor,, pe care *n"
nu le $ac publice&
6n articolul "u 1olul C8* C studiul 3<=-urilor &'JK-&''%, >erald 0& ?aine, un o$icial CI- declara
c" 2Centrul de pi/olo'ie 4I- #i NS- tudiaz" parapi/olo'ia, acea ra!ur" a pi/olo'iei care e ocup" cu
inveti'area $eno!enelor pi/ice deoebite ca percep%ia e7traenzorial", clarviziunea #i telepatia&,
In'o SLann declara la l dece!brie @9951
- 28e$eritor la cele 2H de !ilioane de dolari c/eltuite pot " pun c" na%iunea a pri!it $oarte !ulte *n
c/i!b& Cuno#tin%ele acu!ulate, e drept c" *n prezent !ulte dintre ele tau *n $i#ete, *n curnd vor $i la baza
unor noi cercet"ri& Sure de!ne de *ncredere !-au in$or!at c" dou" na%iuni puternice de$"#oar" cu ucce
cercet"ri privind aplica%iile pi/oener'etice, una dintre acetea $iind piona;ul pi/ic& 4e ae!enea, e
cunoa#te c" o a treia %ar", !ai !ic", de$"#oar" cu ucce un at$el de pro'ra!& -ceat" %ar" ur"#te !odul de
via%" a!erican #i *n repetate rnduri #i-a !ani$etat dipre%ul $a%" de SF-&
. u cred *n "n4or+a7""le o$erite de acete ure, deoarece cunoc c" 8uia a vndut pe !ari u!e de bani
ecretele pi/ice ob%inute de cercetarea ovietic"&
-curate%ea de @5 T, citat" *ntr-o erie de declara%ii recente reprezentnd CI-, ete baza de la care
pornec *n antrena!ente peroane obi#nuite, nedotate pecial de la natur"& -ceat" ci$r" a $ot identi$icat" #i
de cercet"torii de la S8I& =ini!u! de acurate%e olicitat de clien%i ete de 65T& *n ulti!ele $aze ale
antrena!entului aceat" ci$r" a $ot realizat" #i, de !ulte ori, dep"#it"&
Spionii pi/ici au a;utat la '"irea rac/etelor SCF4, au identi$icat intitutele unde e de$"#urau
cercet"ri *n do!eniul ar!elor biolo'ice #i c/i!ice, au localizat tuneluri #i $acilit"%i ubterane&
S-a ve/iculat ci$ra de un !iliard de dolari pe care au econo!iit-o pionii pi/ici prin ac%iunile lor&
4e aceea, 8I ete privit de !ul%i $unc%ionari cu ran'uri *nalte ca $iind de !a7i!" utilitate&,
Cercetarea a!erican" *n !anipularea #i in$luen%area de ta ditan%" l-a deza!"'it pe 4avid
=ore/oue, *nct aceta #i-a dat de!iia din unitatea de
+
piona; pi/ic& Sure !ilitare a!ericane declarau c"
=ore/oue a $ot pedepit cu coaterea condi%ionat" din unitate pentru c" a divul'at o erie de ecretele care
*ncon;oar" pro'ra!ele a!ericane de 8I& -#a cu! prezenta! !ai *nainte, in$luen%area de la ditan%" ete o
$or!" avanat" de pi care e concentreaz" pe 0noc<out-ul telepatic pe care ru#ii l-au per$ec%ionat prin
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 3@
$oloirea /ipnozei 2tare de ve'/e-o!n, pentru a controla oa!enii de la ditan%" au pentru a le planta
u'etii *n creier& .vident aceata are aplica%ii !ilitare i!ediate&
Japonezii au cu!p"rat te/nolo'ia r"zboiului pi/otronic de la ru#i #i au adu pi-r"zboiul *n arena
corpora%iilor& 4e ae!enea, l-au an'a;at pe I'or So<alov, unul din e7per%ii ru#i de vr$ *n acet do!eniu&
8u#ii au reu#it " in$luen%eze de la ditan%" deciden%ii din 'uvernele diverelor tate& 8evita =eC /cientist
din @995 pare " indice c" SonK *ncearc" " realizeze o !a#in" pentru citirea !intii oa!enilor& Se a$ir!" c"
ei dorec " utilizeze te/nolo'ia pi/otronic" *n lu!ea a$acerilor pentru a ai'ura ucceul $ir!elor ;aponeze
pe pia%"& 5ir!ele a!ericane care nici n-au auzit de pi/otronic" unt evident dezavanta;ate *n $a%a acetor
co!petitori& -nalo', pe baza celor a$ir!ate de In'o SLann, e poate deduce c" cercet"torii c/inezi dezvolt"
o erie de cercet"ri care e polarizeaz" pe in$luen%area de la ditan%" pentru a $i utilizat" *!potriva SF- #i a
%"rilor din vetul .uropei& -cete ac%iuni, odat" *ndreptate *!potriva politicienilor vetici #i a celor care tau
*n patele lor, le vor per!ite c/inezilor " controleze proceul de luare a deciziilor trate'ice #i tactice *n
acete %"ri& Colonelul Jo/n -le7ander a propu cteva contra!"uri&
-le7ander ete de ae!enea #i copre#edintele 3i Bec/, al"turi de !aiorul .d 4a!e& -ce#tia i-au
ur!at 'eneralului !aior Stubblebine& 3i Bec/ ete o $ir!" a!erican" care ac%ioneaz" ca o ra!ur"
co!ercial" a unit"%ii 8I !ilitare #i a $ot $oloit" *n ti!pul r"zboiului din >ol$ pentru a localiza rac/etele
SCF4& .i au *ncercat, de ae!enea, "-l localizeze pe Sada! ?uein #i "-l in$luen%eze de la ditan%"&
-ceat" ulti!" opera%iune a dat 're#&
3u%ini oa!eni *n%ele' puterea lui pi, ace#tia ne'nd paranor!alul ca o abera%ie !ental" au ca o
/alucina%ie& -le7ander a convin CI- " a;ute la realizarea unui pro'ra! privat care " nu $ie upu
prevederilor :e'ii pentru libertatea in$or!a%iei CFS 5reedo! o$ In$or!ation -ctE& Fnul din acete intitute
de cercetare ecrete ete intitutul pentru #tiin%a decoperirii al !iliardarului din Nevada 8& Bi'loL& Bi'loL
recruteaz" cercet"torii de $runte din do!eniul ARN, 8I #i alte #tiin%e de $rontier" cu copul de a dezvolta un
pro'ra! de cercetare bio$izic care " *ncerce " a;un'" din ur!" cercetarea rueac" care *nc" ete cea !ai
avanat" *n do!eniu& -le7ander ete un pro!otor al acetui tip de r"zboi neletal #i coniliaz" N-BA pentru
utilizarea acetuia&
:a $r#itul !ileniului e pare c" SF- a intrat *ntr-o nou" etap", una *n care pionii pi/ici a!ericani
prote;eaz" capitali!ul vetic de atacurile puterilor tr"ine, care prin utilizarea 8I, a i!%irii #i in$luen%"rii
de la ditan%" pot !odi$ica deciziile #i co!porta!entul II3-urilor care diri;eaz" politica tatelor vetice, cu!
ar $i pre#edin%ii celor !ai i!portante b"nci au !iliardarii a!ericani, din de!ocra%iile vetice& Adat" cu
$r#itul r"zboiului rece e pare c" acea cur" a 5nar+1r"lor nu a dip"rut, ci -a e7tin #i *n alte direc%ii&
CAPITOLUL III
:a)ele &'""n7"4",e ale /eder"" la d"!'an'1
Cnd 8I $unc%ioneaz", ceva trebuie " p"r"eac" corpul, at$el ca locurile dep"rtate " poat" " $ie
privite& 8I utilizeaz" c!pul ener'etic care *ncon;oar" $iin%a u!an", c!pul bio$izic, pentru a realiz"
percep%ia din a$ara corpului& Cercetarea ru" -a concentrat pe *n%ele'erea !odului de $unc%ionare a
$eno!enului pi/ic, iar apoi I-a e7peri!entat pentru a identi$ica !odurile de utilizare !ilitar" a acetor
c!puri bio$izice, de e7e!plu, tele<inezia *n interac%iune cu electronica& 8u#ii -au preocupat de
identi$icarea pi-'enelor care pro!oveaz" #i !ediaz" piona;ul pi/ic& Cele !"i !ari realiz"ri ale lor contau
*n decoperirea c!purilor bio$izice care unt utilizate de pi/otronic"& -cetea le-au per!i ru#ilor "
dezvolte bazele biolo'ice ale piona;ului pi/ic&
6n ulti!ii @H ani, pro'reele *nre'itrate de biolo'ia celulei au per!i i!ple!entarea biolo'iei *n
$izic", pentru a per!ite #tiin%ei bio$izicii " includ" pi& -ceat" #tiin%" poate acu! " e7plice cu! 8I
$unc%ioneaz"& 8I utilizeaz" c!purile bio$izice, pentru a per!ite perceperea a ceea ce e *nt!pl" *n a$ara
corpului $izic, prin !i;loacele unui al )aelea i!%& -cet al #aelea i!% ete o percepere bio$izic", cea care
ete baza pentru e7perien%ele e7tracorporale, re*ncarnare, clarviziune au piona; pi/ic, .S3 #i telepatie&
.te binecunocut c" orice corp $izic ete *ncon;urat de o !antie de ener'ie !a'netic"& Ac/ii no#tri
percep aceata e!iiune de lu!in" $oarte lab"& 9H T din aceat" in$or!a%ie ete $iltrat" de zona tala!uului&
-ceata ete partea din creier care e ocup" cu aten%ia #i ete localizat" *n ite!ul li!bic& Site!ul li!bic
ete zona care e ocup" de !e!orie, e!o%ii #i luarea deciziilor& In$or!a%ia ob%inut" prin $iltrul !ental al
tala!uului ete ar!onizat" cu !odelul !ental vizual ob%inut prin ceea ce vede! din realitate, *n
antrena!ent !ental avanat, care e $oloe#te *n $or!area pionilor pi/ici, per!ite acetuia " rezolve
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 32
bloca;ele neurale #i !entale care $ac ca oa!enii obi#nui%i " perceap" nu!ai o lu!in" pal" a realit"%ii
*ncon;ur"toare& Copiii unt *nv"%a%i " vad" lu!ea ca #i p"rin%ii #i pro$eorii lor& *n acet proce, copiii *nva%"
cu! " bloc/eze i!a'inile !entale care nu e con$or!eaz" nor!ei, cu! ar $i aurele Ce!iiunile de lu!in"
vizibil" ale $iin%elor viiE, prietenii i!a'inari Ccare pot $i entit"%i bio$iziceE, con#tienta e!patic" #i abilitatea de
a citi li!ba;ul corpului, cea care *i per!ite copilului &" cunoac" cu! o alt" peroan" e i!te&
Adat" ce cineva reu#e#te " renun%e la $iltrarea percep%iei vizuale utiliznd pro'ra!e de antrenare
8WI, aura poate $i v"zut"&
Sti!ularea creierului prin utilizarea autovizualiz"rii Cutilizarea vizualiz"rii pentru i!a'inarea prtilor
interne ale corpului, apoi controlul acetora prin voin%a proprieE poate a$ecta $unc%ionarea creierului, at$el
*nct pot $i atine t"ri !ai adnci, !ai rela7ate ale !in%ii, care unt poarta pre 8I& 8u#ii au decoperit c"
vizualizarea unei !ul%i!i de ac%iuni $izice, cu! ar $i 'i!natica au aruncarea 'reut"%ii, *n oc/ii !in%ii, au
per!i atle%ilor ovietici "-#i antreneze corpul pentru a $ace $a%" !ai bine concururilor atletice&
-ce#tia au decoperit, de ae!enea, c" autovizualizarea ite!ului i!unitar ar putea a!pli$ica
e$icien%a acetuia& Fn doctor a!erican, Cari Si!onton, a dezvoltat aceata !etodolo'ie& .l *i *nde!na pe
bolnavii de cancer " vizualizeze leucocitele din ite!ul propriu i!unitar cu! ditru' celulele canceroae&
-utovizualizarea -a dovedit c" !"re#te peran%a de via%" a acetor bolnavi& Cercet"ri recente au dovedit c"
autovizualizarea creierului poate a$ecta tarea de con#tient" #i dezvolta abilit"%ile 8I, $"r" a e recur'e la
bio$eedbac< au la !a#ini .5>, care au $ot utilizate de ar!ata a!erican" pentru 8I&
C!pul electro!a'netic C.=E care *ncon;oar" corpul o!enec cont" din radia%ii *n in$raro#u #i
vizuale, *!preun" cu alte c!puri cu! ar $i c!purile electrice #i !a'netice& 3entru 8I unt de intere
bazele biolo'ice #i bio$izice ale $eno!enelor paranor!ale& 4eoarece corpul o!enec prezint" o !antie .=
intrinec", -ar putea ca acet c!p .= " $ie proiectat *n a$ara corpului( 4r& 8o -deK, un o! de #tiin%" de
la Fniveritatea de =edicin" din :o!a :inda, Cali$ornia, a de$"#urat cercet"ri depre controlarea creierului
u!an prin inter!ediul !icroundelor !odulate& .I a reu#it " elaboreze o !etodolo'ie prin care c!purile
.= pot $i direc%ionate pentru a a$ecta creierul #i corpul u!an& Cercet"rile *n do!eniul controlului !in%ii prin
inter!ediul !icroundelor de!araer" *n Fniunea Sovietic" *nc" din @953& -!baada a!erican" din
=ocova a $ot bo!bardat" cu !icrounde la $r#itul anilor @96H& Ca ur!are, ;u!"tate din peronalul
a!baadei a dezvoltat o boal" rar" de n'e, i!ilar" leuce!iei& A trei!e dintre ace#tia au !urit de cancer,
c/iar a!baadorul a!erican a $ot una dintre victi!e& Niveluri ;oae de radia%ii cu !icrounde pot provoca
c/i!b"ri *n co!porta!ent, boli pi/ice au uciderea peroanei, arunci cnd radia%iile poart" unde .:5
C$recven%" e7tre! de ;oa"E& -r putea ca in$or!a%ia colectat" de c!purile .= bio$izice " $ie baza pentru
8I( -cete c!puri .= ar putea " adune in$or!a%ia, " o tran$ere c"tre creier prin !ecani!ul decri
anterior( -r putea $i ae!"nat 8I cu un aparat de radio !ental, care red", ceea ce o alt" peroan" vede, *ntr-
un !ecani! i!ilar cu intrarea radioului pe o anu!it" $recven%" pentru ob%inerea in$or!a%iilor e!ie de o
anten"( Cercet"rile ovietice au a;un la concluzia c" undele .:5 cu $recven%e !ai ;oae de 2H cicli pe
ecund" pot trece prin cutia cranian" #i pot $i prelucrate de creier& -cet e$ect t" la baza tuturor aparatelor
de control al !in%ii cu a;utorul !icroundelor $oloite de peronalul erviciilor de in$or!a%ii en'leze& 8I ar
putea $i $oarte bine conceput ca un at$el de !ecani!& 4in p"cate lucrurile unt !ult !ai co!ple7e&
Aperatorii 8I pot c"l"tori pi/ic pre ite!e telare *ndep"rtate& -t$el, pionii pi/ici a!ericani #i-
au petrecut o bun" parte din ti!pul liber pentru pionarea e7tratere#trilor& -u putut at$el " $ie pionate
bazele lor de pe :un" #i de pe =arte& 4eoarece radia%ia .= ete li!itat" de viteza lu!inii& acete c"l"torii
8I *n pa%iul e7trateretru au trebuit " e li!iteze la ditan%e pe care le poate parcur'e lu!ina atunci cnd
cineva ete *ntr-o activitate 8I& 4eoarece lu!inii *i trebuie 8 !inute ca " a;un'" la Soare, *ntrzierile *n
ti!p *n activit"%i 8I unt de ordinul !inutelor arunci cnd e oberv" via%a de pe alte planete& Spionarea
pi/ic" a altor ite!e olare pare deci a $i i!poibil", deoarece lu!inii *i trebuie D ani pentru a a;un'e la cea
!ai apropiat" tea& /imda: 4imes relateaz" c" In'o SLann a $ot ru'at " priveac" pe Jupiter *ntr-o eiune
8I& -ceta a povetit c" vede un inel *n ;urul lui Jupiter& Boat" lu!ea a *nre'itrat aceat" in$or!a%ie ca
$iind incorect", deoarece atunci nu e cuno#tea depre e7iten%a acelui inel& SLann *nu#i i-a privit
2decoperirea9 ca o 're#eal", probabil c" a;unee *n c"l"toria a pe Saturn& 4r& ?al 3ut/o$$ a nu!"rat
decoperirea lui SLann ca pe o 're#eal" *n cercet"rile lor& .ra *n anul @977& 4oi ani !ai trziu cnd IoKa'er
l a trecut *n apropierea planetei Jupiter a tri!i pe 3"!nt $oto'ra$ii care ar"tau c" planeta avea *ntr-adev"r
un inel *n ;urul "u& Nu a $ot deter!inat" nici o *ntrziere *n ti!p aupra celor ce v"zue SLann pe Jupiter&
-ceata indic" $aptul ca in$or!a%iile 8I nu unt purtate de radia%ia .=& -u $ot e7ecutate e7peri!ente 8I
din ca!ere prote;ate, cnd nici o radia%ie .= nu putea intra au ie#i din ca!era repectiv", c-a contatat c"
acete ca!ere prote;ate n-au nici un e$ect aupra 8I, c/iar la ditan%e !ari& 3in ur!are, trebuie identi$icat
un alt tip de radia%ie care ete i!plicat *n 8I&
C"l"torii *n trecut #i *n viitor au $ot practicate de to%i pionii pi/ici a!ericani& =c=onea'le l-a
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 33
v"zut pe liu ?rito, iar =ore/oue a utilizat 8I pentru a vedea t"bli%ele cu cele @H porunci& 6ntr-un articol
din =e9us, =ore/oue declara ca acete t"bli%e erau p"trate *ntr-un c/ivot *n te!plul evreilor din Ieruali!
#i le-au luat cu ei cnd au plecat *n pribe'ie& Cele @H porunci erau p"trate *ntr-un altar din interiorul !arelui
te!plu din Ieruali!& 3reo%ii care e apropiau de acete t"bli%e e le'au cu $rn'/ii pentru a nu $i tra#i prin
poarta di!enional" pe c"tre aceat" relicv" o creae&
2Co!unitatea 8I a tra concluzia c" acet c/ivot era un conductor au un convector de un tip
pecial& .ra ceva ce canaliza puterea pentru a $or!a un tip pecial de portal au o $ereatr" pre o alt" lu!e
dintr-o a patra di!eniune, care ete aceea *n care locuie#te Creatorul& =arii preo%i p"#eau prin portal *ntr-o
lu!e *n patru di!eniuni&, Iat" ce a declarat =ore/oue&
- 2Se poate utiliza 8I pentru a intra *n ca!ere prote;ate ca *n ca!ere 5aradaK Co cu#c" !etalic" au o
cutie !etalic" care ete le'at" la p"!nt #i prote;at" *!potriva radia%iei .=E9&
S-a contat c" acete ca!ere prote;ate n-au nici un e$ect ne'ativ *!potriva 8I, ci din contr",
deoarece eli!in" z'o!otele de tot $elul, o a!pli$ic"& Spionii pi/ici ru#i au vizitat cu re'ularitate $acilit"%ile
a!ericane prote;ate de pere%i de o%el, a#a cu! erau cele de la 4olce Co baz" ecret" a!erican" a$lat" la un
<ilo!etru *n adncul p"!ntului aociat" cu e7tratere#tri #i te/nolo'ia lorE #i =untele C/eKenne, locul unde
e a$l" Co!anda!entul Strate'iiN -!erican al -erului, depre care e preupunea c" unt at$el prote;ate
*!potriva 8I& Boate acete $eno!ene indic" e7iten%a a ceva !ai co!ple7 dect conceptul de !ental radio
care *ncerca " e7plice cu! radia%ia .= ete utilizat" *n 8I&
:a o e!iiune a televiziunii a!ericane, .d 4a!e -a re$erit la a!pli$icarea electronic" a 8I& .te
poibil ca oa!enii de #tiin%" a!ericani " $i *nv"%at " utilizeze c!pul .= pentru a a!pli$ica electronic
e$ectele pi& -ceat" !etodolo'ie ar putea $i $unda!entul pentru e7peri!entele a!ericane aupra telepatiei
intetice, aupra !i;loacelor electronice utilizate pentru citirea !entalului prin utilizarea unor laere
o$iticate cu !icrounde #i a calculatoarelor& -#a cu! a! v"zut, cercet"torii ru#i au utilizat c!purile
!a'netice #i 'eneratoarele pi/otronice pentru a a!pli$ica pi-activitatea latent" pn" la un nivel cnd
aceata e putea $oloi *n 8I& Se pare c" ace#tia nu!ai au z'riat upra$a%a $eno!enului 8I&
Ceea ce ete de obervat din lucr"rile 4r& -deK *n cadrul proiectului 3andora, care e ocupa cu
!odurile *n care razele cu !icrounde ar putea in$luen%a co!porta!entul o!enec, ete c" $recven%a de 6-2H
?z a$ecteaz" creierul& -ceat" $recven%" pare " ti!uleze eliberarea ionilor de calciu *n neuronii care
ac%ioneaz" la nivelul creierului realiznd o erie de cone7iuni& Ber!enul #tiin%i$ic *ntrebuin%at pentru aceata
ete calcium efflu9.
Aa!enii nor!ali unt obi#nui%i " $unc%ioneze *ntr-o tare de con#tient" nu!it" beta, care *!pin'e
$recven%a undelor creierului pete pra'ul de 2H ?z& -ceata *nea!n" c" oa!enii obi#nui%i nu prezint"
calcium efflu9, care a$ecteaz" $unc%ionarea inti!" a creierului prin controlul cone7iunilor neuronilor&
4eoarece realizarea acetui calcium efflu9 condi%ioneaz" 8I #i alte pi-opera%ii, publicul 'eneral nu va etala
talente parapi/olo'ice de un anu!it nivel& deoarece publicul opereaz" *n beta, con#tienta lor nor!al"
ac%ioneaz" ca o barier" *n contactarea propriului creier& 6n viata de zi cu zi, 'ndurile lor n-au un e$ect
con#tient aupra a ceea ce e *nt!pl" *n propriul creier& 3eroanele au propriul calculator !enta+ pe care *l
pot utiliza, dar pe care nu pot "-l pro'ra!eze& 8I poate $i v"zut ca o nou" pro'ra!are, care nu ete
con$or!" cu ceea ce p"rin%ii au pro$eorii au u!plut *n creierele noatre& 3entru a *nv"%a acet nou tip de
pro'ra!are nu ave! nevoie " $i! capabili de input direct la creierul propriu, at$el *nct " alter"!
pro'ra!area e7itent"&
-ntrena!entul al$a, care *l obi#nuie#te pe o! " ac%ioneze *n intervalul de $recven%" 7-@D ?z, pare "
dezvolte abilit"%ile pi& 4ac" e$lu7ul de calciu neuronal ete /ot"rtor pentru pi-opera%ii, e poate *n%ele'e de
ce te/nici i!ple cu! ar $i bio$eedbac<-ul au antrena!entul al$a per!it oa!enilor o $unc%ionare
paranor!al"& .d 4a!e a declarat c" pionii pi/ici !ilitari opereaz" *n teta&& -ceata ete o $recven%" a
creierului de D-7 ?z 3rin ur!are, $recven%ele ;oae cuprine *n $ereatra *ntre 6-2H ?z unt !ai puternice
pentru pi-activit"%i& 4eoarece ener'ia undelor .= ete *n rela%ie cu $recven%a, dac" cobor! $recven%a
undelor creierului noi vo! 'ndi cu !ai pu%in" ener'ie& 4eci, va $i diponibil" !ai !ult" ener'ie pentru 8I,
care va $i !ai e$icient"& -#a cu! vo! vedea, tarea de con#tient" teta ete u#a c"tre 8I #i pi&
Se pare c" intrarea *n tarea teta, o abilitate de care dipun pionii pi/ici care utilizeaz" .8I *n !od
obi#nuit, per!ite acetora "-#i recrie propriul -4N& 3rin natura a, 8I conduce la in$luen%area de la
ditan%" nu nu!ai a altor peroane, dar #i a propriei peroane& .7pertul 8I poate "-#i creac" telo!erii care
unt la $r#itul cro!ozo!ilor prin ti!ularea electiv" a enzi!elor telo!erazei din nucleu&
4eoarece telo!erii unt la $r#itul cro!ozo!ilor #i unt !nca%i de $iecare dat" cnd e divide
celuia, celula *#i *nceteaz" diviziunea atunci cnd nu !ai e7it" telo!eri de !ncat& 3rin ur!are pierderea de
telo!eri ete aociat" cu *!b"trnirea& -t$el e poate cre#te lon'evitatea $"r" ricurile aociate pro'ra!elor
de *ntinerire pe baz" de !edica!ente, care e utilizeaz" *n prezent, *n acete e7peri!ente e utilizeaz" un
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 3D
*nlocuitor al telo!erazei pentru ti!ularea *ntineririi celulei& 5"r" c!purile !or$o'enetice care " pun"
celulei cnd au nu " e divid", poate " apar" cancerul& 4eci aceat" $ntn" a *ntineririi bazat" pe
!edica!ente poate conduce la cancer&
In$luen%area de la ditan%" ete baza /ipnozei& 8I aupra unei peroane per!ite operatorului pi "
a$ecteze #i neuronii celuilalt& Ftilizarea in$luen%"rii de la ditan%" ar putea prin ur!are " a$ecteze pie%ele
$inanciare, prin in$luen%area creierelor participan%ilor pe acete pie%e& Japonezii au cu!p"rat o erie de
realiz"ri ale pi/otronicii rue#ti, *n ti!p ce c/inezii dipun de centre de cercetare dedicate in$luen%"rii de la
ditan%"& 4eoarece c!pul bio$izic rezid" *n $iecare din noi, e pare c" in$luen%area de la ditan%" va $i v"zut"
ca o a!enin%are aupra deciden%ilor& Cura viitoare a *nar!"rilor e va de$"#ura pentru a decoperi noi
intru!ente capabile " induc" o !ai !are putere de in$luen%are de la ditan%", pe de o parte, iar pe de alta,
pentru decoperirea #i utilizarea unor te/nici de protec%ie& 3e linia $rontului e vor a$la pionii pi/ici& Se
pare c" *n prezent nu!ai ru#ii de%in te/nica de in$luen%are de la ditan%"& C/ina #i Japonia au dobndit o erie
de uccee *n acet do!eniu&
Adat" cu intrarea unor *ntreprinderi !ici *n do!eniu 8I, toate ac%ionnd cu peronal !ilitar
a!erican 2penionat,, e poate prevedea c" *n viitor in$luen%area de la ditan%" e va e7tinde& In$luen%area de
la ditant" !ilitar" e va dezvolta *n continuare #i va deveni at$el o a!enin%are pentru deciden%ii din
econo!ie, politic" #i, bine*n%ele, din
do!eniul !ilitar& -ce#tia vor deveni %inte *n r"zboaiele viitoare&
Fnele apecte ale vindec"rii alternative pot $i concepute ca o utilizare a in$luen%"rii de la ditan%"&
-bilitatea 8I de a a$ecta propriul corp, precu! #i al altor peroane poate avea i!plica%ii $oarte i!portante
pentru vindecarea #i "n"tatea na%iunii& .$ectul in$luen%"rii de la ditan%" ete baza #tiin%i$ic" a $elului cu!
ac%ioneaz" piritul aupra !ateriei, per!i%nd vindec"ri pectaculoae, c/iar *n aben%a $izic" a
vindec"torului& C!purile !or$o'enetice ale corpului bio$izic unt capabile " a$ecteze toate apectele
celulei #i ale tructurii 'enetice& 4e aceea, !edicina bazat" pe bio$izic" va produce vindec"ri !iraculoae *n
ecolul PPI& In$luen%area de la ditan%" e va dovedi un !i;loc de cre#tere a duratei de via%"& Se ve/iculeaz"
de;a ci$ra de 6HH de ani ca durat" a vie%ii oa!enilor *n viitor& Se vor !ic#ora, de ae!enea, nu!"rul de
!or%i, prin accidente& S-a de!ontrat tatitic c" $"r" boli *n 6HH de ani o peroan" va !uri dintr-un accident&
-lternd realitatea prin !i;loace pi/otronice acete accidente e pot prevedea #i deci peroana repectiv" va
putea " e $ereac"&
3entru a *n%ele'e ceea ce e petrece *n a$ara bandei .= pentru a e7plica eveni!entele 8I, ave!
nevoie de o rea!intire a cuno#tin%elor de $izic"& :a *nceputul ecolului anterior, .rnt Sc/rodin'er #i Oerner
?eienber' au $or!ulat le'ile de baz" ale !ecanicii cuantice& -ceat" teorie decrie $izica lu!ii ubato!ice&
S-a decoperit c" *n lu!ea !ecanicii cuantice, entit"%ile ubato!ice cu! ar $i electronii ar putea " e
co!porte nu nu!ai ca ni#te particule, dar #i ca und"& -cete e$ecte ciudate cuantice ete de preupu "
dipar" atunci cnd entit"%ile devin !ai !ari& -t$el *n lu!ea nor!al" acetea nu e7it"& Se pune *ntrebarea1
oare c!purile bio$izice utilizate *n 8I nu unt radia%ii .=, ci o nou" $or!" de c!puri cuantice& 4ac" ar $i
a#a, acete eveni!ente din !ecanica cuantic" ar putea " e7plice cu! c!pul bio$izic poate $i *n dou" locuri
*n

acela#i ti!p, att la locul obiectivului, ct #i al pionului pi/ic& 3rin aceat" !etod" in$or!a%ia poate $i
tran!i" de la itul 8I la creierul peroanei obervate& 4e $apt, c!pul bio$izic poate $i *n acela#i ti!p *n
dou" locuri #i ete capabil " #tie ce vede $iecare tare& 4r& Bell a elaborat o teore!a din !ecanica cuantic"
care a$ir!" c" particulele ubato!ice au $otonii care -au ob%inut prin divizarea *n dou" a unei alte
ubparticule au $oton vor avea acelea#i caracteritici, Beore!a lui Bell #i conectivitatea *ntre perec/ile de
ubparticule le-a per!i oa!enilor de #tiin%" " tran!it" *n condi%ii de ecuritate in$or!a%ia& 4ac" corpul
bio$izic ete un c!p cuantic, atunci cnd e divide pentru a realiza 8I, $iecare co!ponent" va cunoa#te
ceea ce perec/ea a din c!pul bio$izic a obervat& Bran!iia cuantic" a in$or!a%iei ar putea e7plica cu!
"n4or+a7"a 8I trece de la itul 8I Ccel obervatE la pionul pi/ic&
6n !ecanica cuantic", o entitate poate $i *n dou" t"ri di$erite *n acela#i ti!p& -ceata ete
uperi!pozi%ia t"rilor& Natura dual" a realit"%ii a $ot prezentat" *n !ulte c"r%i& Cel !ai $ai!o e7e!plu al
acetui $eno!en ete piica lui Sc/rodin'er& A piic" ete *nc/i" *ntr-un container per$ect etan#eizat& 6n
container ete o canitr" cu un 'az otr"vitor care ete activat prin *n;u!"t"%irea unui izotop, a c"rui durat" de
*n;u!"t"%ire ete e'al" cu cea a perioadei *n care t" piica *n container& 4eoarece probabilitatea ca izotopul
radioactiv " e deco!pun" #i " tran!it" e!nalul letal pentru eliberarea 'azului otr"vitor ete de 5HT,
atunci piica are 5HT #ane " upravie%uiac"& 6n" *n con$or!itate cu !ecanica cuantic", piica ete de $apt
o $unc%ie und" care pn" cnd ete obervat" nu e poate pune dac" ete !oart" au vie& -tunci cnd un
obervator dec/ide containerul #i ditru'e c!pul cuantic al piicii, care acu! ete conectat la izotopul a$lat
*n deco!punere e poate aprecia tarea piicii& -ceata arat" cu! e$ectele cubato!ice cuantice pot *ntr-
adev"r " a$ecteze lu!ea real"&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 35
Nici un !ecanicit cuantic nu a du !ai departe rezolvarea proble!ei&
6ntrea'a teorie cuantic" ete dependent" de ecua%ia de und" a lui Sc/rodin'er& 4ezvoltat" din teoria
undei, ecua%ia !ate!atic" a $ot decoperit" de .rnt Sc/rodin'er& 6n rela%ia !ate!atic", probabilitatea
'"irii unei particule ete dat" de o $unc%ie care e con$or!eaz" principiilor !ecanicii undei& -t$el, c" *n loc
ca particula " $ie localizat", ea ete diipat" *n pa%iu #i e poate nu!ai calcula o probabilitate de '"ire a
aceteia *ntr-o anu!it" loca%ie, pn" cnd aceata ete obervat" propriu-zi& .cua%ia conider" c"
eveni!entele cuantice unt nelocalizate, cu !ulte poibilit"%i poten%iale& Abervatorul nu poate " deter!ine
ce e$ect va avea o $unc%ie und"& .te ca #i cu! actul oberv"rii e diipeaz" *n !ulte $unc%ii und" poten%iale
#i pn" la ur!" e $or%eaz" " e !ani$ete nu!ai *n una peci$ic"& 3rin ur!are, *n teorie, *n ti!pul 8I,
c!pul bio$izic al pionului pi/ic c"l"tore#te pre %int" avnd ca !odel !ate!atic o ecua%ie und" cuantic"
care nu deter!in" o anu!it" pozi%ie, ci probabilitatea de a e a$la *ntr-una din $oarte !ultele poibilit"%i&
4up" oirea la itul %int" corpul bio$izic al pionului pi/ic poate avea di$icult"%i *n !ani$etare, ae!enea
unei peroane care vrea " e trezeac" dintr-un vi& -ceta poate $i !otivul pentru care 8I nu apare la
oa!enii care nu unt antrena%i pecial& Se !ai poate at$el e7plica de ce in$or!a%ia 8I poate $i neconitent"
la *nceput, iar apoi bruc apare biloca%ia, cnd -ar p"rea c" pionul pi/ic ete acu! *ntr-un alt loc&
6ntrebarea1 oare c!purile bio$izice utilizate *n 8I nu unt radia%ii .=, ci o nou" $or!" de c!puri
cuantice, 4ac" ar $i a#a, acete eveni!ente din !ecanica cuantic" ar putea " e7plice cu! c!pul bio$izic
poate $i *n dou" locuri *n acela#i ti!p, att la locul obiectivului, ct #i al pionului pi/ic& 3rin aceat"
!etod" in$or!a%ia poate $i tran!i" de la itul 8I la creierul peroanei obervate& 4e $apt, c!pul bio$izic
poate $i *n acela#i ti!p *n dou" locuri #i ete capabil " #tie ce vede $iecare tare& 4r& Bell a elaborat o
teore!" din !ecanica cuantic" care a$ir!" c" particulele ubato!ice au $otonii care -au ob%inut prin
divizarea *n dou" a unei alte ubparticule au $oton vor avea acelea#i caracteritici& Beore!a lui Bell #i
conectivitatea *ntre perec/ile de ubparticule le-a per!i oa!enilor de #tiin%" " tran!it" *n condi%ii de
ecuritate "n4or+a7"a. 4ac" corpul bio$izic ete un c!p cuantic, atunci cnd e divide pentru a realiza 8I,
$iecare co!ponent" va cunoa#te ceea ce perec/ea a din c!pul bio$izic a obervat& Bran!iia cuantic" a
in$or!a%iei ar putea e7plica cu! in$or!a%ia 8I trece de la #irul 8I Ccel obervatE la pionul pi/ic&
6n !ecanica cuantic", o entitate poate $i *n dou" t"ri di$erite *n acela#i ti!p& -ceata ete
uperi!pozi%ia t"rilor& Natura dual" a realit"%ii a $ot prezentat" *n !ulte c"r%i& Cel !ai $ai!o e7e!plu al
acetui $eno!en ete piica lui Sc/rodin'er& A piic" ete *nc/i" *ntr-un container per$ect etan#eizat& 6n
container ete o canitr" cu un 'az otr"vitor care ete activat prin *n;u!"t"%irea unui izotop, a c"rui durat" de
*n;u!"t"%ire ete e'al" cu cea a perioadei *n care t" piica *n container& 4eoarece probabilitatea ca izotopul
radioactiv " e deco!pun" #i " tran!it" e!nalul letal pentru eliberarea 'azului otr"vitor ete de 5H T,
atunci piica are 5HT #ane " upravie%uiac"& 6n" *n con$or!itate cu !ecanica cuantic", piica ete de $apt
o $unc%ie und" care pn" cnd ete obervat" nu e poate
pune dac" ete !oart" au vie& -tunci cnd un obervator dec/ide containerul #i ditru'e c!pul cuantic al
piicii, care acu! ete conectat la izotopul a$lat *n deco!punere e poate aprecia tarea piicii& -ceata
arat" cu! e$ectele ubato!ice cuantice pot *ntr-adev"r " a$ecteze lu!ea real"& Nici un !ecanicit cuantic
nu a du !ai departe rezolvarea proble!ei&
6ntrea'a teorie cuantic" ete dependent" de ecua%ia de und" a lui Sc/rodin'er& 4ezvoltat" din teoria
undei, ecua%ia !ate!atic" a $ot decoperit" de .rnt Sc/rodin'er&
6n rela%ia !ate!atic", probabilitatea '"irii unei particule ete dat" de o $unc%ie care e con$or!eaz"
principiilor !ecanicii undei& -t$el, c" *n loc ca particula " $ie localizat", ea ete diipat" *n pa%iu #i e
poate nu!ai calcula o probabilitate de '"ire a aceteia *ntr-o anu!it" loca%ie, pn" cnd aceata ete
obervat" propriu-zi& .cua%ia conider" c" eveni!entele cuantice unt nelocalizate, cu !ulte poibilit"%i
poten%iale& Abervatorul nu poate " deter!ine ce e$ect va avea o $unc%ie und"& .te ca #i cu! actul
oberv"rii e diipeaz" *n !ulte $unc%ii und" poten%iale )i pn" la ur!" e $or%eaz" " e !ani$ete nu!ai *n
una peci$ic"& 3rin ur!are, *n teorie, *n ti!pul 8I, c!pul bio$izic al pionului pi/ic c"l"tore#te pre %int"
avnd ca !odel !ate!atic o ecua%ie und" cuantic" care nu deter!in"
o $oarte !ultele poibilit"%i& 4up" oirea la itul %int" corpul bio$izic al pionului pi/ic poate avea
di$icult"%i *n !ani$etare, ae!enea unei peroane care vrea " e trezeac" dintr-un vi& -ceta poate $i
!otivul pentru care 8I nu apare la oa!enii care nu unt antrena%i pecial& Se !ai poate at$el e7plica de ce
in$or!a%ia 8I poate $i neconitent" la *nceput, iar apoi bruc apare biloca%ia, cnd -ar p"rea c" pionul
pi/ic ete acu! *ntr-un alt loc&
Biolo'ii pecializa%i *n tudiul celulei #tiu c" 'eno!ul u!an Ccro!ozo!ii care alc"tuiec !aterialul
'enetic u!anE nu con%ine u$icient" in$or!a%ie pentru a tran$or!a !aa celulelor oului $ertilizat, nu!it"
blatocit *n e!brion& C!purile !or$o'enetice bio$izice ai'ura co!utarea pe 'enele peci$ice #i renun%area
la altele, *n $unc%ie de pozi%ia lor *n blatocitul din uter& 4ac" ace#tia e a$l" ln'" a7" *n vr$, ei devin
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 36
celulele oc/iului #i ale eo$a'ului& 4ac" unt *n partea de ;o vor deveni anu, iar dac" unt *n centrul
blatocitului vor deveni tubul di'etiv& 4ac" unt la upra$a%" vor deveni celulele pielii& C!purile bio$izice
p"treaz" in$or!a%ia care va deter!ina ca celule identice " devin" celule din ite!e di$erite, *n $unc%ie de
pozi%ia lor&
3rin ur!are, c!pul bio$izic con%ine $oarte !ulte in$or!a%ii care nu unt con%inute *n 'eno!& =ai
!ult& c!pul bio$izic poate controla e7preia 'enei& A conecin%" natural" a 8I a $ot dezvoltarea la
practicienii 8I a unei evolu%ii *n c!purile lor !or$o'enetice& -e!"n"tor neuronilor a$ecta%i de
darLini!ul neural, c!purile !or$o'enetice pot evolua de la con#tienta pri!ar", la niveluri *nalte de
con#tient"& 3rin e7erarea te/nicilor 8I de c"tre corpul bio$izic, c!purile !or$o'enetice din care ete
alc"tuit vor evolua #i vor deveni con#tiente Ccon#tienta pri!ar"E& Cu o practic" lun'", acete c!puri devin
autocon#tiente Ccon#tient" *nalt"E& -cet proce per!ite ob%inerea unor puternice abilit"%i 8I, dar !ult !ai
i!portant, ar putea conduce ca pi-operatorul " $ie capabil " co!ute acete 'ene *ntre cele dou" pozi%ii on
#i o$$& S"n"tatea #i 'erontolo'ia C#tiin%a prelun'irii vie%ii activeE unt in$luen%ate de acete decoperiri& Bi!
8i$at a dezvoltat 33NI CI!unolo'ia neural", pi/o, paranor!al"E care cont" din $oloirea 8I, a i!%irii de
la ditan%" #i a in$luen%"rii de Ia ditan%" pentru dezvoltarea c!purilor !or$o'enetice pre o con#tien%"
*nalt"& S-a decoperit c" o 'en" -a c/i!bat natural *n veriunea a nor!al", la un pacient u$erind de o
boal" 'enetic" letal", prin ur!are, 'eno!ul ete upu c/i!b"rii *n corp&
Creierul poate 'ndi $"r" a;utorul c!pului bio$izic, dar acet c!p prin cone7iunile ale cu creierul
#i neuronii poate in$luen%a creierul ca #i !intea #i pi/icul&
Cercet"rile aupra 8I #i AAB. indic" $aptul c" #i c!pul bio$izic poate 'ndi eparat $a%" de creier
#i poate, atunci cnd ete puternic, " devin" con#tient de ine Ccon#tient" de nivel *naltE& -ceata per!ite un
vi lucid, c"l"torii atrale #i percep%ia *ntre'ii vie%i dup" o e7perien%" de !oarte clinic"& =ecani!ul prin
care corpul bio$izic *ncepe " dezvolte abilitatea de a 'ndi eparat de corpul $izic e dezvolt" *ntr-un !od
ae!"n"tor cu cel din principiul elec%iei naturale a lui 4arLin& -celea#i !i!e, idei #i ac%iuni care e
e7ecut" *n !od obi#nuit devin baza c!purilor !or$o'enetice care alc"tuiec corpul bio$izic, *n ter!eni !ai
e7ac%i, o !i!" ete o unitate de evolu%ie cultural" care e autopropa'" aido!a unei 'ene Cunitatea 'enetic"E&
Ber!enul a $ot introdu *n @976, de c"tre 8ic/ard 4aL<in& *n controveratul "u beteller Gena egoist.
=i!ele pot $i $ra'!ente din idei, li!ba;e, !elodii, linii ale !odei, abilit"%ii, valorii !orale #i etetice au
orice altceva care[unt de obicei ai!ilate #i tran$erate altora ca atare Cca un *ntre\
Studiul !odelelor evolutive de tran$er a in$or!a%iei e nu!e#te !i!etic"& 3rin practicarea 8I,
c!pul bio$izic e dezvolt" dintr-o tare latent" *ntr-una *n are propria con#tiin%"& -pare atunci 8I pontan&
-r putea 8I " $ie un c!p bio$izic care e !i#c" *ntr-o realitate paralel"( 4ac" ete a#a cuno#tin%ele
noatre depre natur" pot $i $oarte li!itate deoarece nu cunoa#te! !ai ni!ic depre aceat" a doua realitate&
-ceata ete conti'u" cu a noatr" #i ne ete $"cut" tri!itere la ea prin inter!ediul !ecanicii cuantice&
-ceat" realitate paralel" ete obervat" *n viul lucid #i *n cadrul e7perien%elor AAB. Ce7peri!ente
e7tracorporaleE, precu! i *n t"rile de reverie& -bori'enii din -utralia de%in o !ul%i!e de cuno#tin%e
depre realitatea din ti!pul viurilor& Spionii pi/ici re*nva%" abilit"%ile pe care le aveau tr"!o#ii no#tri
acu! !ii de ani& 8ealitatea cuantic" dep"#e#te lu!ea $izic"& Cnd *nc/ide! oc/ii #i ne i!a'in"! locul *n
care ne a$l"!, #i privi! *n ;urul notru, c!pul bio$izic pe care *l poed"! *ncepe " $ie con#tient de
realitatea cuantic" care ete perec/ea din u!br" a celei pe care o tr"i!& -ceat" realitate din ti!pul viului
nu ete de natur" .=, ete alc"tuit" dintr-o !ul%i!e de c!puri noi& -cete e$ecte de c!p unt baza
$eno!enelor bio$izice, biotronice #i biopla!atice& 5ata electronic" a pi/otronicii $oloit" de 'uverne pentru
aparatele de control al !in%ii #i ite!ele de ar!e aociate i!uleaz" acete e$ecte de c!p& 6n $izic",
conceptul de dualitate e dovede#te a $i $oloitor *n crierea ecua%iilor di$icile pe care $izicienii le utilizeaz"
pentru a decrie realitatea& -#a nu!ita 2teorie a toate9 CBA.E ,o$er" r"punuri enibile care nu i!plic"
in$ini%ii& .7it" *n univer D $or%e $unda!entale recunocute de $izica actual" #i anu!e 'ravita%ia, $or%a
electro!a'netic", $or%a lab" #i $or%a tare intranuclear"&
4e ae!enea, ca o $or!ulare a electrodina!icii cuantice -a a;un la teoria uni$ic"rii $or%elor
electro!a'netice #i labe *n $or%a 2electrolab"9 care apare la te!peraturi co!parabile cu cele ale
univerului ti!puriu& -ceat" uni$icare a du la teoria c" $or%ele labe, electro!a'netice #i puternice pot $i
uni$icate *n 2!odelul tandard al !ateriei9& -cet !odel e *nc" inco!plet #i e crede c" -ar putea uni$ica *n
2!area teorie uni$icat" a c!purilor9& 4ucnd teoria !ai departe, ea *nc" e7clude 'ravita%ia& Se aduc ipoteze
*n $avoarea unei 2t/eorK everKt/in', BA. - care uni$ic" toate $or%ele $unda!entale& A *ncercare de a $or!ula
aceat" teorie ar $i, uper'ravitatea au teoria trin'urilor&
A realitate din u!br" care e uprapune par%ial cu a noatr" #i care ete co!pu" din c!puri
bio$izice ar per!ite $eno!enele pi, deoarece acetea e7it" *n realitatea cuantic"& - deveni con#tient de
realitatea cuantic" pare a $i un lucru di$icil& 4aca o!ul ete n"cut urd, !ut #i orb la aceat" realitate care
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 37
ete cauzat" de !i!e, viru#i !entali care vin din lu!ea $izic" !ecanicit", nu!ai introducerea noilor !i!e
care decriu lu!ea cuantic" va $ace o!ul con#tient de lu!ea pi& 8ealitatea cuantic" care e uprapune pete
a noatr" #i care e $ace vizibil" nu!ai la nivel ubato!ic ete detul de 'reu de *n%ele pn" cnd
dezvoltarea 8I #i a r"zboiului pi nu vor $i u$icient de r"pndite #i de popularizate&
Fn alt $eno!en analizat *n aceat" lucrare a $ot acela de a $i con#tient *n acela#i ti!p *n dou" locuri&
-ceata ete uperi!pozi%ia cuantic" a t"rilor depre care -a vorbit !ai *nainte&
3rincipiul uperi!pozi%iei a$ir!" c" dou" c!puri au o e7iten%" eparat" care per!ite ener'iei
con%inute " r"!n" nec/i!bat" atunci cnd ele unt adue *!preun"&
-cet principiu $urnizeaz" un r"pun i!plu la dou" din ele !ai di$icile *ntreb"ri care unt dicutate
de $izic"1
- Cu! arcinile electrice *#i e7ercit" $or%ele una c"tre cealalt"(
- Cu! unt 'enerate c!purile !a'netice(
3rincipiul uperi!pozitiei a$ir!" c" o arcin" #i c!pul "u electric unt dou" apecte ale aceluia#i
lucru& Sarcina apare ca o polarizare a pa%iului c"tre un punct ter!inal al unei upra$e%e, poibil $erice, care
*ncon;oar" un punct a$lat *n centrul arcinii& Supra$a%a nu ete ditinct" de c!pul electric& -t$el, $iecare
electron #i Zuar< au o prezen%" e7tin" *n pa%iu& -t$el, pa%iul are o proprietate local" ca $iec"ruia, " *i
corepund" o $or%"& A arcin" prezint" o $or%" de Ia oricare din c!purile electrice prezente *n acea loca%ie #i
acete $or%e unt adunate con$or! proceului de adunare a vectorilor&
C!purile !a'netice apar ca !i#c"ri relative ale ,0+.r"lor electrice unul *n altul& -tunci cnd un
curent electric circul" printr-un conductor, c!purile electrice de electroni, care co!pun curentul, e !i#c"
cu aceta *n c!purile electrice ale celorlalte arcini, care co!pun tructura ato!ic" a conductorului&
.7iten%a c!purilor !a'netice contituie ele *nele o de!ontra%ie a principiului uperi!pozitiei&
-cet principiu ne per!ite " *n%ele'e! cu! ac%ioneaz" $or%ele la ditan%", 'enerarea c!purilor !a'netice,
rezultatul nul al e7peri!entului =ic/elon-=orlcK, cre#terea !aei #i, ca ur!are, 5n,e'"n"rea ceaului la
viteze !ari, tocarea ener'iei cinetice&
3ercep%ia $izic" a corpului !aterial #i 8I tranportat" de corpul bio$izic pot ap"rea i!ultan& -cet
$apt are i!plica%ii erioae pentru c" de aici rezult" o e7iten%" eparat" a creierelor noatre #i a c!pului
bio$izic&
=ai !ult, $iecare dintre acetea realizeaz" e7iten%a i!ultan" a celuilalt& 4r& >erald .del!an, un
neuro$iziolo' de ea!", a $or!ulat teoria darLini!ului neural& -ceta potuleaz" c" neuronii, care
realizeaz" cone7iunile dintre celulele creierului, unt *ntr-o concuren%" prin elec%ia natural"& .te ca #i cu!
$iecare celul" a creierului #i $iecare neuron e lupt" pentru e7iten%" cu celelalte celule #i cu ceilal%i neuroni&
Nu!ai cel !ai potrivit va upravie%ui& 6n cazul creierului, nu!ai acele cone7iuni care unt cele !ai $recvent
utilizate vor upravie%ui& Cone7iunile alc"tuiec o re%ea neural" a celulelor creierului, care ete con#tient" de
ceea ce e petrece *n ;urul ei prin i!%uri& -cet !odel ete rezultatul tuturor celulelor creierului care lupt"
pentru upravie%uire& .te, de ae!enea, un !odel pentru ac%iunile zilnice pe care le *ntreprinde! cu! ar $i
pli!batul #i vorbirea& -cete $or!e ale re%elelor neuronale concureaz" *ntre ele *n cadrul unei $or!e e7tine
tridi!enionale& 8ezultatul acetei co!peti%ii ete o peroan" care poate " e7ite, care 'nde#te, are
con#tiin%" de ine& -ceata ete con#tiin%a de nivel *nalt&
3roiectarea con#tiin%ei *n a$ara corpului a $ot, cel pu%in pn" acu!, un $eno!en ubiectiv&
5eno!enele paranor!ale unt prin natura lor vizionare #i ete 'reu de luat o decizie aupra naturii lor&
Botu#i, o pri!" concluzie care e poate e7tra'e ete $aptul c" acete $eno!ene provin din lu!ea cuantic",
*n%ele'erea naturii 8I conduce la e7plicarea $eno!enului care per!ite e$ectuarea unor predic%ii depre
co!porta!entul c!pului bio$izic *n 8I& 4e ae!enea, e pot crea pre!izele opti!iz"rii e$ectului 8I prin
antrenarea peroanelor " atin'" !ai rapid per$or!an%ele dorite& 6n lucrare vo! prezenta cu! o peroan"
poate "-#i ridice in'ur aptitudinile *n do!eniul 8I& 3entru aceata ete nevoie " e repare !i!ele pe care
peroana le-a pri!it *nc" de la na#tere& .te poibil " e up'rad-eze bio-o$tLare-ul at$el ca peroana *n
cauz" " reu#eac" " ob%in" !a7i!ul din poten%ialul "u privind piona;ul pi/ic& 3entru aceata, ete nevoie
de o erie de intru!ente care vor realiza inter$a%a cu ve/iculul bio$izic, at$el ca " $ie poibil 8I& A
*n%ele'ere e7act" a c!pului bio$izic, care ac%ioneaz" ca o conduit" pentru in$or!a%ia 8I& ete necear"
at$el ca peroana *n cauz" " $ie capabil" " *n%elea'" realitatea cuantic", pe care o!ul !odern nu o poate
i!%i&
6n 8I, c!pul latent bio$izic Cnu!it de biolo'i c!pul !or$o'eneticE trebuie " e dezvolte pn" la
un punct *n care el devine con#tient de ceea ce-l *ncon;oar"& 4r& 8upert S/eldra<e, valori$icnd ideile ale
privind c!purile bio$izice care *ncon;oar" or'ani!ul, a elaborat teorie, rezonanei morfice. 6n aceat"
teorie, corpuri !or$o'enetice !ediaz" #i controleaz" dezvoltarea #i evolu%ia creaturilor vii #i le tabile#te
caracteriticile care vor $i trecute ur!a#ilor& 4ac" cineva reu#e#te " $ac" acete c!puri !or$o'enetice "
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 38
$ie con#tiente de !ediul *ncon;ur"tor, e vor putea tabili bazele pentru 8I& -ceata ete con#tiin%a pri!ar"&
Cururile de 8I a!ericane, care nu pornec de Ia *n%ele'erea acetor procee bio$izice, luate @2 ore pe zi, 7
zile din "pt"!n", au nevoie de ti!pul a @8 luni pentru a incalcula autocon#tien%a c!purilor bio$izice de
care ete nevoie *n 8I& 6n%ele'erea proceelor invocate per!ite reducerea acetei perioade prin ob%inerea
unor !etode !ai e$iciente de a!pli$icare a c!pului bio$izic natural pre tarea cnd aceta ete con#tient de
ceea ce e *nt!pl" *n ;urul "u& Cnd e a;un'e *n acet punct, c!pul bio$izic poate $i tri!i de la operator
" e7a!ineze locuri *ndep"rtate, 8I ete atunci poibil&
8I a $ot de !are $olo tr"!o#ilor no#tri *n activit"%ile lor de vn"toare, adunare #i cule'ere a
$ructelor, r"d"cinilor etc& In"torii care puteau '"i #i dobor* ani!alele, prin elec%ia natural", aveau #ane
!ai !ari " upravie%uiac"& 4e aceea, vn"torii care poedau pi-'ene erau electa%i natural "
upravie%uiac" printr-un proce natural& 4atorit" acetui trecut pi-'enele au crecut *n acea perioad"&
Adat" cu dezvoltarea a'riculturii, aceat" preiune electiv" a *ncetat " !ai $ie i!portant"& -t$el culturile
2dezvoltate9, a#a cu! ete a noatr", au pierdut pi-'enele& -bori'enii din -utralia #i bo#i!anii din de#ertul
Cala/ari, care !ai tr"iec *nc" *n .poca de 3iatr", !ai p"treaz" acete aptitudini 8I pentru o bun" parte din
popula%ie&
-rderea #i perecutarea vr";itoarelor *n .vul =ediu au deelectat pi-'enele la $e!eile din Iet,
$"cndu-le !ult !ai rare& Se pare c" b"rba%ii din .uropa unt !ult !ai dota%i dect $e!eile *n do!eniul 8I&
-lte culturi care nu au perecutat vr";itoarele prezint" per$or!an%e 8I, !ai dezvoltate *n rndul popula%iei
$e!inine& -ceata deoarece -a contatat c" $e!eile au predipozi%ii de pi-a!pli$icare, caracteritice e7ului
$e!inin&
Nu!ai culturile care n-au perecutat peroanele cu abilit"%i paranor!ale au p"trat un nivel ridicat de
pi-'ene& Indienii nord-a!ericani au venerat abilit"%ile paranor!ale, at$el c" ace#tia au contituit un depozit
valoro pentru acete 'ene, *n ti!p ce europenii le-au ditru&
5ota Fniune Sovietic" a e$ectuat cercet"ri *n do!eniul pi-'enelor $oarte !ul%i ani, *n ti!p ce *n anii
@97H, a!ericanii de-abia de!arau cercet"rile 2pentru c" a#a $"ceau co!uni#ti9& Cercet"rile acetora din ur!"
e bazau pe peroane dotate cu calit"%i pi/ice #i pe $eno!enele #i !etodolo'ia NeL -'e& NeL -'e
reprezenta o !i#care cultural" caracterizat" prin credin%a *n re*ncarnare #i *n atrolo'ie, cu preocup"ri pentru
con#tiin%a piritual", !edita%ie, ve'etari! #i !edicin" /olitic"& Ca ur!are, a!ericanii au $ot !ai len%i *n
*ndeplinirea obiectivelor din do!eniul pi, li!ita%i $iind de !odul de 'ndire din NeL -'e, *n detri!entul
unei !etodolo'ii #tiin%i$ice& Spre deoebire de a!ericani, ru#ii au tudiat do!eniul parapi/olo'ic cu
reurele a 2H de intitute de cercetare& 3rintr-o evaluare ite!atic" a $eno!enului pi, ru#ii au *nceput "
decopere ecretele #tiin%ei paranor!ale&
3i-'enele din 'eno!ul peroanelor, care participau la curul 8I, a$ectau abilitatea acetor peroane
pentru realizarea piona;ului pi/ic& Joe =c=onea'le nu a $ot de acord cu !odul ite!atic de producere a
8I $oloit de In'o <Lann& =c=onea'le 'ndea c" pi-abilit"%ile latente e7itente *n orice peroan" erau un
$actor de cea !ai !are i!portan%" *n ob%inerea per$or!an%ei *n do!eniul 8I& .te adev"rat c" e7ita
peroane care prezint" !ari aptitudini pentru 8I& -ceata dovede#te c" o!ul are ute de !ii de ani de
e7perien%" ca vn"tor-cule'"tor, #i nu!ai cteva !ii ca a'ricultor, perioad" *n care nu -au deelectat toate
pi-'enele popula%iei&
8"zboaiele !ondiale care au cuturat .uropa au ac%ionat cu o puternic" preiune electiv" pentru
upravie%uirea celor cu pi-'ene& Fr!a#ii celor care au luptat *n r"zboi au !ai !ulte pi-'ene dect ceilal%i
au dect ar $i $ot dac" era nu!ai pace& 8evita Fortune a coniderat c" peroanele prezente *n top 5HH C.A
Cc/ie$ e7ecutive o$$icerE au o pi-intui%ie !ai !are dect !edia& 4e ae!enea ace#tia prezint" reac%ii
preco'nitive&
Cercet"rile par " indice c" e7it" pi-'ene pri!are #i ecundare& Cele ecundare unt acelea care
$aciliteaz" inte'rarea bio$izic" cu or'ani!ul #i care codi$ic" re%elele neurale cu $unc%ii !ai *nalte pentru a
realiza inter$a%a cu ener'ia bio$izic"& Cu alte cuvinte, acetea u#ureaz" co!unicarea "n4or+a7"e" *ntre
c!pul bio$izic #i creier& -cete pi-'ene ecundare realizeaz" un canal curat *ntre creier #i corpul ener'etic&
3i-'enele pri!are unt acelea care o$er" capabilit"%i de piona; pi/ic prin natura proteinelor ale c"ror
coduri le toc/eaz"& .le ac%ioneaz" ca a!pli$icatori pi/otronici, baterii bio$izice #i alte $eno!ene de
nep"trun care unt i!plicate *n procee bio$izice& .te ca #i cu! corpul unor peroane ac%ioneaz" ca
'eneratori naturali pi/otronici #i realizeaz" tocarea pi-ener'iei& Cu ct o peroan" poed" !ai !ulte pi-
'ene, cu att !ai !ult ener'ia bio$izic" ete diponibil" pentru 8I& Fnele peroane unt 'eneratoare de
ener'ie #i unt n"cute cu !a'neti! ani!al& -nton =e!er a e7plorat acet $eno!en #i l-a e7ploatat pentru
ob%inerea unor per$or!an%e de !a'neti! natural *n ecolul al PIIlI-lea&
Nivelurile !ari de tre bazal ale o!ului actual elibereaz" un torent de /or!oni #i de ti!uli electrici care
par " *nc/id" pi-'enele& -ceat" upraolicitare pn" la urin" duce la apari%ia cancerului& 3rin ur!are,
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 39
$eno!enele paranor!ale unt detul de rare #i nu prezint" repetabilitatea de care ete nevoie pentru veri$ic"ri
#tiin%i$ice& -t$el, treul ne p"treaz" 2nor!ali9&
Co!utarea pe on a abilit"%ilor latente de 8I a $ot o arcin" pe care au trebuit " o rezolve att
cercet"torii din do!eniul !ilitar ruec, ct #i cei a!ericani& 4eoarece treul inter$era cu !ecani!ul 8I
ete vital ca neuro/or!onii rela%iona%i la tre #i uprati!ularea electric" care co!uteaz" pe o$$ pi-'enele
" $ie coborte la un punct de unde " nu !ai e7ecute in/ibi%ia activit"%ii 8I& Care ete !ecani!ul prin care
treul inter$era cu 8I( S-a decoperit c" celulele creierului unt conectate direct la ite!ul i!unitar&
-tunci cnd 'radul de tre ete !are, creierul, prin cone7iunile ale nervoae #i prin inter!ediul
/or!onilor, provoac" ca o varietate de proteine rela%ionate de tre " $ie eliberate *n corp& Fnele dintre
acetea in/ib" activitatea pi-'enelor& =ai i!portant, t"rile de an7ietate nu per!it intrarea *n tarea teta,
depre care a! v"zut c" ete u#a c"tre paranor!al #i 8I&
3entru e7ecutarea pro'ra!elor 8I ete necear a e *nv"%a un nou o$tLare !ental care " devin"
!ini!e CobiceiuriE, care " provoace cre#terea raportului e!nal-z'o!ot ale pi-$eno!enelor& In'o SLann a
*nc/inat !ul%i ani *ncerc"rilor de a cre#te raportul e!nal-z'o!ot, pe care la oa!enii obi#nui%i l-a apreciat a
$i de @5T rat" a acurate%ei, ! conte7tul piona;ului pi/ic& 6nv"%area noilor !i!e pentru eli!inarea ciclului
$eedbac< ne'ativ care p"treaz" peroana *n tarea de an7ietate ete de ae!enea vital pentru ini%ierea 8I&
*nv"%area acetor noi !oduri de ac%iune d" poibilitatea celui care *nva%" te/nica 8I " intre *n tarea teta
!ult !ai repede #i !ai e$icient& Noile !i!e pot $i de $olo la incalcularea abilit"%ii 8I, avnd #i rolul de a
a!pli$ica proceul de ini%iere a 8I& 4eoarece !ulte peroane unt treante la erviciu, *nv"%area unui ite!
de !ana'e!ent al treului care va $i decri *n capitolul ur!"tor poate $i coniderat ca o pri!" etap" a
proceului 8I& -ceta dezvolt" de ae!enea #i intui%ia, pn" la 'rani%a paranor!alului& -ceat" !etodolo'ie
!ai cuprinde te/nicile de eliberare a ener'iei bio$izice, precu! #i cele de dezvoltate a abilit"%ilor 8I& Fn
ite! e$icient de $or!are a pionilor pi/ici trebuie " induc" *n tilul de !unc" al oa!enilor utilizarea
!i!elor, ceea ce va dec/ide calea ob%inerii abilit"%ilor paranor!ale& 6n !o!entul cre#terii e$icien%ei *n
!unc", r"!ne u$icient de !ult" ener'ic bio$izic" pentru 8I& 3rin includerea !i!elor nor!ale care e
creeaz" *n proceul !uncii *n antrenare pentru 8I, peroanele vor practica auto!at etapele preli!inarii ale
8I& .$ectul net al acetei per$ec%ion"ri ete *!bun"t"%ire a abilita%ilor 8I, ca #i dezvoltarea inteli'en%ei #i a
reziten%ei la e$ort&
=etoda cine!a ete indicat" pentru cur"%area !in%ii unei peroane utiliznd 8I ca i!a'ini *n
!i#care, -plicarea acetei !etode ete paul al doilea care ur!eaz" pentru intrarea *n tarea teta& -tunci
cnd e ur!"re#te un ecran de cine!a, noi *ncet"! " ne !ai vorbi! nou" *n#ine, el e co!ut" pe o$$
dialo'ul intern, ne*ncetata convera%ie !ental" pe care o ave! *n capul notru& :ini#tea !ental" ete un al
doilea ini%iator al 8I Cpri!ul ete de obicei rela7area, prin utilizarea te/nicilor de !ana'e!ent al treuluiE&
-ten%ia direc%ional" reprezint" utilizarea direct" a percep%iei #i a i!a'inilor !entale pentru tudierea
8I& Cur"%area !in%ii prin $ocalizarea aten%iei direc%ionale aupra i!a'inilor !entale ete cel !ai puternic
!i;loc de dezvoltare a 8I& -ten%ia direc%ional" ete i!ilar" unui laer !ental care $ocalizeaz" con#tienta
*ntr-o raz" coerent", care poate utiliza *n *ntre'i!e in$or!a%ia adu" de corpul bio$izic *n ti!pul 8I& Adat"
direc%ional" aten%ia, aceata poate $i utilizat" pentru pionarea unor loca%ii a$late la !are dep"rtare& -ten%ia
direc%ional" e va dicuta !ai departe *n capitolul 5&
Spionii pi/ici a!ericani au decoperii c" abilitatea de a vedea la ditan%" a lunei cnd $"ceau parte
dintr-un 'rup a!pli$ica aceata& Cu ct erau !ai !ul%i pioni pi/ici *n"rcina%i cu o anu!it" arcin", cu att
cre#tea abilitatea de 8I& Cre#tea $oarte !ult rezolu%ia i!a'inilor ob%inute cu att !ai !ult cu cal era !ai
!are nu!"rul pionilor pi/ici& Cu ct 'rupul era !ai adaptiv #i dipunea de ener'ie bio$izic" !ai !are, cu
att cre#tea poten%ialul paranor!al& 3entru cre#terea poten%ialului paranor!al, ru#ii $oloeau 'eneratoare
pi/otronice& -!ericanii, *n c/i!b, ub aupiciile CI-, $oloeau *n acela#i cop 'rupuri !ari de oa!eni
care lucrau *!preun" pentru 8I& -ceata e datora $aptului c" acete c!puri bio$izice individuale au
calitatea de a e contopi *ntr-un !are c!p bio$izic, care era !ai !are dect u!a p"r%ilor contituente&
-cet c!p bio$izic de 'rup putea dep"#i retric%iile 345& 345 C3aranor!al 4a!pin' 5ieldE reprezint" pi-
c!pul deoebit de puternic calculat *n popula%ie de c"tre cei ce de%in puterea pentru a reduce abilit"%ile
paranor!ale& -t$el e ob%ine un 8I !ult !ai dezvoltat& 4avid =ore/oue, *n cartea a 1z"oinicul psiic,
vorbe#te c" prin at$el de !i;loace -a a;un la o acurate%e de 8H T& 3rin conectarea pionilor pi/ici
a!ericani pentru opera%iuni 8I, pionii pi/ici *#i conectau c!purile bio$izice pentru a produce un e$ect de
'rup abilit"%ilor paranor!ale&
S-a obervai c" odaia cu prelun'irea activit"%ii 8I de 'rup cre#te acurate%ea 8I& -ceata deoarece
c!purile bio$izice ale !e!brilor individuali e 2coalizeaz"9 *ntr-o 2!inte9 a 'rupului uni$icat& 8I,
a!pli$icat de 'rup, cre#te c!pul bio$izic al $iec"rui pion $izic, de la $unc%ionarea a !or$o'enetic" latent"
la con#tienta aupra !ediului Ccon#tiin%a pri!ar"E, atunci cnd e pot de$"#ura activit"%i 8I&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental DH
6n ti!pul liber, -a $oloit 8I de 'rup de c"tre pionii pi/ici a!ericani pentru a ur!"ri ARN-uri #i
pentru a e7plora divere ituri de pe 'lob au din a$ara a& Ji! =arr *n cartea a *genda strinilor
$urnizeaz" !ulte "n4or+a7"" *n aceat" direc%ie&
.$ectul 2cea de a uta !ai!u%"9 ete o binecunocut" anecdot" depre r"pndirea !i!elor prin
in$luen%are de la ditan%"& Cu c%i !ai !ul%i oa!eni practica o !i!" Co activitate obi#nuit" au o ac%iuneE, cu
att !ai u#oar" devine pentru 'rup& .te un $eno!en obervat ca e7it" un pra' al nu!"rului de peroane au
de ani!ale care $oloec aceea#i !i!", dup" care !i!a devine obicei pentru *ntrea'a ra" au pecie& Cel
!ai bun e7e!plu ete cel cu !ai!u%a ;aponez" care a *nv"%at " pele niipul de pe orezul "lbatic *n !are&
-l%i !e!bri ai tur!ei au copiat aceat" !i!"& Adat" ce o @HH de !ai!u%e au *nv"%at aceat" ac%iune, !i!a
repectiv" a ap"rut *n !od !iraculo #i pe alte inule, $oarte dep"rtate $a%" de inula de ori'ine a !i!ei&
-ceata -a *nt!plat c/iar la !ai!u%e care nu -au v"zut #i care nu au intrat *n contact&
.$ectele c!pului bio$izic #i interac%iunea a cu c!purile altor !e!bri ai peciilor par " indice c"
atunci, cnd e a;un'e la un nu!"r u$icient de !are de c!puri bio$izice, care apar%in unui 'rup unde -a
*nv"%at o !i!" nou", orientarea pre aceat" !i!" e r"pnde#te prin telepatie pontan"& -ceata ete
valabil" #i pentru 8I& Cu ct unt !ai !ul%i practican%i ai 8I, cu att le ete altora !ai u#or " *nve%e
aceat" activitate& 3ri!ii pioni pi/ici a!ericani petreceau @2 ore pe zi, 7 zile din "pt"!n", ti!p de @8
luni, " *nve%e 8I& -ceat" perioad" -a redu *n prezent la 6 luni& 4e ae!enea, per$or!an%ele de acurate%e
care e ob%in *n prezent unt !ai bune dect la pri!ii curan%i& 8I a devenit !ai u#or de *nv"%at datorit"
e$ectului 2cea de-a ut" !ai!u%"9& 6n viitor !ult !ai !ulte peroane vor $i capabile " practice cu ucce
piona;ul pi/ic #i cu o !ai !are acurate%e&
.S3 a!pli$icat" de 'rup #i telepatia pot, de ae!enea, " a!pli$ice pi-aptitudinile latente ale unei
peroane, *n cadrul 'rupului, 8I e dezvolt", iar c!pul bio$izic al individului e a!etec" cu al 'rupului,
ceea ce conduce la a!pli$icarea proceului& -!pli$icarea de 'rup a c!purilor bio$izice per!ite c!pului
bio$izic individual " e dezvolte din tarea latent" C$unc%ionarea !or$o'enetic"E, pn" a;un'e " e realizeze
ceea ce *l *ncon;oar" Ccon#tienta pri!ar"E& =ult !ai trziu e poate " devin" autocon#tient Ccon#tient" de
nivel *naltE, atunci cnd 8I, telepatia #i percep%ia e7traenzorial" C.S3E devin obi#nuite& -tunci cnd c!pul
bio$izic al peroanei p"r"e#te !intea 'rupului, aceta *#i pierde tarea a!pli$icat", dar r"!ne cu
dezvoltarea con#tientei naturale& Continuarea practicii de a!pli$icare de c"tre 'rup a 8I, telepatiei #i .S3
conduce la o accelerare a acetei dezvolt"ri, u%inut" prin !intea 'rupului& -t$el peroanele individuale pot
a;un'e la !a7i!u! de per$or!an%e privind pi-'enele lor *n cteva luni, nu *n ani cu! -ar a;un'e prin alte
!etode&
6n plu, 'eno!ul poate " e c/i!be *n ur!a Sectelor c!pului bio$izic, at$el c!pul bio$izic
a!pli$icat de 'rup poate $i utilizat pentru c/i!barea !aterialului 'enetic al 'rupului pentru dezvoltarea
unor noi pi-'ene, Sau, cu! au ac%ionat ovieticii, pentru a in$luen%a de la ditan%" alte peroane,
*!boln"vindu-le& 3rin at$el de =etode, curan%ii pi-de$icien%i pot a;un'e la o pi-$unc%ionare opti!"& 3rin
aceat" te/nolo'ie, orice peroan" poate $i antrenat" *n do!eniul piona;ului pi/ic, indi$erent de !aterialul
'enetic cu care ete ini%ial dotat&
-cete !etode au $ot $oloite *n intitutele de cercet"ri *n do!eniul pi ale $or%elor ar!ate ale
!arilor puteri, precu! #i de corpora%ii i!portante cu! ar $i SonK& .$ectele !en%ionate anterior e7plic" cu!
orice 'rup de peroane poate utiliza 8I au .S3 ca un intru!ent *n cercet"rile ale au pentru a provoca
c/i!b"ri $iziolo'ice *n bene$iciul "n"t"%ii #i al lon'evit"%ii&
8I -a dovedit deoebit de util *n ob%inerea unor in$or!a%ii care nu ar $i $ot poibil " e ob%in" prin
alte !i;loace& Noua !etodolo'ie care va $i prezentat" *n continuare va $i de $olo peroanelor care practic"
C8I& prin tilul $oloit de a!ericani au prin tilul ruec, .8I&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental D@
CAPITOLUL I;
CUM POI DEPRINDE SINGUR METODELE DE ;EDERE LA DISTAN
<
6n continuare, prezent"! un '/id co!plet de *nv"%are a 8I& 6n SF- cururile de 8I cot" *ntre
@&HHH #i 7&HHH de dolari pe "pt"!n", iar durata antrena!entului ete de 6 luni& Sunt prezentate protocoalele
care per!it publicului lar' acceul la 8I, $"r" proble!e deoebite de pre%& Sunt prezentate ele!entele C8I
CControlled 8IE, proprii ite!ului a!erican de antrena!ent& Se !er'e *n" !ai departe prin prezentarea
protocoalelor avanate rue#ti de .8I Ce7tended 8IE& -cetea din ur!" unt, e pare, cele !ai avanate
protocoale de 8I e7itente pe pia%"& Cele ce ur!eaz" unt cuprine *n cururile co!paniei 3=S C3aranor!al
=ana'e!ent SKte!E, $ir!a celebrului Bi! 8i$at care pre'"te#te peroane pentru piona; pi/ic& -ceat"
$ir!" ete de $apt pri!a care a $ot *n$iin%at" cu acet cop *n .uropa& 3=S o$er" #i cururi 8I prin
coreponden%", care *i a;ut" pe curan%i " a;un'" *n tarea teta de con#tient" necear" .8I $"r" a e recur'e
la !a#ini bio$eedbac<, ci nu!ai puterea !in%ii&
C8I - vederea la ditan%" controlat"
C8I a $ot dezvoltat la SBI de c"tre In'o SLann& -ceta dec/ide o $ereatr" din tarea de con#tient"
nor!al", tarea beta, pre ubcon#tient #i incon#tient, din care 8I poate deveni poibil& 3rotocoalele
ite!atizate unt neceare pentru a $ocaliza !intea con#tient" aupra corpului bio$izic, care produce 8I&
Cercet"torii a!ericani nu $oloec acet corp bio$izic e7itent *n orice peroan", prin ur!are !etoda lor ete
!ai pu%in e$icient"& 4eoarece conenul co!un al t"rii de a $i con#tient au c!pul paranor!al C345,
3aranor!al 4a!pin' 5ieldE, ete *n *ntre'i!e opera%ional *n a$ara t"rii teta, C8I ete *ncetinit prin
$eedbac<-ul ne'ativ care *ncearc" " elibereze paranor!alul din realitate& 3rotocoalele ite!atizate devenite
ritualuri unt prin ur!are neceare pentru a p"tra dec/i" $ereatra pi/ic" pre c!pul bio$izic& C8I ete
o !etod" in$erioar" .8I& -ceata deoarece *n C8I pionul pi/ic lupt" *n !od contant cu 345, *n ti!p ce
*n .8I e$ectele 345 au $ot #tere de c!pul bio$izic al 3"!ntului, cu care pionul $izic ete *n rezonan%"&
ER; = /ederea la d"!'an71 e('"n!1
6n .8I, pionul pi/ic ete antrenat " intre *n tarea teta& 6n aceat" tare, $ereatra pi/ic" pre
c!purile bio$izice ete dec/i" lar', devenind at$el o u#" c"tre acete c!puri& Spionii pi/ici !ilitari,
cu! unt 4avid =ore/oue #i Joe =c=onea'le, au $oloit .8I pentru vedere la ditan%" #i pentru biloca%ie&
-ceata din ur!" ete o tare de 8I analo'" unui vi lucid, *n care pionii pi/ici e i!t ca #i cnd ar $i *n
realitate *n ite-ul obiectivului&
6n .8I de tip ruec, ru#ii $iind con#tien%i de c!purile bio$izice, utilizeaz" pi/otronica pentru a
a!pli$ica corpul ener'etic pentru o biloca%ie a!pli$icat"& -ceata ar $i analo' cu trezirea *ntr-un corp care
vieaz", e7itnd *n prezent ca un c!p de ener'ie *ntr-o alt" loca%ie& 3"#ind *n corpul bio$izic e per!ite nu
nu!ai .8I, dar #i perceperea de la ditan%" #i, !ai i!portant, in$luen%area la ditan%", de care ru#ii erau
obeda%i& 8u#ii unt *nc" lideri !ondiali *n toate do!eniile pi& 4e ae!enea, unt e7per%ii lu!ii *n uciderea
la ditan%"&
3entru a *ncepe dicu%ia aupra protocoalelor 8I, prezent"! *n continuare o veriune i!pl" de
C8I, care e poate $oloi *nainte de o veriune clonat" a .8I ru&
Pro'o,oale CR;
Iat" protocoalele C8I care unt rezultatul !uncii lui In'o SLann, tat"l a!erican al 8I&
.asul l, atunci cnd o peroan" intr" *ntr-o eiune 8I #i i e dau coordonatele obiectivului, een%a a
ceea ce ete v"zut e ob%ine *ntr-o ideo'ra!"& 3e !"ura de$"#ur"rii eiunii, i!a'inile vizuale parvin, iar *n
$inal in$or!a%ia analitic"& In$or!a%ii analitice de tipul 2eu cred c" &&&9 trebuie evitate pn" la $r#itul eiunii&
:a *nceput trebuie " e dipun" de o bucat" de /rtie #i un creion& Se vizualizeaz" dec/iderea unei $eretre
pi/ice pre obiectiv, care ete de$init prin coordonatele de pe /art"& Fn aitent care va $urniza $oto'ra$ii
nu!erotate *n plicuri *nc/ie va putea $i $oloit ca olu%ie de rezerv"& In !o!entul cnd pionul pi/ic a
2
Conform algoritmilor metodei specialistului Tim Rifat.
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental D2
vizualizat $ereatra pi/ic" cu oc/ii !in%ii, aceta va *ncepe " c/i%eze pe /rtie ceea ce vede& :iniile #i
curbele deenate unt in$luen%ate #i de ceea ce aceta i!te& -ceta nu trebuie " e 'ndeac" la ceea ce
vede, ci trebuie " c/i%eze pri!ul lucru care *i vine *n !inte&
.asul LH per!ite ca datele vizuale #i ob%inute din i!%uri " intre *n con#tiin%" prin $ereatra pi/ic"
dec/i" pre obiectiv& 4atele brute din enzoriu! Clocul din creier care prelucreaz" enza%iileE care
*n'lobeaz" percep%iile pionului pi/ic ur!eaz" a $i prelucrate $"r" vreun 'nd con#tient depre ceea ce poate
au nu poate $i&
Spionul pi/ic prive#te prin $ereatra pi/ic"& Se ob%in i!a'ini i!per$ecte cu u!bre #i $or!e, *no%ite
de unete ciudate& -cetea nu trebuie " $ie analizate, ci nu!ai litate& 4e ae!enea, e liteaz" #i pri!ele
!irouri, 'uturi au date tactile care e pri!ec ca i!preii& -poi e *n'"duie i!a'inilor !ai puternice "
intre *n percep%ie& 4e abia *n $inal vin cele !ai puternice date, i!a'inile cele !ai clare& -cetea adncec
celelalte in$or!a%ii percepute la *nceput&
.asul $H introduce di!enionalitatea& A privire 'eneral" aupra percep%iilor 8I ete pu" *ntr-un
conte7t !ai lar'& -ceata i!plic" deenarea !ai !ultor i!a'ini din care e poate ale'e cea opti!"&
:ucrurile unt *ntructva ae!"n"toare cu !unca unui pictor care e$ectueaz" o erie de deene i!ple aupra
i!a'inilor pri!ite prin $ereatra pi/ic"& -cetea unt pue *!preun" cu e!nalele percepute *n 3aul 2&
.asul JH *n care e e$ectueaz" lite cu i!pactul e!o%ional #i etetic al lucrurilor care vin *n eiunea
8I& Fr!eaz" tan'ibilele #i intan'ibilele depre care ete con#tient c" e7it" *n obiectiv, cu! ar $i 2de le!n9
au, repectiv, 2patoral9N apoi, trebuie analizat" aceat" lit" de e!nale percepute #i e deeneaz" ceea ce -
a ob%inut *n 3aul 3& Se criu i!%"!intele care -au ob%inut din acete e!nale Ccare au $ot ob%inute prin
$ereatra pi/ic"E ln'" acetea& :ita e co!pleteaz" at$el ca " e7pri!e ct !ai e7act obiectivul 8IN
in$or!a%ia analitic" ob%inut" va $i prelucrat" pentru a ob%ine 2c/i%a analitic" $inal",& -ceat" in$or!a%ie a
oit odat" cu toate celelalte in$or!a%ii *n cadrul eiunii 8I& Se *ncrie ceea ce crede pionul pi/ic c" vede
*n concordan%" cu e!nalele percepute #i di!enionalitatea&
.asul MH e *ncearc" *!bun"t"%irea rezolu%iei 8I& 6n aceat" etap" pionul pi/ic !editeaz" aupra
$eretrei pi/ice #i vizualizeaz" !"rirea aceteia pentru a produce un canal !ai clar aupra obiectivului&
-ceta *#i i!a'ineaz" venirea unor noi i!a'ini, percepute #i *n%elee clar& Se reiau pa#ii l pn" la D, de data
aceata cu o !inte proap"t"&
.asul N; *n care e e7ploreaz" i!a'inea tridi!enional" a obiectivului prin elaborarea unor !odele&
Se poate utiliza platilin", niip au r!"&
CR; +on"'or")a'
6n cele ce ur!eaz" prezent"! protocoalele pentru C8I !onitorizat& A peroan" '/ideaz", !onitorul,
alta peroan" care ia parte la 8I& =onitorul au '/idul direc%ioneaz" pionul pi/ic c"tre obiectiv #i *i pune o
erie de *ntreb"ri&
.rotocoale pentru derularea 1! monitorizat
] A peroan" va $i !onitorul, iar alta va $i pionul pi/ic&
] =onitorul prezint" o $oto'ra$ie pe care pionul nu o vede pn" la $r#itul eiunii,
] Se rela7eaz"& 4ac" unt di$icult"%i *n rela7are e vor $oloi protocoalele de rela7are din ur!"torul
para'ra$1
] Spionul pi/ic r"punde la *ntreb"rile pue de !onitor aupra $oto'ra$iei& =onitorul nu trebuie "-l
conduc" pre identi$icarea a ceea ce reprezint" $oto'ra$ia, ci !ai de'rab" trebuie " *nre'itreze ce pune el&
3entru a ob%ine !ai !ult" in$or!a%ie de la pionul pi/ic, !onitorul 3oate " $i7eze un anu!it punct de la
care *ncep alte erii de *ntreb"ri& =onitorul pune apoi o alt" erie de *ntreb"ri *n copul de a e7tra'e de la
pionul pi/ic ct !ai !ulta in$or!a%ie&
E(e+l. de l"!'1 de 5n're*1r" &" r1!.n!.r"
a& 6ntrebare CUE1 Abiectivul ete lu!inat au
*ntunecat(
8"punC-@E1 3are a $i *ntunecat&
8"pun pentru un alt obiectivC-2E1 Fn peia; de#ertic&
b& 6ntrebare CUE1 Abiectivul ete *ncon;urat de obiecte(
C-@E1 I"d o vale *ncon;urat" de obiecte&
C-2E1 A ca!er" *!pre;!uit" de pere%i&
c& CUE1 Abiectivul ete *ntr-o ca!er"(
C-@E1 Nu&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental D3
C-2E1 .te un bunc"r ubteran&
d& CUE1 6n obiectiv unt obiecte(
C-@E1 -r putea $i ni#te vaci pe o p"#une&
C-2E1 .7it" cteva calculatoare *ntr-un bunc"r ubteran&
e. CUE1 .7it" reprezent"ri 'ra$ice *n acel loc(
C-@E1 Nu&
C-2E1 -r putea $i !onitoare care indic" rularea unui pro'ra! !ilitar, e7itnd "'e%i #i ni#te
$ul'er"turi pe acetea&
f. CUE1 .7it" vreo parte a obiectivului care !i#c"(
C-@E1 Nu&
C-2E1 -r putea $i un tren care e deplaeaz" *ntr-un tunel ubteran au un dipozitiv dintr-o $abric" de
bo!be nucleare cu! ar $i ultracentri$u'ele&
'& CUE1 Ce culori i!%i(
C-@E1 -r putea $i iarb" verde *ntr-o cen" patoral"&
C-2E1 Containere dintr-un !etal 'ri&
/& CUE1 Ce unete auzi(
C-@E1 Intul u$lnd printre arborii unei p"duri&
C-2E1 -r putea $i %ipetele unor ani!ale in$ectate *ntr-un laborator pentru ar!e biolo'ice dintr-un
co!ple7 ubteran&
i& CUE1 Ce creaturi vezi *n zon"(
C-@E1 3e c!p ar putea $i vaci #i oi&
C-2E1 Savan%i *n laborator&
;& CUE1 Abiectivul ete $"urit de o!(
C-@E1 Nu, ete o cen" patoral"&
C-2E1 4a, pare a $i un #ir de pe#teri $"cute de o!&
<&CUE1 :ocul ete plat au e7it" obiecte *nalte care do!in" cena(
C-@E1 Scena pare a $i *ntr-o vale&
C-2E1 Co!ple7ul ubteran ete acun ub un !unte&
l&CUE1 .7it" !ulte obiecte de acela#i $el, *n acel loc(
C- @E1 .7it" !ul%i arbori #i o !ul%i!e de vaci #i oi&
C-2E1 -r putea $i o !ul%i!e de ilozuri cu rac/ete nucleare au biolo'ice, precu! #i un #ir de piloni
electrici care intr" ub p"!nt&
!& CUE1 .7it" intru!ente !ecanice *n locul repectiv(
C-@E1 Nu&
C-2E1 -r putea $i avioane de vn"toare Su/oi 27 au ec/ivalentul lor c/inezec la o baz" aerian" din
apropiere& -r putea $i un co!ple7 ubteran de ar!e biolo'ice au nucleare&
n& CUE1 .7it" linii drepte, dru!uri, tr"zi au alte borne(
C-@E1 Nu, nu!ai un ru care e var" *ntr-un lac *n centrul cenei patorale&
C-2E1 -r putea $i un aeroport, o #oea, un tunel lun' de acce *n ubteran au tuneluri de aeriire&
o& CUE1 Ce $or!e de relie$ do!in" cena(
C-@E1 Scena ete do!inat" de lacul din centru&
C-2E1 -r putea $i ni#te !un%i&
p& CUE1 Abiectivul ete ubteran(
C-@E1 NF&
C-2E1 -r putea $i un co!ple7 ubteran au ilozuri de rac/ete&
r& CUE1 Ce $lor" #i $aun" do!in" cena(
C-@E1 :acul ete *ncon;urat de o p"#une #i p"dure&
C-2E1 =un%ii unt *ncon;ura%i de de#ert, ub !un%i ete co!ple7ul ubteran&
& CUE1 Scena con%ine cl"diri(
C-@E1 Nu&
C-2E1 -r putea $i uria#ul co!ple7 c/inezec ubteran, pentru ar!e nucleare #i biolo'ice care
depoziteaz" ar!e *ndreptate contra SF-&
t& CUE1 Intr" *n obiectiv #i raporteaz" ceea ce vezi&
C-@E1 -ltceva nu !ai v"d&
C-2E1 .te un depozit c/inezec ubteran de ar!e nucleare #i biolo'ice&
O Spionul pi/ic deeneaz" ceea ce ob%ine din activitatea a aupra obiectivului pe o bucat" de /rtie&
In e7e!plul anterior, -@ a $ot o cen" patoral", cu un lac *n centru, *ncon;urat de o p"#une cu vaci, precu!
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental DD
#i o alt" p"#une cu oi, cu o p"durice *ntre cele dou" p"#uni& -2 a $ot un co!ple7 !ilitar c/inezec a$lat *ntr-
o zon" untoa"&
] Se tra' concluziile aupra activit"%ii de$"#urate& Se repet"
activit"%ile anterioare cu o alt" $oto'ra$ie, iar cele dou" peroane
*#i c/i!b" rolurile&
Red.,erea nivelului de tre pentru de!ararea 8I
Streul inter$era puternic cu !ecani!ul de 8I& 4e aceea ete o condi%ie necear" ca nivelul de tre
" $ie ct !ai ;o, pn" la un punct de la care nu co!uteaz" pe o$$ pi-'enele& 3rin acet !i;loc individul
devine con#tient de c!pul ener'etic $oloit pentru 8I&
6n aceata ec%iune prezent"! un ite! de control al treului& 3rin utilizarea acetui ite! e
induce tarea teta de con#tient" de care ete nevoie pentru 8I& 3entru a *ncepe dicu%ia privind c"derea
rit!urilor creierului #i intrarea *n tarea teta, e prezint" *n continuare cteva protocoale de rela7are&
.rotocoale de rela9are pentru 1!
@& -#eaz"-te pe pat&
2& Iizualizeaz"-%i piciorul&
3& I!a'ineaz"-%i ca to%i !u#c/ii piciorului unt rela7a%i&
D& Iizualizeaz"-%i 'leznele&
5& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii 'leznelor unt rela7a%i&
6& Iizualizeaz"-%i 'a!bele&
7& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii 'a!belor unt rela7a%i&
8& Iizualizeaz"-%i 'enunc/ii #i coapele&
9& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii pieptului #i patelui devin rela7a%i&
@H& Iizualizeaz"-%i partea de ;o a corpului&
@@& I!a'ineaz"-%i ca to%i !u#c/ii din abdo!enul in$erior
devin rela7a%i&
@2& Iizualizeaz"-%i pieptul #i patele&
@3& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii pieptului #i patelui devin rela7a%i&
@D& Iizualizeaz"-%i bra%ele&
@5& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii bra%elor devin rela7a%i&
@6& Iizualiz"-%i cea$a&
@7& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii ce$ei devin rela7a%i&
@8& Iizualiz"-%i capul&
@9& I!a'ineaz"-%i ca to%i !u#c/ii capului devin rela7a%i&
2H& I!a'ineaz"-te pe o pa;i#te *nverzit"&
2@& Iizualizeaz" iarba& -ude pa"rile cntnd& Si!te oarele pe pielea ta, p"!ntul ub corpul t"u&
=iroae iarba&
22& Iizualizeaz" necazurile tale ie#ind din corpul t"u #i evaporndu-e *n lu!ina oarelui&
23& Si!te oarele c" *%i u!ple corpul cu ener'ia care *%i pal" toate an7iet"%ile pe care le-ai acu!ulat&
2D& Spune-%i c" te i!%i !ai bine dect oricnd&
25& I!a'ineaz"-%i e7perien%ele ne'ative care %i-au creat an7iet"%ile&
26& Iezi vaporii ne'ri din acete an7iet"%i care unt e7pulza%i din corp #i care unt *nlocui%i cu
i!%"!inte pozitive cu! ar $i dra'otea&
27& -le'e un i!%"!nt nou pozitiv, iar apoi o tare !ental" pozitiv"& Rilnic, repet" i!%irea noilor
e!o%ii pozitive& Iizualizeaz"-le cu! eli!in" vec/ile t"ri de an7ietate& -cete noi e!o%ii pozitive vor $i
le'ate acu! de practica 8I& -t$el e va 'enera un ciclu $eedbac< pozitiv& Cu ct practici !ai !ult 8I cu
att !ai bine te vei i!%i&
6n continuare prezent"! !odul *n care an7ietatea a$ecteaz" 8I, detaliind treul, an7ietatea #i t"rile
!entale ale popula%iei&
Efectele stresului aspra corpului, creierului i RV
Cercet"rile erioae privind i!plicarea $eno!enelor paranor!ale unt *nc" *n $aza de *nceput *n vet&
=ul%i avan%i re$uz" " cread" c" paranor!alul e7it", indi$erent de probele adue *n $avoarea e7itentei
acetuia& Botu#i 92T din !arele public crede *n e7iten%a unor $eno!ene paranor!ale, dup" cu! a eviden%iat
un onda; recent din =area Britanic& S"n"tatea noatr" #i !odul de via%" pot $i radical *!bun"t"%ite printr-o
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental D5
erie de !i;loace care deriv" din cercet"rile aupra r"zboiului paranor!al *ntreprine de uperputeri& =ulte
dintre cercet"rile privind prelun'irea vie%ii oa!enilor deriv" din tudiile privind bio$izica din patele 8I #i
unt aociate cu utilizarea cercet"rilor privind r"zboiul paranor!al&
8I e bazeaz" pe pre!iza c" o peroan" poate "-#i proiecteze con#tienta *n a$ara corpului& -ceat"
idee nu ete acceptata de !anualele de pi/iatrie, care conider" c" 2toate 'ndurile #i $unc%iile !entale unt
bazate pe proceele electroc/i!ice din creier9& -ceat" aer%iune vine *n" *n contradic%ie cu proiectele de
cercetare paranor!al" care au $ot elaborate *n SF- #i 8uia&
Arme cu microunde pentru controlul mintii folosite n Marea ritanic
3ro'ra!ele trict ecrete de controlul !intii au *nceput, *n prezent, " a$ecteze *ntrea'a popula%ie&
.7it" 3robe care de!ontreaz" c" erviciul de ecuritate en'lez =@5 $oloe#te pe car" lar'" aparate de
!icrounde aupra cercet"torilor #tiin%i$ici, activi#tilor #i $i'urilor publice, cu copul de in$luen%are
electronic" a co!porta!entului au c/iar de ucidere al acetora& -cete te/nici au $ot decoperite de
ovietici *n anii @96H #i au $oloite *!potriva a!ericanilor la *nceputul anilor @97H& Se pare c" erviciile de
in$or!a%ii en'leze#ti ar $i *ncercat " *ntreac" realiz"rile rue#ti *n do!eniul r"zboiului pi/ic&
.te cunocut c" radia%ia .= #i c!purile !a'netice pot $i $oloite pentru *!bun"t"%irea t"rii de
"n"tate, atunci cnd e $oloec $recven%ele, a!plitudinea #i puterea c!pului adecvate& Botu#i apectele
privind *!bun"t"%irea t"rii de "n"tate prin aplicarea !icroundelor .:5-!odulate nu au $ot niciodat"
cercetate prin nici un proiect 'uverna!ental ecret au neecret& S-a de!ontrat c" acete unde *n condi%ii
bine deter!inate realizeaz" e7cita%ia creierului, prin e!nalele coerente pe care le cauzeaz", care produc
e$ecte peci$ice *n do!eniul co!porta!entului u!an& 3rintre acete e$ecte !en%ion"!1 cre#terea i!unit"%ii
corpului, inducerea enza%iei de bine, de con$ort #i de $ericire& In locul acetora, au $ot e$ectuate cercet"ri
privind controlul !in%ii unor peroane #i a!enin%area vie%ii acetora de-a lun'ul a @8 ani de 'uvernare
conervatoare pn" *n @997, iar dup" aceata au $ot continuate pe ti!pul laburi#tilor *ntr-un #i !ai !are
ecret& In prezent, *n =area Britanic $unc%ioneaz" un pro'ra! de control al !in%ii cu !icrounde care
$oloe#te !arele public #i ete independent de controlul 'uverna!ental, care utilizeaz" =I5 ca poli%ia lor
ecret"&
S'"l.l de /"a71 +odern 4a,e oa+en"" *olna/"
Fn raport al Ar'aniza%iei =ondiale a S"n"t"%ii prevedea c", *n anul 2H2H, un $ert din popula%ia lu!ii
nu va $i "n"toa"& A!ul !ode! tr"ie#te *ntr-un tre per!anent, att al corpului, ct !ai ale al !in%ii, care
*l conduce pre ditru'ere& 3racticarea 8I -a contatat c" produce c"derea nivelului de tre, deoarece
nu!ai *n acete condi%ii abilit"%ile paranor!ale e pot !ani$eta&
Streul nu nu!ai c" inter$era cu !ecani!ele de 8I, dar inter$era, de ae!enea, cu ite!ul notru
de i!unitate #i cu alte procee biolo'ice& Cercet"ri recente, revelate *n =eC /cientist, arat" c" treul u!an
provoac" c"derea reziten%ei la otr"vuri de @&HHH de ori& Sindro!ul 8"zboiului din >ol$ a $ot e7acerbat
prin nivelul *nalt al treului olda%ilor, care a per!i inecticidelor or'ano$o$orice #i in;ec%iilor antidot la
'azele, care ac%ionau aupra ite!ului nervo, care li e d"deau, " treac" bariera corp-creier, cu rezultatele
neurolo'ice ne$ate care au ur!at& 3rin ur!are, ete vital ca nivelul de tre #i an7ietatea " $ie coborte
pentru a e evita uperenzitivitatea la a'en%ii c/i!ici !oderni de care unte! per!anent a'rea%i, care
provoac" o 'a!" !are de necazuri *ncepnd cu aler'iile, a;un'nd la cancer& 3roceul de activare a
abilit"%ilor 8I reduce nivelul neuro/or!onilor din corp #i $urtuna de uprati!ulare a ite!ului nervo care
ne orbe#te pentru 8I& =ai !ult, ne cre#te reziten%a de !ulte ori la to7inele c/i!ice la care unte! e7pu#i&
S1 ne 4a,e+ no" 5n&"ne +a" !1n1'o&"
Se pare c" pentru a *ncepe " $ii "n"to trebuie " '"e#ti o cale de a $i rela7at toat" ziua& Adat" acet
lucru realizat, corpul notru devine rezitent nu nu!ai la to7inele c/i!ice, dar #i Ia poluarea
electro!a'netic" #i radia%ia ionizant"& Nu!ai *n acete condi%ii, 8I poate $i poibil", *nv"%nd protocoalele
rue#ti de 8I, acetea au un e$ect $oarte bun aupra corpului, de care poate bene$icia nu nu!ai peroanele
intereate *n piona; pi/ic&
Cu !ulte !ii de ani *n ur!", a $ot creat" !edita%ia pentru a c"dea nivelul de tre bazal, *nc" de
atunci, tr"!o#ii no#tri au obervat c" treul inter$era cu activit"%ile parapi/olo'ice& 3rin !ai !ulte
*ncerc"ri, !ulte oldate cu inuccee, precedeorii no#tri au *nv"%at " incalculeze t"rile de con#tient" care
conduc ia activit"%i paranor!ale, *n ti!purile !oderne, ite!ele antice de !edita%ie unt *nc" utilizate,
deoarece nu dipune! de alte te/nici care " induc" acete t"ri&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental D6
Se pune at$el *ntrebarea dac" nu e7it" #i alte !etode de rela7are, care "-l $ac" pe individ !ai
rezitent la tre& Spionii pi/ici e7peri!enta%i par " $ie *n tarea teta de con#tient" *n ti!pul e7ecut"rii 8I&
4ac" -ar reu#i provocarea ca $recven%a creierului " treac" *n tarea teta, aceata ar i!plica nu nu!ai
cre#terea capacit"%ilor 8I, dar -ar ob%ine #i un ite! de !ana'e!ent per$ect al treului&
O*7"nerea !'1r"" +en'ale de ,are e!'e ne/o"e en'r. R;
-#a cu! -a !en%ionat anterior, ar!ata a!erican" avea nevoie @8 luni de tudiu continuu #i de
antrena!ent pentru dezvoltarea capacit"%ilor 8I la pionii lor pi/ici& -ceata e datora $aptului c" era
nevoie de o lun'" perioad" de ti!p pentru a aduce creierul *n tarea bazal" teta, *ntruct te/nolo'ia
parapi/olo'ic" avut" la dipozi%ie era pri!itiv"& 8e%eaua neural" din creier ete a#a de condi%ionat" de
conenul co!un, care a provocat p"larea anti-pi a creierului, *nct ete nevoie de @8 luni pentru a
recon$i'ura, pentru a putea realiza activit"%i 8I& *nv"%area accelerat" a 8I are nevoie de un ite! de
!ana'e!ent per$ect al treului, pentru a contrabalana an7ietatea epide!ic" #i bolile !entale ale lu!ii
!oderne #i " o$ere poibilitatea reducerii ti!pului pentru c"derea $recven%elor creierului&
.7it" doi $actori i!portan%i care ridic" nivelul de tre al o!ului& -ce#tia unt uprati!ularea
ite!ului nervo #i ac/izi%ionarea unor !i!e ne'ative care de'radeaz" per$or!an%a u!an"& Cercetarea
privind !odurile de per$ec%ionare a cuno#tin%elor noatre aupra 8I trebuie " e direc%ioneze pe reducerea
nivelului de tre al creierului, precu! #i pe tudierea celor doi $actori !en%iona%i anterior& -t$el, e va reu#i
reducerea nivelului de tre pn" la inducerea *n tarea al$a au teta& Se va reu#i at$el, ob%inerea unei !etode
care accelereaz" *nv"%area 8I& Noile puteri ale !in%ii aupra !ateriei unt per!ie nu!ai cnd creierul ete
*n tarea teta, tare *n care e a$l" *n !od nor!al nu!ai cei cu$unda%i *n tarea de !edita%ie pro$und"&
-ceata ete opti!" pentru *nt"rirea ite!ului i!unitar #i *nl"turarea bolilor pi/oo!atice&
Or$an")a7"" de !'re!
C/iar *n ti!pul de$"#ur"rii proceului, cantit"%i !ari de tre inter$era cu pionul pi/ic& -ceata e
datoreaz" $aptului c" proceele !entale $unc%ioneaz" *n cadrul unor cicluri $eedbac< ne'ative, care-i
de'radeaz" calitatea de a $unc%iona adecvat& -cete pro'ra!e !entale #i !i!e ne'ative unt poten%ate de
or'aniza%iile *n care lucr"!, deoarece #e$ii #i oa!enii lor e7ternalizeaz" acete !i!e ne'ative la locul de
!unc"& Ar'aniza%iile, prin ur!are, u$er" de boala treului u!an #i de o !ul%i!e de !i!e aociate, dar pe o
car" !ai !are& .le ne in$ecteaz" cu an7iet"%i, ceea ce provoac" la indivizii care !uncec *n acete
or'aniza%ii treul, care la rndul lor, *l tran$er" Culturii or'aniza%iei& Boate acetea conduc la $aptul c"1 o
peroan" care ar dori " *nceap" 8I #i ete contant condi%ionat" la locul de !unc" trebuie " cape de
treul care in/ib" 8I&
Societatea noatr" ete prin ur!are !enit" nu nu!ai " bloc/eze abilit"%ile de!ontrabile de pi-
activit"%i, dar, de ae!enea, " ave! un randa!ent lab la locul de !unc", " *!b"trni! rapid #i " ne $ac"
uceptibili de boli pi/oo!atice, *n $apt, 9HT din bolile actuale unt indue pi/oo!atic& =ediul notru,
*n care tr"i!, induce treul, ete o lu!e a an7iet"%ii, *n care to%i unte! $or%a%i " ne dep"#i! li!itele $izice
#i pi/olo'ice& Nu e de !irare c" abilitatea de a ne vindeca in'uri corpul de boli !a;ore ete aproape
necunocut"& -cete niveluri *nalte de tre bazal ale o!ului !odern elibereaz" un torent de neuro/or!oni #i
ti!uli electrici, care co!ut" pe o$$ acet proce de autovindecare& -ceata *nea!n" c" re!iia pontan" a
condi%iilor, care a$ecteaz" via%a, datorate $eno!enelor paranor!ale ubcon#tiente au vindec"rii pi/ice ete
rar *ntlnit" *n rndul popula%iei #i, de aceea, *i lipe#te repetabilitatea de care ete nevoie pentru veri$ic"ri
#tiin%i$ice&
S"!'e+ de +ana$e+en' al !'re!.l."
.te nevoie de dezvoltarea unor te/nici puternice care " incalculeze niveluri de tre bazai coborte
pentru 8I& Fn ite! de reducere a treului, avnd ca cop reducerea $actorilor de tre care ne provoac"
*!boln"viri, poate 'enera evolu%ia *n do!eniul bio$izic care poate elibera pi-activit"%ile cu! ar $i 8I #i "
co!ute pe o$$ onco'enele #i 'enele a$late *n le'"tur" cu acetea pentru a provoca cancer #i alte boli 'enetice&
-cete te/nici pot $i aplicate #i or'aniza%iilor #i !ana'erilor acetora care e re!arc" prin t"rile de an7ietate
pe care le induc& Fn ite! de reducere a treului nu nu!ai c" ai'ur" "n"tatea o!ului #i *ncetine#te
*!b"trnirea a, dar reu#e#te " creac" per$or!an%ele acetuia&
M"+ele = /"r.&" +en'al"
4e ae!enea, ete necear " e opti!izeze !i!ele Cviru#ii !entaliE pe care o peroan" le-a
ac/izi%ionat #i care *i provoac" boli& =i!ele reprezint" *n $apt o$tLare-ul !ental care !odeleaz" re%elele
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental D7
neurale ale o!ului *n !oduri unice& Iorbirea unei li!bi, conducerea unei !a#ini, !odul de co!portare la
!a", toate acetea unt !i!e pe care le *nv"%"! #i care ne $ac u!ani& S-a obervat c" un !are nu!"r de
!i!e pe care le ac/izi%ion"! *n via%a noatr" de'radeaz" capacitatea !ental" #i $izic"& 3rin ur!are ete
nevoie de o litare a !i!elor ne'ative care trebuie " $ie eradicate, *n copul eliber"rii ener'iei bio$izice de
care ete nevoie pentru a *n"n"to#i corpul, "-l p"treze *n $or!" #i " rezite proceului de *!b"trnire&
=i!ele unt $oarte conta'ioae #i nu pot $i eradicate cu u#urin%" odat" ce au intrat *n con#tient"&
3ute! cita ca e7e!plu $u!atul, care odat" devenit obicei ete 'reu de topat& -t$el acete !i!e ne'ative
pot reveni la upra$a%" dac" nu unt *nlocuite cu unele pozitive, *n capitolul ur!"tor vo! prezenta o lit" cu
!i!e pozitive i!ple care *!bun"t"%ec $oloirea c!purilor bio$izice latente&
.$ectul utiliz"rii acetor !i!e pozitive ete c" reu#ec " creac" poten%ialul u!an, per!i%nd peroanei care
le $oloec "-#i *!bun"t"%eac" abilit"%ile de in$luen%are de la ditan%" C33NI - i!unolo'ia paranor!al",
pi/o-neural"E #i alte abilit"%i latente& -cete !i!e pozitive reduc, de ae!enea, nivelul bazai al neuronilor
de tre #i activitatea lor electric" aociat"& Boate acete coniderente -au !aterializat *ntr-o te/nolo'ie
care per!ite operatorului 8I nu nu!ai " pioneze pi/ic, dar #i "-#i controleze reac%iile la tre, at$el ca
" rezite *ntr-un !ediu care *i $ace pe oa!enii nor!ali bolnavi $izic #i !ental&
Pro'o,oale R; en'r. 5n,eerea ER;
6ntr-o ca!er" lini#tit" rela7eaz"-te *ntr-un $otoliu con$ortabil&
Ftilizeaz" protocoalele de rela7are care au $ot litate anterior&
Adat" intrat *n tarea de rela7are, care apare dup" ce -a e7ecutat *ntre'ul protocol de rela7are, e
poate de!ara procedura rueac" .8I& .te indicat " *nre'itrezi pro'ra!ul de rela7are #i alte p"r%i ale
protocolului .8I, at$el ca " acul%i intruc%iunile cu oc/ii *nc/i#i&
Iizualizeaz"-te repetnd ur!"toarele !i!e 8I&
M"+ele a("o+a'",e ale R;
Scopul ete de a-%i !ani$eta *ntre'ul poten%ial *n tine *nu%i&
@& Brebuie " ne identi$ic"! poten%ialul adev"rat, care ete !acat au inco!plet datorit" $iltr"rii prin
creier #i i!pri!"rii de c"tre !ediu a !i!elor ne'ative, care corupe #i *!piedic" o percep%ie bun"& .li!in"
acete !i!e pentru a te vedea cine e#ti *n realitate&
Fn pion pi/ic vede nu!ai realitatea total"& 4in p"cate noi dipune! de un anu!it nu!"r de !i!e
care *!piedic" $unc%ionarea paranor!al"&
3ercep%ia noatr" a$ecteaz" realitatea #i vicevera&
Fn pion pi/ic tr"ie#te *n realitatea total"& -ceata ete o tare de percep%ie per$ect" *n care realitatea
nu ete co!pro!i" de !i!e ne'ative au de preconcep%ii depre cu! 'nde#ti c" e#ti& -cete !i!e
ne'ative recon$i'ureaz" re%elele ne'ative ale creierului pentru a bloca toate $eno!enele paranor!ale&
Con#tienta de 'rup de$ine#te realitatea de 'rup&
Fn pion pi/ic trebuie " ia" din percep%ia de 'rup #i prin ur!are din realitatea 'rupului&
=i!ele nu nu!ai c" ditorioneaz" re%elele neuronale, dar #i repro'ra!eaz" c!purile bio$izice
latente at$el c" ele unt decuplate, *ntrea'a lucrare *n $apt ete dedicat" !odului *n care p"r"i! percep%ia de
'rup pentru a realiza activit"%i de 8I& C/eia !a'ic" a ucceului ete cunoa#terea bio$izicii& Adat" ce ai
perceput realitatea ne$iltrat" $"r" preconcep%ii depre ceea ce po%i $ace #i nu po%i $ace, atunci e#ti capabil "
p"r"e#ti conenul co!un& 3"r"ind $lu7ul con#tientei de 'rup po%i " *ncepi " apreciezi poten%ialul acun&
8I ete atunci acceibil individului& Cunoa#terea adev"ratului eu #i cu! " po%i " utilizezi pi-abilit"%ile
ete copul te/nolo'iei 8I&
2& Ca un e7erci%iu introductiv, trebuie " te rela7ezi&
2&@& Cu oc/ii !in%ii i!a'ineaz"-%i con#tienta $i7at" pe propriul creier&
2&2& Iizualizeaz" cele trei zone di$erite ale creierului - corte7ul, ite!ul li!bic #i creierului reptilian
- ca trei cercuri concentrice avnd *n centru creierul reptilian ca $iind conectat !"duvei pin"rii&
2&3& Iizualizeaz" c!pul t"u bio$izic devenind din ce *n ce !ai puternic aborbindu-e *n creier,
cone7ndu-e cu celulele creierului& -cet proce pre'"te#te c!purile bio$izice " interac%ioneze cu creierul
t"u la un nivel !ai *nalt dect c!purile !or$o'enetice& I!a'ineaz"-%i un c!p bio$izic ca o $anto!" care
aboarbe creierul t"u& Cele trei cercuri concentrice ale creierului idealizat devin aturate de ener'ia c!pului
bio$izic& Bu a#ezi $anto!a *n !a#in"&
2&@& Iizualizeaz" un c!p ener'etic care *nvele#te corpul t"u, c!pul bio$izic care ete conti'uu cu
cel $u'e devenind i!pre'nat cu cele trei !i!e ale 8I& 3re'"te#te-%i creierul pentru activitatea 8I& -t$el *%i
pre'"te#ti !a#ina pentru 8 I&
3& =ecani!ele 8I&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental D8
Adat" ce t"pne#ti e7erci%iileN de !ai u, ete !o!entul "-%i tri!i%i con#tientul bio$izic *ntr-un loc
pe care *l '"e#ti de intere&
3&@& 4in tare rela7at", vizualizeaz"-te tri!i%nd corpul bio$izic c"tre obiectiv, locul de intere& -cet
obiectiv va $i un loc pe care *l #tii ca #i cnd ai antrena corpul bio$izic " ur!eze co!enzile tale #i "-@
antrenezi pentru 8I& A i!a'ine !ental" bun" ete cea a corpului ener'etic din $il!ul Gost *n care 3atric<
SLaKze ete o!ort #i e re'"e#te *n $or!a c!pului bio$izic& A $anto!" poate c"l"tori oriunde dore#te #i
poate vedea ceea ce e *nt!pl" acolo&
3&2& 3ri!ul pa *n procearea in$or!a%iei pe care o tri!ite c!pul bio$izic *napoi c"tre creierul t"u
ete litarea replicilor perceptuale, pe care le ob%ine! cnd *ncerc"! " vede! la ditan%" un anu!it loc de
intere& 4e e7e!plu1
- Si!% ^ 3ercep%ie
- tactil ^ u!ed
^ niipo
- unete ^ /o/ote de r
^ adierea vntului
- vizual ^ *norit
^ albatrul !"rii
-du-%i a!inte " litezi datele nonvizuale la *nceput, deoarece aceat" in$or!a%ie do!in" aten%ia
atunci cnd o $i7ezi pe obiectiv& -t$el noi pute! " lit"! atributele itului perceput de la ditan%", at$el c"
pute! contrui o i!a'ine cu a;utorul oc/ilor !in%ii aupra a ceea ce ete acolo, *n cazul anterior, obiectivul a
$ot o pla;" niipoa" din Bourne!out/ pe ti!pul verii, *ntr-o zi *n care vntul u$la dinpre ud-vet& Se pot
$oloi protocoalele de 8I !onitorizat pentru a a;uta la contruirea replicilor perceptuale& 3entru aceata ete
nevoie " ai o peroan" care " te '/ideze prin .8I ca !onitor&
D& 6n acet e7erci%iu i!a'ineaz"-%i un loc pe care *l #tii bine& -ceta ar putea $i locul t"u de !unc"&
8epet" vizualizarea de la ditan%" a locurilor actuale& -cet e7erci%iu antreneaz" con#tientul bio$izic "
devin" con#tient de locuri *ndep"rtate& 4e ae!enea, ridic" con#tientul bio$izic de la tarea !or$o'enetic"
latent" la auto-con#tien%"& Cu alte cuvinte, antrenezi c!purile bio$izice " devin" con#tiente de lu!ea
e7terioar"& Iizualizeaz"-te pli!bndu-te *n ;urul acetui loc, tudiind detaliile cu a;utorul con#tientului
bio$izic&
Noi *ncepe! " antren"! con#tientul bio$izic " caute pi/ic loca%ii dep"rtate& Ne p"tr"! $i7area pe
8I #i *ncepe! " control"! ce ete acolo, ru'nd pe cineva " pun" unele lucruri *n alte locuri dect cele
obi#nuite, at$el c" pute! " antren"! con#tientul bio$izic " *ncerce " dea de ele& 3rin acet e7erci%iu e
$ace o introducere lent" la pionarea $izic" a unui loc depre care e dipune de o bun" cunoa#tere&
6n acet e7erci%iu noi oberv"! peroane *n caele lor& 6n e7ecutarea acetei te/nici, pionul pi/ic
prive#te o $or!" tr"lucitoare, care ete c!pul ener'etic al peroanei& 8ela7eaz"-te& Bri!ite-%i con#tientul
bio$izic c"tre caa peroanei #i vneaz" prin ca!ere pn" i!%i au vezi prezen%a lor& Adat" ce ai ter!inat
e7erci%iul pute! " un"! " vede! dac" ce a! v"zut ete corect&
7& 3ute! de ae!enea " privi! peroana ca un c!p de ener'ie& 6n practica 8I cau%i o pat" de
lu!in" *n caa lor, nu neap"rat o i!a'ine $izic" a acelei peroane& Co!par" #i deter!in" care ete cel !ai
bun !od de localizare a cuiva& -ceta ete un e7erci%iu preli!inar care dezvolt" capacitatea de vedere
bi$unc%ional" a c!pului notru bio$izic 8I& -ceata *nea!n" c" percep%ia noatr" 8I poate privi la lucruri
ca obiecte $izice au poate privi la c!pul ener'etic Capecte bio$izice au pi/otroniceE& 3entru un pion
pi/ic, o peroan" are dou" i!a'ini, cea $izic", cea obi#nuit", #i cea bio$izic", cea a c!pului ener'etic& Cea
pe care o privi! depinde de inten%iile noatre&
8& -ten%ia& 4in pri!ele e7erci%ii te vei lovi de proble!a acurate%ei& In'o SLann a declarat c" la
peroanele neantrenate o acurate%e de @5T ete nor!al"& 4ac" reu#e#ti "-%i *!bun"t"%e#ti aceat" acurate%e
*n 8I, atunci ai reu#it " cre#ti nu!"rul de pi-'ene au e#ti *n cadrul unor cururi de 8I& 3entru
*!bun"t"%irea acurate%ei trebuie " rezolv"! proble!a treului&
_-#a cu! a! v"zut, treul cauzeaz" o aten%ie /aotic", ditru'e poten%ialul 8I, nea'" e$icien%a
!ental" #i cre#te entropia ite!ului bio$izic& 4eoarece corpul #i !intea unt le'ate, /aoul #i epararea *n
aceat" inter$a%" cauzeaz" boli #i bloc/eaz" 8I& 3ri!ul pa ete de a opti!iza i!a'inea peronal" depre
ine #i de a c/i!ba reac%iile la ti!ulii de !ediu, *n dorin%a de a t"ia /aoul Cditru'erea entropic"E&
8&@& In acet e7erci%iu te rela7ezi #i te vizualizezi *ntr-un !od adecvat& Cu oc/ii !in%ii *ncepi "
litezi caracteriticile tale individuale #i reac%iile e!o%ionale la divere itua%ii&
Carateritici pozitive1 Caracteritici ne'ative1
!unc" aidu" ^ treat
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental D9
de!n de *ncredere ^ u#or de !niat
!odet ^ a!bi%io
:ita de !ai u reprezint" o peroan" i!a'inar" care 'nde#te depre ine *n"#i&
-cet e7erci%iu ete i!portant deoarece te $ace con#tient de tine *nu%i #i *ncep "-%i $ie trezite
c!purile bio$izice din $unc%ionarea !or$o'enetic" pre con#tientizarea unor loca%ii *ndep"rtate, *n acet
proce, acete c!puri devin con#tiente de tine& .te de ae!enea i!portant ca tu " devii con#tient de
pro'ra!ele !entale din capul t"u, at$el ca " po%i cur"%a $iin%a ta de nu!eroaele !i!e ne'ative care *l $ac
pe o! li!itat *n capacit"%ile ale, at$el c" noi nu pute! " de$"#ur"! 8I ae!enea cu! tr"!o#ii no#tri
vn"tori-cule'"tori o $"ceau& Brebuie " deveni! con#tien%i de acete !i!e at$el ca " le pute! opti!iza
pentru 8I&
9& *n acet e7erci%iu *ncepe repro'ra!area ta cu noi !i!e #i o$tLare prin luarea deciziei a ceea ce
dore#ti " $ii #i ceea ce nu dore#ti " $ii&
C. 4A8.SC S`
5IF1
C. NF 4A8.SC S` 5IF1
- un pion pi/ic un orb pi/ic
- e!patic incon#tient a ceea ce i!t peroanele din ;urul !eu
- intuitiv incapabil " citec lu!ea
:ita anterioar" ete un e7e!plu de ceea ce o peroan" nor!al" poate " e pro'ra!eze&
@H& 6n ur!"torul e7erci%iu *ncepi " vizualizezi c" dipui de abilitatea de a $i con#tient de c!purile
tale bio$izice& Iizualizeaz" c!pul t"u 8I, ae!"n"tor cu al unei $anto!e& -ceta p"r"e#te corpul #i
c"l"tore#te pre loca%ia pe care ai /ot"rt-o&
@H&@ Bu po%i proiecta c!pul t"u 8I *n a$ara corpului& Iizualizeaz"-l p"r"ind corpul #i e7a!innd
ca!era *n care te a$li din punctul "u de vedere&
@H&2 C!purile tale bio$izice vor deveni con#tiente de eveni!ente ce e petrec la ditan%"&
Iizualizeaz" c!pul t"u 8I plecnd din corpul t"u, !er'nd pre locul pe care @-ai ale& 3rive#te ceea ce
vezi acolo, ceea ce e *nt!pl" la acea loca%ie *ndep"rtat"&
@@& 6n ur!"torul protocol e $oloe#te !uzic" baroc& Cercet"torii parapi/olo'i din et au decoperit
c" aceat" !uzic" lent", repetitiv", rit!ic" aduce *n !od natural acult"torul *n tarea al$a& In aceat" tare,
creierul $unc%ioneaz" !ult !ai e$icient& 3rin aceat" !etod" li!bile tr"ine pot $i *nv"%ate *n #ae "pt"!ni&
@@&@& Adat" ce dipui de acete colec%ii de !uzic" baroc,
acult" !uzica *n ti!p ce repe%i protocoalele @-@H& Aberv"
cu! e$icien%a 8I e *!bun"t"%e#te #i c" *%i ete !ai u#or " contactezi c!purile bio$izice& =uzica baroc
dezvolt" re%elele neuronale care $unc%ioneaz" *n tare al$a #i printr-un proce de $eedbac< pozitiv conduce
creierul operatorului ele 8I " $ie conectat *ntr-un !od care per!ite vederea pi/ic"&
-cu! e poate introduce pri!a re'ul" a 8I1 cu c undele creierului sunt mai ,oase, cu att mai
eficient este funcionarea cmpurilor "iofizice. -ceata e datoreaz" $aptului c" $recven%e ;oae conu!"
pu%in" ener'ie care va ti diponibil" pentru 8I&
@@&2& =uzica baroc, continund " e aud" *n urdin", va *ncepe antrena!entul *n tarea al$a&
-ceta va $acilita 8I a oric"rui it de intere& 3rin aceat" !etodolo'ie e poate *ncepe cre#terea 8I de la
@5T acurate%e, de care dau dovad" operatorii neantrena%i&
@@&3& -le'e un loc pentru 8I care te intereeaz" #i *ncepe " prive#ti pentru orice lucru care atra'e
aten%ia con#tientului bio$izic& 3rin locurile 8I care te intereeaz", aten%ia ta ete p"trat" la un nivel *nalt,
care *i a!pli$ic" e$icien%a& 3"treaz" un ;urnal al 8I #i oberv" pro'reele pe care le $aci, pe !"ur" ce *%i
per$ec%ionezi te/nica&
@2& 8epet" apoi practica pentru cre#terea acurate%ei1 pri!a dat" utilizeaz" 8I pentru a '"i o
peroan" *n caa a, apoi tele$oneaz"-i pentru a vedea ct ai $ot de e$icient&
@3& -poi, roa'" un prieten " acund" un obiect *n caa a #i utilizeaz" 8I pentru a-l '"i&
@D& Ftilizeaz" 8I pentru a c"l"tori pre o loca%ie a$lat" la ditan%" #i prive#te pentru detalii pe
care " le po%i controla cnd vei $ace o vizit" *n acel ite&
@5& 6n $inal, 8I $eno!ene ciudate, locuri au alte lucruri de intere pentru tine&
ER; a/an!a'
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 5H
3entru activit"%i de tip .8I avanat ete necear" tarea teta& Ab%inerea acetui nivel de rela7are
olicit" apelarea la te/nici peciale& -tt a!ericanii, ct #i ru#ii care practic" .8I utilizeaz" bio$eedbac<-ul
#i+ !onitorizarea ..> pentru atin'erea acetei t"ri& 3rezent"! *n continuare o te/nic" pecializat" de
atin'ere a t"rii teta $"r" bio$eedbac< electronic&
S"!'e+.l de !'re! al ,re"er.l."
:a *nceput " analiz"! proceele relative la tre care $ac ca divere peroane " atin'" cu di$icultate
t"rile de rela7are al$a #i teta& 6n creier, vec/ile #i noile tructuri unt *ncorporate *ntr-un !ecani! prin care
or'ani!ul poate r"punde la tre& Structura creierului ete le'at" la tructurile reptiliene care unt
!o#tenite din cele !ai vec/i ti!puri& 4in ite!ele neurolo'ice ale reptilelor au evoluat tructurile creierului
!a!i$erelor, cele !ai avanate zone ale creierului& Structurile reptiliene unt *n'lobate *n ite!ul li!bic
care la rndul "u ete *ncon;urat de corte7& -cete trei tructuri !a;ore ale creierului unt conectate inti!
*ntre ele& Interac%iunile acetora controleaz" tarea noatr" de tre& -cet ite! ete activat de orice ti!ul
care ete perceput ca o a!enin%are& Noile !i!e, cu! ar $i cele le'ate de *nv"%area unei noi !eerii, au un
e$ect i!ilar aupra ite!ului de tre din creier& Cu! are loc de'radarea $iziolo'ic" !ediat" de tre a
abilit"%ilor noatre $izice, !entale #i bio$izice( -cet proce *ncepe cu locus ceruleus. care ete o parte din
creierul reptilian& Co!porta!entul ritual, aderen%a la status Pito, o ordine ri'id", upunerea in$eriorilor #i
do!ina%ia aupra acetora unt $actori c/eie care $ac ca tructurile reptiliene " activeze ite!ul de tre al
creierului& 3ot $i inclue aici #i ata#a!entul $a%" de lideri& ideea c" lu!ea !aterial" ete in'ura realitate,
precu! #i natura a inditructiv"&
.$ectul net al $actorilor e7pu#i ete de reducere aupra ti!ul"rii ite!ul de tre al creierului&
Botu#i, natura nedeter!init" a lu!ii !oderne ap" la baza acetor $actori, ceea ce reduce cantitatea de
ti!ul necear" activ"rii locus ceruleus. 4eoarece aceat" tructur" ete trn le'ata de 2detonarea,
ite!ului de tre al creierului, o!ul !odern ete *ntr-o tare perpetu" de tre&
Se poate deduce de aici i!portan%a l"r'irii vederilor *n lu!ea !odern", at$el ca $eno!enele
parapi/olo'ice " apar" ca o e7tenie a #tiin%ei, ca prin inter!ediul acetora " e ridice pra'ul de tabilire a
t"rii de tre al unei peroane a$ectate& Noile $eno!ene, atunci cnd unt e7plicate *n !od clar, cu e7e!ple
de cu! ar putea *!bun"t"%i via%a noatr", cad nivelurile de tre prin aprinderea i!a'ina%iei& 8I #i 33Nl
unt dou" at$el de idei& Ideea c" prin c!p bio$izic latent e poate cre#te con#tienta, ceea ce ar crea
poibilit"%i pentru interac%iuni la ditan%" pentru pionarea pi/ic", e poate vindeca corpul #i e poate
*ntrzia au c/iar invera proceul de *!b"trnire, ete o idee valoroa" care ne *n$ierbnt" i!a'ina%ia&
Bazele #tiin%i$ice ale proceului de vindecare a corpului C!aterieiE prin e$ortul propriei !in%i nu au $ot pn"
acu! bine tabilite, de#i ni!eni nu nea'" e7iten%a acetuia& Cele e7pue ar putea $i coniderate ca o cale de
de!ontrare a acetui $eno!en&
A e7plica%ie a 8I ete necear", deoarece nu !ult" lu!e *n%ele'e !ecani!ele i!plicate, treul
!ode! obturnd activit"%ile paranor!ale& .8I trebuie prin ur!are " l"r'eac" vederile lu!ii actuale prin
e7tinderea conenului co!un aupra a ceea ce ete poibil a e includ" *n pi-viziunea !ediat" prin
c!puri bio$izice&
De'ona'or" a" !"!'e+.l." de !'re! al ,re"er.l."
)tiin%a ete intru!entul cel !ai i'ur pentru e7plicarea 8I, *n !o!entul *n care include!
$eno!enele 8I ca o ra!ur" a bio$izicii, pe care abia acu! *ncerc"! " o *n%ele'e!& Inver, pentru
dezvoltarea 8I la divere peroane, trebuie " evit"! acele lucruri care activeaz" locus ceruleus.
@& Idei #i li!ba; prot de$inite, *ntre care curantului *i ete 'reu " '"eac" un $ir director, at$el c"
acete noi $eno!ene nu pot $i ai!ilate cu conceptul propriu depre realitate& Fn pri! e7e!plu *n aceat"
ordine de idei ete decrierea ubiectiv" #i li!ba;ul ocult pe care *l utilizeaz" $izica pentru a decrie
$eno!enele paranor!ale& -ceat" decriere ne#tiin%i$ic" a realit"%ii poate $i au nu poate $i bazat" pe adev"r,
dar avan%ii $ac i!poibil" decodarea, at$el ca " poat" $i aplicat" la #tiin%a conven%ional"& -ceata conduce
la ceptici!&
2& 5eno!ene care v"zute de curant intr" *n con$lict cu bunul i!%& Fn e7e!plu ar putea $i ideea c"
vr";itoarele zboar" pe o coad" de !"tur", depre care noi #ti! c" are propriet"%ile aerodina!ice ale unui bric&
3& Noi !oduri de 'ndire care d"r!" p"rerile proprii depre ine-*nu#i, $"cnd curantul " e i!t"
!ini!alizat& =ulte din 'rup"rile din NeL -'e *ncearc" " coboare ti!a depre propria peroan" a
participan%ilor, at$el ca acetora " li e poat" p"la creierele, pentru a accepta do'!ele cultului& -cete
culturi unt prin ur!are !etode i'ure de *nc/idere a 8I #i a pi-$eno!enelor pentru !e!brii repectivului
cult& 8I #i pi le-ar per!ite " aib" propria concep%ie depre realitate, " 'ndeac" prin propriul creier #i "
p"trund" $alitatea #i *ntunecarea doctrinei cultului&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 5@
D& 3ractica 8I #i pi trebuie v"zut" ca un !i;loc de a cre#te p"rerea de bine depre ine a curantului
prin de!ontrarea $aptului c" *i t" *n puteri " $ie un uprao!& 3"rerea depre ine e adreeaz" direct
creierului reptilian& 4o!ina%ia #i introducerea ordinii unt p"r%i inte'rale ale pro'ra!"rii creierului reptilian&
Arice ridic" autoi!portan%a pe care #i-o acord" peroana, va reduce an7ietatea #i ti!ularea ite!ului de
tre al creierului #i ca ur!are peroana repectiv" e va i!%i con$ortabil& 3rin ur!are, ete nevoie de o
ti!ulare a autoi!portan%ei prin de!ontrarea acetora c" pot avea e7perien%e *n toate do!eniile 8I #i pi,
pentru a avea reac%ii pozitive& 4e $iecare dat" cnd *#i vor a!inti de 8I #i pi ei vor retr"i aceat" tare
pl"cut" $izic" #i !ental"& -ceata ai'ur" un $eedbac< pozitiv al practic"rii 8I, ceea ce va $ace peroana "
doreac" at$el de e7perien%e #i " $ie capabil" " i!ple!enteze acete lucruri pe care le-au *nv"%at&
5& 4ezvoltarea copului de a deveni t"pnul !intii i corpului unei alte peroane #i repro'ra!area
tructurilor reptiliene ale creierului pentru 8I at$el ca aceta " $ie $i7at pe 8I, In aceat" tare pionul
pi/ic i'nor" $actorii de tre care *n !od nor!al l-ar $i pu *n tare de an7ietate& Fn bun e7e!plu de $i7are a
acetui cop pentru creierul de reptil" ete crocodilul care va ataca dac" arunc" pietre *n el au va pleca&
Botu#i dac" pripone#ti o capr" *n $a%a crocodilului *n$o!etat, aceta va i'nora /"ituiala #i va ataca capra&
6& .vident, !i!ele 8I pot $i tran!ie prin or'aniza%ii de c"tre cole'i& Co!porta!entul opti!al
de!ontrat de operatorul 8I la locul de !unc" poate $i copiat& -cet co!porta!ent ai'ur" #i cre#terea
autoi!portan%ei&
6n continuare prezent"! principiile autoi!portan%ei1
@& -cord" repect uperiorilor $"r" " $ii lin'"u& 5"-i " i!t" c" ei unt !ai preu dect ordinea
i!pu"&
2& Brateaz" peronalul din ubordine ca e'ali, dar *n acela#i ti!p $"-i " #tie c" tu ai ulti!ul cuvnt&
3& -i *ntlniri re'ulate *n care, la initen%a ta, !ai tinerii t"i cole'i " vin" cu $eedbac<-ul lor, pro au
contra, la ideile tale& -ce#tia vor $i ru'a%i "-#i e7pri!e trate'iile lor de a;utor pentru per$ec%ionarea
activit"%ii& -t$el vei avea un $eedbac< real $"r" ca ubordona%ii au tu " crede%i c" te inult" atunci cnd
pun adev"rul& -t$el c#ti'i repectul cole'ilor deoarece ad!i%i c" ideile tale nu unt per$ecte #i c" e#ti un
o! care cere a;utorul& 4e ae!enea, *i $aci " creac" *n proprii lor oc/i, deoarece *i i!plici *n proceul de
decizie& Adat" ce a%i $ot cu to%ii la un anu!it cur al activit"%ilor, crec #anele de i!ple!entare, deoarece
au $ot to%i inclu#i&
D& Incalculeaz" acet til de !unc" #i ubordona%ilor&
5& 4eparta!entul #i co!pania vor avea at$el de *ntlniri *n !od re'ulat& -cetea vor deveni eiuni
de $eedbac<, *n care e contruie#te piritul de ec/ip"&
4ei'ur, !ul%i cititori au recunocut aici cteva ele!ente de #tiin%a !ana'e!entului& Ideile noi care
urvin unt pentru dezvoltarea 8I #i 33NI, locul de !unc" trebuie $oloit ca un !i;loc de a incalcula noi
!i!e care coboar" nivelul bazai al ite!ului de tre al creierului #i prin ur!are unt a!pli$icate
capacit"%ile 8I #i *n 'eneral din do!eniul pi& Noi ne petrece! o bun" parte din via%" la erviciu, at$el c"
ete necear " utiliz"! ti!pul petrecut acolo pentru a ne obi#nui cu !odul 8I de 'ndire& In acet proce,
crec rezultatele ob%inute la erviciu, iar !unca nu !ai pare att de 'rea& -ceat" ener'ie bio$izic" poate $i
atunci utilizat" pentru a p"tra corpul "n"to #i pentru a lupta cu ucce *!potriva diverelor !aladii&
.7ecutarea ac%iunilor enun%ate anterior deter!in" ca peroanele " ur!eze ideile #i " e7ecute dorin%ele
#e$ului& -t$el, treul !ental ete anulat #i e *!bun"t"%e#te "n"tatea& 8ezultatul $inal e !aterializeaz" *n
crearea unui pion pi/ic capabil care e7celeaz" la erviciu #i vine aca" plin de ener'ie, pe care o poate
$oloi *n 8I&
6n ur!"toarea ec%iune ne ocup"! cu enun%area protocoalelor pentru a!pli$icarea .8I, care nu
nu!ai c" anuleaz" t"rile beta CtreateE, dar #i induce tarea teta #i t"ri pozitive care ai'ur" *n"n"to#irea&
3rotocoale pentru a!pli$icarea .8I #i a altor aptitudini paranor!ale1
@& 8ela7eaz"-te $oloind protocoalele de rela7are !en%ionate anterior&
2& 5ocalizeaz"-%i aten%ia aupra tala!uului, care ete *n ite!ul li!bic& -ceat" parte a creierului
controleaz" aten%ia& Site!ul li!bic, ca un *ntre', controleaz" e!o%iile, procearea datelor, !e!oria #i
elaborarea deciziilor&
3& Concentreaz"-%i aten%ia aupra tala!uului #i vizualizeaz"-te *n centrul creierului&
D& Iizualizeaz"-te *n tala!u cu o ar!" cu raz" laer& -ceata ete reprezentarea !ental" a voin%ei
tale care activeaz" tala!uul, ceea ce per!ite dezl"n%uirea laerului !ental declan#at din tala!u&
5& Iizualizeaz" laerul !ental ca $iind $oarte puternic at$el c" d" $oc tala!uului, care devine o $er"
de lu!in" care ilu!ineaz" *ntre'ul creier *ntr-o e7plozie de lu!in"& -ceat" lu!in" a laerului !ental e
nu!e#te atenie directa #i are epicentrul *n aceat" zon" a creierului&
6& Controleaz" aten%ia direct" #i $ocalizeaz-o aupra tructurilor reptiliene, direct aupra locus
ceruleus Co!and" locus ceruleus " *nc/id" ite!ul de tre al creierului& -tt de puternic" ete aceat"
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 52
raz" a laerului !ental, *nct lu!ina a poate repro'ra!a centrii creierului&
7& 8epro'ra!eaz" locus ceruleus pentru a $i $i7at pe 8I #i " i'nore to%i $actorii de tre deoarece
ace#tia a!enin%" via%a prin $ocalizarea acetor 'nduri pre tructurile reptiliene cu puterea razei laerului
!ental&
8& 5ocalizeaz" laerul !ental aupra aten%iei directe din ite!ul li!bic& Aberva /ipotala!uul,
c"ruia *i co!anzi " coboare ti!ularea neuroc/i!ic" #i electric" a ite!ului de tre, at$el *nct " atin'i
tarea teta de con#tient"&
9& 8epro'ra!eaz" /ipotala!uul " i'nore to%i $actorii trean%i, deoarece ace#tia actual a!enin%"
via%a& Fn e7e!plu de cu! " pro'ra!ezi acete zone non-li!ba; ale creierului ete " vizualizezi tarea ta de
tre ca pe o uria#" vezic" de aer, care e dezu!$l" u#or pe !"ur" de ce te rela7ezi&
@H& 3er!ite aten%iei directe " c"l"toreac" pre 'landa pituitar" #i " co!ande *nc/iderea /or!onilor
de tre care induc tarea de an7ietate a creierului #i a trupului toat" ziua& Iizualizeaz"-te *nc/iznd $lu7ul
acetor ubtan%e care induc treul&
@@& 4e la 'landa pituitar" ur!"re#te c"ile /or!onale c"tre 'landele uprarenale& 4eclan#eaz" laerul
!ental pre acete 'lande #i co!and"-le " *nc/id" ite!ul de r"pun /or!onal lupt"-$u'" #i " *nc/id"
$eedbac<-ul pentru *nc/iderea ite!ului de tre al creierului& Co!and" *ntre'ului ite! /or!onal "
*nc/id" r"punul C$u'"-lupt"E ite!ului de tre al creierului& Cu ct ite!ul li!bic ete !ai !ult inundat
de r"punuri pozitive prin utilizarea 8I& cu att !ai !ult va $i di!inuat r"punul prin tre& 3rin acet
!i;loc e dezvolt" un ite! $eedbac< puternic care coboar" nivelurile de tre ale corpului de $iecare dat"
cnd utiliz"! 8I&
3rotocoalele anterioare unt printre cele !ai puternice $or!e de !ana'e!ent ale treului, o
concentrare a !i;loacelor pi/otronice utilizate de ru#i& 3rin utilizarea acetora e ob%in in$luen%e pozitive #i
aupra corpului, !in%ii #i c!purilor bio$izice&
S-a contat c" ener'ia utilizat" de 'nduri *nacreier #i *n corpul bio$izic ete propor%ional" cu
$recven%a& 6n tarea beta $recven%a ete *n ;urul a 28 de ?z atunci cnd e#ti nelini#tit, *n tarea teta $recven%a
ete *n ;urul a 7 ?z& -ceata *nea!n" c" prin operarea teta, peroana poate 'ndi utiliznd un $ert din
ener'ia care ete utilizat" *n tarea beta& 5iind *ntr-un a#a !od e$icient de 'ndire, din punct de vedere
ener'etic, peroana *n teta are u$icient" ener'ie pentru a 'ndi de patru ori !ai bine& -t$el poate 'ndi de
patru ori !ai repede au de patru ori !ai la obiect& Cre#terea intui%iei #i a inteli'en%ei per!ite pionului
pi/ic " propere *n lu!ea a$acerilor& Invetitorul *#i poate pori pro$itul ob%inut pe pie%ele de capital prin
utilizarea 8I pentru a vedea pi/ic ce ete probabil " e *nt!ple in viitor pe pia%"& I!plica%iile $inanciare
ale 8I trebuie " $ie abordate *n continuare&
3rin utilizarea nu!ai unui $ert din ener'ia care ar $i conu!at" atunci cnd e#ti *n tarea da
con#tient" beta, pi-operatorul poate e7tinde ti!pul de 'ndire #i !unc" de patru ori& Cre#terea vi'orii #i
reziten%ei *n !unca $izic" #i !ental" deter!in" ca o peroan" 8I antrenat" " *#i dep"#eac" co!petitorii&
Ii'oarea #i inteli'en%a at$el crecute pot $i $oloite de ae!enea *n 8I& 3i-activit"%ile cer ener'ie pentru a
vizualiza in$or!a%ia care vine de la c!purile bio$izice& 4e ae!enea, ener'ia ete conu!at" #i pentru
dec/iderea $eretrei acetor c!puri bio$izice& .ner'ia de activare ete $oarte !are #i pra'ul necear trebuie
" $ie diponibil pentru a per!ite c!purilor bio$izice " e co!bine cu c!pul p"!ntului la $recven%a
rezonan%ei S/u!ann& Cnd e realizeaz" aceata, c!pul bio$izic ete eliberat din 345 #i pot avea loc
activit"%i de 8I #i biloca%ia&
Flti!ul pa *n .8I, dup" incalcularea t"rii teta, ete de a vizualiza replicile perceptuale pe care le
ob%ine! cnd *ncerc"! 8I pre un it de intere& 4e e7e!plu1
Si!%uri 3ercep%ie
tactil unete
vizual dur
!etalic z'o!ot de cabluri
unetul vntului
vizual turn de o%el
coloane de /otel
-du-%i a!inte c" la *nceput trebuie " $ii concentrat aupra datelor nevizuale, deoarece in$or!a%ia
vizual" do!in" aten%ia odat" ce te-ai $i7at aupra %intei& Se poate crea o i!a'ine !ental" a atributelor ilului
at$el c" pute! " contrui! o i!a'ine co!plet" *n !intea noatr" a ceea ce poate $i& In cazul anterior %inta a
$ot Burnul .i$$el& Se pot $oloi protocoalele 8I pentru a contrui replici perceptuale atunci cnd *n prea;!a
ta ete o peroan" care " te '/ideze 3rin activit"%ile .8I avanate&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 53
Adat" ce ai intrat *n tarea teta, po%i " repe%i 3rotocoalele #i e7erci%iile .8I i!plu, dar acu! dintr-o
tare de con#tient" !ai *nalt"&& Iei decoperi c" 8I-ul t"u a crecut odat" ce e#ti *n teta& I%i va lua cel pu%in o
lun" de practic" *nainte ca " curtezi protocoalele de rela7are pentru a intra *n teta& Cu trecerea ti!pului
tarea teta va deveni din ce *n ce !ai u#or de dobndit, conco!itent cu cre#terea pi-capacit"%ilor, a
$unc%ion"rii !entale #i a "n"t"%ii $izice&
Pro'o,oale en'r. 5n,eerea ER;
@& Starea teta ete pri!ul pa *n tabilirea .8I&
2& Cunoa#terea !ecani!elor ite!ului de tre al creierului i!plicate *n coborrea rit!urilor
creierului&
3& 4ezvoltarea proceului de 'ndire $ocalizat Caten%ie direc%ionat"E&
D& -ten%ia direc%ionat" poate $i utilizat" pentru a e $ocaliza aupra ite!ului i!unitar au pentru a
a!eliora cancerul, o !etod" pu" la punct de 4r& Cari Si!onton& -ceat" arie de cercet"ri ete cunocut" *n
literatura de pecialitate ub nu!ele de 8munologie psio-neural paranormal. 6n .8I, aten%ia direc%ionat"
ete utilizat" pentru repro'ra!area ite!ului de tre al creierului pentru a cobor* $recven%a din tarea beta
*n tarea teta&
5& Con#tienta poate $i proiectat" a$ar" din corp& aceta ete $unda!entul 8I& Starea teta ete u#a pre
c!pul bio$izic& In tarea teta, c!pul bio$izic rezoneaz" cu rezonan%a Sc/u!ann a p"!ntului& In aceat"
tare e$ectul ne'ativ al 345 ete anulat de c!pul bio$izic !ai puternic al p"!ntului& -t$el, corpul bio$izic
va putea p"r"i ,or.l #i va *ncepe .8I& -tunci cnd con#tienta e treze#te *n corpul bio$izic, biloca%ia,
con#tienta $iin%ei reale la obiectiv, *ncepe& -ceata ete o tare analoa'" cu viarea lucid"&
6& 6naintea *nceperii 8I, treci *n revit" *nceputurile enzoriale pe care le ob%ii de la punctul indicat
prin coordonatele de pe /art"&
7& -ten%ia direc%ionat" $i7at" pe c!pul bio$izic, care a $ot tri!i " identi$ice locurile, creeaz"
con#tienta 8I. Ftilizarea repetat" a acetei con#tiente dezvolt" $eno!enul 8I&
8& Bri!iterea con#tientei bio$izice " pioneze locurile de intere& Cu ct aceat" te/nic" a $ot !ai
!ult practicat", cu att !ai puternic" devine aten%ia 8I&
9& Ca e7erci%iu e reco!and" practicarea 8I aupra unor peroane cunocute au care *%i par a $i
intereante& -ceata conduce la perceperea de la ditan%"&
@H& In 8I avanat practicat de ru#i, aten%ia direc%ionat" poate cre#te pn" la un punct *n care e
pot piona docu!ente de intere #i c/iar e pot accea date din calculator&
Pro'o,oale ER; !.era/an!a'e !uarea deci"iilor n creier
Site!ul li!bic controleaz" voin%a oa!enilor& Noi elabor"! decizii pe baza prelucr"rilor de
in$or!a%ii din ite!ul li!bic, apoi le ra%ionaliz"! utiliznd corte7ul C!ateria 'ri, a$lat" *n partea e7terioar"
a creieruluiE& 3rin ur!are, tructurile li!bice controleaz" co!porta!entul u!an& 8epro'ra!area acetei
zone a creierului ete de cea !ai !are i!portan%" pentru toate apectele pi-per$or!an%ei&
#rotocoale pentru reprogramarea centrilor creierului limbic pentru R V
@ 5ocalizeaz" lu!ina laerului !ental al aten%iei direc%ionale, care ete declan#at de tala!u, aupra
retului ite!ului li!bic #i co!and"-i ite!ului li!bic " i'nore to%i $actorii de tre care nu a!enin%"
via%a& Iizualizeaz" voin%a ta *ncon;urnd raza laerului !ental, repro'rarnnd $iecare centru al creierului pe
care *l atin'e&
2& Scopul acetui e7erci%iu ete de a reu#i " $i capabil " incalculezi tarea teta c/iar *n tarea de
ve'/e at$el ca " $ii capabil " intri *n rezonan%" cu $recventa Sc/u!ann a c!pului bio$izic al p"!ntului&
-t$el, po%i prezenta aptitudini paranor!ale c/iar atunci cnd trebuie " $aci $a%" 345& Apernd contant *n
tarea teta, pi-operatorul devine din ce *n ce !ai deta#at de 345-ul u!an #i prezint" o laten%" pi din ce *n
ce !ai !are& 8I ete pri!a dintre acete abilit"%i, ur!at" de i!%irea de la ditan%" #i apoi de in$luen%area de
la ditan%"&
3entru a repro'ra!a ite!ul li!bic1
a& repro'ra!eaz" tala!uul pentru a a!pli$ica aten%ia ta #i pentru a produce laerul !ental de care
ete nevoie pentru aten%ia direc%ional"N
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 5D
b& repro'ra!eaz" /ipotala!uul pentru a di!inua nivelul de tre bazai la teta prin $ocalizarea
laerului !intal aupra acetui centru nervo din creier, cu dorin%a de a *nc/ide tarea de an7ietateN
c& repro'ra!eaz" a!K'dala, centrul pl"cerii din creier, " activeze receptorii de pl"cere de $iecare
dat" cnd e7ecu%i 8I, at$el ca ite!ul li!bic " $ie inundat cu e!o%ii pozitive *n at$el de itua%ii& -t$el,
e tabile#te un ite! de $eedbac< pozitiv prin care ite!ul li!bic ob%ine ti!uli e!o%ionali pozitivi de
$iecare dat" cnd practici 8I& 4eoarece ite!ul li!bic controleaz" proceul de luare a deciziilor, aceata
va i!plica !otivarea " practici !ai !ult 8IN pe !"ur" ce ti!pul va trece, ite!ul li!bic va *ncorpora
8I *n porto$oliul de i!%uri #i at$el vei dipune per!anent de un al #aelea i!%N
d& prive#te ite!ul li!bic ca un *ntre' #i analizeaz" cone7iunile acetuia cu corte7ul #i cerebelul1
concentreaz"-te aupra lobilor te!porali, care unt aocia%i cu 8IN pro'ra!eaz"-i " per!it" 8IN prin
acete cone7iuni ali!enteaz" retul creierului cu ti!ul i e!o%ionali pozitivi via tran!i%"tori neuroc/i!ici
#i e!nale neuroelectrice, pn" la un punct *n care creierul tr"ie#te o condi%ie de tran" or'a!ic" de $iecare
dat" cnd practici 8IN
e& prin practica aceata creierul poate $i condu pre niveluri din ce *n ce !ai ;oae de tetaN dup" un
ti!p e a;un'e la delta care per!ite cone7iuni din ce *n ce !ai puternice cu c!purile bio$izice ale
p"!ntuluiN at$el e poate atin'e tarea elevat" ae!"n"toare intr"rii *n tran" cu care e lucreaz" *n 8uia
de c"tre cei ce in$luen%eaz" de la ditan%"N at$el de t"ri !ai unt atine #i de !ae#tri Ko'a, care #i-au
dezvoltat controlul aupra propriului corp, precu! #i al lu!ii care *i *ncon;oar"&
3& 8epro'ra!eaz"-%i corte7ul te!poral pentru a e7ecuta i!ul"ri de 8I #i pentru a prelucra datele
ob%inute care unt $oarte co!ple7e& Iizualizeaz"-te *n aceat" zon" a creierului #i i!a'ineaz"-te
repro'ra!nd acet centru al creierului ca i cnd aceta ar $i un calculatorul care e7ecut" orice co!and" pe
care i-o dai& 4ec/ide toate zonele cone7ului pentru a a!pli$ica capacit"%ile de prelucrare a datelor pn" la
nivelul tela, *n care po%i vizualiza cenarii co!plete, dia'ra!e, circuite etc& -cet nivel poart" nu!ele
'enialului Nicola Bela, 'eniul electricit"%ii, care ar $i putut vizualiza circuite co!plete *n capul "u #i
aparate *n $or!a lor c/e!atic", cu o precizie !er'nd pn" la uti!ea de !ili!etru& CI obi#nuia " tea
*ntr-un $otoliu, " *nc/id" oc/ii #i " proiecteze c/e!ele aparatelor electrice cu oc/ii !in%ii& -vea *ntr-o
!n" o bil" !are care avea ub ea o tav"& -tunci cnd ador!ea bila c"dea *n tav" cu z'o!ot #i *l trezea&
3rintre aparatele decoperite de Bela ete #i bobina, care *i poart" nu!ele #i care ete $oloit" *n aparatele
anti-8I& 4e ae!enea, tran!i%"tori i lui Bela au $ot $oloi%i ca raze ale !or%ii de ar!ata a!erican" pentru
ap"rare trate'ic" *!potriva rac/etelor balitice #i *!potriva ARN-urilor&
Cnd e utilizeaz" pentru pri!a dat" aceat" $or!a avanat" de .8I e reco!and" " e utilizeze
procedeul lui Bela cu bila *n !na dreapt" #i o tav" pozi%ionat" dedeubt, Bila va c"dea *n tav" atunci cnd
ador!i, *n ti!pul perioadei cnd e#ti *n teta #i .8I&
8e*ntoarce raza laer a aten%iei direc%ionate pre 'landa pituitar" #i co!and"-i 'landei tale " *nc/id"
ite!ul de tre al creierului, de $iecare dat" cnd cone7ul e7ecut" i!ul"ri 8I au proce"ri de date&
-ten%ia direc%ional" ete apoi $ocalizat" aupra ite!ului li!bic pentru a co!anda acetor centri nervo#i din
creier " inunde creierul propriu cu e!o%ii pl"cute, de $iecare dat" cnd *%i dezvol%i capacit"%ile corte7ului&
-ceat" ac%iune produce un ciclu cu $eedbac< pozitiv care va $ace ca dezvoltarea corte7ului *n ace#ti
para!etri " $ie per!anent"& -ceat" te/nic" a!pli$ic" puterea !in%ii *ntr-un !od care ete i!ilar cu
!etodele pi/otronice utilizate de ru#i&
6ntoarce-%i raza laer a aten%iei direc%ionate c"tre tructurile reptiliene ale creierului t"u #i co!and"
c!purilor bio$izice 8I " preia controlul aupra detonatorului ite!ului de tre al creierului, at$el ca&
oricare ar $i $actorul de tre care ac%ioneaz", niciodat" " nu pierzi cone7iunea cu ve/iculul t"u bio$izic&
CAPITOLUL ;
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 55
Me'oda ,"ne+a
>
2Tele/")".ne?
=etoda cine!a ete o cale pecializat" de dezvoltate a capacit"%ilor 8I& *n cadrul pi-activit"%ilor
ete een%ial" *ncetarea porov"ielii interne, acea convera%ie intern" pe care o ave! *n interiorul capetelor
noatre& =etoda cine!a, ete i!portant" deoarece contituie un !i;loc prin care e poate cur"%a !intea
cuiva& Cnd privi! ecranul de cine!a *ncet"! " ne !ai vorbi!& :ini#tea !ental" ete un ini%iator !a;or al
8I, totu#i cel !ai i!portant $iind tarea teta, a#a cu! a $ot decri" *n capitolul anterior&
4e ce cur"%area C'olirea, clari$icareaE !in%ii a;ut" 8I( S" ne i!a'in"! un pion pi/ic care *#i
proiecteaz" con#tienta a aupra obiectivului& C!pul bio$izic tran!ite in$or!a%ia *napoi creierului& Fn
pion pi/ic care 'nde#te contant la alte lucruri nu va recep%iona *n cele !ai bune condi%ii in$or!a%ia 8I&
Cur"%area !in%ii de dicu%iile interne e realizeaz" prin $ocalizarea aten%iei, $oloind !etoda aten%iei
direc%ionate& -ten%ia direc%ional" ete utilizarea '/idat" a percep%iei pentru a per!ite 8I& -ceat" te/nic"
i!it" activitatea de privire la cine!a au la BI& 3rin i!ularea $i7"rii aten%iei ca #i cnd a! privi la BI, e
ob%ine un !i;loc i!portant de realizare a 8I& Adat" ce aten%ia direc%ional" a $ot tabilit", aceata e poate
utiliza pentru a ne $ocaliza aupra in$or!a%iei pe care corpul bio$izic ne-o tran!ite *n ti!pul unei eiuni
8I&
Ca pri! e7erci%iu *ncearc" " opre#ti 'ndirea ta pentru @H ecunde& Iei oberva c" lini#tea !ental"
ete di$icil de ob%inut& =otivul ete c" !i!ele cu care unte! in$ecta%i *nc" de la na#tere ne condi%ioneaz" de
la na#tere 8evederea contant" a vie%ii noatre #i a e7perien%elor prin care trece! printr-un dialo' !ental
non-top ete o nor!a a oa!enilor& 3"rin%ii #i bunicii no#tri ne-au tran!i aceat" !i!"& =i!ele
recon$i'ureaz" re%elele neurale din creier at$el c" pro'ra!ele !inelor devin ata#ate Ia inape #i la celulele
creierului& -t$el, creierul ne $or%eaz" " ne vorbi! nou" *n#ine *n lu!ea !ental" #i ne bloc/eaz" at$el
e!nalele paranor!ale ubtile pe care le pri!i!&
=etoda cine!a ete o te/nic" i!portant" #i puternic" deoarece utilizeaz" !i!a potent" de a privi la
televizor pentru a eradica !i!a de porov"ial" intern"& 4eoarece a!bele !i!e unt deoebit de puternice,
ele e *nc/id una pe cealalt", provocnd lini#tea !ental" de care ete nevoie pentru o le'"tur" clar" *ntre
c!pul bio$izic #i creierul corpului $izic&
-ceat" le'"tur" ete dec/i" prin utilizarea C8I, care devine apoi o u#" atunci cnd e practic"
.8I& 8I ete cel !ai puternic ini%iator al pi deoarece ete o pi-activitate vizual" #i an'a;eaz" !i!a
2privind BI #i $il!e,& =ul%i oa!eni au privit cteva ore zilnic la BI *nc" din copil"rie& 3eroanele de pete
5H de ani nu au privit televizorul, *n !a;oritate, dect la vrte de pete @H ani& -t$el aceat" !i!" la acete
peroane ete detul de lab", deoarece re%eaua neural" a creierului ete intabil" de la na#tere #i pn" la 5
ani& 6n" !a;oritatea oa!enilor !ai tineri au $ot puternic condi%iona%i de televiziune, at$el c" aceata ete o
bun" te/nic" de *nv"%are a 8I pentru ei, o te/nic" care te per!ite " aib" televiziunea !ental" *n oc/iul
!in%ii ar"tndu-le i!a'ini 8I&
Cnd cineva *nva%" 8I, ete di$icil " ob%in" tarea !ental" necear" deoarece unte! *ncon;ura%i de
peroane care iau *n derdere conceptul de pi& 6n 8uia e7it" o tare de lucruri di$erit", lu!ea cunoa#te
depre e7iten%a pi, at$el c" to%i vor " a$le la ce per$or!an%e *n do!eniul 8I -a !ai a;un& 4in p"cate,
acete activit"%i unt activit"%i pur !ilitare, at$el c" erau trn controlate de 0>B #i >8F& *n prezent, orice
peroan" din 8uia poate *nv"%a 8I&
#rotocoale ale metodei cinema
@& :a *nceputul practic"rii !etodei cine!a, ete nevoie de contruirea unui ecran de cine!a !ental *n
oc/iul !in%ii&
2& -cet ecran de cine!a ete deenat *n direc%ia acelor de ceaornic cu o $lac"r" albatr" de c"tre
laerul !ental al aten%iei direc%ionale, pu%in *naintea tri!iterii c!pului bio$izic pre obiectiv&
3& .cranul ete u!plut cu $ocul albatru, apoi devine tranparent pentru a recep%iona i!a'inile 8I&
-cet lucru pare di$icil de realizat, *n" acet e7erci%iu nu $ace altceva dect " dec/id" televiziunea !ental"
a creierului, at$el ca a po%i $oloi ecranul pentru a privi i!a'inea e!i" de c!pul bio$izic, care e a$l" la
obiectivul care trebuie upu 8I&
4eoarece aten%ia direc%ional" ete att de i!portant" pentru !etoda cine!a, *n continuare vo!
prezenta cteva detalii aupra aceteia&
Atenia direcional$
3
Conform algoritmilor specialistului Tim Rifat.
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 56
-ten%ia direc%ional" ete o tare a !in%ii rela7at", $ocalizat", centrat" aupra unei $unc%ii peci$ice& .te un
intru!ent i!portant pentru co!utarea pe o$$ a ite!ului de tre al creierului, pentru a ini%ia tarea teta de
con#tient" Cu! a! putut vedea *n capitolul anterior, treul ditrue e$icien%a, *n ti!p ce !intea clar"
dezvolt" e$icien%a 8v& 3entru aceata, pri!a #i cea !ai i!portant" utilizare a aten%iei direc%ionale ete de a
vizualiza zona din creier nu!it" locus ceruleus #i de a-i co!anda " nu !ai declan#eze ite!ul de tre al
creierului& -t$el pionul pi/ic e va rela7a #i va intra *n tarea teta c/iar cnd ete treaz& In continuare, vo!
prezenta cteva te/nici bio$izice pentru a realiza cele de !ai u&
#rotocoale ale ateniei direcionale
Ca un e7erci%iu practic, vizualizeaz"-te *n locus ceruleus.
Adat" ce %i-ai $ocalizat aten%ia direc%ional" *n interiorul cerebelului, co!and"-i locus ceruleus "
i'nore orice nu a!enin%" via%a #i nu *%i uport" %elurile&
Iizualizeaz" %elurile tale ca #i cnd le-ai realizat& Breci *n revit", *n ordine cronolo'ic" inver",
acete obiective, *ncepnd cu copul de a r"!ne *n via%" i a;un'nd la %elurile curente, din via%a de zi de zi&
3e !"ur" ce e7peri!entezi acet e7erci%iu vei $i *n tare " !ai $aci un pa pre *ndeplinirea acetor
obiective&
Si!te tarea neuroc/i!ic" pozitiv" pe care o realizezi prin aducerea creierului reptilian *n deplin"
ar!onie cu retul ite!ului de tre al creierului&
Co!and"-%i " i!%i aceat" tare pozitiv" de $iecare dat" cnd $aci ceva pentru realizarea copurilor
talc #iYau practici 8I& Io! $oloi at$el $eedbac<-ul pozitiv pentru realizarea copurilor #i a 8I, at$el
acete activit"%i nu vor $i di$icile, ci pl"cute #i revi'orante&
Serie de te/nici pentru $acilitarea aten%iei direc%ionate
a& .7erci%iu de repira%ie& Inpir" aerul pe na& 4ia$ra'!a va cobora& Sto!acul e ridic"& .7pir" prin
na& 4ia$ra'!a e ridic", to!acul coboar"& -ceat" te/nic" cre#te capacitatea pl"!nilor #i induce c"derea
rit!ului b"t"ilor ini!ii #i e ti!uleaz" nervii care au ter!ina%iile *n na #i unt conecta%i la creier& -cet
e7erci%iu conecteaz" aten%ia direc%ional" la corp, lucru pe care l-a! uitat odat" cu *naintarea *n vrt"&
Con#tienta corpului ete vital" pentru perceperea de la ditan%"&
b& 3ractic" aten%ia direc%ional" aupra unui it pentru 8I *n ti!p ce acul%i !uzic" baroc" *ntr-o
at!o$er" rela7at"& -t$el e ti!uleaz" rit!urile al$a ale creierului, cre#te poten%ialul de *nv"%are #i e
dezvolt" !e!oria& Creierul aociaz" atunci aten%ia direc%ional" cu un enti!ent de rela7are #i at$el corpul
va i!%i nevoia de aten%ie direc%ional"& 3rin aceat" !etod" de $eedbac< pozitiv, aten%ia direc%ional" ete
rapid incalculat"&
c& -ten%ia direc%ionat" e va concentra aupra pulului au e poate $oloi un !onitor al ini!ii pentru
a $i7a aten%ia direc%ional" aupra b"t"ilor ini!ii, *ncearc" " cobori rit!ul b"t"ilor ini!ii at$el *nct "
aociezi aten%ia direc%ional" cu o tare de rela7are a *ntre'ului corp& -cet e7erci%iu incalculeaz" tarea al$a
pro$und" #i ete vital pentru perceperea #i in$luen%area de la ditan%", atunci cnd ete utilizat" pentru
in$luen%area b"t"ilor ini!ii la alte peroane& Fn pul lab are un e$ect puternic aupra t"rilor interne ale
corpului, auto!at *ncetinind rit!urile undelor creierului& Inver, unete tari, /aotice au un e$ect ne'ativ,
detabilizator aupra !in%ii&
7& -tunci cnd e#ti la erviciu ete bine " $ii *n tarea teta, at$el *nct " po%i $ace apel la puterile
pi& Se prezint" !ai departe te/nica 'eneral" care poate $i $oloit" ori de cte ori ai nevoie " $ii rela7at, dar
*n acela#i ti!p *n alert" !a7i!", cu! ar $i *n 8I&
5ocalizeaz" !intea ta aupra corpului& 8ela7eaz" !u#c/ii de la c"lcie la cap& -ceta ete protocolul
dat *n capitolul anterior&
-ten%ia direct" $ocalizat" pe !e!oria cenelor pozitive provoac" o c"dere a n"/el.l." de tre&
Creierul ete conectat la corp prin ite!ul nervo& Creierul declan#eaz" i!puluri care pot cauza producerea
neuropeptidelor care vor $i eliberate *n toate p"r%ile corpului din ter!ina%iile nervoae& -ceata i!plic"
ur!"toarele1 tarea !in%ii ete re$lectat" de toate p"r%ile corpului& 6ntr-un articol din /cientiftc *merican,
intitulat 8nteraciunea minte - corp n timpul "olii, .t/er Sternber' arat" cu! ite!ul de tre al creierului
ete ini!a ite!ului i!unitar& =etodolo'ia pentru controlarea ite!ului de tre, prezentat" *n capitolul
anterior, t" la baza unei noi abord"ri pentru controlarea ite!ului i!unitar& -ceata ete baza pentru 33NI,
utilizarea pozitiv" a te/nolo'iei in$luen%"rii de la ditan%" pentru a!pli$icarea r"punului ite!ului
i!unitar la o erie de boli 'rave, cu! ar $i cancerul&
Me'oda ,"ne+a = .n +"9lo, de a d"!,.'a ,. ,or.l '1.
In$luen%area de la ditan%", perceperea de la ditan%" i vederea de la ditan%" depind de t"pnirea
aten%iei direc%ionale& Adat" ce -a re'lat aten%ia direc%ional", !etoda cine!a per!ite co!enzilor " $ie
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 57
tran$erale vizual c"tre toate p"r%ile corpului& -t$el, !etoda cine!a poate $i v"zut" ca un tranlator
univeral, per!i%nd !in%ii con#tiente " contacteze #i " controleze zonele creierului #i ale corpului prin
!etode vizuale, a#a-nu!itele te/nici de autovizualizare&
#rotocoalele de ncepere a ateniei direcionale
@& Concentreaz" aten%ia direc%ional" aupra tala!uului& Bala!uul ete or'anul aten%iei #i e a$l" *n
creier& Creierul poate $i 'ndit ca $iind alc"tuit din trei re'iuni& Cea !ai pri!itiv" re'iune *ncon;oar" !"duva
pin"rii #i ete nu!it" trunc/iul cerebral au creierul reptilian, ite!ul li!bic #i trunc/iul cerebral& -ceat"
parte a creierului ete aociat" cu e!o%iile, !e!oria #i aten%ia #i ete conectat" la tala!u& 3rin $i7area
aten%iei direc%ionale aupra tala!uului e poate repro'ra!a aceat" parte a creierului, pentru a cuprinde
aten%ia #i calitatea aceteia& =odul de via%" actual #i televiziunea au provocat o di!inuare a cuprinderii
aten%iei, a;un'nd *n unele cazuri, pn" la 2H de ecunde& 3entru a pro'rea *n 8I, trebuie $i7at" aten%ia pe
obiectiv #i trebuie *!bun"t"%it" calitatea aceteia pn" e a;un'e nivelul de raz" laer coerent" care ete
nivelul aten%iei direc%ionale& -ten%ia direc%ional" per!ite curantului 8I " *nve%e cu! "-#i dezvolte c!pul
bio$izic din laten%a !or$o'enetic" pentru a deveni con#tient de ceea ce *l *ncon;oar" Ccuno#tin%a pri!ar"E, *n
care con#tienta poate p"r"i corpul #i poate piona ituri *ndep"rtate&
Iizualizeaz" eul t"u !ental CperonalitateaE din tala!u&
Ab%ine o !"tur" !ental" #i cur"%" toate bloca;ele #i $iltrele de date&
2& Co!and" tala!uului " per!it" $unc%ionarea tuturor enzorilor de date& =er'i ite!atic prin
toate cele )ae i!%uri Cvederea de la ditan%" -8IYpercep%ia e7traenzorial" - .S3 $iind cel de-al #aeleaE #i
cur"%" toate canalele de dale& Iezi aten%ia la ca o tea centrat" *n tala!u& Co!and" acetui epicentru al
aten%iei " e!it" o lu!in" alb" tr"lucitoare a percep%iei *n tala!u, care devine coerent" #i $ocalizeaz-o *n
lu!ina laerului !ental al aten%iei
direc%ionale& Co!and" acet laer !ental " ilu!ineze& 6ntre'ul tala!u #i co!and" aten%iei tale " e
$ocalizeze c-o aten%ie direc%ional" aupra obiectivului 8I&
3& Co!and" tala!uului "1
- o$ere o anver'ur" neli!itat" aten%ieiN
- eli!ine pro'ra!ele ne'ative care li!iteaz" aten%iaG
- an'a;eze to%i neuronii neutiliza%i #i re%elele neuronale pentru a a!pli$ica aten%ia direc%ional"N
- eleveze aten%ia direc%ional" pentru a $i $i7at" pe 8I, datele $iind pri!ite de ve/iculul bio$izic&
D& a& Ftilizeaz" laerul aten%iei direc%ionale pentru a *ncrie pe un ecran de cine!a linii de un albatru
aprin, deenate *n direc%ia acelor de ceaornic *n oc/iul !in%ii& -ceta ete ecranul de cine!a pe care vei
vedea i!a'inile 8I tran!ie de c!pul bio$izic al Iau care a $ot $i7at pe obiectivul dorit&
b& Adat" ce a ap"rut ecranul de cine!a, u!ple-l cu o lu!in" albatr" aprin"& Iei vedea ecranul
albatru cu o ener'ie care palpit", care acu! e con$runt" cu privirea ta !ental"&
5& 3o%i apoi " vizualizezi aten%ia direc%ional" c"l"torind de la tala!u prin ecranul de cine!a care
ete u#a pre c!pul bio$izic& Iizualizeaz" ecranul care devine tranparent, un !ediu per$ect pentru
in$or!a%ia pe care o cule'i din c!pul bio$izic& -ceat" practic" ini%iaz" cuno#tin%a bio$izic" devenind
con#tient" de lu!ea din a$ar"& .cranul !ental de cine!a poate $i 'ndit ca o intrare *n lu!ea pi& 3rin
p"#irea prin aceata, aten%ia la poale $i tranportat" oriunde dore#ti&
6& 3ractic" 8I din aceat" tare de cuno#tin%"& Ftilizeaz" aceat" poart" !a'ic" #i proiecteaz"-%i
con#tienta pre locurile pe care dore#ti " le vezi pi/ic& 3rin practic" pereverent", de $iecare dat" cnd vei
an'a;a aten%ia direc%ional" aupra ecranului de cine!a, creierul t"u #i c!purile bio$izice e vor an'a;a
auto!at *n pro'ra!ul !etodei cine!a& 3rintr-un ciclu $eedbac<, practica aten%iei direc%ionate va $i din ce *n
ce !ai e$icient" pentru .8I&
7& Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru a *ncrie pe ecranul de cine!a c!pul t"u bio$izic #i va
c"l"tori pre %int" pentru 8I& Adat" $i7at pe obiectiv, co!and" c!pului bio$izic " tran!it" in$or!a%ia, via
calculatorul "u cuantic c"tre creier, la ecranul de cine!a&
8& 8ela7eaz"-te *n tarea teta prin utilizarea protocoalelor de rela7are ale ite!ului de !ana'e!ent
al treului din creier& Cu ct vei $i !ai rela7at, cu att !ai clar" va $i i!a'inea recep%ionat"& Adat" a;un *n
teta, va apare i!a'inea obiectivului&
9& -ceat" te/nic" poate $i utilizat" pentru a intra *n biloca%ie, cnd ie vei i!%i la locul obiectivului
ca i cnd ai $i *ntr-un vi lucid&
4avid =ore/oue decrie biloca%ia *n $elul ur!"tor1
2A curbur" a pa%iului #i a ti!pului& .te ca #i cnd ai aduce eveni!entul la line $"r" ca tu " a;un'i
vreodat" acolo, alunei cnd *l interceptezi& .te o!niprezent pe ti!pul traver"rii *napoi #i *nainte *n
continuu pa%iu-ti!p& -ta *nea!n" c" e#ti pete tot *n acela#i ti!p& -t$el in'urul !od *n care po%i $i pete
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 58
tot *n acela#i ti!p e datoreaz" $aptului c" pete toi ete acolo unde te a$li& -t$el curbura pa%iului ete cea
!ai bun" abordare pe care pot " o $ac, ca o ar!onic" care e pliaz" pre ea *n"#i, *n ti!p ce tu tai pe loc&
.u a! $ot *nv"%at " cred c" ete ca pa'inile unei enciclopedii& .7it" pa'ini care unt eparate dar care
r"!n *n carte $iind le'ate de cotorul c"r%ii& Cotorul corepunde incon#tientului9&
3entru a putea oberva !ai bine ct de util" ete aten%ia direc%ionat", " analiz"! ur!"toarea
aplica%ie&
#rotocoalele re"ol%$rii problemei
-dun" ct !ai !ult" in$or!a%ie poibil" *n cuno#tin%a nor!al"&
-li!enteaz-o din ubcon#tient via aten%ie direc%ional" pe ti!pul t"rii al$a&
Fit" proble!a #i *ntoarce-te la ea !ai trziu utiliznd aten%ia direc%ional"&
Solu%ia va veni la tine *ntr-o cnteiere a i!a'ina%iei poate "pt"!ni de zile !ai trziu&
4ezvolt" ideea pe ti!pul !edita%iei pentru a o opti!iza& Fn e7e!plu ete decoperirea benzenului de
0e<ule& .l a viat un #arpe !u#cndu-#i propria coad" #i *ntr-o clip" de inpira%ie c/i!itul a avui un alt
calitativ #i a c/i!bat lan%ul *ntr-o tructur" inelar" a co!ponentelor c/i!ice& 3n" atunci !oleculele
or'anice erau 'ndite a $or!a lan%uri, nu inele&
:ui -r/i!ede i-a venit ideea de a teta dac" coroana re'elui era din aur *n ti!p ce via *n baie&
8e'ele 'rec din -ntic/itate credea c" !inunata a coroan" din aur $uee tratat" cu ar'int, at$el c" l-a ru'at
pe !arele avant din acea vre!e, -r/i!ede, " inveti'/eze& -r/i!ede era *n !are di$icultate& Nu '"ea nici
un !i;loc de a deter!ina dac" *ntr-adev"r coroana era din aur pur, $"r" " o trice& 6n ti!p ce era *n baie i-a
venit *n" ideea de rezolvare a proble!ei #i i!ediat a ie#it *n trad" tri'nd 2evri<a,, a! decoperit olu%ia&
- cnt"rii coroana #i a $"cui rot de o cantitate de aur ct" 'reutate avea coroana& - plaat coroana *ntr-un
bazin cu ap" #i a !"urat *n"l%i!ea la care e urca apa& 4aca coroana ar $i $ot din aur pur, o cantitate e'al"
de aur pur ar $i dezlocuit o aceea#i cantitate de ap", deci nivelul la care -ar $i ridicat apa ar $i $ot acela#i&
Cu! nivelurile de ap" au $ot di$erite, -r/i!ede a putut pune cu certitudine re'elui c", evident, coroana
$uee aliat" cu ar'int, aceta avnd o denitate !ai !ica dect a aurului, ceea ce a condu la cre#terea
volu!ului coroanei& 4eoarece coroana avea un volu! !ai !are dect dac" ar $i $ot $"cut" din aur, re'ele l-
a pedepit apru pe aurar&
&tili"area ateniei direcionale ntr'o "i nc$rcata
Bi!pul pierdut *n trenuri, ta%ii, aeroporturi au *n unele !o!ente la birou poale $i $oloit pentru
aten%ia direc%ional" p"trnd oc/ii dec/i#i& Se poate utiliza aten%ia direc%ional" pe ti!pul de$"#ur"rii unui
concur de 'ol$ au a altui pori care per!ite vizualizarea corpului o!enec *n ac%iune prezentnd o te/nic"
opti!"& 6n 8uia, atle%ii e antrenau #i prin vizualizarea per$or!an%ei viitoare cu oc/iul !in%ii, *naintea
de$"#ur"rii concurului& Se reco!and" utilizarea aten%iei direc%ionale pe ti!pul zilei pentru a re*nc"rca
bateriile prin eli!inarea !i!elor ne'ative care au alunecai *n !inte& .li!in" !i!ele care de;a $i7ate 'olec
ener'ia din corp, ener'ie care ar $i putut $i $oloit" pentru dec/iderea $eretrei pre c!pul bio$izic care
per!ite 8I& Cele e7pue conduc la cele dou" re'uli pentru 8I&
&. / nvm s ne fi9m ateniei asupra unor lucruri de care alte persoane nu vor s furi
contiente. .utem s ne concentrm atenia asupra lucrurilor pe care le selectm. !om vedea lucrurile aa
cum sunt, iar acurateea va creste pe msur ce vom fi mai energetici i !ai eficieni, n sensul c vom
dispune de mai multa energie pe care o vom folosi cu rezultate din ce n ce mai "une.
L. 0n adept 1! i alege scopurile n cadrul limitrilor care este supus, prevalnd condiiile lumii
n triete.
#rotocoale care leag$ R ( de starea emoional$ po"iti%$
5ocalizeaz" aten%ia direc%ional" aupra creierului&
-poi $ocalizeaz-o aupra corpului, rela7nd to%i !u#c/ii de la c"lcie la cap $oloind protocoalele de
rela7are&
5ocalizeaz" aten%ia direc%ionala aupra i!a'inii !e!orate cu o cen" pozitiv", *nc"rcat" e!o%ional&
3ractic" 8I aupra unui loc pe care *l cuno#ti& Starea pozitiv" a corpului pe care ai indu-o prin 8I
va $i auto!at prelucrat" de creier ca $iind rezultatul 8I& -cet $apt provoac" un ciclu $eedbac< pozitiv care
a!pli$ic" poten%ialul 8I&
3ute! acu! $or!ula a treia noua re'ul" pentru 8I1
3& /e poate folosi atenia direcional pentru a sparge o"iceiurile sau mimele aotice prin fi9area pe
imagini, sim"oluri sau fraze memorate pozitive. .ractic apoi 1!, legnd reacia pozitiv a corpului cu
practicarea 1!, prin folosirea ateniei direcionate pentru a incalcula o nou mima >o"icei mental? care
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 59
este "azat pe practicarea 1!.
*plicarea ateniei direcionale pentru rezolvarea pro"lemelor prin utilizarea 1!
@& -duna ct !ai !ult" in$or!a%ie prin utilizarea 8I aupra unui obiect de intere&
2& Introdu aceata *n ubcon#tient via aten%ie direc%ional" pe ti!pul cnd ac%ionezi *n tarea teta&
5ocalizeaz" laerul !ental al aten%iei direc%ionale aupra /ipotala!uului care, a#a cu! a! v"zut !ai
*nainte, ete parte a ite!ului li!bic al creierului, controlorul !e!oriei pe ter!en curt #i lun'&
3& Fit" proble!a #i revin-o !ai trziu la ea $oloind aten%ia direc%ional" pentru 8I aupra proble!ei&
D& Solu%ia *%i va veni *ntr-un !o!ent de inpira%ie&
5& 4ezvolt" ideea pe ti!pul $oloirii 8I pentru a opti!iza olu%ia& -poi $ocalizeaz" aten%ia
direc%ional" aupra lobilor pre$rontali ai creierului unde au loc proceele co'nitive !ai co!ple7e pentru a
*ntre'i datele *ntr-un !odel !ental coerent& :obii pre$rontali unt parte a corte7ului& -ici e dezvolt" ideile
#i apar cnteile creative adue *n lu!ina !in%ii con#tiente&
Noi $oloi! nu!ai o !ic" pane din puterea creierului notru& .ti!"rile unt *ntr-o pla;" de H,2T
pn" la @HT& Ci$ra !ai ;oa" ete o eti!are a lui -lbert .intein& 3ute! $oloi aten%ia direc%ional" pentru a
dec/ide $unc%ia creierului pre niveluri de e$icien%" !ai *nalte& -t$el noi pute! nu nu!ai practica 8I, dar
#i a!pli$ica inteli'en%a pre niveluri pe care nici nu le b"nuia!, tarea de uper'eniu&
3rin utilizarea aten%iei direc%ionale #i a !etodei cine!a orice parte a creierului #i a corpului poate $i
contactat" #i repro'ra!at" pentru 8I& 4ezvoltarea acetei !etode per!ite pi-operatorului " controleze
toate apectele creierului "u, precu! #i a $unc%ion"rii corpului& -ceata conduce la apari%ia unei noi ra!uri
a !edicinii bazat" pe autovizualizare pentru a vindeca corpul&
#rotocoale RV pentru derularea afacerilor
3entru a ti!ula contactele de a$aceri, interviurile #i trate'iile de vnz"ri1
@& utilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru vizualizarea itua%iei *n care vei intraN
2& repet" cena pe ecranul de cine!a *n oc/iul !in%ii tale pn" ob%ii ucceul opti!N
3& c"l"tore#te *n ti!p utiliznd 8I pentru a a;un'e la eveni!entul repectiv #i analizeaz" ce e
*nt!pl"N
D& utilizeaz" in$luen%area de la ditan%" pentru a c/i!ba itua%ia pn" cnd unt *ndeplinite
obiectivele tale Cvezi capitolul 9 care e ocup" cu in$luen%area de la
ditan%"E&
Sunte! acu! *n !"ur" " $or!ul"! o nou" re'ul" pentru 8I&
J. *ciunile de vizualizare i de simulare mental >interaciunea cognitiv? optimizeaz rspunsul
tu i crete pro"a"ilitatea ndeplinirii succesului afacerilor. *ceasta se ntmpl legat de principiul ordinii
totale, principiul simpatiei sau sincronicitatea acauzal i aciunea la distan, principiul conectivitii.
-cete principii vor $i e7plicate *n a!"nunt *n capitolele ur!"toare&
RV pe timpul "ilei
@& 6n ti!pul orelor de erviciu ia o pauz" de 5 !inute, ti!p *n care *%i *ndrep%i aten%ia aupra unei
cene ar!onioae&
2& C"l"tore#te pre cena actual" utiliznd 8I&
3& -!pli$ic" 8I prin utilizarea ener'iei adaptive de la !ediu pentru a cre#te con#tienta 8I&
Iizualizeaz" un val de ener'ie care u!ple c!purile bio$izice izvornd din cen"&
D& -ceata ne conduce la $or!ularea unei noi re'uli a 8I&
5& Ciclurile feed"ac5 ale ateniei >pistele mimei? cresc din ce n ce mai mult energia pe parcursul
zilei. *ceste mime deplasate din atenia noastr de somn sau prin atenia direcional focalizat asupra
unei noi mime cum ar fi 1 ! >parial e9ecutat pe timpul rela9rii?. .racticarea 1! este drumul perfect
pentru a sparge aceste fi9aii negative. *stfel se eli"ereaz energia care va putea fi folosit in 1!.
.rotocoale 1! pentru dezvoltarea intuiiei n afaceri.
@& .7erci%iile e7ecutate nu!ai ca o i!ulare *n !inte au un e$ect i!ilar cu e7erci%iul real al corpului&
3o%i $oloi acete !inute de e7erci%ii !entale *ntr-o pauz" de 5 !inute pentru *!bun"t"%irea per$or!an%elor
portive Cteni, 'ol$, caiac etc&E& Ftilizeaz" ecranul cine!a pentru a vizualiza $iecare apect al portului&
2& 8epet" vizualizarea pn" cnd e7ecu%i !i#c"rile per$ect,
3& 3ractic" e7erci%iul !ental aupra ecranului de cine!a pn" cnd !i!a devine obi#nuit" *n creierul
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 6H
t"u #i ite!ul nervo& -ceta ete un proce analo' cu doLnload-ul unui pro'ra!&
Fn e7e!plu de !etod" !ental" de pro'ra!are ete povetea prizonierului de r"zboi din Iietna!
care a $"cut tatatura unui pian din le!n& Cnd a $ot eliberat, el putea " cnte la pian per$ect, c/iar dac" el
nu practicae niciodat" pe un pian adev"rat *n lun'a a perioad" de *ncarcerare&
-cet e7erci%iu ete o !etod" bun" de a dezvolta con#tienta 8I& 4eoarece c!pul bio$izic ete un
calculator cuantic *l po%i pro'ra!a ca pe un calculator obi#nuit care *%i va per!ite orice ac%iune& -cet
e7erci%iu *%i per!ite *n plu " dipui de !ai !ult" ener'ie, deoarece *ntrerupe ciclurile epuizante ale aten%iei
aupra !i!elor ne'ative *n care pute! aluneca a#a de u#or&
D& Ftilizeaz" e7erci%iul !ental de 5 !inute pentru a activa aten%ia direc%ional"& Ftilizeaz" aceat"
aten%ie pentru activarea con#tientei 8I bio$izice& .7ecut" aceata prin activarea ecranului cine!a !ental&
Iizualizeaz" corpul bio$izic ca pe o $anto!" care prive#te la tine prin cealalt" parte a ecranului de cine!a&
Adat" ce a $ot tabilit acet lucru, per!ite aten%iei direc%ionale " e $ocalizeze aupra c!pului bio$izic #i
co!and"-i " p"r"eac" corpul $izic&
5& Adat" deta#at de corpul t"u, la" c!pul bio$izic " !ear'" acolo unde dore#te& -ceat" !etod"
per!ite $ocalizarea aupra inten%iilor incon#tientului #i aupra oportunit"%ilor care nu au $ot *ntrev"zute&
C!pul bio$izic poate e!ite pre ecranul de cine!a !enta+ i!a'ini ale cenei care e vor dovedi i!portante
pentru tine, cu! ar $i peroane care dicuta depre viitorul t"u&
A alt" le'e a 8I1
6& *tenia noastr este intim legat de autoimaginea noastr >supramima?. /upramima este
construit din toate mimele cu care am fost infectai ciar de la natere.
4atele pot $i proceate *n creier *ntr-o ucceiune nor!al", liniar"& -t$el doi plu doi e'al patru&
3relucrarea poate $i *n" #i lateral" au /olitic", analo'" prelucr"rii paralele& .7e!ple de acet tip unt
alturile *n intui%ie, poe!e Reu, care aduc alturi *n *n%ele'ere #i cntei de inpira%ie ca ale lui -r/i!ede&

&tili"area RV pentru amplificarea energiei tale
@& 5i7eaz" aten%ia direc%ional" aupra ecranului de cine!a din oc/iul !in%ii&
2& 3er!ite c!pului bio$izic " vin" pe ecranul de
cine!a& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ionat" aupra centrului c!pului bio$izic #i tri!ite-o " 8I o zon"
deoebit", cu! ar $i Stone/en'e&
3& 6nt"re#te c!pul bio$izic cu ener'ia adaptiv" a acetui it acru prin vizualizarea ener'iei care
cur'e de la Stone/en'e pre el& .7per%ii *n pi/otronic" ru#i ener'izeaz" c!purile lor bio$izice *ntr-o at$el
de !anier"&
Cnd e pioneaz" de la ditan%" C8IE di$erite loca%ii, " ne i!a'in"! c!pul 8I bio$izic cule'nd
ener'ia adaptiv" din !ediu pentru a u!ple cu carne corpul bio$izic& -t$el e poate ener'iza c!pul bio$izic
pentru a realiza 8I e7tin de o bun" calitate pe ecranul de cine!a !ental&
3e baza 8I e poate *ncepe c/i!barea propriului eu au a altor peroane prin repro'ra!are a
upra!i!ei Cautoi!a'iniiE #i a !i!elor& -ceata percepere de la ditan%" a propriilor !i!e elibereaz"
ener'ia bio$izic" #i dezvolt" $unc%ia creierului at$el ca " utilizezi !ai bine c!pul bio$izic& -ceata
*nea!n" c" ecranul !ental de cine!a ob%ine o i!a'ine !ai e7act" de la c!pul bio$izic&
A aptea regul$ a RV
7& /e pot realiza ntotdeauna afaceri cu persoane, dac reueti s intri n contact cu fiina lor cu
aceast intenie. !ei convinge cu uurina acea persoan c afacerea i va fi profita"ila. Contienta ta va fi
conectat la a lui, astfel c, dac simulezi aceast negociere n minte, vei relua simularea de attea ori,
pn se termin cu succes. =egocierea va fi influenat astfel c va a,unge la un rezultat pozitiv.
#rotocoale pentru influenarea de la distan$ a afacerilor
3e ecranul !ental de cine!a vizualizeaz" ne'ocierea viitoare #i peroanele cu care vei intra *n
contact&
Bri!ite c!pul bio$izic pre peroana de contact #i dicut" telepatic cu aceata& 4icut" cu acea
peroan" ca #i cnd ai $ace repectiva convera%ie $a%" *n $a%"&
8epet" convera%ia pn" cnd decur'e *n !odul *n care dore#ti& Ftilizeaz" c!pul bio$izic "
pro'ra!ezi aceat" ne'ociere ideal" *n c!pul bio$izic al peroanei #i *n creierul aceteia&
5& 3e ti!pul de$"#ur"rii ne'ocierii reale rea!inte#te-%i convera%ia !ental" avut"& 3erceperea de la
ditan%" #i in$luen%area peroanei $ac ca probabilitatea de ucce a ne'ocierilor " creac" $oarte !ult *n
co!para%ie cu ne'ocierea neprepro'ra!at" telepatic&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 6@
Al aselea sim
-ten%ia direc%ional" #i !etoda cine!a pot $i e7tine pentru a cuprinde #i con#tienta itua%ional"&
-#a cu! a! !en%ionat !ai *nainte, aceata ete o tare a creierului *n care a!bele ale e!i$ere
lucreaz" e'al #i incron& Nu !ai e7it" /aoul inerent *n 'ndire #i totul pare !ai real&
#rotocoale pentru de"%oltarea celui de, al aselea sim
@& Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru crearea ecranului cine!a !ental *n oc/iul !in%ii tale&
2& 3e acet ecran de cine!a reprezint" i!preiile pe care c!pul t"u bio$izic le ob%ine pe ti!pul cnd
ete *n a$ara corpului& -t$el po%i practica 8I *n ti!p ce corpul bio$izic ete deaupra $or!ei tale $izice&
-t$el po%i "-%i dezvol%i al #aelea i!%, avnd oc/ii *n patele capului&
-ceat" te/nic" *%i per!ite " a$li cnd o peroan" te prive#te& 8upert S/eldra<e a de$"#urat o erie
de cercet"ri *n aceat" direc%ie& .l a contatat c" apro7i!ativ 5HT din popula%ie #tie cnd ete privit"& -ce#tia
*nre'itreaz" e!nalele ubli!inale care le arat" c" ubcon#tientul lor ete con#tient de $aptul c" unt *n
c!pul vizual al altei peroane& -cet al #aelea i!% pi/ic are o erie de avanta;e *n do!eniul
upravie%uirii, pe ti!pul cnd tr"!o#ii no#tri puteau at$el "-#i dea ea!a c" unt privi%i de ani!ale
"lbatice care le puneau via%a *n pri!e;die& B"rba%ii care nu aveau cel de-al #aelea i!% !ureau *naintea
celorlal%i, at$el c" au upravie%uit cei cu pi-'ene !ai !ulte& Con#tienta itua%ional" ete nu!ele #tiin%i$ic
pentru acet c!p de con#tient" e7tin"& .te co!un la pilo%ii de avioane de vn"toare, ec/ivalentul actual al
vn"torului-cule'"torului din ti!purile tr"vec/i&
Emisferele creierului
.!i$era tn'" e ocup" cu 'ndirea liniar"& -ceta ete un proceor liniar care e7ecut" ideile,
i!a'inile etc& In ordinea a, b, c&&&, *n ordinea *n care au $ot pri!ite&
.!i$era dreapt" e ocup" cu procee de 'ndire neliniar", lateral"& -ceata e7ecut" o prelucrare
paralel", de e7e!plu de la a la z, de aici la b, apoi la z #&a&!&d& Ac/iul !in%ii pare " vad" viitorul *n partea
tn'" a i!a'inii de pe ecranul de cine!a !ental& I!a'inile din trecut apar *n partea 4reapt" a ecranului&
-ceata e datoreaz" aran;a!entului $lu7ului in$or!a%iilor din creier&
5lu7ul i!a'inilor din partea tn'" CviitorE pre partea dreapt" CtrecutE ete e7plicat prin $aptul c"
partea dreapt" a creierului controleaz" partea tn'" a corpului 4eoarece aceat" parte a creierului poate
realiza procearea paralel", aceata e7ecut" 'ndirea neliniar" probabilit" care ete utilizat" *n 'ndirea cu
!ai !ul%i $actori de nedeter!inare care ete $oloit" pentru prevederea viitorului&
4eoarece e!i$era tn'" a creierului ete un proceor liniar #i prin ur!are e ocup" cu variabile #i
cu date cunocute, aceata va e7ecuta i!ul"ri ale eveni!entelor trecute, precu! #i ree7ecutarea unor
pro'ra!e& 4eoarece aceata controleaz" partea dreapt" a corpului, i!a'inile trecute unt $i7ate pe partea
dreapt" a ecranului de cine!a !ental&
Stn'acii unt 2prev"zu%i, *n !od opu&
-tunci cnd e!i$erele tn'" #i dreapt" lucreaz" incron, peroana i!te c" ete *n !iezul
proble!ei& Ber!enul corect ete con#tient" itua%ional"& -ceata poate $i conceput" ca o tare de con#tient"
inteni$icat" *n care ti!ulii pa%iali unt direct inte'ra%i cu intelectul, intinctul #i !e!oria&
#rotocoale pentru biofeedback'ul mental prin %i"uali"are
@& Iizualizeaz" ecranul !ental&
2& -du curorul aten%iei direc%ionale din partea tn'" CviitorE a ecranului de cine!a !ental #i !ut"-l
*n partea dreapt" CtrecutE&
3& Iizualizeaz" o cen" pozitiv", ar!onioa" au !e!oria trecut" atunci cnd e#ti cu adev"rat $ericit&
D& 6ncearc" " $aci vizualizarea ct !ai real poibil", *ncorpornd ct !ai !ult din cele 5 i!%uri&
-t$el e e'alizeaz" activitatea e!i$erei tn'i #i drepte, ceea ce reprezint" o condi%ie pentru opera%ii
!entale de *nalt" e$icien%", cu! ar $i 8I, #i e rela7eaz" *n ti!p ce e *nvi'oreaz" corpul&
:"o4eed*a,3=.l e!'e ,alea !"+l1 &" .&oar1 en'r. o'"+")area ,or.l." &" a +"n7"".
#rotocoale de ba"$ pentru RV'ul %iitorului
@& 3entru a c"l"tori *n viitor, ete nevoie de activarea aten%iei direc%ionale&
2& Iizualizeaz" ecranul de cine!a !ental&
3& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ional" aupra c!pului 8I bio$izic&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 62
D& I!a'ineaz" acet ve/icul 8I cur'nd a$ar" din corpul t"u #i c"l"torind *n tn'a ta& Cu ct
c"l"tore#te !ai departe *n tn'a ta pe $irul ti!pului cu att circul" !ai !ult *n viitor& :a un !o!ent dat,
dorit de tine, e rupe $irul ti!pului #i intri *n viitor&
5& Spioneaz" pi/ic viitorul #i p"treaz" *nre'itr"ri a ceea ce '"e#ti acolo&
6& 3entru a c"l"tori *n trecut, ur!eaz" intruc%iunile de !ai u, in'ura di$eren%a $iind $aptul c" vei
c"l"tori pre dreapta *n curentul ti!pului& C"l"tore#te *napoi *n ti!p pre eveni!ente trecute #i p"treaz"
*nre'itr"ri cu decoperirile tale& 6n capitolul 6 vo! detalia acete principii&
#rotocoale pentru RV'ul %iitorului
Cele ce ur!eaz" unt aplicarea direct" a protocoalelor de baz" enun%ate !ai u&
@& -ten%ia direc%ional" poate $i $i7at" aupra 8I-ului viitorului, pentru !ana'e!entul ti!pului&
-;utarea a tot ceea ce ete ur'ent *n via%a cuiva prin utilizarea 8I cu ti!p le'at pentru a deter!ina ceea ce
o anu!it" peroan" ete pe cale " $ac" *ntr-o zi, -a dovedit a $i $oarte util pentru curan%i& Iizualizeaz"-te
ca $iind cunocutul perona; din c"r%ile cu deene ani!ate care e poate !i#ca cu viteze $oarte !ari pe
ecranul !ental de cine!a *n oc/iul !intii tale& Breci cu vitez" *n revit" tot ce ai de $"cut azi&
-cete protocoale ete cel !ai bine a $i e7ecutate c/iar *nainte ca tudentul CcurantulE " e ridice
din pat, deoarece atunci ete *n tarea al$a #i ete *n contact direct cu ubcon#tientul& Ftiliznd aten%ia
d"re,7"onal1 pentru a rula viitorul pe ecranul de cine!a !ental pentru ziua care ur!eaz", vei prepro'ra!a
ubcon#tientul t"u pentru opti!izarea activit"%ilor zilnice, at$el c" *n ti!pul zilei ubcon#tientul t"u va $i
ubtil obli'at " ur!eze acet dru!& -ceat" te/nic" te va $ace con#tient c" noi to%i unte! a$ecta%i de
!i!ele ne'ative din ubcon#tient, care ne conduc pre dezatru, *ntrzieri #i tre&
Noi to%i tr"i! *n capetele noatre& Ftilizeaz" 8I al viitorului pentru a deveni con#tient de $eedbac<-
ul pozitiv #i ne'ativ de la 2e7peri!entul vie%ii,& .valueaz" cururile ac%iunilor at$el ca cineva " devin" un
lider orientat pe *ndeplinirea copurilor& .7ecut" !ai !ulte e7erci%ii ale creierului #i aupra con#tientei ca #i
cnd a-i e$ectua e7erci%ii aupra dezvolt"rii !aei !uculare&
Bi!pul pierdut *n trenuri, *n ta%ii, la aeroport au ti!pul de ecart de la erviciu poate $i $oloit pentru
aten%ia direc%ional" aupra 8I-ului viitorului arborilor de decizie pe care via%a *i o$er"& -cet 8I al
rezultatului di$eritelor decizii #i al !odului *n care aceta a$ecteaz" viitorul notru poate $i realizat prin
tri!iterea c!pului t"u bio$izic *n $iecare viitor poibil care ar rezulta din variantele tale de de,")""le.
-ceat" practic" poate $i realizat" pe ti!pul zilei cu oc/ii
dec/i#i& 3rin acete !i;loace e pot evita deciziile 're#ite *nainte ca acetea a $ie elaborate& 8I-ul virtual
aupra proceului de luare a deciziilor per!ite pi-adeptului " reu#eac" " e decurce *n cele !ai 'rele
ti!puri, *n ti!p ce cei !ai !ul%i *nre'itreaz" e#ecuri& A e7tenie intereant" a acetei te/nici ete utilizarea
a pre a te conduce la cele !ai bune, cele !ai pro!i%"toare viitoruri, pre care nu ai $i *ndr"znit " te
*ndrep%i dac" nu ai $i pionat prin 8I poibilit"%ile viitoare, dec/ie pre tine&
Me+or"a
.7it" dou" tipuri principale de !e!orie1
@& Me+or"a de,lara'"/1- *n care in$or!a%ia are nevoie " $ie adu" *n !intea con#tient" Cde e7e!plu,
rea!intirea unui nu!"r de tele$on au a nu!elui unei peroaneEN
2& Me+or"a nonde,lara'"/1- care ete parte a repertoriului t"u #i nu ete nevoie " $ie rec/e!at" *n
con#tient de e7e!plu, lovirea unei !in'i de $otbal, practicarea *notului, lovirea cu ciocanul a unui cui etc&E&
Memoria declarati%a
.te !e!oria pe ter!en-lun'& 3er!ite rea!intirea a ceva ce dori! " vede! con#tient acu! #i "
*n%ele'e! ceea ce vede!& -cet tip de !e!orie ete #i el de dou" tipuri1
@& )emoria semanticH rea!intirea nu!elor, a cuvintelor etc& la co!and"N
2& )emoria episodicH rea!intirea eveni!entelor peci$ice, a unor epioade #i perioade din
e7perien%a trecut"&
Memoria nondeclarati%$
-ceata ete o !e!orie care ete $oloit" incon#tient, cu! ar $i condi%ionarea pavlovian"& -ceata
ete ituat" *n cerebel&
.te o !e!orie de lucru& Fn caz particular al acetei !e!orii *l reprezint" !e!oria pe ter!en curt&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 63
-t$el ete !e!oria nu!erelor de tele$on care e pot rea!inti nu!ai o curt" perioad" de ti!p& Fn alt
e7e!plu I-ar putea contitui titlurile articolelor din ziar recent citite& .7it" di$erite tipuri de !e!orie pe
ter!en curt1
- ciclul fonologieH rea!intirea nu!erelor de tele$onN
- memoria spaial vizual C!i#carea obiectelor *n oc/iul !in%ii unei peroaneEN aceata ete !e!oria
care trebuie pentru dezvoltarea 8IN
- memoria e9ecutiv central care per!ite or'anizarea ideilor *n !e!oria de lucru $or!nd $or!e
coerente #i ordonndu-leN aceata ete o alt" parte a !e!oriei pe ter!en curt care trebuie antrenat" pentru
8I&
#rotocoale pentru utili"area ateniei direcionale pentru e)plorarea sistemelor de memorie
3rin utilizarea aten%iei direc%ionale *ncepe e7plorarea tipurilor di$erite de !e!orie pe care le poezi&
3"treaz" o *nre'itrare a tot ceea ce '"e#ti& -ceat" practic" dezvolt" re%ele neurale *n /ipotala!u, precu!
#i cone7iunile acetora cu alte p"r%i ale creierului& Se dezvolt" at$el, de ae!enea, c!purile bio$izice pre
con#tienta pri!ar", con#tienta lucrurilor care unt *n a$ara c!pului ener'etic al corpului, cel ce per!ite 8I&
8ela7eaz"-te prin utilizarea protocoalelor de !ana'e!ent al treului&
Creeaz" ecranul de cine!a prin $oloirea aten%iei direc%ionate&
5ocalizeaz" aten%ia d"re,7"onal1 aupra $iec"rui tip de !e!orie peci$ic #i vezi ca i!a'inile " vin"
pre tine pe acel ecran de cine!a *n oc/iul !in%ii tale&
Ftilizeaz" aceat" !etod" pentru a per!ite !e!oriei " alunece *n oc/iul !in%ii, at$el ca acel c!p
bio$izic " poat" *nc"rca !e!oria pe care o de%ine *n calculatorul cuantic pentru a $i tran!i" pe ecranul de
cine!a&
3rin aceat" !etod" po%i privi *n catalo'ul !e!oriilor tocat *n c!pul bio$izic&
Bri!ite c!pul bio$izic " pioneze de la ditan%" un obiectiv, apoi treci la activit"%ile nor!ale&
Co!and" c!pului bio$izic " e *ntoarc" la o dat" !ai trzie& Re/e)" !e!oria a ceea ce ai pionat
de la ditan%" *n ti!p ce erai al erviciu, ree7ecutnd i!a'inile pe care le-ai ob%inut pe ecranul de cine!a&
-ceat" !etod" *%i per!ite " pionezi orice *%i pare de intere, c/iar dac" nu ai u$icient de !ult ti!p la
dipozi%ie pentru 8I& S-ar putea ae!"na aceat" !etod" cu *nre'itrarea unui pro'ra! pe o caet" video
ur!nd " o vizionezi !ai trziu, *n cazul de
$a%" *n" ete vorba de vizionarea pi/ic" a pro'ra!ului pe
care %i I-ai ale&
L"!'a ro'o,oalelor en'r. +e'oda ,"ne+a
@& 8ela7eaz"-te utiliznd protocoalele de !ana'e!ent al treului&
2& 4etineaz" lu!ina laerului !ental ai aten%iei direc%ionare *n tala!u& -ten%ia direc%ional"
e7plodeaz" din centrul creierului *n oc/iul !in%ii #i creeaz" ecranul de cine!a& 8ea!inte#te-%i " *ncrii
ecranul de cine!a *n direc%ia acelor de ceaornic cu o raz" laer de lu!in" albatr" izvort" din laerul
!ental, apoi u!ple ecranul cu un $oc albatru&
3. Adat" contruit ecranul de cine!a, vezi c!pul bio$izic care te prive#te prin aceta&
. Iizualizeaz" epicentrul aten%iei, partea eului din !intea ta, cur'nd din tala!u, via le'"turii
aten%iei direc%ionale, *n centrul c!pului bio$izic&
!. 4irec%ioneaz" c!pul bio$izic pre itul obiectivului #i co!and"-i " e!it" i!a'ini #i datele
percepute, pe care le cule'e, pe ecranul de cine!a&
". 3rive#te ecranul de cine!a !ental i $ocalizeaz"-l aupra i!a'inii care %i-a $ot tran!i" de la
itul obiectivului pe care I-ai pionat de la ditan%"&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 6D
CAPITOLUL ;I
M"+ele .n !o4'@are +en'al en'r. oerarea ro$ra+elor R;
A
Ideile e r"pndec *n rndul popula%iei ae!"n"tor cu r"pndirea viruului 'ripei *ntr-o epide!ie&
4r& 8ic/ard, un biolo' e!inent, a nu!it acete idei conta'ioae mime. In literatura de pecialitate acetor
!i!e li e !ai pune virui !entali& 6n antrena!entul pentru 8I, !i!ele pozitive care unt $oloite pentru
inducerea t"rii 8I e nu!ec noul o$tLare !ental& -cete !i!e co!uteaz" pe o$$ t"rile ne'ative care *l
*!piedic" pe individ " ia" din tarea de an7ietate care in/ib" 8I& S" ne i!a'in"! lu!ea plin" de viru#i
!entali care $oloec oa!enii pentru in$ectarea celor din prea;!", pentru a e *n!ul%i #i a e c/i!ba pentru
a nu $i recunocu%i de pro'ra!ele antiviru ale corpului& -ce#ti viru#i unt trecu%i altor peroane prin cuvinte,
prin !ediul cultural, prin !edia au prin !i;loace bio$izice& 3rin ur!are, lu!ea ete !odelat" de !i!e& .te
corect a a$ir!a c" *ntrea'a noatr" ocietate ete condu" de !i!ele pe care le con%ine&
M"+ele
=i!ele unt idei& 5elul de a !nca, aruncatul zarurilor, purtarea panto$ilor cu vr$ul lat, toate acetea
unt !i!e& Cultura noatr" ete contruit" dintr-un co!ple7 de !i!e care ne de$inec, ne creeaz"
peronalitatea, !odul de a 'ndi au reac%iona la diver#i ti!uli& .le unt de$initoarele ociet"%ii *nainte de
orice altceva& Cineva -ar putea 'ndi c" noi unte! liberi au c" $ace! ce dori!& 4in p"cate itua%ia nu ete
a#a de i!pl"& Aa!enii pot 'ndi au $ace nu!ai ce #tiu& 4ac" n-au con#tienta unei alte realit"%i, ei niciodat"
nu vor 'ndi ca acei !e!bri ai ociet"%ii di$erite, c/iar dac" acea ocietate le ete acceibil"& .i nu vor 'ndi
#i nu vor reac%iona ca !e!brii acelei ociet"%i& 3n" de curnd, 8I a $ot un do!eniu trict ecret& -cu!
aceta a devenit public& -cete noi !i!e unt acceibile publicului lar', at$el c" *n prezent e poate *nv"%a
8I& -utorit"%ile de pe *ntre' p"!ntul unt periate de *ntor"tura lucrurilor, deoarece oirea lui pi per!ite
oa!enilor " aib" puterea de a a$la orice ecret, " c/i!be orice *#i dorec #i " !odi$ice realitatea&
-cu!, cnd !i!a 8I ete de do!eniul public, *ntre'ul et de idei ale r"zboiului pi ete acceibil
tuturor& 4ac" accept"! ideea !odelului bio$izic al realit"%ii, care a $ot decri *n capitolele anterioare, ca
$iind un !odel !ai bun a ceea ce e *nt!pl", dect punctul de vedere !ecanicit conven%ional, noi ne
pute! crea o nou" viziune aupra ociet"%ii #i aupra naturii ale&
=i!ele unt c!puri bio$izice care nu unt localizate *ntr-un corp $izic particular, ci de $apt pot " e
!ute ca ni#te entit"%i independente& Iiru#ii c"l"torec *ntr-o !anier" ae!"n"toare, dar depind de 'azda care
le $urnizeaz" !ateriile pri!e pentru a $ace noi viru#i& Iiru#ii $ur" prin $or%" celulele or'ani!ului in$ectat&
=i!ele c"l"torec prin li!ba; #i prin !ediul cultural $recventat de o anu!it" peroan", *ntr-un !od analo'
cu al viruului, care e r"pnde#te prin aer au prin $luidele corpului& Cnd !i!a ete co!unicat" creierului
u!an via li!ba;, cultur" au prin e$ectul celei de a uta !ai!u%", in$ec%ia cu !i!ei ete rezitent" a#a cu!
viruul ete rezitent la ite!ul i!unitar& Cnd ite!ul i!unitar ete l"bit, viruul ete liber " in$ecteze
'azda& 6n cazul !i!elor, !i!ele care unt de;a *n peroan" rezit" la cele noi&
*tiina ' sistemul imunitar a+ societ$ii care se opune noii mime
-tunci cnd e *nva%" 8I, aceat" !i!" *nt!pin" reziten%" din partea tructurii !i!ei, 345&
Structura !i!ei ete un et de !i!e care e co!port" ca un ite! #i o$er" o decriere a realit"%ii care ete
capabil" " e7plice cel pu%in par%ial $aptele& Structura !i!ei *n care tr"i! ete un et de no%iuni care ne
decrie ca avnd un corp $izic, controlat de creier, *n ti!p ce realitatea ete un proce pur !ecanic, per$ect
de$init de nivelul actual al #tiin%ei& 8I nu are loc *n acet !odel al realit"%ii deoarece nu e7it" o tructur" de
!i!" care " e7plice pionarea pi/ic"& 6n aceat" lucrare, e o$er" o e7plica%ie a $unc%ion"rii 8I& -ceat"
e7plica%ie nu cere " renun%"! la !odelul #tiin%i$ic actual, ci nu!ai " *l co!plet"!& -ceata *nea!n" c",
!i!ele care alc"tuiec 345 nu pot rezita !i!ei 8I, care alunec" *n tructura !i!" pe care o uport"!&
)tiin%a ete $actorul c/eie *n ite!ul i!unitar al culturii noatre& 4ac" noile $eno!ene pot $i ar!onizate *n
!odelul #tiin%i$ic, atunci acetea unt u#or acceptate *n cultura noatr"& -t$el de e7e!ple unt zborul cu
avionul, c"l"toria *n pa%iul e7trateretru, 8I&

R# reprezint sigla $prescurtarea% pentru vedere la distan

.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 65
=i!ele unt c/iar !ai vitale pentru *ntrea'a ocietate o!eneac", deoarece ele alc"tuiec c!purile
bio$izice care $or!eaz" re%eaua neural" a creierului& 4e aceea, !i!ele care co!pun cultura noatr" unt bine
a'"%ate
@_
i creierul o!enec& .le creeaz" i!a'inea realit"%ii& Aa!enii pot 'ndi nu!ai aupra ideilor care
unt prezente *n tructura !i!ei a culturii repective& 3n" de curnd, !i!a 8I #i a pi-r"zboiului putea $i
*n$rnt" de 345 #i tructura a de !i!", care cuprindea lu!ea& Ideile aburde ale NeL -'e, care nu au baz"
#tiin%i$ic", alc"tuiec !i!a c/eie $oloit" de ceptici pentru de$inirea realit"%ii *n conte7tul etului lor de
paradi'!e& -tta ti!p ct paranor!alul ete e7pri!at *n li!ba;ul lipit de con%inut din NeL -'e, lu!ea pi
poate $i decri" ca o lu!e $ictiv" trn le'at" de #arlatani!& 4in p"cate pentru ceptici, %"rile cele !ai
dezvoltate au acu!ulat volu!e !ari de cuno#tin%e care de!ontreaz" c" 8I #i r"zboiul pi unt t"ri de $apt&
4ipunnd de un !odel #tiin%i$ic al 8I #i pi, *ntrea'a tructur" de !i!e a lu!ii !ecanicite devine
in$ectat" de acet nou !odel care lea'" pi de vec/ea i!a'ine aupra lu!ii& In =area Britanie, autorit"%ile au
p"trat trict ecrete rezultatele cercet"rilor *n do!eniul pi, *nc" din ti!pul celui de-al doilea r"zboi
!ondial, #i au repri!at orice dezv"luiri ale cercet"rilor #tiin%i$ice din acet do!eniu, *n ti!p ce pre'"teau
pionii pi/ici #i peroane care in$luen%au de la ditan%"&
,reierul omenesc prins n lanul mimelor
4eoarece !i!ele !odeleaz" re%elele neuronale ale creierului, punctul de vedere *nvec/it c" pi nu
poate " e7ite ete bine *nre'itrat *n creierele noatre& Cnd *ncerc"! " *nv"%"! 8I, creierele noatre unt
at$el con$i'urate de tructura de !i!e, *nct !odelarea re%elei neuronale nu poate " cuprind" pionarea
pi/ic"& -cet $apt e aea!"n" cu pro'ra!area unui calculator pentru prelucrare paralel", atunci cnd
aceta ete con$i'urat pentru vec/iul tip de prelucrare !ult !ai lent, prelucrarea liniar"& -tunci pro'ra!ul
*ncearc" " e7ecute i!ultan !ai !ulte pro'ra!e, *ntr-o re%ea de proceoare, pro'ra!ul devine inoperabil&
-nalo' *n 8I, cnd e *ncearc" " e *n%elea'" percep%ia pi/ic", re%eaua neuronal" nu poate " abordeze
proble!ele care apar odat" cu noile pro'ra!e 8I& 4ac" noi unte! le'a%i prin !i!e, tructuri de !i!e #i
re%elele neuronale i!plicate *n creierul notru, 8I #i pi-activit"%ile devin i!poibile& Cururile a!ericane
de 8I rezolv" aceat" proble!" prin prelun'irea duratei acetora #i prin cre#terea intenit"%ii lor, a;un'nd
pn" la @8 luni&
=i!ele re!odeleaz" auto!at re%eaua neuronal"& 4ac" pute! in$ecta creierul cu !i!e 8I, atunci
acetea vor recon$i'ura auto!at creierul pentru a per!ite 8I& Natura #tiin%i$ic" a acetor !i!e $ace ca
acetea " e ar!onizeze cu vec/ea tructur" de !i!e #i " o $oloeac" *ntoc!ai ca un viru& Fn anu!it
nu!"r critic de peroane care *nva%" acete !i!e 8I va provoca *ntrea'a popula%ie " $ie capabil" "
pioneze pi/ic, *ntr-un !od analo' e$ectului celei de-a uta ; !ai!u%e& Natura bio$izic" a !i!elor provoac"
cre#terea !obilit"%ii acetora *ntre peroane, atunci cnd unt u$icient de puternice& -cetea *#i ob%in ener'ia
de la peroanele care le utilizeaz"& Bot a#a, 345-ul e7itent uport" tructura de !i!e vec/e, $oloind toat"
ener'ia popula%iei u!ane pentru a cauza *!b"trnirea pre!atur", *!boln"virea de cancer #i a *!piedica 8I
#i pi& Intr-o !anier" paralel", !i!ele 8I in$ecteaz" popula%ia cu pro'ra!e !entale pozitive care
recon$i'ureaz" re%eaua neural" pentru pi-activit"%i, *n acet proce ele ditru' 345-ul, ceea ce $ace ca
pionii pi/ici " tr"iac" !ai !ult #i " $ie !ai "n"to#i& :a *nceputul ec%iunii practice din acet capitol
vo! decrie !i!ele pozitive care *nlocuiec !i!ele ne'ative #i a!pli$ic" poibilit"%ile de a *nv"%a 8I prin
recon$i'urarea re%elei neuronale a creierului&
M"+e o)"'"/e
Adat" ce cineva ete convin c" dipune de !i!e ne'ative, acetea pot ii evitate prin utilizarea
aten%iei direc%ionale #i a !etodei cine!a& 3rotocoalele neceare unt ur!"toarele1
@& rela7eaz"-te, $oloind protocoalele de rela7are din capitolul DN
2& centreaz"-%i autovizualizarea *n oc/iul !in%iiN
3& localizeaz"-%i oc/iul !in%ii *n por%iunea tala!uului din creierN
D& pune%i ca cop ca laerul !ental al aten%iei tale direc%ionale " *ncrie ecranul cine!a *n oc/iul
!in%iiN
5& pe ecranul cine!a, vizualizeaz" !i!ele ne'ative pe care dore#ti " le eli!iniN e7e!ple de at$el de
!i!e ar putea $i *!b"trnirea pre!atur", dezvoltarea unui cancer, *!piedicarea 8I etc&N
6& #ter'e i!a'inea acetor !i!e ne'ative utiliznd laerul !ental al aten%iei direc%ionaleN
7& *nlocuie#te acete !i!e ne'ative cu i!a'ini care arat" cu! ai dori " $iiN !i!ele pozitive date %ie
*n ec%iunea ur!"toare, o$tLare-ul de ucce poate $i de a;utor *n acet conte7t&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 66
Mimele negati%e simt para"iii energiei
=i!ele ne'ative #i ciclurile $eedbac< ale tudentului 8I inter$era cu dezvoltarea 8I& -ceata e
datoreaz" $aptului c" acete !i!e unt parazite #i conu!" ener'ia c!pului bio$izic de care ete nevoie
pentru 8I& 4e aceea, acetea trebuie eli!inate pentru a per!ite creierului " adune in$or!a%ia din c!purile
bio$izice&
3entru realizarea acetui lucru, utilizeaz" aten%ia direc%ional" #i protocoalele e7pue anterior&
-cete !i!e ne'ative vor *ncerca " e re'enereze ale *nele dac" nu unt *nlocuite de noi !i!e care
" le $ac" i!poibile pe cele vec/i&
Fr!"toarea lit" de !i!e -a dovedii $oloitoare pentru incalcularea atitudinii !entale neceare
pentru 8I& Nu ete co!pre/eniv", dar erve#te ca o baz" util" pentru
viitor& Curantul 8I poate concepe propriile !i!e pentru copul peci$ic care trebuie realizat&
Mime ale principiilor de succes
@& Qtergerea
.li!in" !i!ele ne'ative au care nu !ai unt de $olo pentru a elibera pa%iul pentru ucceul 8I&
Arice !i!" ne'ativ" ete o uria#" cur'ere de ener'ie a curantului 8I& Adat" #tear", ener'ia eliberat"
din !i!" poate $i utilizat" pentru ucceul 8I&
#rotocoale pentru tergerea mimei
a. -nalizeaz" proble!ele prin utilizarea aten%iei direc%ionate aupra ecranului de cine!a din oc/iul
!in%ii&
&. Co!and" tuturor 'ndurilor, !i!elor au ideilor ne'ative " e arate pe ecranul !ental, cale unul
odat"&
c. Identi$ic" !i!ele ne'ative& -ccept" c" ele unt acolo&
d. Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru a le #ter'e&
e. C"l"tore#te *n ubcon#tient Cutiliznd aten%ia direc%ional" #i !etoda cine!aE, care ete plin
de !i!e ne'ative provenite din !ediul *n care tr"i!, care poate

ac%iona ca o reziten%" pentru atin'erea
copurilor& Iizualizeaz" ecranul de cine!a !ental care *%i arat" ubcon#tientul, at$el c" po%i "-@ editezi a#a
cu! *%i dore#ti&
f. :iteaz" acete e$ecte ale !i!elor ne'ative, a#a cu! pro'ra!ele repective ac%ioneaz"&
g. )ter'e acete !i!e ne'ative, $oloind lu!ina laerului !ental al aten%iei direc%ionale
$ocalizate aupra ecranului cine!a, aruncndu-le *n uitare&
2& Inten%ia
3entru a avea ucce ete nevoie de cunoa#terea $oarte bun" a copurilor, care ete necear a $i bine
de$inite #i " $ie crie& Ftilizeaz" 8I pentru a le introduce *n c!pul bio$izic&
4e$inirea clara a inten%iei te aliniaz" la acel eveni!ent #i *%i per!ite " o introduci *n con#tientul t"u, iar
tu *i per!i%i " e !ani$ete&
8epetarea re'ulat" a aten%iei direc%ionale aupra unui cop #i utilizarea 8I pentru a privi *n viitor, a
perceperii de la ditan%" pentru a cana peroane i!plicate *n viitor #i a /ipnozei telepatice Cin$luen%area de
la ditan%"E pentru introducerea ideilor tale unor peroane pe care le vei *ntlni *n viitor, conduc la ucceul
realiz"rii unui anu!it cop&
Pro'o,oale en'r. 'ran!4or+area "n'en7""lor 5n +"+e
a. 4ecide ceea ce dore#ti *n realitate& 8e$lecteaz" aupra copurilor pe care dore#ti " le realizezi, *n
cazul de $a%" " devii un pion pi/ic e7pert&
&. Ftilizeaz" protocoalele de rela7are din capitolul D pentru a cobor* rit!ul creierului pre tarea teta
de con#tien%"&
c. Centreaz" partea 2I, a con#tientului, epicentrul aten%iei, *n tala!u&
d. Creeaz" ecranul de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii, $oloind lu!ina laerului !ental a aten%iei
direc%ionale, care e!an" din tala!u&
e. Ftilizeaz" aten%ia d"re,7"onal1 pentru a proiecta pe ecran copul pe care dore#ti "-l realizezi&
f. =ut" i!a'inea copului t"u realizat din ecranul !ental pre creierul reptilian, pentru a-l introduce
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 67
*n creier la nivel de intinct& I!a'ineaz"-%i ideea alunecnd *n cerebel ae!enea unei c/ei *n *ncuietoare,
co!utnd *ntre'ul creier aupra copului pe care dore#ti "-l realizezi& Iizualizeaz" o c/eie *nvrtindu-e *n
broac", care porne#te acu! pi-puterile tale&
'& Introdu aceat" i!a'ine, care *n oc/iul !in%ii ete de;a *ndeplinit", *n creierul li!bic& -ceat"
parte a creierului t"u controleaz" e!o%iile #i !e!oria& .te de ae!enea centrul de luare a deciziilor din
creier, at$el c" introducerea copurilor aici preupune c" vei ac%iona *n con$or!itate cu *ndeplinirea
copului repectiv&
/& I!a'inea copului *ndeplinit poate, de ae!enea, " $ie introdu" *ntr-o zon" nu!it" S=-
Cupple!entarK !otor arcaE, at$el c" vei putea " te pro'ra!ezi " *l realizezi& S=- ete a#ezat *n vr$ul
creierului ub o !ic" pat"&
3& Sincronicitatea acauzal"
Cari Jun' a introdu ter!enul de 2incronicitate acauzal"9 pentru a decrie o erie de coinciden%e
care unt i!ilare una alteia #i e *nt!pl" aceleia#i peroane& Fn e7e!plu ar putea $i o eric de peroane
care te *ntlnec pe trad" #i care te *ntreab" ct ete ceaul, $"r" " #tie una de cealalt"& Fn alt e7e!plu de
incronicitate acauzal" ete atunci cnd *n aceea#i zi a anului %i e *nt!pl" un anu!it eveni!ent
e!ni$icativ&
Credin%a c" un anu!it eveni!ent atra'e pe un altul ete tot a#a de vec/e ca #i ocietatea o!eneac"&
.7e!ple de at$el de credin%e populare unt1 banul tot la ban tra'e, ceea ce dai ete ceea ce ob%ii, cule'i ceea
ce e!eni, nu ob%ii ni!ic $"r" " pl"te#ti, ceea ce iee din piic" tot #oareci !"nnc"& .te un principiu
univeral c" ac%iuni ae!"n"toare 'enereaz" ac%iuni ae!"n"toare&
Pro'o,oale en'r. .'"l")area .'er"" !"n,ron","'17"" a,a.)ale
a. 4ac" dore#ti " ob%ii ucce, contracte, a$aceri bani, vnz"ri trebuie " dai ceva $iec"rei peroane
pe care o *ntlne#ti& 3rin ur!are, *n via%a obi#nuit" apreciaz" pe to%i care !erit"& -cet lucru va provoca
pornirea principiului&
&. Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru perceperea de la ditan%" a peroanelor i!portante din via%a
ta1 #e$, parteneri de a$aceri, an'a;a%i, o%ie, copii& -cet $apt *%i va per!ite " *%i dai ea!a de nevoile lor #i "
properi&
c. 4"-le ener'ie pozitiv" *n !o!entul *n care e!i%i propria i!a'ine #i tran!i%i prin telepatie
!ea;ul pe care #i-l dorec, *n oc/iul !in%ii lor& -cet lucru va provoca cre#terea i!patiei pentru tine pe
baz" ubli!inal" #i va per!ite in$luen%area de la ditan%"&
d. In interac%iunile nor!ale, d" o bun" apreciere tuturor lucrurilor pozitive pe care oa!enii le $ac, le
poart" au vorbec&
e. )ter'e toate co!entariile ne'ative #i utilizeaz" critica contructiv" ca un intru!ent de
per$ec%ionare& Ftilizeaz" !ai curnd vorba bun", dect b"%ul, ceea ce va cre#te e$icien%a ac%iunilor tale&
-ceata ete una din re'ulile de baz" pentru a;utarea in$luen%"rii de la ditan%"& -ceat" !i!" a d"ruirii
$unc%ioneaz" prin c!pul bio$izic, care toc/eaz" date #i ener'ie, per!i%nd ca aceta "
interac%ioneze cu peroanele repective& Se $oloe#te perceperea de la ditan%" a tuturor peroanelor *ntlnite,
o$erindu-le !i!a aprecierii celor care o dorec, *n acet proce cre#te e!patia, acea proiectare a propriei
peronalit"%i *n peronalitatea altei peroane, care are drept conecin%" cunoa#terea reciproc" !ai bun"& 3rin
aceat" !etod" e poate a!pli$ica capacitatea ta de a c#ti'a noi prieteni #i de a in$luen%a alte peroane&
D& Si!ularea atin'erii copurilor
-#a cu! -a putut ac%iona cu !i!a inten%iilor, vizualizarea propriilor copuri, ca #i cnd ar $i $ot
realizate, per!ite ca aceata " devin" !i!"& -cet lucru ete necear pentru ca copul t"u " devin" o idee
cu o via%" a a&
Pro'o,oale ,are 'ran!4or+1 !,o.r"le 5n +"+e
a& Iizualizeaz" propriile copuri ca #i cnd acetea ar $i $ot de;a *ndeplinite&
b& Ftilizeaz" 8I pentru a privi *n viitor eveni!entele vie%ii tale&
c& Bran$or!" acete eveni!ente $oloind laerul !ental al aten%iei tale direc%ionate pentru a le
c/i!ba a#a cu! dore#ti " e *nt!ple& =odeleaz" eveni!entele dup" voin%a ta, utiliznd aceat" te/nic" de
in$luen%are de la ditan%"&
d& 3rin utilizarea pi Cperceperea de la ditan%", in$luen%area de la ditan%" #i 8IE prive#te la noile
ac/izi%ii, propriet"%i #i /oldin'-uri pe care dore#ti " le ai& 3rive#te la eveni!entele care trebuie " aib" loc
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 68
pentru a avea o nou" ca", !a#in" au " pleci *n vacan%a de vi !ult dorit"& Succeul *n via%a ta va veni pe
baza #i prin aplicarea principiului incronicit"%ii acauzale& 6%i vei da ea!a c" 8I
poate realiza viitorul dorit, aociind ucceul dorit eveni!entelor care vor veni& 4eeneaz", i!a'inile #i crie
ceea ce dore#ti, ac%ioneaz" ca #i cnd copul t"u ar $i $ot de;a *ndeplinit& *CR83=#*<S C0 Q8 CT=+ *8 F8
0= 3) +# /0CC#/. *stfel vei avea succesul dorit.
e& Ftiliznd aten%ia direc%ional" $ocalizat" pe !etoda cine!a pentru a revedea i!a'inile ucceelor
repurtate *n trecut, vei provoca noi uccee *n cauze i!ilare care vor interveni *n via%a ta&
$& 8I *n itua%ia actual" pentru a o c/i!ba *n

enul dorit, *ntr-o !anier" pozitiv", *nainte de a o
realiza -t$el vei ob%ine per$or!ante !ai bune& -tle%ii din 8""ritul .uropei utilizau i!ularea !ental"
pentru aceata, *naintea *ntrecerii, ace#tia vizualizau viitoarea lor per$or!an%", dup" care e co!portau *n
concur ca $iind *n cea !ai bun" $or!" a lor& -t$el ei ob%ineau per$or!an%ele opti!e&
-ceat" te/nic" ete bazat" pe principiul $oarte vec/i al !a'iei i!patice #i pe pro'ra!ele c!pului
bio$izic pentru !ani$etarea copurilor& 4eoarece corpul bio$izic coordoneaz" in$luen%area de la ditan%",
aceta poate *ndeplini orice cop pe care *l concepi, dac" ai pro'ra!ele neceare& 3rin 8I aupra itua%iei
actuale pe care o *ntlne#ti, c!pul t"u bio$izic are tot ti!pul necear pentru a utiliza puterea a *nn"cut"
pentru in$luen%area de la ditan%" #i pentru a c/i!ba at$el eveni!entele *n bene$iciul t"u&
5& Ioin%a
=i!ele pot altera eveni!ente, at$el ca ideile pe care le poart" " e realizeze& =i!ele in$ec%ioae e
pot r"pndi ca un $oc dezl"n%uit, provocnd oa!enilor care ac%ioneaz" ca ve/iculele lor " etaleze acete
!i!e& -ceata ete baza pentru !oda zilei #i !anii& 5iind Ia zi cu !oda ete o obeie pentru cei in$ecta%i cu
aceat" !i!"& 4eoarece !i!ele pot " recon$i'ureze re%elele neuronale din creier, ideile pe care !i!ele le
poart" pot " $ie *ncrie *n creier& -t$el, !i!ele devin parte a culturii u!ane #i altereaz" !odul *n care noi
'ndi!&
#rotocoale pentru aplicarea %oinei
a& Ce vorbe#ti ete ceea ce vei realiza& Niciodat" nu vocaliza ceea ce nu dore#ti " e *nt!ple&
b& -$ir!" *n vorbirea ta, la ti!pul prezent, ceea ce tu e#ti& ai realizat #i poezi, c/iar dac" acetea nu
unt *nc" !ani$ete& 2Sunt $ericit, unt un lider, unt un o! de ucce& Arice $ac ete bine& Sunt un e7pert *n
8I,& Niciodat" nu a$ir!a ne'ativul&
c& -c%iunea produce eveni!entele& 4ac" noi a! inten%ionat " ob%ine! ucceul, l-a! vizualizat, iar
voin%a noatr" a co!andat ac%iunea noatr" *n total" incronie cu inten%ia noatr", atunci aceata e va
!ani$eta de$init ea *n"#i& -cet $apt va deveni aparent cu att !ai !ult, cu ct utilizezi 8I pentru a
!onitoriza viitorurile poibile&
Ftilizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru a-%i pune %ie *n"%i, *nainte de a te trezi au ador!i, au *n ti!p
ce te b"rbiere#ti *n $ata o'linzii& 2.u a! ob%inut contractul& .u a! $ot pro!ovat& Boate ideile !ele au $ot
pline de ucce& Si!%"!intele !ele inti!e #i intui%ia unt invariabil adev"rate& Sunt un e7pert *n 8I,&
Iorbe#te ca #i cnd ai $i realizat ceea ce dore#ti& 8ecit" inten%iile tale crie ca #i cnd -ar $i realizat de;a&
-ceata *%i *nt"re#te /ot"rrea de care ai nevoie pentru 8I, pentru perceperea de la ditan%" #i pentru
in$luen%area de la ditan%"&
d& 5ocalizeaz" aten%ia ta direc%ional" aupra eveni!entelor viitoare prezentate pe ecranul de cine!a
!ental& Ftilizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru a c/i!ba acete eveni!ente, at$el ca ele " e petreac" a#a
cu! dore#ti& In$luen%eaz" de la ditan%" inten%iile tale, *n concordant" cu i!ul"rile precedente ale copurilor
tale care au $ot *ndeplinite *n cele !ai bune condi%ii& -t$el cre#te probabilitatea ca ele " e realizeze&
-ceat" te/nic" pro'ra!eaz" corpul t"u bio$izic pentru realizarea inten%iilor
$& Iorbe#te de bine #e$ii t"i, c/iar dac" $ac 're#eli ei au *ntotdeauna dreptate& -ceta ete un pa pre
dezvoltarea e!patiei, a perceperii #i in$luen%"rii de la ditan%"&
'& Nu trece !i!ele ne'ative Cbr$e, proble!eE pre an'a;a%ii t"i& 3aeaz"-le nu!ai in$or!a%ia
pozitiv" #i !i!ele pozitive& -ceata va a;uta 8I #i perceperea de la ditan%" a ubordona%ilor&
6& N. 5n'0r)"a = 4a ,e a" de 41,.' a,.+8
4ac" trebuie " $aci ceva, nu *ntrzia, $a-o i!ediat+ 4ac" nu ete nevoie " $aci aceata, atunci nu o
$ace&
Pro'o,oale en'r. ne5n'0r)"ere
a. :iteaz" priorit"%ile pe ecranul de cine!a !ental& =arc/eaz"-le pe acelea de care ai nevoie " le
$aci *n oc/iul !intii&
&. Ftilizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru a piona eveni!entele viitoare care *%i vor ar"ta cenariile
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 69
poibile&
c. 5oloe#te e#alonarea opti!" a pa#ilor neceari pentru realizarea copurilor tale, precu! #i a
ac%iunilor de care ete nevoie pentru realizarea acetui viitor&
d. 3ro'ra!eaz" creierul t"u utiliznd aten%ia direc%ional" pentru introducerea i!a'inilor care te
reprezint", *ndeplinind pa#ii neceari pentru realizarea viitorului dorit& 5ocalizeaz" laerul !ental aupra
in$luen%"rii de la ditan%" interne a propriului creier& Co!and"-%i producerea acelor ac%iuni care conduc la
ucceul t"u&
e. 5" lucrurile pe care %i le dicteaz" intui%ia acu!& Nu pierde ti!p cu ceea ce nu trebuie " $aci&
-t$el vei reu#i " parcur'i dru!ul necear realiz"rii inten%iilor tale #i vei evita toate ac%iunile care nu e
con$or!eaz" inten%iilor tale& A cantitate !are de ener'ie ete eliberat" atunci cnd vei ac%iona a#a& 4ac"
a!ni ceea ce ai de $"cut pe !ai trziu, aceata va provoca o pierdere de ener'ie, care ete conu!at" pentru
bloca;e #i cicluri $eedbac< ne'ative&
7& -utodiciplinarea
5" ce ai de $"cut, ne%innd ea!a de ce reure vei conu!a& -n'a;eaz"-te nu!ai la ce ai de 'nd "
onorezi& Adat" ce ai $"cut pro!iiuni, nu econo!ii nici un e$ort pentru a le *ndeplini& -ceata ete o
condi%ie sine-Pua-non a te/nicii 8I&
>nde#te-te !ereu c" nu ai ener'ie de c/eltuit pe ac%iuni neeen%iale& Ca o re'ul" i!portant",
autodiciplina 'aranteaz" c" nu vei e#ua *n e$orturile de a *nv"%a 8I, deoarece nu vei renun%a la e7erarea
te/nicilor pn" cnd nu vei a;un'e la nivelul dorit de e7pertiz"& =i!ele ne'ative bo!bardeaz" pi-novicele
#i nu!ai autodiciplina 'aranteaz" c" aceta nu va precupe%i nici un e$ort pentru *nv"%area pion"rii pi/ice&
8& 3ereveren%a C/ot"rreaE
6n pi-activit"%i ete $oarte i!portant " nu te dai b"tut& -ceata deoarece 345-ul #i conenul co!un
ne bo!bardeaz" contant cu !i!e ne'ative atunci cnd dori! " e7plor"! orice activitate din a$ara nor!ei&
Aa!enii unt pro'ra!a%i " $ie *n$rico#a%i de orice ete !ai ciudat& Iaticanul are un co!itet care
!onitorizeaz" paranor!alul #i care, prin nu!eroaele contacte pe care le are cu a'en%iile de in$or!a%ii, $ace
ca in$or!a%iile din do!eniul paranor!alului " $ie #tere& -cet co!itat ete ur!a#ul Inc/izi%iei din .vul
=ediu&
8epetarea din cnd *n cnd a inten%iilor tale va deveni un lucru obi#nuit #i va ai'ura realizarea
acetora&
Iei da 're# nu!ai dac" renun%i+ -ceta ete un liant $oarte puternic al te/nicilor de 8I&
Pro'o,oalele er!e/eren7e"
a. Ftilizeaz" zilnic aten%ia direc%ional" pentru vizualizarea copurilor pe ecranul de cine!a !ental *n
oc/iul !in%ii tale&
&. Iezi prin 8I acete copuri ca #i cnd ar $i $ot realizate& 3e zi ce trece ele vor deveni !ai clare,
*n autovizualizare, pro'ra!eaz"-%i creierul pe baza protocoalelor 8I pe care le-a! e7plicat anterior&
c. Ftilizeaz" eveni!ente pozitive, precu! #i 8I-ul ca un $eedbac< pozitiv pentru '/idarea ta pe
dru!ul autoper$ec%ion"rii&
d. Ftilizeaz" acet $eedbac< pozitiv pentru a te !otiva c"tre copul t"u&
e. Ftilizeaz" eveni!entele ne'ative pentru a-%i ar"ta c" !er'i *ntr-o direc%ie 're#it" #i #ter'e
pro'ra!area ne'ativ" #i !i!ele ne'ative pe care o aduc la upra$a%"&
A In $inal, utilizeaz" 8I-ul aupra viitorului t"u pentru a-%i !onitoriza pro'reul& -ceata *%i va ar"ta
c" ai !ulte viitoruri poten%iale #i c" nu!ai *n pu%ine *%i vei putea realiza obiectivele pe care %i le-ai propu&
9& Conectivitatea
-tunci cnd c!purile #i particulele au $ot *n aocia%ie, dar *n prezent unt eparate, rezid" *nc" o
cone7iune ubtil"& -ceta ete parado7ul lui .intein-3odol<i-8oen #i teore!a lui Bell& Botul ete alc"tuit
din c!puri& Adat" ce acete c!puri au $ot *n contact Cceea ce -a *nt!plat dup" Bi' Ban'E, ele r"!n
*nc" *ntr-o le'"tur" nede$init" clar& In cazul c!purilor bio$izice acet lucru ete evident& -ceat" cone7iune
ubtil" *ntre c!purile bio$izice are drept conecin%" poibilitatea 8I-ului, precu! #i a in$luen%"rii #i
perceperii de la ditan%" a altor oa!eni&
#rotocoalele conecti%it$ii
a& Si!ularea eveni!entelor pe care cineva le dore#te " e *nt!ple cu adev"rat, cre#te
probabilitatea ca acete eveni!ente " e realizeze *n viitor&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 7H
Iizualizarea eveni!entelor care dore#ti " e *nt!ple pe ecranul de cine!a !ental *n oc/iul
!in%ii tale produce o !i!" lab", $"cut" din ener'ia adaptiv" bio$izic" a ta& -ceat" !i!" poate $i apoi
trecut" altor oa!eni, ae!"n"tor unui viru #i *n ti!p, pe !"ur" ce !ul%i oa!eni o vor ali!enta, aceat"
!i!" va c/i!ba realitatea&
58I Cpionarea pi/ic" a viitoruluiE poate ar"ta cu! " elaborezi propriile tale !i!e ca parte a
realit"%ii de conen, care va prezenta !i!a ta ca un eveni!ent viitor&
b& :e'"turile $izice #i !entale cu propria ta co!panie, precu! #i cu clien%ii pe care dore#ti "-i
in$luen%ezi de la ditan%", cre#te probabilitatea realiz"rii inten%iilor tale&
Baza bio$izic" a in$luen%"rii de la ditan%" depinde de le'"turile ubtile *ntre oa!eni #i c!purile lor
bio$izice care ac%ioneaz" ca o !atrice pentru tran!iterea telepatic" a co!enzilor $oloite *n in$luen%area de
la ditan%" 2RI?. =a'icienii voodoo iau p"rul, un'/iile #i alte p"r%i ale victi!elor care vor $i upue 8I& Adat"
tabilit" cone7iunea cu victi!a vr";itorul va a!pli$ica aceat" le'"tur" pi/ic", at$el c" !a'icianul voodoo
va putea pune t"pnire pe u$letul victi!ei& Su$letul ete c!pul bio$izic, care, atunci cnd *i ete luat
victi!ei, per!ite controlarea aceteia ca pe un robot& -ceata ete baza pentru 8I ocult, care conduce la
zo!bi$icare& Ro!bi$icarea preupune ditru'erea c!pului bio$izic al peroanei care ete pu" *ntr-o tare
ae!"n"toare cu !oartea, prin utilizarea unor neuroto7ine& 8I ete $oloit #i de ar!ata !odern" care *l
prive#te ca pe un voodoo #tiin%i$ic& Nu!ai e7per%ii ru#i *n pi/otronic" au reu#it " dep"#eac" te/nica
voodoo ca putere a 8I&
@H& .ntropia ne'ativ"-ordinea total"
6n c!pul bio$izic ete ener'ia care ordon" !in%ii i pi/icului " p"treze corpul tn"r #i " lupte
*!potriva bolilor& -ceat" ener'ie e nu!e#te ener'ie adaptiv"& Ber!enul #tiin%i$ic a $ot introdu de dr&
?an SeKle& -ceat" ener'ie ete entropie ne'ativa, deoarece tran$or!" /aoul *n ordine& .$ectul de
ordonare ete o calitate a $iin%elor vii, care deriv" din ener'ia adaptiv" a or'ani!ului& Fnele peroane
provoac" /ao oriunde e duc, ceea ce ete un e!n de de$icit de ener'ie adaptiv"& -cete lipitori pi/ice u'
$or%a vie%ii din oa!enii cu care intr" *n contact ceea ce provoac" acetor peroane t"ri de l"biciune #i c/iar
de boal"& 4e aceea, at$el de peroane pot ti coniderate va!piri pi/ici&
#rotocoale pentru utili"area entropiei negati%e
a& Iizualizeaz" ener'ia pozitiv", ener'ia adaptiv", cur'nd pre tine din e7terior, utiliznd aten%ia
direc%ional" #i ecranul de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii& 6ncarc"-%i c!pul bio$izic cu ener'ia adaptiv"
con%inut" de c!pul bio$izic al p"!ntului&
b& Canalizeaz" aceat" ener'ie adaptiv" prin utilizarea aten%iei direc%ionale $i7at" pe i!a'ini din
ecranul de cine!a !ental, care arat" i!a'ini 8I ale cole'ilor, clien%ilor, copurilor #i inten%iilor& Condu-o
departe de provocatorii /aoului #i conver'e itua%ia dintr-un ite! dina!ic neliniar, *ntr-unul care poate $i
previzionat& Cu alte cuvinte, *ncarc" oa!enii au eveni!entele viitoare cu ener'ia adaptiv" care le va
!ic#ora tarea de /ao #i at$el vei avea rezultate !ai bune *n rela%iile cu ace#tia&
Mimele de ba"$ ale afacerilor
-cete !i!e trebuie $oloite *n 8I atunci cnd e7it" condi%ii au oa!eni ne'ativi au /aotici&
@& -ntreneaz"-te pentru a $ace $a%" celui !ai r"u cenariu& 4ac" te a#tep%i " utilizezi 8I *n via%",
antreneaz"-te pentru dezvoltarea abilit"%ilor 8I *n condi%ii de tre, at$el ca " po%i piona pi/ic
eveni!ente de cea !ai !are i!portan%" cu o !are *nc"rc"tur" e!o%ional"& In 'eneral, ete $oarte u#or "
pionezi pi/ic eveni!ente #i peroane care *%i unt indi$erente #i nu te i!plic" e!o%ional& -tunci cnd e#ti
diperat " a$li rezultatul eveni!entelor au " a$li dac" un partener nu #i-a $"cut datoria, i!plicarea ta
e!o%ional" va bloca 8I-ul&
2. Cnd e#ti *n necaz, utilizeaz" pi-decura;area co!plet"& 6ntr-o itua%ie periculoa", cu! ar $i
atunci cnd cole'ii te deran;eaz" au cnd e#ti a!enin%at cu concedierea, utilizeaz" 8I pentru a '"i cel !ai
bun !od de co!portare& -poi utilizeaz" 8I pentru eli!inarea adverit"%ilor de la locul de !unc"&
3. 3riorit"%ile trebuie " o'lindeac" circu!tan%ele tale, nu obiceiurile& Nu 'ndi niciodat" c" rutina
ta ete att de bun", *nct trebuie " o aplici indi$erent de coturi& 3i-adeptul $ace nu!ai ce ete de $"cut,
renun%nd la activit"%i neeen%iale&
. 4ac" !er'e, nu trebuie "-%i pee de cu! apari *n oc/ii celor din ;ur& =ul%i ceptici vor lua *n
derdere capacit"%ile tale paranor!ale& .i vor a$ir!a c" e#ti cu i'uran%" nebun, ace#tia #tiind cu i'uran%" c"
paranor!alul nu e7it"& Ftilizeaz" 8I #i 8I pentru a le da o lec%ie&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 7@
4eoarece ei #tiu c" paranor!alul nu e7it", nu vor avea de ce " e pln'"&
5& 6ntotdeauna repect" a!enin%"rile du#!anului 4ac" un du#!an *ncearc" "-%i $ac" r"u, atunci
utilizeaz" i!ediat 8I pentru a deter!ina e$ect ar avea acet lucru aupra ta *n viitor& C"l"tore#te *n viitor #i
corecteaz" r"ul pe care ar putea " %i-l $ac"& Ftilizeaz" apoi 8I pentru a-l neutraliza&
". -$l" cnd ete !o!entul " te retra'i& Ftiliznd 8I *%i ete u#or " vezi rezultatul b"t"liilor cu
ina!icul& 4ac" toate viitorurile poibile *%i indic" $aptul c" vei $i *n$rnt, ete !o!entul " te retra'i din
lupt"& Concentreaz"-te aupra 8l pentru a l"bi adverarul&
'. 6ntotdeauna pre$er" cele !ai i!ple ac%iuni& Cnd de$"#ori 8I pentru a deter!ina e$ectul
ac%iunilor tale, ai'ur"-te c" ac%iunile tale unt i!ple& 3rin e$ectuarea unor ac%iuni !ici, i!ple, e$ectul
totalizator al acetora poate $i upu unui 8I #i at$el $iecare ac%iune poate $i evaluat"&
8& 4ac" e#ti upu unei !ari cantit"%i de eveni!ente ne'ative, atunci e#ti *n r"zboi&
1
Serviciile de
in$or!a%ii *ncearc" prin toate !i;loacele " %in" publicul lar' departe de 8I, at$el c" vor $i atacate toate
articolele #i c"r%ile care decriu $eno!ene paranor!ale& S-a a;un ca unii pro!otori ai 8I " $ie upu#i unor
radia%ii care le-au atacat "n"tatea&
9& Nu avea *ncredere *n oa!eni care unt !ai cura;o#i dect tine& Cnd practici 8I $ere#te-te de cei
care dorec " utilizeze pi pentru proiecte periculoae, cu! ar $i contactarea de!onilor au a !or%ilor&
4o!eniul bio$izic ete !ult !ai periculo dect lu!ea $izic"& >re#elile te pot ur!"ri *n !ulte vie%i& Cele !ai
rele entit"%i !ale$ice te pot #ter'e din realitate pentru totdeauna& -ceata *nea!n" c" $"r" nici un
averti!ent, corpul t"u bio$izic nu e !ai *ncarneaz" *ntr-un corp $izic u!an& -t$el vei $i !ort au c/iar !ai
r"u& 4e!onii vor introduce corpul t"u bio$izic *ntr-o capcan" *n care va $i torturat, $"cndu-te un u$let
conda!nat&
1(. Fn plan nu upravie%uie#te niciodat" unui r"zboi& 6n divere dicu%ii ave! ar'u!ent"ri
$ierbin%i *n care planurile noatre anterioare bine pue la punct cad& 4up" eveni!ent re'ret"! a!arnic c" nu
a! reu#it " ne repect"! planul dicu%iilor pe care *l concepue! #i c" nu a! reu#it " ne e7pune! *n
*ntre'i!e ar'u!enta%ia, tot ceea ce #tia! depre proble!a repectiv"& Cu a;utorul 8I e poate privi *n viitor
aupra ar'u!entelor #i luptelor, ceea ce per!ite !odi$icarea reac%iilor noatre *n $a%a ina!icului pentru a
vedea cu! acetea a$ecteaz" lupta& Cu a;utorul acetei !etode privind 8I-ui aupra viitorului e poate
opti!iza planul pentru a rezita $ocului b"t"liilor&
11. 4itru'e opozi%iaN dac" acet lucru e dovede#te i!poibil, renun%" !o!entan la lupt" ca
" o po%i relua alt" dat"& In a$aceri, ca #i *n via%", noi trebuie " $ace! $a%" unor ina!ici care caut" " ne
*nvin'"& -ce#tia pot $i !ici tirani care dorec " ne concedieze au pot $i co!petitori care dorec " ne
ruineze a$acerea& Cu a;utorul 8I e pot decoperi punctele labe ale ina!icului, care pot $i apoi $oloite *n
ac%iunile noatre& Se pot piona pi/ic *ntlnirile ecrete ale du#!anilor au ale co!petitorilor, e pot
decoperi planurile lor ecrete& Adat" ce cuno#ti ceea ce au de 'nd " $ac", po%i $oloi in$or!a%ia repectiv"
pentru a le ditru'e acete inten%ii& -#a cu! vo! vedea *n capitolul 9 conacrat 8I, individul dotat cu pi-
abilit"%i are un avanta; cople#itor aupra ina!icului, care ete li!itat la punctul de vedere conenual al lu!ii
*n care tr"i!& Cu a;utorul 8I vei putea "-i iei puterile ina!icului, $"cndu-l " nu e i!t" bine& 4ac" trebuie
" $aci $a%" unui nu!"r $oarte !are de du#!ani, retra'e-te *ntr-o pozi%ie con$ortabil" #i i'ur" #i at$el vei
putea $oloi 8I pentru a-i ataca pe *ndelete 4eoarece 8I nu ete retric%ionat" de ditant", c/iar dac" e#ti la
!ii de <ilo!etri de obiectiv, e$ectul ac%iunii tale va $i devatator&
12. Cunoa#te-%i ina!icul+ Ftilizeaz" 8I pentru a-l piona pi/ic pe ina!icul t"u ca " *i
cuno#ti planurile& 3ercep%ia de la ditant" C8SE poate $i utilizat" aupra ina!icului pentru a-i cana 'ndurile&
8I poate $i utilizat" pentru a lucra aupra re%elei neuronale a ina!icului pentru ca $unc%ionarea aceteia " nu
!ai $ie e$icient"&
13. -i'ur"-te *ntotdeauna de e7iten%a unui dru! de c"pare& 3entru a ie#i din itua%ii critice
trebuie " ai la dipozi%ie o cale de c"pare& Ftiliznd 8I vei $i capabil " evi%i capcanele du#!anilor, dar
totdeauna e7it" o poibilitate " $ii *nvin, a#a c" ai'ur"-%i *ntotdeauna retra'erea&
1. :ucrurile i!ple pot $i cele !ai di$icil de realizat& -t$el noi pute! dori cu diperare "
ave! abilitatea de 8I, dar aceat" dorin%" poate " ne induc" tre, ceea ce ne dep"rteaz" de poibilitatea de
a realiza 8I cu ucce& Si!ilar e7it" o !ul%i!e de copuri i!ple care unt di$icil de realizat& Scopuri *n
aparen%" i!ple, cu! unt a $i bo'at au a-%i '"i u$letul perec/e, pot $i $oarte 'reu de
realizat& 4e cele !ai !ulte ori nu reu#e#ti " realizezi dectunul dintre acetea&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 72
#rotocoale pentru succesul n afaceri
6n contruirea planului de b"taie trebuie " $ii con#tient de ur!"toarele c/etiuni&
a& 3rin utilizarea aten%iei direc%ionare aupra ecranului de cine!a !ental, po%i " i!ulezi c!pul de
b"taie *n oc/iul !intii tale&
b& 3e ecranul de cine!a !ental po%i vedea !odul de de$"#urare a viitoarelor a$aceri au c!pul de b"taie
e!o%ional #i copurile pe care dore#ti " le realizezi&
c& Fn plan bun va lua *n coniderare ceea ce vezi pe acel ecran #i va ai'ura victoria indi$erent de
ceea ce $ace du#!anul t"u& Cu a;utorul 8I po%i !er'e *n ti!p *nainte #i *napoi& Ftiliznd 8I vei putea a$ecta
trecutul au viitorul&
d& Ftilizeaz" 8I pentru a e7plora e#alonarea eveni!entelor care vor decur'e din planul t"u& 3rin
aceat" !etod" po%i *ncepe " vezi e$ectul ac%iunilor tale aupra viitorului&
Mimetica confrunt$rii n afaceri
=i!etica ete #tiin%a !i!elor& 4eoarece noi unte! copiii epocii *n care tr"i!, noi *n#ine ervi! ca
ve/icule pentru !i!ele prezente *n cultura noatr"& =i!ele nu nu!ai c" per!it controlarea 'ndurilor,
ideilor #i ac%iunilor, dar per!it ca *n"#i cultura " $ie in$luen%at"& 5iind att de puternic" !i!etica *n
in$luen%area !odului de via%" #i de ac%iune al oa!enilor, -au dezvoltat o erie de indutrii pentru
!anipularea acetor !i!e& .7e!plele includ indutria recla!ei produelor care creeaz" i!a'inea #i
pro!oveaz" un produ pe pia%", te/nolo'ia in$or!a%iei, !edia, partidele politice #i poli%ia ecret" Cpentru
li!itarea !i!elor *n circula%ieE& Natura !i!elor a $ot elucidat" cu a;utorul bio$izicii& -cetea nu unt nu!ai
ni#te idei, dar pot $i concepute ca $iind $or!e de 'ndire bio$izic" care con%in acete idei ca pro'ra!ele lor
o$tLare& =i!ele, odat" ce au a;un la di!eniunea critic" Ce$ectul celei de-a o uta !ai!u%eE, pot porni *n
via%" pe cont propriu& =i!etica e poate dovedi $oloitoare peroanei care practic" 8I deoarece *l poate
a;uta *n con$runt"rile care au loc *n lu!ea a$acerilor&
Pro'o,oale en'r. +"+e'",1
3entru a ob%ine uccee *n lu!ea a$acerilor1
a& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ional" aupra ecranului de cine!a !ental& .cranul de cine!a e7ecut"
i!ul"ri ale planului de b"taie pentru a deter!ina care veriune va per!ite #ana victorieiN
b& Ftilizeaz" 8I pentru a vedea care ete rezultatul planului de b"taie pe care *l tabile#ti& -t$el vei
cre#te probabilitatea ob%inerii unui rezultat bun, deoarece vei $i direc%ional pe cel !ai bun cur poibil de
ac%iune&
@& Aperatorii 8I *#i ale' c!pul de b"taie& .i niciodat" nu intr" *ntr-o itua%ie $"r" " cunoac"
*!pre;uri!ile& Fn adev"rat !aetru al con$runt"rilor din lu!ea a$acerilor *#i ade!ene#te ina!icii *ntr-o zon"
pe care ace#tia nu o cunoc, dar pe care !aetrul 8I o t"pne#te $oarte bine& -ducerea unei peroane
nor!ale *n teritoriul controlat de pi *i con$er" pionului pi/ic un avanta; deciiv&
2& 8enun%" la !i!ele neneceare& Brebuie "-i $urnizezi adverarului date $ale, obi#nuite #i care *l
induc *n eroare pentru a cre#te probabilitatea realiz"rii copurilor tale& Ina!icii t"i unt dipera%i *n a ob%ine
date depre tine, at$el vei $i i'ur c" in$or!a%ia pe care ei o ob%in *i va conduce la concluzia pe care o
dore#ti&
3& 8eac%ioneaz" la cele !ai i!ple $eedbac<-ul care *%i parvin, indicnd e7iten%a unor a!enin%"ri&
-tunci cnd ai o proble!" de rezolvat concentreaz"-%i toat" aten%ia pre olu%ionarea opti!", *n cel !ai curt
ti!p& 4ecide rapid dac" ete necear" lupta& 4ac" da, atunci lupt" pn" la ulti!a u$lare& 4ac" nu, renun%" #i
ie#i din proble!"& 4ac" trebuie " lup%i, nu precupe%i nici un e$ort, nu p"tra nici o rezerv"&
D& 6nva%" " lup%i *n tarea teta& -t$el vei avea acce la o vi'oare deoebit" #i la o inteli'en%"
clipitoare, precu! #i la pi-abilit"%i&
5& Cnd ai de-a $ace cu lucruri ciudate cu care nu e#ti obi#nuit, utilizeaz" ecranul de cine!a&
Aperatorii 8I per!it ca ecranul de cine!a !ental " le arate toate, !odurile poibile pe care le au la
dipozi%ie pentru a-#i *n$rn'e du#!anul&
6& 6nainte de a !er'e la b"t"lie, operatorii 8I trec *n revit" toate cenariile poibile pe ecranul de
cine!a !ental *n oc/iul !in%ii& 5iecare cenariu conteaz"& :a un !o!ent crucial al ne'ocierilor,
cunoa#terea a ceea ce ar putea " e *nt!ple *n viitor, dac" e ia o anu!it" decizieN *%i da avanta;ul deciiv
necear ucceului&
7& Aperatorul 8I niciodat" nu e arat" *n pri!a linie& .l lucreaz" prin al%ii& -$aceritul inteli'ent
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 73
direc%ioneaz" b"t"lia din patele oa!enilor din pri!ul rnd&
8& In$or!a%ia t" la baza con$runt"rilor *n a$aceri& In$or!a%ia ete propor%ional" cu ne'entropia& Cu
ct dipui de !ai !ult" in$or!a%ie aupra c!pului de b"taie, cu att !ai pu%in /aotic" va $i itua%ia #i at$el
vei $i capabil " prevezi rezultatul viitor& 4ac" b"t"lia nu ete i!perativ", nu intra *n ea&
3rin ur!are, operatorul 8I1
- 6#i atra'e co!petitorul, cu!p"r"torul, antreprenorul pe c!pul de b"taie pe care el #i-l ale'eN
- e $or%eaz" " nu priveac" la ele!entele neeen%iale, *n ti!p ce *l bo!bardeaz" pe ina!ic cu
!i!e #i dezin$or!areN
- e rela7eaz" pentru a intra *n tarea teta, pentru a-#i putea dep"#i co!petitorul #i pentru acceul
la piN
- utilizeaz" 8I pentru a deter!ina rezultatul deciziilorN
- niciodat" nu e *!pin'e *n $a%"&
Se reco!and" ca *ntotdeauna " utilizezi aten%ia direc%ional" pentru !a7i!izarea abilit"%ilor prin
utilizarea 8I-ului centrat pe ecranul de cine!a !ental&
Ab%ine ct !ai !ult" in$or!a%ie aupra itua%iei utiliznd 8I& 8ealizeaz" c" ubcon#tientul adun" tot
ti!pul in$or!a%ia ubli!inal" prin perceperea de la ditan%" C8SE, aceata *%i d" poibilitatea de a cunoa#te
ce e *nt!pl" *n !in%ile ina!icilor& Ftilizeaz" 8I *n aceat" te/nolo'ie !i!etic" pentru a introduce
!i!ele pe care le dore#ti *n capul co!petitorilor t"i din lu!ea a$acerilor #i caneaz" acete peroane pentru
a *n%ele'e care unt copurile lor, cu! lucreaz" !intea acetora #i care Gunt te!erile #i l"biciunile lor&
Oera'or.l R;
-plicarea acetor principii !i!etice #i in$luen%ele lor aupra pionului pi/ic1
1. 8ealizarea c" realitatea conen - ete o ru#ine care poate $i alterat" utiliznd pi& Ftiliznd 8I
po%i vedea rezultatul ac%iunilor tale *n viitor& Ftiliznd 8S po%i vedea ce e *nt!pl" *n capetele altor oa!eni&
Ftiliznd 8I po%i altera !odul de co!portare al unor peroane, per!i%nd planurilor tale " e realizezeN
2. 6nv"%area de a dezvolta obiceiul repet"rii e7erci%iilor 8I pn" la ac/izi%ionarea deprinderilor
neceareN
3. 4ezvoltarea c"ilor de utilizare a pi pentru a a;un'e la realizarea copurilor& 3rin utilizarea 8I,
operatorul ete capabil " vad" ce e *nt!pl" oriunde *n lu!e, precu! #i e$ectele ac%iunilor unor
peronalit"%i au viitorurile alternative care pot ap"rea prin c/i!barea eveni!entelor prezenteN
. Aperatorul realizeaz" c", *ntr-adev"r, con#tientul poate altera realitatea, a#a cu! $izica cuantic" a
b"nuit *nc" de la *nceputul ecolului PPN
!. -ten%ia direc%ional" a!pli$ic" con#tientul nor!al, precu! #i darul pion"rii pi/ice& Cu ct *l
utilizezi !ai !ult, cu att devine !ai puternic #i devine !ai puternic con#tientul t"uN
6& 5i7nd contant aten%ia direc%ionat" aupra ecranului de cine!a !intal, *%i *nt"re#ti darul pion"rii
pi/ice, $"cndu-te din ce *n ce !ai con#tient de e7iten%a celui de-al #aelea i!%& In acet proce *%i
inte'rezi *ntrea'a peroan" controlului con#tient& -t$el vei reu#i "-%i e7plorezi ubcon#tientul #i
incon#tientul& -cet proce *%i *nt"re#te !intea #i corpul #i *%i d" poibilitatea de a te *!potrivi diverelor
niveluri de treN
'. .cranul de cine!a !ental, atunci cnd ete activat de aten%ia direc%ionat", poate $i $oloit ca o u#"
pre do!eniul bio$izic, per!i%ndu-%i " intri *n c!pul bio$izic, at$el vei putea piona pi/ic dup" dorin%"&
). So$tLare-ul !i!elor de ucce trebuie practicat de !ulte ori pn" cnd te obi#nuie#ti cu aceta&
4in acel !o!ent, toate !i!ele ne'ative vor deveni $oarte incon$ortabile #i vei renun%a la ele aruncndu-le
oa!enilor care *%i vor r"ulN
9& Caracterul operatorului 8I e va c/i!ba pentru a re$lecta per$ec%ion"rile de care a! po!enit&
-ceta va deveni o peroan" care radiaz" opti!i!ul #i ucceul, are cari!" #i o atin'ere !a'ic"N
@H& C!pul bio$izic are o erie de atribute re!arcabile atunci cnd ete utilizat de operatorul 8I&
-ceta va cunoa#te ce e *nt!pl" *n ;urul "u #i *i va per!ite " dep"#eac" toate obtacolele care *i tau *n
$a%"N
11. Aperatorul 8I evit" pe ct poibil lupta, dar atunci cnd nu-i r"!ne alt" op%iune va
aplica $"r" re%inere !i!ele #i !i!etica 2artei r"zboiului *n a$aceri pentru rezolvarea proble!ei& -ceata
preupune i!ularea tuturor rezultatelor poibile $oloind te/nolo'ia !i!etic"& 4ac" probabilitatea ca
eveni!entele " e ter!ine $avorabil, atunci e reco!and" intrarea *n lupt"N
12. Adat" intrat *n lupt", utilizeaz" aten%ia direc%ionat" $i7at" pe ecranul de cine!a !ental
pentru vizualizarea planului de b"taie, precu! #i a !i;loacelor pentru *ndeplinirea copurilor& 3e ti!pul
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 7D
de$"#ur"rii acetui proce, activeaz" c!pul t"u bio$izic, at$el *nct " $ii i!un la *ncerc"rile ina!icului de
a te introduce *n pozi%ia pe care aceta o dore#te& 6ncarc"-te cu ener'ia necear" prin conectarea c!pului t"u
bio$izic la ituri puternice cu! ete de e7e!plu Stone/en'e& -t$el, c/iar dup" o *ntlnire lun'" vei i!%i c"
!ai e#ti *nc"rcat, c" !ai ai reure, *n ti!p ce ina!icul t"u ete oboit #i vulnerabil, 'ata " $ac" 're#eli pe
care le vei capitaliza pentru victorie&
6n acet capitol ai avut ocazia " obervi un nou !od de lucru *n 8I, !odul !i!etic& Scopul a $ot
de a te $a!iliariza cu calea care trebuie ur!at" pentru opti!izarea capacit"%ilor tale 8I, at$el vei putea " le
aplici ca un adev"rat e7pert *n lu!ea a$acerilor tale& 8epetarea continu" a !aterialului !i!etic decri ete
necear" pn" devii $a!iliar #i te i!%i con$ortabil cu aceta& -t$el *%i vei atin'e copul prin ac%iuni 8I #i te
vei i!%i $oarte bine&
I+l",a7""le ro$ra+1r"" +"+elor &" ale R;
-ntrena!entele 8I coboar" auto!at rit!urile creierului, at$el *nct e va dezvolta intui%ia #i
abilitatea de a p"trunde *n !intea co!petitorului& -ceat" tare de pirit evoluat" ete un rezultat direct al
rit!urilor ..> bzie ale creierului& =ana'erii antrena%i *n do!eniul pi nu au creierele p"late *n
ubtan%ele c/i!ice neuro/or!onale eliberate din cauza treului, care unt *n 'eneral caracteritice zborului
au luptei& Creierele acetora unt eliberate de z'o!otul ne*ncetat al upra ti!ul"rii care de'radeaz"
'ndirea clar" #i proceul de luare a deciziilor&
-cet !ediu !ental de reducere a treului le d" poibilitatea de a 'ndi cu un conu! !ai !ic de
ener'ie, at$el c" ace#tia dipun ne*ncetat de rezerve de putere, c/iar la $r#itul unei zile de !unc"
itovitoare pentru oa!enii obi#nui%i& =ai !ult, tarea de pirit care utilizeaz" !ai pu%in" ener'ie per!ite
!an'erilor antrena%i 8I " e$ectueze !ai !ulte i!ul"ri !entale a ceea ce e *nt!pl" cu a$acerile lor, cu
!ediul *n care e de$"#oar" acete a$aceri& 4e ae!enea, le d" poibilitatea e7ecut"rii !ai !ultor can"ri
detaliate 8I ale iturilor #i peroanelor de intere& Cuplate cu 8S #i 8I, acetea le per!it " lucreze *n ti!p
real, ca " poat" reac%iona intantaneu la eveni!ente& -ce#tia pot, " creac" acurate%ea predic%iilor #i at$el
" decopere noi e'!ente de pia%" #i noi debu#ee pentru !"r$urile lor& 8ezultatul net al acetor tipuri de
ac%iuni ete cre#terea e$icientei peroanelor care dipun de calit"%i paranor!ale, precu! #i poibilitatea de a
e decurca *ntr-un !ediu treant&
=i!ele, a#a cu! a! putut oberva, unt c"i obi#nuite de ac%iune #i $unc%ionare, care unt tran!ie
ca un o$tLare !ental& A or'aniza%ie care dipune de !ana'eri antrena%i 8I va putea contata *n ti!p c"
*ntre' peronalul va prezenta acete per$or!an%e& Aperatorii 8I in$ecteaz" ne cei din ;urul lor cu !i!e
pozitive pe care ei le-au ob%inut prin antrena!ent& Cultura co!paniei va deveni acoperit" cu noua 'a!" de
!i!e 8I, care va per!ite co!paniei "-#i creac" pro$itul& =ana'erii #i peronalul vor decoperi c" e
adapteaz" !ai bine la proble!ele care apar #i u$er" !ai pu%in tre *n !o!entul cre#terii e$icien%ei
ac%iunilor lor&
-mplicaii n lumea afacerilor
Ar'aniza%iile care au devenit centre pentru acete !i!e noi dipun de puteri !entale porite C$ie are
loc o reducere e!ni$icativ" a bolilor pi/oo!atice #i a treuluiE& =ana'erii prin 8S i!t nevoile
peronalului, tarea de pirit care do!ne#te *n rndul lor, pot lua !"urile opti!e pentru !otivarea
ubordona%ilor #i at$el vor avea un avanta; e!ni$icativ aupra co!petitorilor& =ana'erii care percep
inten%iile peronalului prin contact direct cu !in%ile lor realizeaz" proble!ele c/iar din $aza incipient",
*nainte de a d"una cu adev"rat co!paniei& Ior putea recunoa#te propriile 're#eli prin 8S aupra
peronalului, aupra per$or!an%ei !ana'eriale recunocute& ="urile !otiva%ionale ale !ana'erilor vor $i
*ncununate de ucce dac" 8I ete utilizat pentru introducerea *n cultura co!paniei a copurilor acetora& Se
poate deter!ina ce conduce pre ucce #i ce nu& Cunoa#terea ciclurilor $eedbac< ditructive prevaleaz" *n
toate or'aniza%iile& Aperatorii obi#nui%i vor avea acet o$tLare !ali'n #i vor dipune de !i!e care le
d"uneaz" $unc%iilor intelectului&
:a $r#itul acetui capitol ave%i toate ele!entele pentru a, v" putea crea o i!a'ine clar" a $aptului c"
!i!ele unt viruuri !entale care !odeleaz" re%elele noatre neuronale #i prin inter!ediul culturii noatre
acetea controleaz" tot ceea ce 'ndi! #i tot ceea ce $ace!& 5iind ve/icule pentru !i!e pentru a le propa'a
#i a le evolua, noi unte! la dipozi%ia ideilor pe care le con%in& Noul et de !i!e prezentat *n acet capitol
per!ite unei peroane obi#nuite " p"#eac" *n a$ara conenului 'eneral al realit"%ii *n care tr"ie#te #i at$el
" devin" un pion pi/ic&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 75
Re).+a'.l ro'o,oalelor de *a)1 en'r. .'"l")area R; 5n a4a,er"
3entru i!ple!entarea ideilor e7pue ete necear " e ur!eze ur!"torii pa#i1
@& Ftilizeaz" pro'ra!ul de rela7are pentru incalcularea t"rii tetaN
2& 5i7eaz"-%i aten%ia aupra tala!uului #i $ocalizeaz" lu!ina laerului !ental a aten%iei tale
direc%ionale pentru producerea ecranului de cine!a !intal *n oc/iul !in%iiN
3& Iizualizeaz" propriul corp bio$izic pe ecranul de cine!a !entalN
D& Introdu cu a;utorul epicentrului aten%iei direc%ionate ve/iculul 8I bio$izic pe u#a ecranului de
cine!a !entalN
5& 3er!ite ca ve/iculul 8I bio$izic " $ie pro'ra!at de aten%ia direc%ional" " realizeze copurile *n
!odul peci$ic *n care aceta opereaz"N utilizeaz" re'ulile !i!etice e7pue !ai u ca un a;utor al
pro'ra!"riiN deoarece ete ve/iculul t"u bio$izic, pro'ra!eaz"-l ca avnd drept arcin" realizarea
pro'ra!elor pe care dore#ti " le ai la dipozi%ie, pentru a putea de$"#ura activit"%i 8I, *n vederea realiz"rii
obiectivelorN
". 3er!ite ca ve/iculul 8I bio$izic " *nceap" pro'ra!area a7at" pe cop, " caneze #irurile #i
peroanele de intere pentru %elurile taleN aceta va percepe i!ediat !odul cu! " realizezi copurileN aceta
va veni la tine ub $or!a unor cntei ale intui%iei #i a unor eveni!ente incrone acauzale care vor per!ite
realizarea copurilorN
'. 4e$"#oar" activit"%i 8I aupra eveni!entelor viitoare conectate cu copul de a vedea cu!
pro'ra!area ve/iculului bio$izic in$luen%eaz" realizarea copurilorN
). 4e$"#oar" activit"%i 8I aupra realiz"rii acetor copuri #i vezi dac" ete nevoie de
per$ec%ionarea pro'ra!elor pentru realizarea lorN *ncepe " utilizezi 8I pentru a decoperi cu! " opti!izezi
realizarea obiectivelor %innd ea!a de e#alon"rile prezenteN
*. =etodolo'ia de baz" poate $i opti!izat" prin adaptarea la nevoile concrete&
CAPITOLUL ;II
R;=.l
B
lo,a7""lor a4la'e la +ar" d"!'an7e
6n 8I controlat CC8IE, e dec/ide o $ereatr" *n tarea de con#tient" nor!al", nu!it" tarea beta,
pre do!eniul bio$izic al 8I& -#a cu! ar"ta! *n capitolul 2, In'o SLann a precizat protocoalele pentru
C8I, -cetea au cuprin 6 pa#i& 6n capitolul D au $ot prezentate *n detaliu protocoalele C8I&
R;=.l a+er",an e('"n!
Cei !ai de ea!" pioni pi/ici a!ericani, a#a cu! ete 4avid =ore/oue, :Kn Buc/anan #i Joe
=c=onea'le, predau o variant" *!bun"t"%it" a !etodolo'iei lui In'o SLann& -#a cu! a! v"zut, C8I-ul de
baz" cuprinde 6 etape de antrena!ent, care cer 8 ore pe zi, 7 zile pe "pt"!n" ti!p de @8 luni& 3rin
autovizualizare, pionii pi/ici a!ericani arat" curan%ilor lor cu! " intre *ntr-o tare de con#tient"
ae!"n"toare viului, tarea al$a au teta& -ce#tia utilizeaz" te/nicile de baz" ale rela7"rii, cu! ar $i
vizualizarea unor p"r%i ale corpului care devin rela7ate, a#a cu! a! prezentat !ai *nainte& -t$el, cele 6
etape ale protocoalelor lui In'o SLann vor $i utilizate *n tarea teta& -ceata e *ntlne#te *n literatura de
pecialitate ub nu!ele de .8I Cen/anced re!ote vieLin'E& Fn at$el de cur e reduce nu!ai la o durat" de
7 zile& *n acet $el 8I devine acceibil unei !ari p"r%i a popula%iei, care *ntr-o "pt"!n" poate *nv"%a .8I,
pn" la un nivel de pecialit& Aricine poate ur!a protocoalele prezentate *n aceat" carte pentru a deveni un
adev"rat pion pi/ic&
ER;=.l r.!
.n'lezul Bi! 8i$at ete autorul unei !etodolo'ii de predare a .8I bazat" pe cercet"rile rue#ti *n
do!eniu, !ai preci pe $izica lui pi& -ceta a reu#it " elaboreze o erie de te/nici de rela7are avanate,
cu! ar $i $oloirea autovizualiz"rii aupra ite!ului de tre al creierului& Fn rezu!at al protocoalelor
pentru a!bele tipuri de .8I ete prezentat !ai departe at$el ca cititorul " poat" co!para cele dou"
!
R# reprezint sigla $prescurtarea% pentru vederea la distan.
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 76
!etodolo'ii& =ul%i autori pre$er" #tiin%a ru" a pi, deoarece conduce natural la 8S #i 8I, per!i%nd #i
utilizarea unor te/nice peci$ice pi/otronicii&
Pro'o,oale ale !"=!"on1r"" r.!e
@& 3ri!ul pa ete introducerea pionului pi/ic *n tarea teta& Cercetarea ru" pune accent pe
autovizualizarea creierului& 3rin concentrarea autovizualiz"rii aupra creierului, ei au a$lat cu! " invereze
polaritate $runte-cea$a a creierului, introducnd creierul *ntr-o tare de o!n& Bi! 8i$at ete reticent *n a
*nv"%a publicul lar' "-#i c/i!be poten%ialul electric al creierului deoarece pot ap"rea No erie de e$ecte
ecundare, cu! ar $i i!poibilitatea de a ta treaz atunci cnd creierul devine obi#nuit cu noua polaritate&
:i!itarea aprovizion"rii cu n'e a corte7ului prin autovizualizare ete de ae!enea o te/nic" utilizat" de
unii cercet"tori ru#i ca un !i;loc de a intra *n teta& *ntreruperea ali!ent"rii cu n'e a creierului poate cauza
avarierea creierului, deoarece arterele #i capilarele e pot tr!ta, a;un'ndu-e la atro$ierea creierului& -cei
cititori care dorec " e!uleze toate apectele pi-cercet"torilor ru#i trebuie " %in" cont de $aptul c"
ovieticii acordau prea pu%in" aten%ie "n"t"%ii #i i'uran%ei pi-lupt"tori lor, aten%ia lor $iind acordat" nu!ai
r"zboiului paranor!al&
3entru cititorul care dore#te " utilizeze aceat" $or!" !ai avanat" de .8I, e reco!and"
ur!"toarele e7erci%ii pre'"titoare&
:"o4eed*a,3=.l +en'al
-#a cu! a! v"zut, aceat" !etodolo'ie poate $i utilizat" pentru a te introduce, u#or #i *n i'uran%", *n
tarea teta prin utilizarea aten%iei direc%ionate $ocalizat" pe ecranul de cine!a !ental, care *%i prezint"
ite!ul de tre al creierului& -ceat" te/nic" poate $i $oloit" aupra oric"rei p"r%i a corpului, pentru
opti!izarea $unc%iilor ale&
Cnd e caneaz" pi/ic o alt" peroan", e poate $oloi aceea#i te/nic" pentru a deter!ina bolile de
care u$er" acea peroan"&
-ten%ia direc%ional" per!ite controlarea tuturor $unc%iilor corpului $oloind ecranul de cine!a !ental
pentru $ocalizarea a aupra corpului unei peroane au aupra ite!ului de tre al creierului, pentru a
cobori nivelul activit"%ii acetuia, at$el ca acea peroan" " intre *n tarea teta&
a& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ionat" aupra vr$ului de'etelor tale, $oloind bio$eedbac<ul !ental&
I!a'inea de'etelor tale pe ecranul de cine!a !ental ete utilizat" pentru a controla $unc%iile corpului& 3o%i
"-%i antrenezi vr$urile de'etelor " devin" calde prin dilatarea vaelor de n'e indu" de vizualizarea,
acetora pe ecranul de cine!a !ental& -ceat" te/nic" !ai are darul de a opri durerile de cap #i !i'renele
deoarece e coboar" teniunea&
Ftilizarea acetei !etode1
i& 8ela7eaz"-te utiliznd protocoalele de rela7areN
ii& Iizualiz"-te *n interiorul tala!uuluiN
iii& 4in aceat" pozi%ie $ocalizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru crearea ecranului !ental de cine!a *n
oc/iul !intii tale&
iv& Iizualizeaz" vr$ul de'etelor tale devenind ro#ii pe ecranul de cine!a !ental, n'ele $iind $or%at
" intre *n ele, at$el c" vor *ncepe " e u!$le aido!a unor crn"ciori& -t$el capilarele de la *nc/eieturi,
!ini #i de'ete e vor dec/ide, *!pin'nd n'ele pre e7tre!it"%i, cobornd teniunea #i r"cind n'ele&
b& .7ecut" aceea#i procedur" cu to!acul, arunci cnd e#ti *ntr-o tare de 'rea%" au ai balon"ri #i
cra!pe& -t$el e re'leaz" dezordinile to!acului care unt datorate treului1
i& Iizualizeaz"-%i to!acul pe ecranul de cine!a !intalN
ii& -;uteaz" con%inutul de acid al to!acului prin c/i!barea culorii #i a tr"lucirii i!a'inii pn"
cnd dipare din vedere, l"nd to!acul bolnav realiniat la activitatea nor+al1 cu opti!ul cantit"%ii de
acidN
iii& dac" to!acul reapare *n oc/iul !in%ii atunci ete nevoie de repetarea paului anterior& -lt$el,
to!acul ete bine& Bot a#a e poate ac%iona aupra ite!ului i!unitar prin autovizualizare, ditru'ndu-e
bacteriile care, apar #i provoac" boli&
2& Iizualizeaz" c!pul bio$izic u!$lndu-e *n ;urul corpului de la un 'enerator pi/otronic care
po!peaz" ener'ie *n pi-c!pul t"u& 4eoarece *n Iet nu e7it" *nc" at$el de 'eneratoare, care *%i *ncarc"
c!pul bio$izic cu ener'ie, va $i nevoie " te vizualizezi prelund ener'ie de la Stone/en'e au de la S$in7ul
Buce'ilor& -cete locuri unt *nc"rcate cu ener'ie adaptiv"& -ceata ete $or%a vie%ii& =i!ele 'enerate prin
cultura noatr" unt parazi%i de ener'ie adaptiv" care ne conu!" ener'ia, devenind din ce *n ce !ai
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 77
puternice #i prin ur!are !ai 'reu de ditru& 3rin corectarea acetor !i!e #i eli!inarea lor din corp, ener'ia
po!pat" c!pului bio$izic din acete locuri pecial *nzetrate cu propriet"%i ener'etice deoebite nu va !ai $i
parazitat" de acete !i!e& Iizualizeaz" c!pul bio$izic pe ecranul de cine!a !ental& Iezi pi/ic ener'ia de
la S$in7 cur'nd *n c!pul t"u bio$izic pn" cnd e7plodeaz" din corpul $izic&
3& Ftilizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru proiectarea c!pului t"u bio$izic de;a *nc"rcat cu ener'ia
necear" pre obiectivul care trebuie pionat pi/ic&
D& Adat" a;un la obiectiv, per!ite ca i!a'inile locului repectiv " $ie e!ie #i recep%ionate pe
ecranul de cine!a !ental& -ceata e realizeaz" prin vizualizarea c!pului bio$izic, a;un'nd din, nou la
creierul t"u, doLnloadnd in$or!a%ia pe ite, *n ti!p ce aceta r"!ne la obiectiv& Iconul care !ut"
in$or!a%ia din $i#ier *n $i#ier pe calculatorul 3C, atunci cnd e utilizeaz" OindoL P3, ete o analo'ie bun"
pentru !odul cu! acet tip de 8I lucreaz"& 4eoarece c!pul bio$izic ete o entitate a !ecanicii cuantice #i
poate $i *n dou" locuri i!ultan, datorit" propriet"%ii !ecanicii cuantice a uperi!pozi%iei t"rilor, c!pul
ener'etic ac%ioneaz" ca un e!i%"tor de in$or!a%ie, con$or! teore!ei lui Bell& -ceat" teore!" a$ir!" c"
dou" entit"%i, *n con$or!itate cu !ecanica cuantic", care au $ot unite *ntr-o pri!" etap", vor prezenta
acelea#i propriet"%i dup" ce au $ot eparate, *n acet caz, propriet"%ile unt in$or!a%iile aupra it-ului
obiectiv 8I, care unt tocate *n calculatorul cuantic al c!pului bio$izic& Spre deoibire de !etoda
a!erican", care depindea de dec/iderea unei $eretre *n ubcon#tient, care avea drept rol ai'urarea
canalului de co!unica%ie pentru in$or!a%ia 8I, 8I-ul ru !ult !ai per$ec%ionat utilizeaz" coeren%a cuantic"
i propriet"%ile care decur'&
!. 3e ecranul de cine!a !ental *ncepi " litezi enti!entele pe care le ob%ii prin 8I aupra ite-
ului& Iei *ncepe cu in$or!a%ia nonvizual", deoarece aceata ete cea !ai pu%in puternic" #i e va cu$unda *n
in$or!a%ia vizual"& 4up" ce ai litat enti!entele vei putea " te rela7ezi *ntr-o tare adnc" teta&
". Iezi in$or!a%ia ca ni#te i!a'ini pe ecranul de cine!a !ental& .te util "-%i i!a'inezi in$or!a%ia
ca $iind di$uzat" din c!pul t"u bio$izic a$lat la locul obiectivului& -ceata ete recep%ionat" de creierul t"u
#i decodi$icat" *n in$or!a%ie vizual" *n lobul occipital, care ete *n patele creierului& C!pul bio$izic
opereaz" *ntr-un !od di$erit de creier, deoarece aceta proceeaz" in$or!a%ia *n !aniera unui calculator
cuantic& In$or!a%ia ete privit" *ntr-o !aniar" !ulti-realitate, care $ideaz" 'ndirea nor!al"& >reierele
noatre *nt!pin" 'reut"%i erioae *n procearea in$or!a%iei cuantice& In 8I de tip ru di$icultatea cont" *n
traducerea viziunii cuantice *n viziune a lu!ii noatre $izice li!itate care aproape c" nu are corepondent *n
realitatea actual"& 3entru a decodi$ica aceat" in$or!a%ie cuantic" ob%inut" prin 8I, pionul pi/ic ar trebui
" co!ande c!pului bio$izic " decodi$ice in$or!a%ia *n veriunea realit"%ii liniare pe care creierul notru o
poate *n%ele'e& -ceat" in$or!a%ie trebuie reprezentat" pe ecranul de cine!a !ental&
'. 3etrece o perioad" de ti!p privind obiectivul pentru a contrui i!a'inea 8I pe ecranul de cine!a
!ental& 3rin repetarea acetui e7erci%iu proceul de traducere *ntre c!pul bio$izic #i creier e *!bun"t"%e#te,
ceea ce va provoca o cre#tere a acurate%ei 8I&
). 3entru a *ncepe biloca%ia Cproprietatea 8I de a $i #i la locul unde de$"#ori activitate 8IE, trebuie
" co!anzi c!pului bio$izic " *#i $ocalizeze een%a aupra locului care ete pionat pi/ic& Iizualizeaz" pe
ecranul de cine!a !ental un nanei cuantic au o 'aur" de vier!e& -cet tunel ar putea $i privit ca un vrte;
care conecteaz" corpul $izic al t"u la itul %intei& Spionii pi/ici de la /tar 4re5 au de la meep /pace =ine e
pare c" ar $i v"zut nu!eroae e$ecte peciale a%e '"urilor de vier!e care lea'" dou" locuri din pa%iu, c/iar
dac" e a$l" la ani lu!in" dep"rtare unul de cel"lalt& :a"-%i corpul $izic " $ie upt de o at$el de 'aur" de
vier!e& 3ercep%ia ta va $i upt" pre itul %int", dup" care vei '"i i!a'ini ale acelui loc care apar *n ;urul t"u
ca #i cnd ai $i acolo&
.actorul de geniu
6n 8I de tip ru, e poate $oloi $acultatea de pi pentru a a!pli$ica inteli'en%a ta pn" la un nivel de
'eniu& 4ac" conider"! c!pul bio$izic un calculator cuantic, dac" pute! " acce"! acet !od de
proceare vo! avea la dipozi%ie cel !ai co!ple7 calculator de pe planet"& -cet calculator ar putea realiza
orice calcul, dac" a! #ti cu! "-@ acce"! #i cu! "-@ pro'ra!"!& 3rintr-un at$el de intru!ent, pionul
pi/ic poate accea divere niveluri de con#tient", ceea ce pn" acu! e potula ca $iind realizabil
@
nu!ai cu
a;utorul upercalculatoarelor, pe baza inteli'en%ei arti$iciale #i doar *n c"r%ile de literatur" #tiin%i$ico-
$antatic"&
#rotocoale pentru accesarea factorului de geniu
@& Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" centrat" *n tala!u pentru a accea tarea de adnc" rela7are& 5"
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 78
aceata prin $ocalizarea ite!ului de tre al creierului #i prin coborrea nivelurilor de an7ietate&
2& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ional" aupra ecranului de cine!a !ental& Iizualizeaz" pe aceta !intea
ta con#tient"& Iizualizeaz" o u#" dec/i" *n oc/iul !in%ii tale care "-%i per!it" " intri *n incon#tient&
3& Breci prin aceat" u#" #i e7ploreaz" ubcon#tientul #i incon#tientul& Ftilizeaz" aten%ia direc%ional"
ca o cone7iune pre tarea de con#tient" nor!al"& -t$el con#tientul, ubcon#tientul #i incon#tientul e vor
'"i *n *ntre'i!e *n aten%ia direc%ional"& Coloreaz" con#tientul cu alb, ubcon#tientul cu ne'ru #i
incon#tientul cu albatru& S"+71+"n'ele interne, intui%ia #i b"nuielile unt corecte atunci cnd vin din
incon#tient, care ete o ub!ul%i!e a incon#tientului colectiv #i de%ine u!a total" a cuno#tin%elor u!ane&
. Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru evaluarea ideilor pe care le de%ii, accend rapid cu acet
intru!ent ubcon#tientul #i incon#tientul& -tta ti!p cal 'ndul, atunci cnd vezi pi/ic ecranul de cine!a
!ental, ete *n albatru vei #ti c" b"nuielile unt corecte& 4ac" ete colorat *n ne'ru, vei #ti c" aceta vine din
ubcon#tient #i, prin ur!are, va avea o valoare *ndoielnic"& 4alele incon#tiente unt *n 'eneral creatoare,
at$el c", dac" o idee ete colorat" *n albatru, ete probabil " $ie de intere&
!. 3rotocoalele $actorului de 'eniu a!pli$ic" capacitatea proceului de prelucrare a dalelor, ceea ce
va 5+*.n1'17" 8I& 3rin incalcularea nivelului de 'eniu al con#tientului *n $iin%a ta, proceul de doLnload a
datelor di$uzate de c!pul bio$izic de la locul obiectivului ete *!bun"t"%it& -ceata e *nt!pl" deoarece,
alunei cnd te a$li la nivelul de 'eniu al con#tientului, cre#te icuin%a de a traduce in$or!a%ia cuantic" a
c!pului bio$izic *n date, *ntr-o $or!" corepunz"toare creierului pentru a *n%ele'e i!a'inile 8I& Be/nica
$actorului de 'eniu ete una din cele !ai e$iciente !etode pentru *!bun"t"%irea acurate%ei 8I, deoarece
aceata dec/ide canalul viziunii pi/ice *ntr-un !are coridor&
6n continuare, prezent"! o alt" aplicare a $actorului de 'eniu care poate $i de $olo pi-operatorului1
] utiliznd aten%ia direc%ional" pentru co!utarea pe off a $lu7ului de date prin creierul t"u, adic" " nu
!ai 'nde#ti, vei avea poibilitatea de a coate din incon#tient #i din incon#tientul colectiv o erie de idei
noi, cu un !are 'rad de ori'inalitate #i de creativitate a 'ndiriiN
] cu! decui poten%ialele acune pe care o peroan" nu #tie niciodat" c" le are( 8ela7eaz"-te,
$oloind protocoalele prezentate !ai *nainte *n acet cop& -ten%ia direc%ional" trebuie " $ie $ocalizat" pe
ecranul de cine!a !ental, care ete $i7at pe o !i!" peci$ic"& :a" ideile " evolueze netin'/erite #i
a#teapt" rezultatul& -ceat" !etod" ete $oloitoare pentru pro'ra!area realit"%ii, at$el ca eveni!entele
dorite " vin" la tineN
D& -ten%ia direc%ional" $ocalizat" pe cerebel #i tala!u poate " a!pli$ice puterile pi/icului t"u prin
ditru'erea bloca;elor !entale care oprec c!pul bio$izic " doLnloadeze in$or!a%ia 8I&
a. rela7eaz"-te utiliznd protocoalele de rela7are pn" intri *n tetaN
&. $ocalizeaz" epicentrul aten%iei *n tala!uN
c& utilizeaz" laerul !ental al aten%iei direc%ionale pentru a deena ecranul de cine!a !ental *n
direc%ia acelor de ceaornic *n oc/iul !in%ii taleN
d& laerul !ental poate $i utilizat pentru a arde blocurile de o$tLare ar"tate pe ecranul !ental& Iezi
i!a'inile acetor blocuri care acund pi-percep%ia cu! e eto!peaz" #i diparN
e& repet" proceul pentru cerebelN
f. acet proce de reparare CcorectareE conduce la o cre#tere !aiv" a $lu7ului de date pre corte7ul
cerebral #i pre con#tient& -ceat" in$or!a%ie con%ine1
i& punctele de reper ale t"rii !entale adev"rate a altor peroane C*ncepnd cu c/eile ubtile ale
li!ba;ului trupuluiEN at$el cineva poate cunoa#te cnd ete !in%itN
ii& o cre#tere a aptitudinilor e!patice, at$el *nct " intri *n capetele cole'ilor, ale peronalului au
co!petitorilor&
g. Ideile vor p"trunde *n oc/iul !in%ii tale #i vor da o viziune preco'nitiv" aupra lu!ii, datorat"
datelor ne$iltrate pe care partea din $a%" a creierului poate acu! " o proceeze pentru a o$eri o percep%ie
uperioar"& 3rin practicarea acetui e7erci%iu e poate a;un'e la 8I preco'nitiv&
C+*.n1'17"rea raor'.l." !e+nal = )$o+o' 5n R;
8I pentru ite-uri ubterane #i $acilit"%i !ilitare a $ot punctul de plecare a pro'ra!ul a!erican *n
do!eniu& In'o SLann, cel !ai $ai!o clarv"z"tor a!erican al vre!ii ale, a $ot $oloit pentru antrenarea
peronalului a!erican pentru a pri!i co'ni%ia anor!al" opera%ional" C-CE& -ceat" $or!" de co'ni%ie a $ot
$oloit" pentru decrierea $eno!enului 8I& *n lu!ea erviciilor de in$or!a%ii, decrierea aproape per$ect" a
unui anu!it obiectiv poate $i de o valoare !ic", datorit" $aptului c" in$or!a%ia ete bine cunocut" prin
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 79
$oloirea ateli%ilor& 6n acela#i ti!p, c/iar un -C de lab" calitate, care nu ete bine cotat *n laboratoarele de
*ncerc"ri, e poate dovedi vital, deoarece o$er" in$or!a%ii neacceibile prin alte !etode& Cu alte cuvinte,
$oloirea !ai !ultor pioni pi/ici, $oloind -C *n acela#i ti!p, poate $i de !are e$icien%" pentru 8I aupra
unor ite-uri de intere trict ecret, depre care nu e7it" nici o in$or!a%ie diponibil" Cnatura au $unc%ia
obiectivuluiE&
6n aceat" direc%ie unt cteva te!e de intere1
a& 8dentificarea obiecti%ului. -i'ur"-te c" te preocup" %inte bine de$inite #i nu!ai atunci e7tinde
do!eniul cercet"rilor 8I& 6n cazul unor ite-uri tr"ine, pri!ul lucru de care trebuie " te ai'uri ete
prezen%a unor $or!e de via%"& 4e aici, vei c"uta " identi$ici co!ple7uri de tunele, ca!ere cu ec/ipa!ente
peciale, cu! ar $i calculatoarele& 8I calat pe o anu!it" proble!" $ace recunoa#terea -C !ult !ai u#oar"
dect privirea la toate ec/ipa!entele e7itente *n ca!ere& -ceata din ur!" ar provoca inundarea cu
in$or!a%ii de lab" calitate #i pierderea din vedere a celor i!portanteN
b& Frgimea de "anda. 3"trarea aten%iei $ocalizat" pe obiectiv ete vital"& .te u#or a pierzi
obiectivul 8I dac" per!i%i !intii " c"l"toreac"& -ten%ia direc%ional" pre zonele ite-ului pe care *l '"e#ti
de intere ete necear" pentru de$"#urarea 8I& 4ecrierea pentru unii ceptici, la ne$r#it, a unor tete
obi#nuite de 8I ete un !od i'ur de a te plictii #i at$el de a pierde aten%ia& -tunci cnd e#ti plictiit,
ite!ul de tre al creierului e activeaz" #i vei intra *n tarea beta, tare care bloc/eaz" activitatea 8I&
4ac" dore#ti " ar"%i unor alte peroane poibilit"%ile de care dipui *n do!eniul 8I, atunci de$"#oar"
activit"%i 8I aupra unor obiective de !are intere pentru a p"tra acurate%ea percep%iei la niveluri *nalte&
-t$el, ite!ul de tre al creierului va $i a!ortizat #i e va $ace o cone7iune *ntre tarea de rela7are cu 8I,
ceea ce provoac" un e$ect de $eed-bac< pozitiv, care a!pli$ic" 8I *n viitorN
c. 1aportul semnalIzgomot. In'o SLann declara c" peroanele neantrenate pot prezenta un procent
de @5T a ratei de acurate%e *n 8I& 3eronalul bine antrenat va a;un'e la niveluri !ult !ai *nalte de acurate%e&
3entru cre#terea raportului e!nalYz'o!ot ete vital " e reduc" nivelurile de tre ale pionului pi/ic,
at$el ca aceta " intre *n tarea teta, a#a nu!ita u#" pentru pi& *ntrerupe dicu%iile din !intea ta, utiliznd
!etoda cine!a, care e bazeaz" pe
aten%ia direc%ional"N
d. 1educerea zgomotului -ceata e ob%ine atunci cnd rit!urile creierului unt coborte, prin
utilizarea protocoalelor de !ana'e!ent al treului #i a ite!elor bio$izice !i!etice, care au $ot prezentate
*n capitolele precedente& Se poate $oloi 8I-ul au'!entat de 'rup pentru a $iltra z'o!otul, at$el c"
procentul de @5T acurate%e al peroanelor neantrenate, *ntr-un e$ect iner'etic, poate conduce la rezultate
$oarte bune& -ceata e poate e7plica, deoarece 'rupul care pioneaz" pi/ic acela#i it va vedea lic"riri ale
aceluia#i lucru& -tunci cnd $unc%ioneaz" ca un 'rup, i!ilarit"%ile din ceea ce ei v"d prin 8I vor a;uta la
eli!inarea z'o!otului, care ete di$erit de Ia o peroan" la alta& Nu!ai obiectivul actual va $i i!ilar&
-ceat" i!ilaritate va $i e!nalul care a;ut" la eli!inarea z'o!otului, ceea ce per!ite dezvoltarea unor
protocoale pentru i'norarea oric"ror date care nu concord" cu ale 'rupului, deoarece acetea reprezint" un
z'o!ot& 8I-ul au'!entat de 'rup are un e$ect de durat" aupra individului #i dup" ce aceta p"r"e#te
'rupul, prin ridicarea per!anent" a e$ectului c!pului bio$izic pre o con#tient" de ordin *nalt& -cet e$ect
reduce z'o!otul *n 8I& 4in aceat" cauz", 8I-ul !ilitar era e$ectuat de 'rupuri de peroane care a!pli$icau
e!nalul 8I pe baza z'o!otului de $ond 'enerat de 345N
e& 0tilizarea formelor de cmp "iofizic ale sistemului de management paranormal. Site!ele de
!ana'e!ent paranor!al pot per!ite pionului pi/ic " $ie prote;at *n $a%a ite!elor de protec%ie 8I,
!ecani!e detul de r"pndite *n lu!ea *ntrea'"& -ceat" te/nic" ete $oarte avanat" #i nu ete diponibil"
dect pentru pionii pi/ici $oarte buni, *n centre peciale de antrena!ent& Cei interea%i pot conulta o erie
de ite-uri pe Internet care o$er" in$or!a%iile neceare pentru *ncrierea la cururi prin coreponden%"& -cete
cururi o$er" poibilitatea de a cunoa#te !odul de prote;are i'ur", precu! #i o erie de protocoale pentru a
r"!ne nedecoperit, cu! " avanezi *n ti!p Ce$ectuarea unor c"l"torii *n ti!pE #i pentru 8I di!enional&
R;=.l a/an!a'- .'"l")0nd )ona +o'or.l." !.l"+en'ar
-ten%ia direc%ionat" $i7at" *n zona !otorului upli!entar, $oloind ecranul de cine!a !ental,
ti!uleaz" !intea #i corpul pentru realizarea ac%iunilor de tip 8I pro'ra!ate prin aten%ia direc%ionat"&
.$ectul 8I ete o pi-poibilitate $oarte i!pl" de a-l *nv"%a& Aa!enii au o lun'" itorie *n utilizarea
8I, *!preun" cu pi-'enele *no%itoare& 4in ne$ericire, raa noatr" ete in$luen%at" de 345, care provoac"
oa!enilor intrarea *n realitatea conenului, ceea ce $ace i!poibil" utilizarea pi-capacit"%ilor de 8I& 4e
ae!enea, 345-ul provoac" *!boln"virea oa!enilor, iar un $ert dintre noi devin nebuni& 8I-ul ete
i!portant deoarece per!ite individului " dep"#eac" realitatea conenului care *l i!obilizeaz" ca pe o
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 8H
!olie *n c/i/li!bar #i-l *!piedic" " e !i#te pi/ic&
.$ectul 8I poate $i a!pli$icat prin pro'ra!area creierului " duc" la bun $r#it 8I-ul, indi$erent de
ce piedici apar care *ncearc" " bloc/eze pi-capacit"%ile& 4ac" *%i pro'ra!ezi zona !otorului upli!entar
CS=-E " a!pli$ice 8I, vei *nv"%a vederea pi/ic" indi$erent de ceea ce %i e *nt!pl"& S=- e a$l" *n
vr$ul creierului, *n centrul corte7ului pon'io& -ceat" zon" ete aociat" cu ac%iunea voli%ional" #i pare a
$i un a'ent c/eie *n proceul de luare a deciziilor& 4e $iecare dat" cnd elaborezi o decizie con#tient" pentru
a realiza ceva #i o duci la *ndeplinire e declan#eaz" S=-& 3rin utilizarea aten%iei direc%ionate #i a ecranului
de cine!a !ental, e poate realiza acela#i lucru, at$el c" tu vei a;un'e " $aci lucruri pe care #tii c" po%i " le
$aci, dar nu puteai pn" acu!& -utoactivarea S=- ete cel !ai bun !i;loc de auto!otivare #i, dac" ete
$"cut" corect, ete invariabil un ucce&
6n continuare prezent"! un e7erci%iu de pro'ra!are a S=- pentru 8I1
1. Ftilizeaz" pro'ra!ul de rela7are pentru incalcularea t"rii tetaN
2. 5i7eaz"-%i con#tientul aupra tala!uului #i $ocalizeaz" lu!ina laerului !ental al aten%iei
direc%ionare aupra producerii ecranului de cine!a !ental *n oc/iul !intii taleN
3& Iizualizeaz" S=--ul t"u ca $iind !ani$et pe ecranul de cine!a !intalN
D& I!a'ineaz"-%i c" epicentrul aten%iei tale direc%ionate intr" *n S=-N
5& 3ro'ra!eaz" S=-, cu a;utorul aten%iei direc%ionate, " devin" un !ode! pentru tran$erarea datelor
8I din corpul bio$izic *n creier& Co!and" S=- " pro'ra!eze creierul t"u " realizeze copurile *n
!odurile peci$ice *n care dore#ti " opereze pentru dezvoltarea 8I& 4eoarece ete creierul t"u,
pro'ra!eaz"-l cu copul realiz"rii a ceea ce dore#ti " prezinte #i cu capacitatea de a e$ectua 8I aupra
obiectivului $i7atN
6& -cu! vizualizeaz"-ti S=- pro'ra!nd corpul t"u bio$izic pentru realizarea pro'ra!"rii 8I&
-t$el, creierul t"u poate " e conecteze cu corpul bio$izic pentru a dezvolta iner'ia necear" pentru 8I de
calitate&
Aplicaiile acestor protocoale
&. 8ela7eaz"-te *n tarea teta la care a;un'i prin protocoalele de rela7are&
L. 5ocalizeaz" aten%ia ta direc%ionat" aupra tala!uului&
3& 6ndreapt" laerul !ental al aten%iei direc%ionate, aupra S=-&
. Co!and" creierului t"u " *nc/id" ite!ul de tre al creierului de $iecare dat" cnd de$"#ori
8I&
!. 3ro'ra!eaz" inten%ia de 8I de calitate a oric"rui it pe care dore#ti "-l ai ca obiectiv, de $iecare
dat" cnd $ocalizezi aten%ia direc%ionat" aupra S=-& 5oloind acela#i et de protocoale, peronalul din
de$acere va $i !otivat " $ac" ac%iunile neceare pentru i vinde cu ucce& 3eronalul poate $oloi i!ularea
!ental" pentru procearea te7telor, vnz"ri la tele$on, proceduri birocratice etc& pentru cre#terea e$icien%ei
ac%iunilor acetuia prin introducerea acetor co!enzi *n S=-& A conecin%" direct" va $i cre#terea
per$or!an%elor, *n ti!p ce ei vor u$eri !ai pu%in de tre la locul de !unc"& 3rin ur!are vor $i !ai "n"to#i,
vor avea un nu!"r !ai !are de zile de lucru, vor $i !ai $erici%i #i !ai buni *n *ndeplinirea arcinilor de
erviciu& 4e ae!enea, !ana'erii pot $i auto!otiva%i utiliznd aceat" te/nic"&
5oloind S=-, e pot ree7ecuta ac%iunile de ucce pe ecranul de cine!a !ental& Se pot i!ula
itua%ii *n care apari *ntr-o lu!in" $avorabil" *naintea ac%iunilor pe care le vei *ntreprinde& -cete te/nici
ai'ur" cre#terea per$or!an%elor&
Io! ar"ta un alt e7erci%iu $oloitor1
1. $ocalizeaz"-%i aten%ia aupra S=-, $oloind aten%ia direc%ional" $i7at" pe ecranul de cine!a
!intalN
2. prezint" pe ecranul de cine!a !ental i!a'ini a ceea ce dore#ti " $aci, cu! ar $i practica 8I Cau,
*n a$aceri, cre#terea vnz"rilorEN
3. activeaz" S=- prin doLnload-area acetor inten%ii, *nt"rindu-te #i prin ur!are avnd un $eed-bac<
pozitiv de $iecare dat" cnd de$"#ori activit"%i 8I& -c%ioneaz" *n con$or!itate cu aceat" in$or!a%ie&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 8@
Re).+a'.l ro'o,oalelor R;
ER V american
Intr" *n tarea teta prin utilizarea autovizualiz"rii pentru a te auto/ipnotiza&
3aul @1 ob%ine it-ul %int" de pe !onitorN
3aul 21 per!ite percep%iei i!%urilor " vin" la tineN
3aul 31 in$or!a%ia di!enional" care *ncepe " u!ple i!a'inea !ental" #i care apare ca o c/i%"
neclar" i vine la tineN
3aul D1 analizeaz" $unc%ia #i locul %inteiN
3aul 51 liteaz" ceea ce ai ob%inut pn" acu! #i re%ine detaliile $ine din in$or!a%ia 8I, *ncercnd "
*!bun"t"%e#ti raportul e!nalYz'o!otN 3aul 61 pionul pi/ic *ncearc" " priveac" %inta ca #i cnd ar $i la
locul %int"N 3aul 71 *ncearc" " deter!ini nu!ele %intei, " cite#ti $i#iere, dicuri #i docu!ente&
ERV rus
@& Intr" *n tarea teta prin c/i!barea $unc%iilor creierului& Cel !ai i'ur !od ete utilizarea
protocoalelor de rela7are ale ite!ului de tre al creierului&
2& -!pli$ic" c!pul bio$izic prin !i;loace pi/otronice
3. 4irec%ioneaz" c!pul bio$izic pre ite-ul %intei&
. Creeaz" ecranul de cine!a !ental&
!. 3er!ite c!pului bio$izic " di$uzeze in$or!a%ia 8I c"tre ecranul t"u de cine!a !ental&
6& Iezi i!a'inea vizual" dezvoltat" din lita preli!inar" a datelor 8I&
'. Cre#te rezolu%ia i!a'inii&
). *ncepe proceul de biloca%ie at$el ca " po%i vedea itul %int" ca #i cnd te-ai a$la acolo&
#rotocoale a%ansate ER V
3rezent"! *n continuare protocoalele pentru a!pli$icarea ve/iculului c!p bio$izic1
@& Ftilizeaz" pro'ra!ul de rela7are pentru incalcularea t"rii tetaN
2& 5i7eaz"-%i con#tientul pe tala!u #i $ocalizeaz" lu!ina laerului !ental al aten%iei direc%ionate
aupra producerii ecranului de cine!a !ental, *n oc/iul !in%ii taleN
3& Iizualizeaz"-%i corpul bio$izic !ani$etndu-e *n $a%a oc/iului !in%ii tale pe ecranul de cine!a
!intalN
D& .picentrul aten%iei tale direc%ionale va $i *n ve/iculul 8I bio$izic prin ecranul de cine!a !ental
din oc/iul !in%ii taleN
5& Ie/iculul 8I bio$izic pro'ra!eaz"-l de c"tre aten%ia direc%ional" " realizeze copurile *n !odul
peci$ic *n care dore#ti " opereze& Ftilizeaz" re'ulile !i!etice prezentate *n capitolul 6 ca un a;utor *n
pro'ra!are& 4eoarece ete ve/iculul t"u bio$izic, $"cut din c!purile bio$izice ale tale, pro'ra!eaz"-l cu
copul de a *ndeplini ceea ce dore#ti " prezinte #i de$"#oar" 8I aupra obiectivului #i aupra peroanelor
din acet obiectiv, pentru realizarea copurilorN
". 3er!ite ve/iculului 8I bio$izic " *nceap" pro'ra!ul direc%ional pe cop, cannd iturile #i
peronalul de intere pentru copurile tale& -ceta va i!%i auto!at cu! " realizeze copurile tale, care *%i
vor ap"rea *n !inte ca cntei ale intui%iei #i eveni!ente incrone acauzale care le per!it " $ie realizate,
o$erindu-%i coordonarea aproape !iraculoa" de care ai nevoie pentru a le *ndepliniN
'. Fr!"torul pa ete 8I-ul aupra tuturor eveni!entelor viitoare cone7e copurilor tale, pentru a
vedea cu! aceat" pro'ra!are a ve/iculului bio$izic in$luen%eaz" realizarea acetoraN
). 6ncepe utilizarea 8I pentru a '"i cu! " opti!izezi realizarea copurilor *n raport cu e#alonarea
prezent"N
9& -#a cu! po%i vedea, aceat" !etodolo'ie de baz" poarte $i adaptat" de c"tre curantul la
diciplina 8I pentru nevoile ale&
#rotocoale pentru RV amplificate de SMA
1. Ftilizeaz" pro'ra!ul de rela7are pentru incalcularea t"rii teta&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 82
2. 5i7eaz" con#tientul aupra tala!uului #i $ocalizeaz" lu!ina laerului !ental al aten%iei
direc%ionale aupra producerii unui ecran de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii tale&
3. Iizualizeaz" corpul t"u bio$izic *n $a%a oc/iului !in%ii tale pe ecranul de cine!a !ental&
. .picentrul aten%iei tale direc%ionale introdu-l *n ve/iculul 8I bio$izic prin ecranul de cine!a
!ental, *n oc/iul !in%ii tale& Iezi aceta ca o tea lu!inoa" care c"l"tore#te din creierul t"u pre centrul
c!pului bio$izic, pe care l-ai dezvoltai *n corpul bio$izic&
!. Stabile#te ca ve/iculul 8I-ului bio$izic " $ie pro'ra!at de aten%ia direc%ional" #i " realizeze
toate copurile *n !odul peci$ic *n care dore#ti " opereze& Ftilizeaz" re'ulile !i!etice prezentate *n
capitolul 6 ca un a;utor pentru pro'ra!are& 4eoarece ete ve/iculul t"u bio$izic, pro'ra!eaz"-l avnd drept
cop realizarea pro'ra!"rii pe care dore#ti " o prezinte #i 8I copurile pe care dore#ti " le *ndepline#ti,
precu! #i iturile #i peroanele pe care dore#ti " le pionezi pi/ic pentru acete copuri&
". -cu! vizualizeaz" ve/iculul bio$izic pro'ra!nd S=- " realizeze aceat" pro'ra!are&
Iizualizeaz" laerul !ental al aten%iei direc%ionale ca $iind declan#at din centrul c!pului bio$izic pre
coroana de pe capul corpului $izic, introducnd S=- *n creier& S=- va realiza dorin%ele tale per!i%nd 8I&
-t$el, corpul t"u bio$izic poate *ncepe conectarea cu creierul t"u pentru a realiza iner'ia de care ete
nevoie pentru un 8I de calitate& -ceta ete un e7e!plu al !odului *n care c!pul bio$izic in$luen%eaz"
corpul t"u& In capitolul ur!"tor vo! vorbi depre S=- #i vo! vedea cu! $unc%ioneaz" 8I&
7& 3er!ite ca ve/iculul 8I bio$izic al t"u " *nceap" ini%ierea pro'ra!"rii direc%ionale pre cop,
canarea iturilor #i peronalului de intere pentru copurile tale& -ceta va i!%i auto!at cu! " realizeze
copurile tale, care *%i vor apare *n !inte ca cntei ale intui%iei #i eveni!ente incrone acauzale care le
per!it " $ie realizate, o$erindu-%i coordonarea aproape !iraculoa" de care ai nevoie pentru a le *ndeplini&
8& Fr!"torul pa ete 8I aupra tuturor eveni!entelor viitoare cone7e copurilor tale, pentru a
vedea cu! aceat" pro'ra!are a ve/iculului bio$izic in$luen%eaz" realizarea acetora&
*. 6ncepe utilizarea 8I pentru a '"i cu! " opti!izezi realizarea copurilor *n raport cu e#alonarea
prezent"&
1(. -#a cu! a! !en%ionat de;a, aceat" !etodolo'ie de baz" poate $i adaptat" de c"tre
curantul la diciplina 8I pentru nevoile ale&
CAPITOLUL ;III
Per,e7"a de la d"!'an71 &" 'ele,#"ne)"a 2+"n'ea ,o+and1 +a'er"e"?
-bilitatea de a piona pi/ic loca%ii a$late la !ari dep"rt"ri cu un !are 'rad de acurate%e poate ui!i
cititorul, *n" $aptul c" !arile puteri *#i antrenau telepatii " intero'/eze pi/ic creierele ina!icului ete
evident #i !ai 'reu de *n%ele& C" aceat" in$or!a%ie a putut " $ie %inut" departe de publicul lar', c/iar dac"
au $ot editate o erie de c"r%i e7celente cu! ar $i +escoperiri psiice n spatele cortinei de fier avnd ca
autori pe S/eila Atrander #i :Knn Sc/roeder, care au revelat acete $apte *nc" din @97@, co!pletate cu ute
de re$erin%e din %"rile din et, arat" puterea de dezin$or!are a ite!ului care controleaz" ceea ce ni e
per!ite " 'ndi!& 4eoarece avan%ii vetici au predicat c" nu ete poibil " e7ite pi, cu to%ii a! luat
aceata drept liter" de evan'/elie& 3uterea de a cana !intea unei alte peroane are puternice i!plica%ii
pentru viitor, *n pecial pentru cercurile !ilitare care dezvolt" aceat" te/nolo'ie&
Per,e7"a de la d"!'an71
Per,e7"a de la d"!'an'1 C8SE reprezint" utilizarea 8I pentru a te introduce *n creierul unei alte
peroane& -ceat" te/nolo'ie a $ot dezvoltat" de ru#i, care au $"cut din 8S o adev"rat" art"& In vet, *n
cercurile !ilitare e $oloe#te pentru aceata ter!enul de .S3&
8S poate $i 'ndit" ca o acu%ire a 8I pentru a e7tinde do!eniul "u, a;un'nd la *n'lobarea
telepatiei at$el ca canarea !in%ii altor peroane " poat" 4" realizat"& 8u#ii au decoperit cu! " antreneze
un al treilea telepat pentru a aculta o convera%ie telepatic" privat" *ntre al%i doi telepa%i& -!ericanii au
utilizat aceat" te/nolo'ie nu nu!ai pentru a intero'a ru#i cu $unc%ii *nalte, dar au canat #i !in%ile celor
upec%i a $i pioni ru#i *n ti!pul 8"zboiului 8ece&
,um funcionea"$ RS
Scanarea telepatic" a altor peroane are la baz" ca *ntr-o pri!" etap" " e realizeze 8I pe aceat"
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 83
peroan", *n 8S, e caneaz" obiectivul prin proiectarea c!pului bio$izic $oloit pentru 8I& 3i-operatorul
*nva%" " plaeze c!pul bio$izic ln'" cel al obiectivului& -t$el, c!pul bio$izic propriu poate interac%iona
cu corpul bio$izic nedezvoltat al obiectivului& 3rin acordarea corpului bio$izic al pionului pi/ic cu cel al
obiectivului, pri!ul lucru care e percepe ete e!o%ia, *n ti!pul antren"rii telepatului, con#tientul telepatic-
e!patic ete unul din cele !ai u#oare lucruri care e *nva%"& St"rile e!o%ionale r"un" prin $abrica
c!purilor bio$izice ele peroanelor& C/iar *n ti!pul zilei, noi recep%ion"! e!ana%iile e!o%ionale ale
peroanelor din ;urul notru& 4ezvolt"rile telepatice ale acetui intinct natural unt pri!ii pa#i *n
antrena!entul telepatic& 3avel Nau!ov a prezentat la 8adio =ocova o erie de !etode pentru antrenarea
abilit"%ilor telepatice& Nu!eroae articole elaborate *n SF- de!ontreaz" intereul CI- #i 4I- pentru
protec%ia peroanelor de top a!ericane *n $a%a a!enin%"rilor de canare pi/ic"& Fn e7pert parapi/olo'
ovietic, pro$eorul Iailiev, ete citat atunci cnd a$ir!"1 2nu de pu%ine ori -a *nt!plat *n itoria
decoperirilor #tiin%i$ice c" tabilirea unor noi le'i au a unor noi $apte a $ot ine7plicabil" prin ceea ce de;a
e cuno#tea *n do!eniu9&
6n @966, 5& Ri'el, un atrono! ovietic de renu!e, tr"'ea concluzia c" telepatia ete #tiin%a viitorului&
4e ae!enea, propunea ca cercet"rile *n do!eniu " $ie bazate pe o cercetare or'anizat" de intitu%iile
tatului, *n @968, ovieticii or'anizaer" de;a !ai !ulte centre de cercetare pecializate *n e7peri!ente
telepatice de nivel acade!ic, precu! #i !ai !ulte ec/ipe interdiciplinare, $or!ate din $iziolo'i, $izicieni,
pi/olo'i, !ate!aticieni, ciberneticieni, neurolo'i #i in'ineri electroni#ti pentru inveti'area telepatiei& -u
$ot $"cute o erie de e7peri!ente i!plicnd tran$erarea 'ndurilor la !ari ditan%e C:enin'rad-=ocova
6HH <!N =ocova -Bo!< DHHH <!E&
4ezvoltarea c!pului 8 I bio$izic per!ite pi-operatorului " *nceap" " caneze ideile con%inute *n
c!pul bio$izic al obiectivului CpKc/e #i !inteaE& C!pul bio$izic 2e lu!ineaz", cu 'ndurile care trec
prin !intea obiectivului& Belepa%ii pot recep%iona acete 'nduri prin contopirea corpului bio$izic cu cel al
obiectivului #i tran!iterea in$or!a%iei care e7it" *n c!pul bio$izic al obiectivului& 3roceele acetea unt
de natur" cuantic", at$el c" ele au un 'rad !are de acurate%e& A idee clar" aupra a ceea ce 'nde#te
obiectivul e poate ob%ine prin utilizarea !etodelor rue#ti de canare& 8S /ipnotic apare " o$ere o !ai !are
acurate%e a can"rii&
Adat" ce in$or!a%ia a $ot recep%ionat", c!pul bio$izic al telepatului poate apoi " o doLnload-eze
#i " *nceap" citirea in$or!a%iei care a $ot ob%inut" din creierul obiectivului& -t$el pot $i citite 'ndurile
unei peroane& 4ezvoltarea 'radual" a acetui proce per!ite telepatului " devin" !ai preci *n citirea
!in%ii obiectivului& 4eoarece c!purile bio$izice 8I pot c"l"tori intantaneu *ntre obiectiv #i telepat, acet
proce poate continua *ntr-un $lu7 continuu&
Corpul bio$izic al pionului pi/ic telepat e deplaeaz" pre c!pul bio$izic al obiectivului, *ncarc"
'ndurile pe care Ie '"e#te acolo, apoi e re*ntoarce *n corpul telepatului& Se doLnload-eaz" in$or!a%ia *n
creierul telepatului, apoi e re*ntoarce la obiectiv pentru a continua proceul& -cet proce 2dute-vino, e
poate de$"#ura cu o vitez" a#a de !are, *nct apare o continuitate a inputului telepatic la operatorul .S3
bine antrenat& Belepatia devine ceva !ai di$icil" cnd e e7ecut" cu obiective din tr"in"tate care vorbec o
alt" li!b"& -cet obtacol e poate dep"#i de c"tre telepa%ii e7peri!enta%i, $"cndu-e apel la li!ba;ul
e!inal ar/etipal, pe care telepatul poate *nv"%a "-@ *n%elea'" din !intea tr"inului& Se reduce *n"
acurate%ea, dar, repetnd de !ai !ulte ori acet e7erci%iu, e pot ob%ine $lu7uri de in$or!a%ii care e pot
*n%ele'e&
Site!ul !ilitar ru a dezvoltat aceat" te/nolo'ie pe care au per$ec%ionat-o ne*ncetat& 4icu%iile pe
care pi/olo'ii vetici le au depre veridicitatea e!nalelor telepatice #i dac" e7it" au nu telepatie *i $ace
pe ru#i " rd"&
/$p$cirea psihic$
28u#ii unt in'ura na%iune care a *ncercat " denatureze e!nalele telepatice9 au declarat Atrander
#i Sc/roeder *n cartea lor& 3rin introducerea unui al treilea telepat, care putea deter!ina cnd e7it" un $lu7
al 'ndurilor *ntre doi telepa%i Ccurent de in$or!a%ie bio$izic"E, ru#ii #i-au dat ea!a c" ei pot nu nu!ai "
*ntrerup" acet $lu7, dar c" *l pot c/i!ba prin voin%a acetui al treilea telepat, care ar putea " ubtituie
'ndurile Cc!puri bio$izice cu *ntip"rire de li!ba;E& 3rin aceat" !etod" ru#ii erau capabili " p"trund" *n
convera%iile, telepatice #i " ubtituie !ea;ele #i i!a'inile pe care le doreau& 4ezvoltarea acetei linii de
cercetare le-a per!i ovieticilor " $uzioneze pi-operatorii pentru a $or!a !in%i de 'rup& Intereul a!erican
*n aceat" direc%ie a $ot ti!ulat de in$or!a%iile pri!ite *n @973 depre o baz" de cercet"ri ultraecret" a$lat"
ln'" :enin'rad unde e de$"#urau cercet"ri pi/ice&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 8D
Cercet"rile avanate rue#ti *n do!eniul .S3 #i al telec/ineziei par "-i $i condu c"tre provocarea
unor e$ecte $izice& -cet lucru a *np"i!ntat co!anda!entul a!erican al rac/etelor, deoarece e7ita
poibilitatea coaterii din lupt" a rac/etelor balitice a!ericane cnd acetea e a$lau *n ilozuri au *n zbor&
-t$el e putea ditru'e capacitatea de inti!idare a -!ericii& *n @975, un in'iner *n do!eniul nuclear,
B/o!a Bearden, a $ot utilizat de ar!ata a!erican" pentru de$"#urarea unor cercet"ri privind zona de
cercet"ri pi/ice rue#ti nu!it" pi/otronica& -t$el a $ot decoperit" 'rupa de cercet"ri telepatice rue#ti,
care prin iner'ia !in%ilor telepa%ilor ru#i ob%inea telec/inezia a!pli$icat" telepatic& Fn nu!"r !are de
telepa%i ru#i puteau crea $or!e de 'nd din incon#tientul colectiv #i provoca !aterializarea&
0 realitate separat$
Rona pi/otronicii ete deoebit de intereant"& 4eoarece c!purile bio$izice !ediaz" tran$erul
'ndurilor *ntre telepa%i, ele pot tran$era #i alte tipuri de in$or!a%ii& C!purile bio$izice, deoarece *#i au
ori'inea *ntr-o realitate dual", *ntr-un univer continuu cu lu!ea real", cea $izic", pot e7peri!enta un
!ecani! printre care $eno!enele din cate'oria piriti!ului C$anto!e, poeia de!onuluiE& 4ac" lu"! *n
coniderare e7iten%a !ai !ultor niveluri de realitate, vizitatori tr"ini din alte di!eniuni pot $i de ae!enea
e7plica%i ca ni#te tran$eruri de ener'ie tr"in" bio$izic" *n univerul notru&
4ezvoltarea acetei teorii a $eno!enelor c!pului bio$izic *ntr-o realitate conti'u", $eno!enele
pi/otronice pot $i e7plicate& -tunci cnd are loc iner'ia !ai !ultor telepa%i, deoarece c!purile lor
bio$izice au atin auto-con#tien%a Ccon#tient de ordin *naltE, are loc o creare a unui nou tip de c!p bio$izic&
-t$el e poate ob%ine acceul la t"ri de alterare a realit"%ii&
Tele,#"ne)"a
3i/oc/inezia C30E au telec/inezia reprezint" abilitatea de a in$luen%a obiecte ani!ate au inani!ate
de la ditan%", $"r" contact $izic, prin !i;loacele c!purilor de ener'ie biolo'ic" controlat" au necontrolat"&
3rezent"! *n continuare cteva din e$ectele 301 ini%ializarea au *ncetarea !i#c"rii unor obiecte inani!ateN
neutralizarea aparenta a e$ectului 'ravita%iei aupra obiectelor inani!ateN levita%iaN inducerea unor c/i!b"ri
*n proceele $iziolo'ice ale !ateriei viiN crearea unor c!puri electrice, electro!a'netice, electrotatice,
!a'netice au 'ravita%ionale care pot $i !"urate *n ;urul obiectelor %int"1 introducerea unor i!a'ini pe
e!uliile $oto'ra$ice&
6n @997, /unda: 4elegrap dezv"luia c" 8obert Ja/n, de la Centru de Cercet"ri privind ano!aliile *n
te/nic" din 3rinceton, de$"#ura o erie de proiecte care aveau ca cop in$luen%area 'ener"rii nu!erelor
aleatorii prin inter!ediul telec/ineziei& Subiec%ii erau ru'a%i " e concentreze aupra unui !onitor de
calculator care prezenta rezultatul 'ener"rii nu!erelor aleatoare, ca ecven%e de H #i @ - :e'ea nu!erelor
!ari a$ir!" c" dup" $oarte !ulte e7perien%e nu!"rul de H #i de @ 'enerate trebuie " $ie e'al& 4ac"
telec/inezia e7it" C!inte deaupra !aterieiE, ar trebui " e 'enereze !ai !ulte din ci$ra alea" *n prealabil&
4up" !ai bine de @2 ani de e7perien%e, *n care au $ot i!plica%i !ii de ubiec%i, pro$eorul Ja/n a de!ontrat
c" intru!entele electronice unt in$luen%ate de !intea o!ului prin telec/inezie& -ceta ete un et dra!atic
de e7peri!ente care ubliniaz" $aptul c" ovieticii au avan *ntr-un do!eniu deoebit de i!portant&
Cercet"rile parapi/olo'ice din $ota F8SS #i din Ce/olovacia pun accentul pe identi$icarea #i
cuanti$icarea c!purilor de $or%" 'enerate bioener'etic, precu! #i pe identi$icarea proceelor $iziolo'ice,
care unt in$luen%ate de ener'ia 30&
.7it" di$eren%e $unda!entale *ntre abord"rile ovietice #i ce/e privind cercet"rile aupra 30&
4eoarece cercetarea paranor!al" a $ot privit" ca apana;ul unui !ic nu!"r de oa!eni, *n F8SS cercet"rile
erau concentrate nu!ai aupra indivizilor dota%i #i au *ncercat " deter!ine ce atribute $iziolo'ice pun *n
valoare capacit"%ile acetora #i *i $ac di$eri%i de retul popula%iei& 3aralel cu acete e$orturi de a deter!ina
cauzele 30, ovieticii #i-au concentrat e$orturile aupra deter!in"rii naturii c!purilor de ener'ie care e
$or!eaz" #i au *ncercat " deter!ine dac" to%i ubiec%ii dota%i pi/ocinetic creau acela#i c!p de ener'ie&
Cercetarea ce/" era de ae!enea orientat" pe $eno!enul cauz"-e$ect, dar era condu" de ideea c" e$ectele
30 pot $i produe de !a;oritatea popula%iei #i nu ete nevoie de capacit"%i pi/ice deoebite pentru a
de!ontra e$ectele 30& 4ac" telec/inezia e7it", cercet"rile .S3 realizate *n F8SS #i de ec/ipele de telepa%i
$or!ate *n aceat" %ar" pot avea ;uti$icare&
.$ectul pi/ocinetic ete analo' $or%ei electro!otoare& -ceat" $or%" ete prezent" *n !a#inile care
cuprind !otoare electrice, precu! #i *n 'eneratorii care produc ener'ie& -ceat" $or%" a $ot decri" de
=a7Lell, la $r#itul ecolului al PlP-lea, #i !odelat" *n ecua%iile !ate!atice care poart" nu!ele avantului&
4ac" ecua%ia $or%ei electro!otoare ete analo'" telec/ineziei, noi pute! $i capabili " $ace! predic%ii aupra
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 85
$unc%ion"rii aceteia& 4ac" *n ecua%ia $or%ei electro!otoare introduce! c!purile bio$izice oberv"! c" $or%a
telecinetic" ete propor%ional" cu puterea c!pului bio$izic al pi-operatorului& -cet c!p bio$izic poate $i
privit ca avnd un e$ect de c!p *n telec/inezie, deoarece !i#carea a va a!pli$ica e$ectele telecinetice&
4eoarece a! prezentat teoria telepatiei ca o !i#care de c!puri bio$izice de la telepat la ubiect, avnd
viteza de interac%iune $oarte !are, aproape intantanee, atunci poate $i v"zut c" dezvoltarea auto-
con#tientului *n acete c!puri poate conduce la o !arcant" abilitate telecinetic"& In antrena!entele
telecinetice, c!pul bio$izic ete *!pin c"tre %int" cu putere !a7i!", pre deoebire de telepatie, *n care
acet c!p ocileaz" *ntre telepat #i ubiect, neper!i%nd e$ecte pi/ocinetice& Cu alte cuvinte, e *nva%"
*!pin'erea obiectelor odat" cu #tiin%a 8I-ului&
-!bele uperputeri au devenit intereate de telec/inezie datorit" i!plica%iilor !ilitare& Fn docu!ent
4I - din @975 declara c" cercetarea ovietic" are cteva direc%ii di$erite *n e$orturile de a dezvolta e7plica%ii
!aterialite pentru e$ectele obervate de 30& -ceat" cercetare -a i!plicat *n tudii erioae aupra
caracteriticilor c!pului electric dintre ubiect #i obiect, aupra caracteriz"rii c!purilor electrice din
i!ediata apropiere a ubiectului, aupra tudierii $or!elor undelor creierului ubiec%ilor #i aupra
$oto'ra$ierii c!purilor bioener'etice ale ubiec%ilor& 4e#i avan%ii ru#i nu au a;un la o concep%ie co!un"
privitoare la natura acetor $or%e, to%i a'reeaz" ideea c" ener'ie pi/ic" ete i!plicat"&
Iictor -da!en<o de la Intitutul de 8adio$izic" din =ocova, Iictor Iniu#in de la Fniveritatea
<aza/" din -l!a--ta #i >/enadi Ser'/eiev de la Intitutul de 5iziolo'ie din :enin'rad unt avan%ii ovietici
care conduc cercet"rile *n do!eniul 30& Iniu#in #i Ser'/eiev au dezvoltat o erie de teorii bazate pe e7iten%a
unui tip di$erit de ener'ie - o $or!" a ener'iei bio$izice pe care au nu!it-o 2biopla!",& -ce#tia conider"
e$ectele 30 analoa'e $ul'erului #i a$ir!" c" !i#carea *n 30 apare ca un rezultat ai interac%iunii c!pului
electrotatic al obiectelor& .ner'ia biolo'ic" i!plicat" ete direc%ional" de con#tient pre ubiect& -t$el e
pot deplaa obiecte au e poate opri !i#carea, e poate c/i!ba direc%ia au obiectele e pot roti& Ser'/eiev
a dezvoltat o erie de aparate de !"ur" pentru c/i!b"rile *n c!pul biopla!atic la ditan%e de pn" la 3
!etri& - putut !"ura c!puri de pn" la @H&HHH de vol%iYc! *n vecin"tatea %intei $"r" vreo indica%ie c" ar
e7ita vreun c!p *ntre ubiect #i obiect& In con$or!itate cu cele declarate de Ser'/eiev, ener'ia
biopla!atic" e concentreaz" *n re'iunea capului& .l atribuie 30 unei polariz"ri a biopla!ei *ntr-o !anier"
ae!"n"toare laerului& 4e aceea *l denu!e#te 2e$ect biolaer,, care ac%ioneaz" ca o $or%" !aterial" aupra
obiectului&
Ser'/eiev a elaborat detectori care !onitorizeaz" ener'ia *n ti!pul de!ontra%iilor 30& 4e#i
obervatorii vetici au ne'at in$or!a%ia aupra contruirii detectorilor Cin$or!a%ie pe care ovieticii o
clai$icau ca trict ecret"E, un tip de at$el de detector -a realizat c/iar *n SF-& 4avid B/o!on a realizat
un aparat care poate $i coniderat ca intrnd *n aceat" cla"& -paratul a $ot utilizat *n tudiul c!purilor de
$or%" u!ane la Fniveritatea Sa<atc/eLan din Canada& -paratul era contituit dintr-un prea!pli$icator,
dou" condenatoare #i un *nre'itrator, *ntoc!ai ca cel de la ence$alo'ra$& :a :aboratorul de cibernetic"
biolo'ic" din Fniveritatea :enin'rad, Catedra de $iziolo'ie, a $ot elaborat un aparat pentru detectarea
c!purilor electrice ale nervilor la ditan%e de pn" la 2D de c!& -cet aparat e baza pe electrozi deoebit
de enibili&
-da!en<o a condu e7perien%e pentru a tabili rolul arcinilor electrotatice de pe upra$a%a
corpurilor %int" *n deplaarea acetora& -da!en<o a avanat teoria c" o!ul poate $i anizotropic, adic" o!ul
poate $i capabil " altereze ener'ia a e7tern" *n $unc%ie de tarea ener'etic" intern", iar aceat" capacitate la
rndul "u depinde de proceele $iziolo'ice& -da!en<o preupune c" oa!enii, ani!alele #i plantele poed"
c!puri electrice datorit" polariz"rii pontane a %euturilor& -cete c!puri pot interac%iona cu arcinile
electrice e7terne indue au i!pue& -da!en<o a ar"tat c" baza !aterial" a interac%iunii $"r" contact *ntre
o! #i obiecte rezult" din c!pul electrotatic a c"rui !a'nitudine depinde de tarea $iziolo'ic" a o!ului&
4e ae!enea, -da!en<o a avanat conceptul c", *n en ter!odina!ic, %eutul viu nu poate $i
ubiectul acelora#i le'i $izice care unt valide pentru !ateria anor'anic"& .l ar'u!enteaz" c" %eutul viu
poate de!ontra propriet"%i noi C*n ter!eni ter!odina!iciE atunci cnd ete co!parat cu !ateria anor'anic"&
.l crede c" dac" !oleculele vii di$er" cantitativ #i calitativ de !oleculele anor'anice, atunci poate e7ita o
ditinc%ie *ntre c!purile de $or%" 2vii, #i 2te/nice,& 3entru a dezvolta acet punct de vedere avantul $ace
re$erire la vindecarea 2cu !inile, au 2vindecarea datorit" credin%ei, ovieticii au !"urat c!purile
electrice dintre vindec"tori #i pacien%i& Cunocnd acete valori ale c!purilor le-au aplicat pacien%ilor, prin
utilizarea unor 'eneratoare de c!puri, $"r" a e ob%ine rezultatele vindec"torilor&
-le7andru 4ubrov, un bio$izician de la Intitutul de 5izic" a 3"!ntului al -cade!iei de )tiin%e a
F8SS, a avanat conceptul de 2bio'ravita%ie, pentru a e7plica 30& Bio'ravita%ia a $ot introdu", ca no%iune,
de I& -& Bunin *n @96H, *n le'"tur" cu abilitatea or'ani!elor vii de a $or!a #i detecta unde 'ravita%ionale&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 86
4ubrov #i-a bazat teoria pe conceptele curent acceptate ale biolo'iei !oleculare #i $izicii ener'iilor *nalte&
-ceata *nea!n" c" vectorul au c!pul de $or%" ete $or!at la nivel ubcelular #i ete capabil de atra'erea
au repin'erea $or%elor naturale 'ravita%ionale au el *nu#i e!ite unde 'ravita%ionale de $oarte !ic"
intenitate& 4ubrov, ca #i al%i avan%i a!ericani #i ovietici, 'nde#te c" c/i!b"rile *n continuul pa%iu-ti!p
poate $i baza $eno!enelor 30 obervate, adic" ti!pul poate $i accelerat au decelerat de c"tre ubiectul
pi/ic&
6n @97D, ubiectul pi/ic ovietic Bori .r!olaiev a participat la o erie de e7peri!ente la
Fniveritatea din =ocova& S-a raportat c" .r!olaiev are capacitatea de a upenda ClevitaE obiectele *n aer
prin concentrarea ener'iei pi/ice *ntr-un anu!it punct $ocal *n pa%iu, *ntr-o alt" de!ontra%ie, .r!olaiev a
%inut *n !ini un obiect, apoi #i-a dep"rtat !inile ca! la 2H de c! de obiect care a r"!a upendat *n aer&
4ubrov i!te c" puterile levita%ionale ale lui .r!olaiev pot $i $oloite pentru a de!ontra c" pa%iulYti!pul #i
c/i!b"rile 'ravita%ionale apar *n zona dintre !inile pi/icului #i obiect& .l b"nuie#te c" tran!iia ener'iei
electro!a'netice ar putea $i *ntrziat" atunci cnd trece printr-un c!p de levita%ie&
4ou" $e!ei, ubiec%i pi/ici, Nina 0ula'/ina #i -lia Iino'radova, au $ot tudiate e7teniv de
Ser'/eiev #i -da!en<o& Ser'/eiev a declarat c" 0ula'/ina poate controla b"t"ile ini!ii unei broa#te, poate
i!pri!a i!a'inile pe care dore#te pe e!ulii $oto'ra$ice i'ilate #i poate !i#ca obiecte de apro7i!ativ un
<ilo'ra!, *n @975, Ser'/eiev a condu o erie de e7peri!ente *n care 0ula'/ina a $ot ru'at" " in$luen%eze
ini!a unei broa#te, *n 'eneral, ini!a unei broa#te continu" " bat" cteva ore dup" ce a $ot coa" din
or'ani!, *ntr-un e7peri!ent, ini!a broa#tei a $ot a#ezat" *ntr-un va la 8H c! de 0ula'/ina& -ceata -a
concentrat pentru a controla b"t"ile ini!ii&
.lectrocardio'ra!ele au ar"tat c" rata contract"rilor cre#tea au decre#tea la co!anda ei& Cinci
!inute dup" ce a *nceput e7peri!entul, aceata a oprit ini!a " bat"& Cnd a $ot a#ezat" *n va o nou"
ini!", aceata #i-a *ncetat b"t"ile dup" 23 !inute&
6ntr-un alt e7peri!ent, 0ula'/ina a i!pri!at i!a'ini pe un $il! nee7pu, i'ilat *n *nvelitoarea a& 6n
ti!pul acetor e7peri!ente, Ser'/eiev a !"urat ener'ia din ;urul corpului pi/ic #i a '"it-o a $i ca!
;u!"tate din cea a unui individ nonpi/ic& -ceata l-a condu pe Ser'/eiev la concluzia c" ea aboarbe
ener'ie din !ediu #i o decarc" aupra obiectului %int"&
0ula'/ina ete upu" la un tre deoebit atunci cnd ete upu" la tete& 3ulul aceteia cre#te& 4e
ae!enea, cre#te rit!ul repira%iei& -par dureri *n partea uperioar" a !"duvei pin"rii #i la cea$a& :a
$r#itul #edin%ei, ea e i!te oboit", *i ete ete #i are un 'ut de $ier #i cupru *n 'ur"& 3e ti!pul
e7peri!entului, ocazional trece prin perioade cnd are a!e%eal" #i t"ri de 'rea%"& Nivelul za/"rului *n n'e
crete #i dup" o or" de la *ncetarea tetelor are o pierdere *n, 'reutate de un <ilo'ra!& Cnd ete in'ur"
prezint" un tre !ai redu #i a$ir!" c" r"punde !ai bine la arcini atunci cnd ete o at!o$er" prietenoa"
*n ;urul ei, de *ncredere !utual" #i credin%"& -bilitatea ei 30 ete dependent" de tarea *n care e a$l" att ea,
ct #i obervatorii& C/eltuie#te !ai !ult" ener'ie *ntr-un !ediu otil au *ntr-o at!o$er" plin" de ceptici!&
-da!en<o a obervat c" -lia Iino'radova produce e$ecte i!ilare cu ale Ninei 0ula'/ina, dar
u$er" !ai pu%in de tre& In ti!pul e7peri!entelor e$ectuate cu ea la =ocova, atunci cnd aceata !uta o
varietate de obiecte pe o upra$a%" dielectric", a putut $i !"urat" o cantitate !are de ener'ie electrotatic"
*!pre;urul acetor obiecte& ="ur"torile au de!ontrat c" pula%iile acetui c!p erau incrone cu rit!ul
ini!ii, al repira%iei #i al undelor al$a ale Iino'radovei& 8e'iunea dintre Iino'radova #i obiect nu con%inea
c!puri au $recven%e de ener'ie, iar ener'ia electrotatic" cre#tea *n intenitate cnd obiectul e apropia&
A concluzie lo'ic", pe care a putut " o tra'" -da!en<o, a $ot c" pot e7ita indivizi care poed"
abilitatea de a contrui un c!p de ener'ie electrotatic", pe upra$a%a unui corp, con$or! voin%ei acetora&
Ce/ii, ca #i ovieticii, au *ncercat " identi$ice urele de ener'ie bio$izic", dar cercet"rile lor nu au
$ot centrate doar aupra indivizilor dota%i pi/ic& 3arapi/olo'ii ce/i au e!i ipoteza c" e7it" !ul%i oa!eni
care poed" capacit"%i pi/ice #i c" at$el de capacit"%i pot $i obervabile ca e$ecte 30& Cercetarea
parapi/olo'ic" ce/" ete orientat" pe 30, probabil ca rezultat al contruirii de c"tre 8obert 3avlita a
'eneratorilor pi/otronici& Ce/ii cred c" utilizarea acetor aparate pentru colectarea #i concentrarea ener'iei
poate crea poibilitatea oric"rei peroane " provoace e$ecte 30&
4e#i proiectarea #i contruirea 'eneratorilor ete deoebit de co!ple7", acete aparate unt u#or de
$oloit #i cer nu!ai o curt" intruire pentru a e opera cu ele& -cet !od de lucru are dou" avanta;e !a;ore1
nu neceit" prezen%a unui upervizor, iar e$ectele $izice obervabile, cu! ar $i !i#carea au atra'erea
obiectelor, ervec ca $eed-bac< *ncura;ator, pozitiv pentru ubiect&
,1mpuri nucleare
8u#ii #i ce/ii, a#a cu! a! !ai !en%ionat, utilizeaz" 'eneratoare pi/otronice pentru a a!pli$ica
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 87
c!purile bio$izice& Ftiliznd aceat" !etod" ete poibil " e ob%in" e$ecte !acro-telec/inetice& -ceata
are i!plica%ii trate'ice pentru 8uia& S-a obervat c" e7ploziile nucleare au e$ecte ciudate, dependente de
ti!p& -t$el, $or%a e7ploziei nucleare e c/i!b" *n $unc%ie de !o!entul din zi al e7ploziei #i de luna anului&
-cet lucru nu poate $i e7plicat de $izica obi#nuit"& 4e aceea, dar evident #i din alte !otive, ete un $eno!en
trict-ecret& 3rin ur!are, deoarece reac%iile nucleare depind de ti!p #i c/iar de pozi%ia 'eo'ra$ica, ar!ele
nucleare au di$erite randa!ente, la di$erite !o!ente de ti!p&
Se pare c" cercet"torii ru#i din do!eniul r"zboiului paranor!al au reu#it " utilizeze pi pentru a
!odi$ica de$"#urarea unei reac%ii *n lan% *ntr-o ar!" nuclear"& .i ai decoperit c" prin $ocalizarea
telec/ineziei pe un e#antion radioactiv, rata *n;u!"t"%irii, detectat" de un contor >ei'er& putea $i c/i!bat"&
Cercet"torii ovietici au analizat !etodele prin care e putea *ncetini dezinte'rarea uraniului 235 #i a
plutoniului, care unt $oloite *n ar!ele cu $iiune ato!ic" #i ca detonatori *n bo!bele cu /idro'en& .i au
decoperit c", pi putea *ncetini reac%ia *n lan%, at$el c" ar!a nu !ai a;un'ea la !aa critic" #i nu !ai ap"rea
e7plozia nuclear"& Iariabilitatea *n ti!p a randa!entului e7ploziilor nucleare pare c" e datoreaz" e$ectului
pe care p"!ntul, oarele #i alte corpuri cere#ti *l au aupra ratei reac%iilor nucleare *n lan%& .$ectul pi ete
!ult !ai puternic dect ac%iunea acetor c!puri pe planeta noatr"&
-cete cercet"ri au $ot *ntreprine *n !ai !ult de 2H de intitute& .valu"rile pe care Ie $"cea 4I- *n
SF- aupra pi ovietic coniderau c" pi-r"zboinicii ru#i puteau 1 2incapacita, de la ditan%", ec/ipa!entele
!ilitare a!ericane de toate tipurile, incluiv ar!ele nucleare, ct #i rac/etele,& .$ectul aupra ar!elor
nucleare al pi a $ot unul din cele !ai bine p"zite ecrete& In'o SLann era capabil " pioneze e7ploziile
nucleare prin 8I& -t$el #i-a dat ea!a c" pi-e7per%ii ru#i, conecta%i la 'eneratoare pi/otronice, puteau
opri detonarea ar!elor nucleare& 4e aceea, Co!anda!entul -!erican al 8ac/etelor era a#a de *n'ri;orat&
4ac" *ntr-adev"r a#a ceva ete poibil, atunci ar!ele nucleare nu !ai reprezint" o a!enin%are& Qara care
do!in" r"zboiul paranor!al va avea un avanta; enor! *n r"zboaiele care vor veni *n acet al PPl-lea ecol&
-tunci cnd 8uia a oprit $oloirea pi *ntre $ac%iunile rivale C!ai preci, cnd 3u%in #i-a au!at putereaE
aceat" nou" de!ocra%ie a redevenit o uperputere& SF-, $iind in'ura %ar" vetic" care -a preocupat de
dezvoltarea ar!ei pi, trebuie " $ac" $a%" ar!atei c/ineze paranor!ale, corpora%iilor ;aponeze dotate cu
capacit"%i pi, precu! #i celui !ai puternic ina!ic *n acet do!eniu, 8uia lui 3u%in&
.ie ca fora s$ fie cu tine
5or%a care ete ini!a telec/ineziei ar putea e7plica $eno!enele pi/otronice& 5or!area unui 'rup de
telepa%i va a!pli$ica e$ectul telec/inezetic& 4eoarece e$ectul nu ete i!plu aditiv, ci ete un e$ect iner'etic,
e pot ob%ine rezultate deoebit de puternice& Belec/inezia ete le'at" de $or%a care provoac" $unc%ia de tare
cuantic" " produc" eveni!ente& 4e aceea, telec/inezia e poate $oloi pentru provocarea $unc%iei de und"
cuantic", *n copul c/i!b"rii !ani$et"rii eveni!entelor& -t$el e provoac" c/i!barea realit"%ii&
Belec/inezia e poate de ae!enea $oloi pentru a induce c!purilor bio$izice apecte duale pentru
!odelarea $or!elor 'ndului& -ceata poate avea ca rezultat producerea unor e$ecte peci$ice& Crearea
$or!elor de 'nd din c!puri, bio$izice ete prezentat" *n !ii de c"r%i de piriti!& .te poibil ca no%iunea
de !a'ie " $ie ea *n"#i o aburditate, dar e$ectele ritualurilor !a'ice unt *n !o#tenirea noatr" cultural"&
Belec/inezia poate $i $oloit" la c/i!barea realit"%ii& Se prev"d !ari c/i!b"ri ce e vor produce *n lu!e, *n
2H@3& Cercet"torii ru#i de;a au prezentat cteva din acete c/i!b"ri care vor avea loc&
4ac" privi! c!pul bio$izic natural ca parte a bio$erei $izice a p"!ntului, atunci *n oceanul
incon#tientului colectiv, 'rup"ri !ai !ici de c!puri bio$izice e pot coaliza pentru a $or!a ar/etipuri, a#a
cu! a potulat Cari Jun'& >rupuri de telepa%i ar putea $oloi telec/inezia pentru !ani$etarea $or!elor de
'nd din bazinul ar/etipurilor *n incon#tientul colectiv& -cete $or!e de 'nd pot $i v"zute ca noi tipuri de
!i!e, care ar putea in$ecta popula%ia cu noi tipuri de 'ndire #i ac%iune& 4eoarece popula%ia nu realizeaz"
di!eniunea paranor!al" a realit"%ii, $or!ele de 'nd direc%ionale, *n $apt ni#te !i!e, ar putea a$ecta tarea
!ental" a *ntre'ii na%iuni& -t$el ar putea $i conceput un nou ite! de ar!e au un ite! de inducere a
politicii dorite& 3i/otronica a devenit unul din intereele !a;ore ale cercet"rilor !ilitare din 8uia, C/ina,
Japonia, Ce/ia #i SF-&
In4l.en7area de la d"!'an71
Belepatia #i .S3 conduc natural pre in$luen%area de la ditan%" C8IE& -ceata te/nic" !ai ete
cunocut" #i ub nu!ele de 2/ipnoza o!n-ve'/e, #i a $ot decoperit" *n @93H de ru#i& -tunci un
/ipnotizator co!anda telepatic unui ubiect a$lat *n tare de /ipnoz", ituat la !ii de <ilo!etri ditan%"& -#a
cu! !en%iona! la *nceputul c"r%ii, ucrainianul -lbert I'naten<o a de!ontrat la potul de televiziune BBC
*n cadrul pro'ra!ului Fumea paranormal a lui .aul )c2enna c" putea " coboare au " creac" pulul
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 88
unei peroane a$lat" la !are ditant" $a%" de el, $apt pe care 0ula'/ina *l $"cea *n !od re'ulat& -ceata a $ot
o de!ontra%ie a 8l& -bilitatea 0ula'/inei de a opri b"t"ile ini!ii unei broa#te a $ot obiectul de tudiu al
pri!ului
e7peri!ent #tiin%i$ic care cotea *n eviden%" una din !etodele prin care e realiza o!orul de la ditan%"&
8I poate $i utilizat de !ilitari pentru a$ectarea politicienilor, a e7per%ilor pi/ici tr"ini, a
co!andan%ilor !ilitari au a !arilor indutria#i& 8l poate $i utilizat #i aupra unor !ae !ari de oa!eni, a#a
cu! vo! vedea !ai departe&
Se b"nuie#te c" erviciile de in$or!a%ii britanice ar $i $oloit pe car" lar'" !icroundele #i controlul
!in%ii cu F?5 C$recven%e ultra *nalteE, *n'lobate *n ite!e de ar!e, *!potriva popula%iei din F0, pentru
alterarea !odului de a 'ndi a aceteia #i c/iar pentru a provoca atacuri de ini!"&
.te poibil ca %inta acetor atacuri " $ie #i politicienii laburi#ti&
6n =area Britanie e de$"#oar" cercet"ri intene pentru cre#terea duratei de via%" a oa!enilor& Fna
din c"ile care e tudiaz" pentru aceata ete #i 8l, care poate " $ie aplicat" aupra propriei peroane au
aupra altei peroane Cvindecarea *n abent"E& 4e ae!enea, e tudiaz" !odul de in$luen%are pozitiv" a t"rii
de "n"tate a unei *ntre'i popula%ii&
Fniunea Sovietic" a $ot t"pnul de necontetat al 8l bio$izic& -cet tat a dezvoltat ite!e de ar!e
paranor!ale care e bazau pe 8I, .S3, telepatie #i telec/inezie& -u $ot c/eltuite *n acet cop !ilioane de
ruble& 8l a per!i telepa%ilor ru#i " tran$ere unei alte peroane, a$late la dep"rtare de !ii de <ilo!etri, prin
utilizarea .S3, a co!enzilor !entale& -!ericanii au reu#it " a$le in$or!a%ii depre acete realiz"ri& 4I- a
elaborat *n acet en un docu!ent care atr"'ea aten%ia aupra pericolelor pe care le reprezint" aceat" ar!"
nu!it" #i /ipnoza telepatic"&
Atrander #i Sc/roeder au ar"tat c" abilitatea de a provoca o!nul au de a trezi o peroan" telepatic
de la o ditant" de !ii de <ilo!etri a $ot tetat" *n F8SS& -ce#tia au prezentat la un i!pozion interna%ional
de parapi/olo'ic o erie din rezultatele unor cercet"ri *ntreprine pe aceat" direc%ie& Se ar"ta c" abilitatea
de a controla con#tienta unei peroane prin telepatie e tudiaz" *n laboratoarele din :enin'rad #i =ocova&
=unca a de!arat *nc" din anii @92@ dar nu a $ot publicat ni!ic pn" *n @96H depre rezultatele cercet"rilor&
Conduc"torul pri!elor cercet"ri *n acet do!eniu a $ot 0& A& 0ot<ov, un pi/olo' de la Fniveritatea
?ar<ov,
ANEDA l
L"+*a9.l r"/"r"" &" ,o+a'"*"l"'a'ea "n'erer!onal1
E
4intre or'anele de i!%, oc/iul o$er" cele !ai concludente indicii aupra peronalit"%ii u!ane& I"zul
ete in'urul i!% care per!ite percep%ia univeral" a lu!ii *ncon;ur"toare& I"zul t" la baza oberv"rii
$iin%elor #i lucrurilor, $iind *n acela#i ti!p ele!ent indipenabil *n $or!area ;udec"%ii u!ane& -ria
$eno!enelor analizate *n e7cluivitate de v"z ete e7tre! de vat", *ntinzndu-e de la obervarea
particulelor !icrocopice #i pn" la e7a!inarea in$initului din univerul co!ic&
6n decurul *ntre'ii itorii, oa!enii au $ot preocupa%i de ac%iunea privirii #i de e$ectul aceteia aupra
co!porta!entului u!an&
4atorit" v"zului #i in$or!a%iilor ce unt percepute cu a;utorul "u de la alte $iin%e, e poate i!%i acea
in$luen%" ce e!an" cteodat" dintr-o privire #i din care e poate *n%ele'e puterea !a'netic" pe care ete
capabil" " o $urnizeze aceata&
Nu de pu%ine ori ni e *nt!pl" " $oloi! e7preii ca1 ,l-a tr"pun cu privirea,N 2a lic"rit ceva *n
privirea lui9N 2are o privire uci'"toare9N 2are o privire care te *!bie9N 2are oc/i !ari de copil9N 2are o privire
care deoac/e9&
6ntr-adev"r, oric"ruia dintre noi i -a *nt!plat " ad!ire ni#te oc/i $ru!o#i #i " $ie i!preionat de
puritatea #i e7preivitatea lor, a#a cu! ete cazul unor oc/i ne'ri #i pro$unzi ca !iterul au oc/i alba#tri
care, parc", ar re$lecta azurul cerului& -dev"rate capodopere ale naturii, ace#ti oc/i par c", prin privirile ce le
r"pndec, e!an" direct din nul divinit"%ii, at$el *nct e7preivitatea lor p"trunde pn" *n adncul
u$letului&
A baz" real" de co!unicare cu o alt" peroan" e poate realiza nu!ai dac" cei doi e privec oc/i *n
"
+aterial primit prin &unvoina lect.univ.drd. Ion +arin ,-.
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 89
oc/i& *ntlnirea dintre dou" peroane contituie *n acela#i ti!p #i *ntlnirea celor dou" priviri&
In$luen%a privirii con%ine un caracter pro$und !iterio a c"rui e7plica%ie continu" " r"!n"
inco!plet"& 4atorit" privirii lor, anu!ite peroane dau i!preia c" poed" o uperioritate real", *n pri!ul
rnd !ental" #i apoi intelectual", acet lucru per!i%ndu-le "-#i i!pun" voin%a *n $a%a e!enilor lor $"r" nici
un e$ort aparent&
I!preia de uperioritate pe care o de'a;" privirea ete aproape *ntotdeauna con$ir!at" de realitatea
$aptelor& Aa!enii co!peten%i z!bec detul de rar C*n a$ara unor itua%ii particulareE, au un aer /ot"rt #i, *n
acela#i ti!p, dau dovad" de pruden%", ceea ce nu-i *!piedic" ca att prin cuvinte, ct #i prin $aptele lor "
!ear'" drept la %int"& -cete a$ir!a%ii devin #i !ai evidente *n lu!ea politicienilor, a oa!enilor de a$aceri #i
a peciali#tilor de !are cla" din di$erite do!enii, cazuri *n care e cunoa#te de la ditan%" ,o!ul
co!petent,&
Se pune c" ,privirea lui Napoleon Bonaparte a intrat *n le'end", avnd o ae!enea putere de
p"trundere, *nct nu i e putea rezita, iar dac" *n toiul luptei a%intea privirea aupra unuia dintre olda%ii "i,
aceta *ncepea i!ediat " tre!ure, dar nu de $ric" ci de e!o%ie,&
Suetoniu ne pune c" luliu Caear avea ,oc/i p"trunz"tori, cataniu *nc/i,, iar ucceorul acetuia&
Actavianu -u'utu, avea oc/ii ,li!pezi #i lucitori #i *i pl"cea " cread" c" ei tr"lucec ca un $el de raze
divineN *i $"cea o deoebit" pl"cere cnd o peroan" aupra c"reia *#i a%intea privirea p"trunz"toare *#i l"a
capul *n ;o, ca #i cu! ar $i $ot orbit" de oare9&
3lutar/ relateaz" depre -le7andru cel =are c" aceta avea 2o anu!it" vioiciune a privirii, pe care
au c"utat " o i!ite !ul%i din prietenii #i dicipolii lui9&
Jo/n -ubreK ne pune depre )ir Jo/n 4en/a!, poet, dra!atur' #i diplo!at din ecolul al PIlI-lea,
c" aceta ,avea oc/ii nu prea !ari, de culoare cenu#iu vernil dec/iN privirea lui era ciudat de p"trunz"toare,
a#a *nct cnd dicutai cu el #i *l priveai *n oc/i p"rea c" *%i '/ice#te adev"ratele 'nduri,& -cela#i Jo/n
-ubreK a cone!nat c" $iloo$ul B/o!a ?obbe ,avea oc/i buni, c"prui, plini de via%" #i pirit c/iar #i *n
ulti!a perioad" a vie%ii ale& Cnd e cu$unda *n dicu%ii, oc/ii *i tr"luceau ca ni#te c"rbuni aprin#i,&
4epre -dol$ ?itler -a pu, uneori, c" nu avea $a%" de nebun, nici de cri!inal, dar analizndu-i
privirea peciali#tii au contatat c" 2avea oc/i alba#tri re!arcabili #i o privire care tr"lucea aproape
/ipnotic9, eizat" de to%i cei cu care -a *ntlnit& Nu!ai c" *n ti!p ce privirea a re$lect" ne*nduplecarea,
iriul "u $loteaz" !ult prea u, decoperind albul oc/ilor& 4oar aceat" in'ur" tr""tur" tr"deaz"
*nv"l!"#eala l"untric" #i dezec/ilibrul a$ectiv, care #i-au '"it e7preia ubveriv" *n doctrinele partidului
nazit&
Ac/iul e7pri!" lu!ea interioar" cu toat" co!ple7itatea #i cu tot adncul ei t"inuit& Fneori, o in'ur"
privire ete u$icient" pentru a cunoa#te atitudinea unui o! *n $a%a vie%ii #i *n $a%a propriei ale $iin%e& In
cartea a 24eii -4ale, #:es" >"3cii care trdeaz"?, .& ?e a$ir!" c" 2*n *ntrea'a co!unicare u!an" oc/ii
tran!it cele !ai $idele #i e7acte e!nale, deoarece ocup" un loc $ocal pe trup, iar pupilele $unc%ioneaz" *n
!od independent,&
I"zul la o! ete de o i!portan%" coniderabil"& Se #tie ce dra!" produce cecitatea #i pute! avea o
idee a acetei i!portan%e co!parnd cele 3H&HHH de $ibre ale nervului auditiv cu !ilionul de $ibre ale
nervului optic& Cunocnd bo'"%ia univerului auditiv, *ntr-o oper" !uzical", pute! 2concepe bo'"%ia
uluitoare a univerului vizual9&
4ar ce ete oc/iul( Io! prezenta pe curt, pentru aducere a!inte, o decriere a ite!ului vizual&
Ac/iul ete un ite! optic conver'ent care poate $i co!parat cu un aparat de $oto'ra$iat cu teleobiectiv
Czoo!E& 5unc%ia oc/iului ete optic"1 aceata per!ite proiec%ia razelor de lu!in", re$lectate de obiecte pe
retin", ca proiec%ia unui dipozitiv pe un ecran& -cet lucru ete poibil prin tranparen%a dinaintea oc/iului,
corneea; 'lobul ocular ete bo!bat la nivelul corneei #i con%ine un ele!ent tranparent #i ovoid care ;oac"
rolul unui teleobiectivN at$el c" aceat" 2lentil", conver'ent" care ete cristalinul ete !ai !ult au !ai
pu%in contractat" au detin" ub ac%iunea mucilor ciliari, cu copul de a produce varierea conver'entei,
ceea ce e nu!e#te acomodare. In $a%a critalinului e a$l" o dia$ra'!" contituit" din !u#c/i circulari,
irisul, care d" culoarea oc/ilor& Ari$iciul $or!at de iri ete pupila; ea pare nea'r", dar *n realitate nu ete
vorba dect de un ori$iciuN pupila e retrn'e cnd lu!ina ete $oarte puternic" pentru a nu e arde retina #i
e !"re#te *n penu!br"&
4e tructura 'lobului ocular depind un !are nu!"r de $eno!ene& Ac/iul #i !ecani!ul vederii unt
co!ple7e #i !ai ave! *nc" !ult de cercetat pn" " *n%ele'e! !odul *n care coopereaz" oc/iul #i creierul
#i, cu att !ai !ult& pn" " decoperi! !odul *n care e realizeaz" vederea propriu-zi"&
S" reveni! *n" la tructura 'lobului ocular #i la $eno!enele ce e petrec aici& Fn at$el de $eno!en
e re$er" la receptarea luminii.
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 9H
I"zul corepunde prelucr"rii #i interpret"rii de c"tre creier a unei !ici cantit"%i de unde
electro!a'netice care au propriet"%i ondulatorii C5renel =a7LellE, corpuculare C3lanc<, .inteinE #i care e
propa'" cu viteza de 3HH&HHH de <!Y, raze co!ice au unde radio& 3artea vizibil" din acete unde e
itueaz" *ntre DHH #i 75H de nano!etri, adic" ceva !ai pu%in de un !icron C@HHH n! e'al @ !icronE& Nu toate
peciile ani!ale percep acela#i pectru1 albina, con$or! celebrului etolo' 0arl von 5ric/ C@963E, percepe
unde ultraviolete care r"!n invizibile pentru o!, dar are cecitate la ro#u&
3erceperea culorilor de c"tre oc/iul u!an ete, de ae!enea, deoebit de i!portant"& Culorile unt,
de $apt, de dou" $eluri, culori spectrale #i culori prin a"sor"ie.
Culorile pectrale1 lu!ina vizibil" ne apare alb", dar $izic ea ete co!ple7", $iind co!pu" din
lungimi de und di$erite, care e deco!pun *ntr-o pri!" pentru a $or!a culorile curcubeului& A lu!in" cu
o in'ur" lun'i!e de und", nu!it" !onocro!atic", produce o culoare pur" nu!it" #i pectral"N cercetarea *n
privin%a vederii culorilor e re$er" la acete culori pureN culorile curente corepund apro7i!ativ la
ur!"toarele lun'i!i de und"1
( violet D5H nano!etri Cn!EN
1 albatru 5HH n!N
2 verde 53H n!N
3 'alben - 58H n!N
oran; 6HH n!N
! ro#u 7HH n!&
Culorile prin a"sor"ie@, unt culori percepute plecnd de la lun'i!ile de und" re$lectate de obiecte,
deci neaborbite de aceteaN ele contituie !a;oritatea culorilor pe care le percepe! #i unt culorile din
pictur"& -t$el, un obiect au o 'ua#" ne apare ro#u deoarece !aterialul "u aboarbe razele verzi #i albatre&
4itinc%ia dintre acete dou" tipuri de culori ete $unda!ental", deoarece a!etecurile *n $iecare
cate'orie conduc la percep%ii co!plet di$erite& 4e e7e!plu, 'albenul ete o culoare pri!ar" *n pictur", *n
ti!p ce printre culorile pectrale ete un a!etec *ntre verde #i ro#u& Cercet"ri recente au a;un la o intez" a
dou" teorii, teoria ncromatic #i cea a culorilor complementare.
-pectul dual al !ateriei #i al radia%iei electro!a'netice a du la $or!ularea teoriei cuantice. Beoria
cuantic" arat" c" propa'area undelor reprezint" o proprietate a particulelor& -tunci cnd a$ir!"! c"
particula ete *n acela#i ti!p #i und" nu ne re$eri! la traiectoria particulelor, ci la proprietatea lor& Fnda
ete un $eno!en vibratoriu *n ite!ul de coordonate pa%iu #i ti!p, cu tructur" ondulatorie&
3ara!etrii caracteritici ai tructurii ondulatorii unt1
- b a!plitudinea Ce7tenia vibra%iei *n pa%iuEN
b lun'i!ea de und" Cditan%a dintre dou" !a7i!e ucceiveE&
4ac" ur!"ri! !i#carea unui punct rezult" un alt para!etru C$recven%aE, care dee!neaz" nu!"rul de
ocila%ii du-*ntor $a%" de punctul repectiv *ntr-o perioad" de ti!p Co ecund"E&
3articula *n oricare punct pe a7a coordonatei ti!p are o pozi%ie deter!inat", tarea de !i#care $iind
de$init" de viteza #i ener'ia de !i#care&
Beoria cuantic" raporteaz" a!plitudinea unui punct din pa%iu la probabilitatea de a '"i particula *n
punctul repectiv& 4ac" a!plitudinea ete !are, atunci e7it" probabilitatea de a '"i particula *n acel punctN
dac" a!plitudinea ete !ic", atunci nu e7it" probabilitatea de a '"i particula *n acel punct&
-!plitudinea ete e'al" pe toat" lun'i!ea undei, deci particula poate $i '"it" oriunde de-a lun'ul
undei Ce7plica%ie pentru recep%ionarea unui !ea; de c"tre o !a" !are de receptoriE&
I!pulul particulei reprezint" produul dintre !aa particulei #i vectorul 2vitez", care decrie tarea
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 9@
de !i#care a aceteia&
:un'i!ea de und" ete inver propor%ional" cu i!pulul particulei, deci o lun'i!e de und" !ai
!ic" ete caracteritic" unei particule cu un i!pul !are, particula e deplaeaz" cu vitez" !are&
5recven%a undei ete propor%ional" cu ener'ia particuleiN
b vY$N $ b Y2 de unde1
b lun'i!ea de und" c!_N
$ b $recven%a c?z_N
v b viteza c!Y_N
b pula%ia undei
5recven%a !are a undei *nea!n" ener'ie !are a aceteia&
Spre e7e!plu, radia%ia violeta are $recven%" !are #i lun'i!e de und" !ic", $otonii contituien%i au
i!pul !are& 5recven%a lu!inii roii ete !ic", atunci lun'i!ea de und" ete !are, iar $otonii contituen%i au
ener'ie ;oa"&
3ozi%ia particulelor corepunz"toare unei unde *n !i#care poate $i a$lat" cu probabilitate&
Cele prezentate !ai u *#i propun " tabileac" o le'"tur" *ntre para!etrii $izici e7iten%i Cprecu! #i
al%ii care vor $i prezenta%i pe parcurE #i e7preivitatea privirii u!ane, *n ideea *ncerc"rii de a aprecia atrac%ia
Cuneori irezitibil"E dintre anu!ite peroane&
5iecare dintre noi a! e7peri!entat acete t"ri c/iar dac" a! con#tientizat au nu $eno!enul
ener'etic de$"#urat& -t$el, co!pania unei peroane ne poate provoca o pl"cere deoebit" au poate " ne $ie
deza'reabil"& In prezen%a unei peroane care ne provoac" pl"cere ave! enza%ia c" pri!i! ener'ie vital" din
partea acelei peroane, iar *n privin%a celor deza'reabile ave! enza%ia c" ne di!inueaz" din ener'ia noatr"
vital"&
-cete t"ri au loc datorit" puterii ubtile deoebit de intene e!ie de c!pul ener'etic al
peroanelor *n cauz"& Capacitatea de co!unicare, de recep%ionare a in$or!a%iilor, poate $i !ai !are la
anu!ite peroaneN pune! depre acele peroane c" unt dotate cu intuiie.
Senti!entul de simpatie e7pri!" $oarte bine o anu!e tare de rezonana ce e poate tabili *ntre
peroane& Fn flu9 energetic e tabile#te 'radat *ntre dou" $iin%e, crendu-e un pa%iu ener'etic co!un care
vi"reaz pe aceea#i lungime de und. J&O& >oet/e a analizat acet $eno!en *n lucrarea 7*finiti elective6.
-deea, $iecare dintre noi a putut contata *n di$erite *!pre;ur"ri c" ete pri!it cu i!patie de
anu!ite peroane, *n ti!p ce de altele ete *nt!pinat $"r" entuzia!, at$el rei!%indu-e neceitatea de
adaptare a co!porta!entului pentru a l"a tuturor cea !ai bun" i!preie poibil"& 4ac" *n" cineva *ncearc"
o decep%ie *n raporturile avute cu e!enii "i, daca nu reu#e#te " creeze *n ;urul "u o a!bian%" con$or!" cu
dorin%ele avute au dac" i!te c" nu provoac" altora intereul contat, toate acetea contituie un e!nal de
alar!" care obli'" repectiva peroan" " procedeze la un e7a!en atent al propriei peronalit"%i, pentru a
decoperi cauzele itua%iei *n care e a$l"&
.reditatea, educa%ia, in$luen%a !ediului ocial au tarea de "n"tate $ac din $lecare dintre noi un
*ndr"zne% au un ti!id, un cura;o au un $rico, un o! de ac%iune au un indolent& In", *n a$ar" de cazuri
izolate, $iecare individ poed" cu el *nc" de la na#tere acele !i;loace neceare ce-i per!it " e elibereze *n
!od voluntar de anu!ite itua%ii nepl"cute&
4in cele e7pue anterior, e poate pune c" privirea o!ului - la $el ca #i cea a ani!alelor - contituie
un e!i%"tor de ener'ie& 4i$erite e7peri!ente au de!ontrat c" ete poibil ca $iin%a u!an" " con$ere privirii
ale *n !od voluntar o putere coniderabil"&
3rivirea $iind *nc"rcat" cu ener'ie, o ener'ie de ori'ine pi/ic" ce nu e poate co!para cu nici una
dintre $or!ele de ener'ie cunocute, ete capabil" de ac%iuni c/i!ice #i !ecanice& 4ac" privirea reprezint"
un puternic a'ent de tran!itere a e!ana%iilor 'ndirii, oc/iul ce radiaz" toate acete e!ana%ii ete centrul de
recep%ie al tuturor radia%iilor lu!inoae provenite de la $iin%e au lucruri&
Fna din cele !ai i!portante tr""turi ale oc/iului ete strlucirea Clu!inozitateaE& -ceat" tr""tur"
unic", au cu! o nu!ec unii magic, e datoreaz" interac%iunii dintre lu!ina #i lacri!ile de pe upra$a%a
oc/iuluiN pe ln'" via%a pe care o d" oc/iului, ea contituie o !"ur" a cnteii l"untrice a poeorului& Ac/ii
tr"lucitori, vii, caracterizeaz" o peroan" itea%" #i vioaie, *n ti!p ce oc/ii lipi%i de tr"lucire #i lu!in"
denot" nu nu!ai oboeal" #i decura;are, ci #i o pr"bu#ire piritual"&
A privire tr"lucitoare, direct" #i p"trunz"toare ete o privire care nu ad!ite neupunerea& .a apar%ine
celor detina%i " de%in" pozi%ii de putere #i autoritate&
Ac/ii tr"lucitori, dar care nu unt #i p"trunz"tori, nu pot $i conidera%i oc/i care nu uport" " $ie
contrazi#iN dac", *n", poeorii lor au tr""turi $avorabile, ener'ice #i ec/ilibrate, pot " e realizeze *n
do!eniul artelor #i pe t"r! #tiin%i$ic&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 92
Culoarea oc/ilor e datoreaz" pi'!entului nu!it !elanin"& Cu ct !ai !ult" !elanin" ete prezent"
*n iri, cu att !ai *nc/i#i la culoare unt oc/ii, *n ti!p ce c"derea pro'reiv" a pi'!entului d" na#tere la
culori !ai dec/ie1 cenu#iu, verde, albatru& Cnd !elanin" ete cu totul abent", itua%ie e7itent" la
albino#i, oc/ii au culoarea roz&
6n !od tradi%ional, oc/ii ne'ri unt aocia%i cu *nu#iri precu! c"ldur" a$ectiv", dec/idere
u$leteaca, e7travertire #i iritabilitate& Brebuie precizat c" nu to%i oa!enii cu oc/ii ne'ri - care alc"tuiec cea
!ai !are parte a raei u!ane - *ntrunec acete calit"%i&
Ac/ii c"prui denot", de ae!enea, c"ldur" a$ectiv" dar #i un intelect !ai vi'uro dect la cei cu oc/ii
ne'ri& Aa!enii cu oc/ii c"prui unt !ai pu%in iritabili dect e!enii lor cu oc/ii ne'ri, ceea ce *i $ace !ai
ap%i " e decurce *n itua%ii neprev"zute&
Culoarea albatr" a oc/ilor poate prezenta di$erite nuan%e1 a$ir *ntunecat, azuriu, acva!arin etc& Se
conider" c", pe !"ur" ce culoarea albatr" a oc/ilor ete !ai dec/ia, poeorii lor unt !ai lipi%i de
paiune #i co!paiune& Ac/ii alba#tri denot" o peroana !ai cal!", !ai ponderat" #i !ai "n'ro/er'"'1 dect
una cu oc/ii ne'ri, cu atitudine conervatoare #i tendin%" de a l"a lucrurile "-#i ur!eze curul&
Ac/ii verzi -au bucurat de-a lun'ul ti!pului de aprecieri $avorabile& S-a pu adeea c" cei cu oc/ii
verzi unt individuali#ti, cura;o#i #i voio#i, $i'uri te!erare, inteli'ente #i inventive& Nu e poate *n"
'eneraliza&
Ac/ii au un rol $oarte i!portant *n rela%iile dintre e7e& 5e!eile e $oloec de $arduri pentru a atra'e
aten%ia aupra oc/ilor& 4ac" o $e!eie ete *ndr"'otit" de un b"rbat, *l prive#te cu pupilele dilatate, iar
b"rbatul interpreteaz" acet e!nal corect, $"r" a #ti de $apt ce e *nt!pl"& 4e obicei, *ntlnirile ro!antice
e petrec adeea *n locuri pu%in lu!inoae, unde pupilele e dilat"&
Cnd te ui%i la o peroan" pe care o dore#ti, te i!%i bine, dar dac" te ui%i prea !ult, ite!ul nervo
devine urecitat #i acet lucru poate ap"rea ca ceva a!enin%"tor& Cnd partenerii unui cuplu i!t o atrac%ie
reciproc", ei au o privire cu totul pecial"& 5iecare *l prive#te pe cel"lalt, apoi e uit" *n alta parte& .i nu
*ndr"znec " e uite prea !ult unul la cel"lalt, nu pentru c" ete nepolitico, ci pentru $aptul c" lucrul aceta
*i e7cita pete !"ur", CCo/en 4avid, 1elaiile de cuplu, p& D6E&
C"utndu-e pe ine $"r" *ncetare, eul poate avea #ana unic" de a e decoperi *ntr-o in'ur" $iin%" C#i
atunci, cunoa#terea porne#te pre lu!e din pra'ul unit"%ii interperonale deplineE au, a#a cu! e *nt!pl"
cel !ai adeea, eul e re'"e#te 2$"r!i%at9 *ntr-o !ul%i!e de individualit"%i pre care e dec/ide #i din
p"r%ile c"rora caut" "-#i co!pun" c/ipul aido!a celui nez"rit vreodat"& .te c/inuitoare #i dra!atic" rvna
lui de a e re'"i ,inte'ral, *ntr-unul din c/ipurile dina$ar", #i nu de pu%ine ori *ntrea'a-i e7iten%" e
conu!" *ntr-o perpetu" #i teril" c"utare, C=ircea Corneliu, 8ntercomunicare, p& @36E&
3e bun" dreptate o vec/e zical" pune1 2Fit"-te *n oc/ii aceluia cu care vorbe#ti9& Cnd dicut"! au
ne'ocie! cu al%ii, " privi! la pupilele lor #i ele ne vor vorbi depre enti!entele lor adev"rate&
6n tentativa de a cuceri i!patia celor din ;ur, ac%iunea privirii ete unul dintre cei !ai i!portan%i
a'en%i, *ntruct vorbe#te o li!b" *n%elea" de ini!" #i care p"trunde pn" *n adncul u$letului&
:i!ba;ul oc/ilor e7pri!" lucruri pe care nici un alt li!ba; nu le poate e7pri!a, ete *n%ele de
oa!eni *nc" din cele !ai vec/i ti!puri, din toate %"rile, de toate raele, iar pentru cineva cu e7perien%"
reprezint" ele!entul principal al analizei $iziono!iei&
-! *ncercat *n cele prezentate " e7pune! o !ic" parte din propriet"%ile #i poibilit"%ile privirii, *n
vederea tabilirii unui anu!it 'rad de co!patibilitate co!unica%ional" interperonal"& -e!enea conidera%ii
ar putea ;uti$ica utilitatea unui tudiu !ai a!plu al privirii, avnd convin'erea c" *n'lobeaz" $or%e
necunocute, a c"ror cercetare ar putea conduce la rezultate deoebite&
4e#i privirea ete C*nc"E *nv"luit" *n !iter, deeori la" " e '/iceac" o bun"tate pro$und" la
oa!enii deoebi%i, c/iar #i *n !o!entele !ai delicate ale e7iten%ei&
NOTE
1. Ma(@ell- Ja+e! Clar3 C@83@-@879E, $izician en'lez, autorul ite!ului de ecua%ii care *i poart"
nu!ele #i care intetizeaz" principalele $eno!ene ale electricit"%ii #i !a'neti!ului& - elaborat teoria
electro!a'netic" a lu!inii #i a dedu e7iten%a undelor electro!a'netice >4ratat de electricitate i
magnetism, @873, +icionar tenic, .ditura )tiin%i$ic" #i .nciclopedic", Bucure#ti, @975E&
2. Goe'#e- Jo#ann Fol4$an$ C@7D9- @832E
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 93
6n anul @8H9 apare ro!anul +ie DalverCandtscaften >*finitile elective? *n care, prin analo'ie cu
un $eno!en !aterial de atrac%ie *ntre anu!ite corpuri, >oet/e noteaz" #i decrie !i#carea de atrac%ie
reciproc" i!%it" de dou" u$lete *nrudite, care pete orice conven%ie #i obtacole !orale #i ociale tind " e
uneac", *!pine unu+ c"tre cel"lalt de o $or%" naturala upre!" #i de ne*nvin C3/ilippide, -le7andru, Flori
de poezie strin, .ditura .!inecu, Bucure#ti, @973E&
3. F")",a ,.an'",1 - opu" vec/ii $izici !ecanicite, ete acceptat" pe car" lar'" ca teoria
,incertitudinii,, a pontaneit"%ii intrineci la nivel !icrocopic& Natura ete prin een%a ei /aotic", deci
inerent i!previzibil" >+icionar tenic, Bucure#ti, @975E&
. L.+"no)"'a'e 2!'r1l.,"re? -- atribut al enza%iei vizuale potrivit c"ruia o upra$a%" pare c" e!ite
!ai !ult" au
!ai pu%in" lu!in"& .te corepondentul pi/oenzorial al
!"ri!ii $oto!etrice luminan. Spre deoebire de aceata, nu poate $i !"urat" au e7pri!at" cantitativ,
avnd un caracter ubiectiv >+icionar tenic, .ditura )tiin%i$ic" #i .nciclopedic",
Bucure#ti, @975E&
ANEDA <
HIPER:OLOIDUL RUSESC
-:.P-N48 0A8J-0AI
BA8IS .:QIN - +in zori pn n amurg
.ditura Interboo< , =ocova, @997,
pp&@58-@59
=ul%i!ea care e pre'"tea " ia cu aalt cl"direa , v"znd c" vine un ca!ion din care debarc" olda%i
*nar!a%i, a avut i!preia c" au $ot tri!ie trupe de la =ocova #i -a *!pr"#tiat repe;or&
Cnd a auzit pre#edintele c" olda%ii de la 0re!lin au $ot tri!i#i "-l apere pe >racev, -a $"cut $oc
pe Baru<ov&
- Ce, nu #tiai c" re'i!entul din 0re!lin ete pu "-l apere pe pre#edinte #i nu pe !initrul ap"r"rii(
C/iar era ciudat -- toat" %ara plin" de trupe, iar !initrul ap"r"rii nu era *n tare " e apere& Seara pe
Baru<ov l-a unat 5ilatov1
- =i/ail, pot " trec pe la tine( - venit Burbuli cu o in$or!a%ie ur'ent"& Brebuie " o apreciezi #i
tu& Fr'ent& .teo proble!" e7tre! de erioa"&
Baru<ov a $ot de acord "-l pri!eac"& 5ilatov ar"ta depri!at& Culoarea $e%ei era aproape aceia#i cu
cea a p"rului "u c"runt& Burbuli era cal!, dar *#i tot *ntrerupea relatarea, cu o !ul%i!e de ,!-!!, #i ,a-
aa, cu !ulte e!ni$ica%ii , a#a c" era 'reu de priceput ce vrea cu adev"rat& 5ilatov nu a !ai rezitat #i a
$or!ulat el *nu#i een%ialul1
- .7it" un o! 'ata " ne a;ute& -ceta care a elaborat o ar!" ultraecret" , capabil" " ani/ileze
!ul%i!ea&
-ici a intrat iar *n vorb" Burbuli 1
=i/ail Ivanovici, un in'iner, doctorand *n #tiin%e, de pecialitate !ate!atician - $izician, a creat un
aparat prin care poate $i diri;at" !ul%i!ea cu a;utorul unor radia%ii de *nalt" $recven%"& Savantul locuie#te la
peri$eria =ocovei&
3"i e7it" ae!enea radia%ii( -a intereat =i/ail Ivanovici &
4ei'ur+ l-a ai'urat >/enadi .duardovici& Brebuie tri!i dup" acet .dion #i " veri$ic"!
e$icacitatea aparatului& 4ac" !er'e, l-a! putea $oloi *n lupta cu dezordinea de !a", a! putea diri;a
!ul%i!ea de la Caa -lb" pre 0re!lin&
Baru<ov a c/e!at trei o$i%eri, le-a dat adrea #i le-a ordonat " l"!ureac" ce ete cu ar!a-!inune&
A$i%erii -au *ntor pe Ia dou" noaptea& Nervo#i #i up"ra%i& 8ezultae c" aparatul ete un co!ple7 de utila;e
cu 'reutatea de pete trei tone+ -r $i trebuit un ca!ion #i o !acara pentru a !i#ca din loc acet 'enerator
cuantic&
6ntre ei, o$i%erii *l denu!ier" aparatul 2/iperboloidul in'inerului >arin9& 2?iperboloidul9 ac%iona pe
baz" de laer aupra !ul%i!ii& 4up" 2prelucrare9 oa!enii ar $i orbit, c"p"tnd at$el i!unitate de$initiv" la
!itin'uri& 5unc%ionarea era poibil" nu!ai dac" a!plaarea intala%iei era realizat" pe o upra$a%" per$ect
neted" ca o o'lind"& 4up" intalare, un tr"'"tor bun au un lunetit putea oc/i, tra'e #i coate din lupt" prin
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 9D
orbire pe oricine de la ditan%"&
. ciudat cu! unor de!ocra%i #i u!ani#ti conecven%i cu! erau 5ilatov #i Burbuli le-a venit *n !inte
" $oloeac" o $or!" att de inu!an" de repreiune contra concet"%enilor lor&
-propo, *n ti!pul e7peri!ent"rii a avut de u$erit #i
un o$i%er - raza laer i-a topit accidental cozorocul de la #apc"
ANEDA >
NOI TENDINE CN CONSTRUCIA DE ARME PSIHOTRONICE
In ulti!ele dou" decenii e contat" *n *ntrea'a lu!e o adev"rat" e$ervecen%" *n do!eniul
proiect"rii, e7peri!ent"rii #i introducerii *n *nzetrare a ar+a+en'.l." pi/otronic, la cele !ai di$erite
cate'orii de tructuri !ilitare #i de ecuritate&
-t$el, ar!ata a!erican" a pu Ia punct o nou" ar+1- ,aa*"l1 " "nd.,1 d.rere la ditan%" prin
,e7pandarea, unei bule de pla!" C'az *nc"rcat electricE c/iar ln'" peroana %int"& Noul tip de ar!", ce are
la baza $unc%ion"rii un laer, nu provoac" r"ni, dar ubiectul ete cuprin de dureri cu!plite care practic *l
paralizeaz" pentru o bun" perioad" de ti!p&
)tirea ap"rut" *n publica%ia 4e +ail: 4elegrap Ccare citeaz" ite-ul 0/ Freedom of 8nformation
*ctU !ai pune c" ar!a cu i!puluri electro!a'netice a $ot tetat" cu ucce pe ani!ale #i va putea $i
$oloit" nu doar *!potriva !ilitarilor adver#i - *n ti!p de r"zboi - ci #i *!potriva propriilor cet"%eni *n caz de
revolt" au t"ri de anar/ie&
Con$or! proiectului, ar!a cu proiectile pulatorii de ener'ie va $i ditribuit" trupelor antitero #i de
ecuritate, *ncepnd cu anul 2HH7 #i va putea atin'e %inte a$late pn" la 2 <! dep"rtare &
Cercet"torii care au analizat proiectul pun c" te/nolo'ia ar putea $i $oloit" #i ca !etod" de tortur",
ceea ce ridic" unele proble!e de etic" #i de procedur" de utilizare celor ce vor $oloi aceat" ar!", ct #i
celor ce vor autoriza producerea #i $oloirea ei &
-lt" direc%ie de re$erin%" *n proiectarea #i producerea ar!elor neletale o contituie utilizarea unor
propriet"%i ditructive au 2a'reive,, pentru corpul u!an, ale radia%iilor pectrului electro!a'netic&
6n particular ete vorba de ac%iunea pe care undele electro!a'netice de anu!ite $recven%e Clun'i!i de
undaE, e!ie cu o anu!it" intenitate #i !odulate adecvat, pot avea un i!pact att de puternic aupra %intei
u!ane, *nct o dere'leaz" pur #i i!plu, datorit" e$ectelor neuronale, aupra activit"%ii ite!ului nervo
central&
In !od nor!al, c!pul !a'netic teretru puleaz" cu o $recven%" care e itueaz" *n ;urul a 7,5 ?z&
-ceat" $recven%" ete apropiat" de una dintre $recven%ele electro!a'netice $iziolo'ice ale a#a - nu!itelor
unde al$a e!ie de creier&
6ntre pula%iile c!pului electro!a'netic teretru #i cele ale creierului e tabile#te un raport de
rezonan%"& -ceata $ace ca atunci cnd apar erup%iile olare ce perturb" rit!ul de pula%ie al c!pului
'eo!a'netic teretru, " induc" - toc!ai prin rezonan%" - !odi$ic"ri patolo'ice ale activit"%ii creierului& -#a
e e7plic" cre#terea ratei accidentelor cerebrale #i a celor cardiace, ap"rute *n perioadele oarelui activ, cu o
ciclicitate *n ;urul a @@ ani&
3lecnd de la acete contat"ri, te/nicile pi/otronice de in$luen%are pi/oactiv" recur' la
tran!iiuni diri;ate aupra %intei u!ane, a CunorE unui $acicul de unde electro!a'netice purt"toare din
do!eniu 5-3H =?z, e!i cu o putere de cea& @H - DH =O, $acicul care ete !odulat *n do!eniul
$recven%elor ultra;oae *ntre 5 #i @5 H).
Se contat" at$el, c" acet 'en de $acicule din do!eniul 6,67 #i 6,26 H)- inter$ernd ite!ul nervo
al %intei, toc!ai *n do!eniul activit"%ilor pi/oactive, le dere'leaz" activitatea prin proceul de rezonan%"&
-t$el de $acicule pot $i e!ie cu u#urin%", nu nu!ai prin ite!e peciale, ci #i prin alte procedee
de tran!itere a e!nalelor electro!a'netice, a#a-zi do!etice - BI, radio, tele$on $i7 au !obil #i c/iar
prin re%eaua de ditribu%ie electric" +
.te de re!arcat c" nu nu!ai $recven%ele $unda!entale po!enite pot avea at$el de ac%iuni, ci #i
unele ar!onici ale acetora& -t$el de e!iiuni care bo!bardau tatele Are'on din SF- #i Antario din
Canada, cu ac%iune nociv" direct" aupra ite!ului nervo, au $ot depitate *n !ai !ulte rnduri de c"tre
peciali#tii NS-, *n deceniile r"zboiului rece& Sta%iile de 'onio!etrie $oloite de c"tre peciali#tii N-BA au
localizat e!i%"torii *n zona ora#elor 8i'a #i >o!ei& 4e alt$el, zona tatelor *n'lobate *n co!ponen%a $otei
F8SS a contituit teritoriu predilect pentru e7perien%e de aceat" natur" #i altele ae!"n"toare& -cete
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 95
e!iii nu au *ncetat *n totalitate dect dup" de$iin%area Bratatului de la Iar#ovia, la *nceputul anilor 9H&
-c%iunea radia%iilor electro!a'netice !odulate pi/otronic a $ot utilizat" *n e7peri!ente care vizau
prelucrarea unor pacien%i rebeli, ac%ionnd aupra a#a-nu!i%ilor G,en'r" 4renolo$"e"H. -u $ot realizate
dipozitive care a!al'a!eaz" tran!iia unor i!puluri ubli!inale detinate in$luen%"rii unor or'ane de
i!%, ca radia%ii electro!a'netice !odulate pi/otronic& Fn ae!enea aparat -a *ncercat a $i vndut de c"tre
ru#i a!ericanilor, dar nu!ai *n varianta utiliz"rii in$or!a%iilor ubli!inale& -cet lucru -a petrecut *n
perioada incidentelor de la $er!a Sectei 4avidienilor condu" de 4avid 0ore/, *nc/eiat" dup" cu! e
cunoa#te cu un nu!"r i!preionant de victi!e&
Se *ncerca !odi$icarea co!porta!entului >urului, 0ore/& 4eoarece a!ericanii olicitau *ntrea'a
te/nolo'ie, din care o parte $uee l"at" *n 8uia a$acerea nu -a *nc/eiat& Cercet"rile privind realizarea unor
at$el de ar!e e7otice unt de!arate #i *n SF-& 4eoarece acete inveti'a%ii *ncalc" nor!ele deontolo'iei
cercet"rii #tiin%i$ice #i uneori a aceluia de drept, *n pe%" drept u!anitar, Curtea Supre!" a SF- a aprobat,
*nc" din anul @985, ca CI- " nu divul'e nu!ele avan%ilor i cercet"torilor i!plica%i *n aceat" crud" cur"
a ditru'erii pi/otronice&
3e aceat" linie e *ncriu #i cercet"rile privind in$luen%area con#tiin%ei u!ane cu a;utorul radia%iilor
unui $acicul de tip radar, ce -a e$ectuat *n cadrul :aboratoarelor Broo</aven din zona :on' Iland&
5oloind un radar de tip -S->. !odi$icat, preluat de la batalionul radar 4 773, proiectul nu!it
=ANB-F0, de!arat *nc" din anul @97H, a $ot orientat *n direc%ia inveti'"rii aupra pi/icului u!an a
ac%iunii radia%iilor de tip radar, *n condi%iile producerii de e7peri!ente i!ilare e7perien%elor e$ectuate *n
ceea ce prea a denu!it 2e$ectul 3/iladelp/ia9&
Inveti'a%ii de aceat" natur" au $ot $"cute #i *n direc%ia ubtituirii con#tiin%ei unui ubiect cu a
altuia, *n baza principiilor 2android, #i 2cKbor', pe care le-a potulat 5& .& Bearde!& -ceta conider" c"
bioc!pul unui anu!it ubiect e '"e#te *n trn" le'"tur" cu bioc!purile celorlal%i prin cone7iunile
e7itente *ntre un /iperpa%iu, un univer de tip /olitic interectat cu cel *n care ne itu"!& 3rin !i;locirea
/iperpa%iului e realizeaz" o co!unicare *n anterioritatea #i poterioritatea te!poral"&
4e alt$el, inveti'a%iile actuale *n acet do!eniu, *ncepute *nc" din decada anilor
n
DH de c"tre ?arold
Burr *n -n'lia, caut" " aplice, *n te/nicile pi/otronice, cuceririle teoretice #i ac/izi%iile $izicii cuantice&
S" !en%ion"! $aptul c" inveti'a%iile aplica%iilor pi/otronice, *n corela%ie cu cercet"ri de biolo'ie
aplicat", unt ini%iate, e7peri!entate #i $oloite de diverele co!parti!ente ale 3enta'onului, CI-, 5BI,
NS- #i pentru protec%ia peronalit"%ilor ce ete ai'urat" de c"tre /ecret /ervice.
3ri!ele ar!e de acet tip au $ot cele cu in$raunete #i au $ot e7peri!entate cu !ai !ulte decenii *n
ur!"& 8edecoperite *nt!pl"tor de c"tre pro$eorul I& >avreau, conduc"torul laboratorului de
electroacutic" al unui intitut de cercet"ri din =arilia *n anul @96D, e$ectele uci'"toare produe de
in$raunete rivalizeaz" cu cele produe de ar!a cu neutroni+
.le au $ot eizate de colaboratorii "i atunci cnd -au !utat *ntr-o cl"dire nou"& Su$ereau cu to%ii
de dureri de cap, a!e%eli, enza%ii acute de vo!" etc& In paralel -a contatat c" un ventilator uria# al
intala%iei de cli!atizare, cu tura%ie $oarte !ic", *!pin'ea aerul *n conducte cu inter!iten%", 'enernd
in$raunete cu $recven%a de apro7i!ativ 2H de ?z&
-cete $eno!ene au trezit curiozitatea pro$eorului I& >avreau, care a *nceput " $ac" e7perien%e cu
unete e7tre! de ;oae, contruind *n $inal un ,tun cu in$raunete, pe care @-a botezat ,tunul ba, au ,tunul
onic,&
Cu pri!ul tun ba contruit, $or!at dintr-un ana!blu de tuburi de or'" co!binate, -au ob%inut
unete *n banda de @9 ?z, la li!ita audibilului, care au avut e$ecte nedorite1 au *nceput " vibreze or'anele
interne ale cercet"torilor, producndu-le dureri inuportabile& Ca o ciud"%enie, vibra%iile au continuat !ult
ti!p dup" ce dipozitivul a $ot oprit, *n $inal ele a!ortizndu-e&
:a o putere de nu!ai @HH O -au produ cr"p"turi *n pere%ii laboratorului, apreciindu-e c" dac" -ar
$i lucrat cu @HHH O -ar $i d"r!at *ntrea'a cl"dire&
.7perien%ele au continuat cu tudierea e$ectelor propa'"rii undelor onore *n pa%iu #i cu !odalit"%ile
de protec%ie a peronalului ce lucreaz" cu at$el de intala%ii& S-au creat unde co!ple!entare, e'ale cu
;u!"tate din $recven%a undei purt"toare, care e $or!eaz" *ntr-un tub lun' de 25 de !etri, din beton& 3rin
ac%ionarea unui turbopropulor *n a7ul tubului, -a a;un la $recven%a de 3,5 ?z& Cele !ai periculoae pentru
o! -au dovedit a $i undele cu $recven%e de 6-7 ?z, care e!ie cu o putere de @ !e'aLat, au o raz" de
ac%iune de pete @H <!& S-a creat #i o intala%ie !obil", ce poate ac%iona pn" la 8 <!, dipu" pe plat$or!a
unui autoca!ion&
4e#i -a c"utat " e p"treze ecretul cu tr"#nicie, cu ti!pul au *nceput " e a$le tot !ai !ulte
lucruri depre tunul ba& S-au e7peri!entat o erie de 'eneratoare cu ultraunete, ce produc ocila%ii deoebit
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 96
de puternice, cu $recven%a e'al" cu $recven%a b"t"ilor ini!ii lupt"torilor&
4up" ce e realizeaz" intrarea ocila%iei create *n !od arti$icial *n rezonan%" cu $recven%a cordului
co!batan%ilor, $recven%a 'eneratorului onic e !ic#oreaz" lin c"tre zero, pn" la oprire, antrennd *n !od
ne!i;locit topul cardiac #i, i!plicit, !oartea tuturor peroanelor din raza de ac%iune a intala%iei& 4e
precizat c" acete e$ecte e produc c/iar aupra oa!enilor ad"poti%i *n caze!ate ubterane, *n autove/icule,
ub ap" etc&, dac" ei e '"ec *n raza de ac%iune a 'eneratorului&
Be/nica !ilitar", orict de o$iticat" ar $i, ete coa" din $unc%iune pe raza de ac%iune a 2tunului
ba9, devenind o i!pl" 'r"!ad" de $ier, dac" ete neprote;at" pecial *!potriva acetor e$ecte& .$ectele
pentru o! unt letale la ener'ii !ari, producndu-e par'erea vaelor de n'e, ruperea or'anelor interne,
!er'nd pn" la $"r!i%area oaelor&
Inven%ia a trecut oceanul, *n SF-, unde, *n perioada r"zboiului rece, pe pla;ele $avorabile deantului
!ariti!, -au contruit at$el de intala%ii, deoebit de puternice& Cnd ziari#tii a!ericani au *ntrebat la ce
$oloec uria#ele tuburi de beton de pe pla;", li -a r"pun c" unt %evi de canalizare #i iri'a%ii+ -ceata *n
!i;locul vetului $ierbinte #i arid al -!ericii+
)i, dac" nu v-a! trezit curiozitatea, v" pute! pune c" ro!nii au decoperit cu !ult *nainte acete
e$ecte prin peroana in'inerului >eor'e Contantinecu, .l a realizat cu $oarte !ult ti!p *nainte e7perien%e
ae!"n"toare, at$el c" pe coperta revitei #nergia nr&2 din @92@ ete prezentat" i!a'inea artitic" a unui tun
onic ale c"rui decriere #i $unc%ionare unt decrie *n publica%ia !en%ionat"&
3ornind de la acete cercet"ri, dozndu-e $recven%ele #i puterile $oloite a rezultat o *ntrea'" $a!ilie
de ar!e neletale cu in$raunete, unele dintre ele e7peri!entate cu ucce intrnd *n dotare&
3ri!ele ar!e care $oloec c!purile electro!a'netice unt derivate din unele aparate !edicale&
In nu!"rul din D aprilie @978 al periodicului =eCsletter, ap"rea, ub e!n"tura lui 8& C& Bec<,
articolul 2.7tre!e :oL 5reZuencK =a'netic 5ield are ..> .ntraine!ent,, *n care autorul analiza e$ectele
pe care c!purile electro!a'netice de $oarte ;oa" $recven%" le e7ercit" aupra $iziopatolo'iei o!ului, cu
re$erire e7pre" aupra ence$alo'ra!elor&
6n viziunea autorului, c!purile de e7tre! de ;oa" $recven%", cuprine *ntre 6,67 ?z #i 6,26 ?z,
provoac" t"ri con$uzionale #i an'oae, depreii, teniuni, 're%uri, lun'irea ti!pilor de reac%ie, deincronizari
ale ..> Celectroence$alo'ra!aE, *no%ite #i de alte tulbur"ri neurove'etative&
6n acela#i ti!p, c!purile ocilatorii de 7,83-8,H #i 9,H ?z au capacitatea de a induce di!inuarea
t"rilor de an'oa" #i a teniunilor&
Se conider" c" $recven%ele de e7tre! de ;oa" $recvent" C.:5 - .7tre!e :oL 5reZuencKE unt
purt"toare pentru !ea;ele e7traenzoriale, cu! ar $i cele telepatice, tele<inezice, radietezice #i *n 'eneral
pi/otronice&
Con$or! datelor din re%eaua Internet $ir!a CKber<inetic Inc& CSF-E a pri!it aprobarea pentru
e7peri!entarea pe $iin%a u!an" a unor cipuri revolu%ionare& Fnul are capacitatea de a per!ite celui ce-l are
i!plantat " citeac" 'ndurile peroanei ce o prive#te, iar al doilea per!ite co!anda !a#inilor cu puterea
!in%ii&
8u#ii au realizat un cip ce are acun *n una din ecven%ele de pro'ra!are un !inipro'ra!
nedetectabil i cunocut nu!ai de proiectant, care poate $i ac%ionat printr-un ti!ul intern Cviru, co!and"
te!porizat" etc&E au co!and" e7tern" Cradio, BI, re%ele 3C au c/iar prin re%eaua electric"E #i care creeaz"
un !ea; ubli!inal ce ac%ioneaz" aupra oc/iului operatorului 3C, crendu-i ti!uli creierului #i condi%ii
!etabolice ca *ntr-un ti!p e7tre! de curt aceta 2" u$ere un atac cerebral au in$arct !iocardic9, dup"
care de$ecteaz" ire!ediabil #i 3C-ul&
Aberva%ii e$ectuate de c"tre erviciile ecrete a!ericane au tabilit, pe de alt" parte, $aptul c" *n
$ota Fniune Sovietic", *ncepnd din vara anului @978, au avut loc e7peri!ente de utilizare a c!purilor cu
putere de 5-@5 =O& Ari, -a contatat c" acet 'en de tran!iiuni unt capabile " inter$ereze cu
or'ani!ul u!an& producndu-i !odi$ic"ri pi/oe!o%ionale&
-vnd o putere de 25-3H de ori !ai !are dect cea a c!pului 'eo!a'netic teretru, acete radia%ii
ac%ioneaz" toc!ai prin "n'er+ed".l acetuia, !odi$*cndu-@ *n zona de ac%iune a 'eneratoarelor de acet tip
#i ac%ioneaz" direc%ional aupra %intei alee& 3lecnd de la acet principiu -au realizat ar!ele pi/otronice cu
rezonan%" Sc/u!a!i&
Cercet"ri *ncepute *nc" *n anul @957 de c"tre O&A& Sc/u!ann au de!ontrat $aptul c", *ntre coar%a
teretr" #i iono$er", adic" pe o *n"l%i!e de cea& 8H <!, at!o$era din ;urul p"!ntului deli!iteaz" o cavitate
rezonant", *n care e poate decela e7iten%a a cinci $recven%e electro!a'netice naturale $unda!entale ale
c!pului 'eo!a'netic teretru #i anu!e1 7,8N @D,@N 2H,3N 26,D #i 32,5 ?z care, pe de o parte, unt in$luen%ate
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 97
de activitatea co!ic", *n principal cea olar", iar pe de alt" parte in$luen%eaz", la rndul lor, rezonant,
$iziolo'ia #i activitatea or'ani!elor vii&
4intre cele cinci $recven%e 4.nda+en'ale ale zonei de rezonan%" Sc/u!ann, pri!a #i anu!e cea de
7,8 ?z e7ercit" in$luen%a cea !ai puternica aupra or'ani!ului u!an& -cet lucru e datoreaz" $aptului c"
una dintre $recven%ele de baz" ale activit"%ii cerebrale u!ane e realizeaz" prin producerea unor pula%ii
electro!a'netice ale creierului cu o valoare no!inal" de apro7i!ativ 7 C?zE, cicliYecund"& -cete pula%ii
cerebrale e '"ec *ntr-un raport de continu" rezonan%" Sc/u!ann& 3rin !odi$icarea para!etrilor aceteia,
datorit" $eno!enului de rezonan%" indu", e produce o !odi$icare i!plicit" a activit"%ii cerebrale u!ane&
.te ceea ce e *nt!pl" *n !od natural atunci cnd e produc e7ploziile olare, vizibile ub $or!a petelor
olare #i care unt ur!ate, de obicei, de cre#terea inciden%ei unor a$ec%iuni, *n pecial de tipul in$arctului
!iocardic #i /e!ora'iilor cerebrale& In !od arti$icial, acela#i proce poate $i indu #i prin utilizarea local" a
c!purilor de e7tre! de ;oa" $recven%", care produc apari%ia tulbur"rilor decrie !ai u&
4ar nu nu!ai $recven%ele zonei de e7tre! de ;oa" $recven%" a pectrului electro!a'netic au o
ae!enea in$luen%"& )i undele acutice e!ie *n 'a!a de 7 ?z ac%ioneaz" rezonant aupra creierului u!an,
producnd un tablou clinic ae!"n"tor, *n $unc%ie de intenitatea z'o!otului e!i putnd avea, poten%ial,
e$ecte #i !ai dra!atice&
Sunt cunocute divere cazuri de ac%iuni pi/otronice, dintre care e pot !en%iona bo!barda!entul
-!baadei SF- din =ocova cu !icrounde *n @972, cnd -a *!boln"vit de leuce!ie au cancer pete 7HT
din peronalul a!baadei, *ntre care #i a!baadorul Jac< -nderon, !a;oritatea !urind *n curt ti!p& 4atele
au $ot dezv"luite cu ocazia deconpir"rii de c"tre CI- a 3roiectului 23andora,&
4intre dipozitivele $oloite *n atacuri cu !icrounde cele !ai cunocute unt d"!o)"'"/ele
rad"on",e.
Neuro$onul inventat *n @958 de dr& 3atri< Flana$an din Bellair, Be7a, $unc%ioneaz" pe principiul
tran!iterii de ultraunete !odulate prin piele, a!pli$icnd electronic unetele, at$el *nct " a;un'" la
aparatul intern auditiv, cu a;utorul unor critale de cuar% 'eneratoare de ultraunete de DH 0/z care activeaz"
canalele auditive de conduc%ie a unetelor la aparatul urec/ii interne&
.lectrozii de conduc%ie e plaeaz" de obicei pe zona capului& 5recven%a purt"toarei de FS e
re'leaz" $unc%ie de $recven%a de rezonan%" a pielii, care are propriet"%i piezoelectrice #i care, atunci cnd ete
vibrat", 'enereaz" e!nale electrice #i unde calare care a;un' *n urec/ea intern"&
3ercep%ia /olo'ra$ic" e $ace prin $unc%ia creierului de a decodi$ica e!nalele pri!ite, neuro$onul
ti!ulnd nervii receptori din %eutul epitelial cu e!nale codi$icate di'ital corepunz"toare recept"rii de
c"tre creier a in$or!a%iei auditive care a $ot codi$icat"& -paratul a $ot utilizat cu ucce #i *n cazul
peroanelor cu nervul auditiv a$ectat CurdeE&
Cu neuro$onul -au $"cut tudii de recep%ie tereo a unor unete cu $recven%" decalat" C3HH ?z #i 33H
?zE, care *n !od nor!al e co!bin" #i 'enereaz" e$ecte auditive la nivelul urec/ii interne Cla Bu$t
FniveritK, de c"tre dr& 4Li'/t OaKbe B"teau #i la =onroe IntituteE&
S-au putut induce, de ae!enea, t"ri pi/ice corepunz"toare undelor cerebrale alp/a, beta, t/eta,
tran!i%nd e!nale acutice corepunz"toare acetor unde cu neuro$onul& -utorul a ob%inut pentru acet
aparat, brevetele1 FS 3393279, FS 36D797H #i FS 756@2D&
6n @99@, =artin :en/ardt de la Fniveritatea din Iir'inia, SF-, a decoperit c" *ntr-adev"r
or'ani!ul are abilitatea de a detecta ultraunete #i de a le conduce prin piele, oae au lic/ide u!orale, prin
inter!ediul urec/ii interne care are ter!ina%ii nervoae a$late *n le'"tur" cu zona creierului care prelucreaz"
unetele&
6ncepnd cu anul @996, neuro$onul a devenit bun pentru publicul lar', dup" ce a $ot %inut ca ecret
!ilitar de ar!ata SF-&
6n Ce/olovacia au $ot *nre'itrate #i tudiate cazuri de peroane care pot 2auzi, cu vr$ul de'etelor,
iar *n 8uia #i 8o!nia -au *nre'itrat cazuri de peroane care 2v"d, cu vr$ul de'etelor&
>eneratorul or'onic portabil, produ #i co!ercializat *n SF-, ete i!plu de realizat #i are $or!" de
cavitate rezonant" cu traturi alternante de $olii din tabl" de o%el, alternnd cu traturi de pl" C3-5 traturiE
#i introdu" *ntr-o carca" din le!n paralelipipedic" cu dec/idere la unul din capete - pentru e!iterea
radia%iei de unde ta%ionare $or!at" *n interior& Sau, *n alt" variant", ub $or!" de traturi de pla" de r!"
$in" alternnd cu traturi de pl", cavitatea rezonant" at$el $or!at", $iind introdu" *ntr-o carca" din tabl"
de o%el per$orat"& 3l" ete *!bibat" *n ulei ve'etal& Carcaa din le!n au pl" poate $i *nlocuit" #i cu
platic& Supra$a%a interioar" e reco!andabil " $ie din tabl" de o%el 'alvanizat" au l"cuit" cu #erlac&
6n alt" variant", 'eneratorul or'anic e contruit ub $or!" tubular", din !ini! trei traturi de pla" de r!"
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 98
$in", alternnd cu traturi de $olie de polietilen"& 4ec/iderea cavit"%ii de 'enerator or'onic e pre$erabil " $ie
u$icient de !are pentru a include un pa/ar au o ticl" cu lic/id co!etibil pentru ener'izare&
6n @99H, pro$eorii Steven 0oali #i Oillia! :K!an de la Cole'iul .ntein de !edicin" din NeL Mor<
au ar"tat pa !icrocuren%ii electrici de 5H - @HH !icroa!peri pot altera upra$a%a e7terioara a proteinelor
viruului ?II #i pot preveni ata#area lor de receptorii biolo'ici, ne!aiputnd $abrica o enzi!" een%ial"
pentru reproducerea lor&
Cercet"ri e$ectuate de Bob Bec<, privind durata !edie de via%" a celulelor an'uine, au ar"tat c", *n
ti!p ce durata !edie de via%" a celulelor an'uine ale n'elui nor!al e de circa D zile, celulele an'uine
tratate cu !icrocuren%i electrici tr"iec cteva luni& S-a ar"tat, de ae!enea, c" !icrocuren%ii nu ditru'
celulele an'uine #i c" prin !icrocuren%i de induc%ie e pot neutraliza *n cantitate !are parazi%i, viru#i #i
!icrobi, putnd $i at$el cur"%at n'ele pe cale electro!a'netic"& -cultarea unor tran!iii !odulate prin
!icrounde e bazeaz" pe $aptul c" enza%iile auditive e tran!it la creier ub $or!" de i!puluri electrice,
care pot $i tran!ie creierului #i direct, cu a;utorul undelor electro!a'netice&
4r& 5reK a decoperit c", atunci cnd !icroundele de 3HH - 3HHH =/z unt pulate Ce!ieE la rate
peci$ice, creierul u!an poate auzi acete i!puluri ca #i cu! ar $i e!ie din patele capului&
Cercet"rile au ar"tat c" !icroundele unt ocila%ii ale creierului Creceptate ca purt"toare de
in$or!a%ieE *n zona te!poral" a creierului, *n $a%a urec/ilor, e$ectul $iind aparent rezultatul preiunii undelor
electro!a'netice aupra %euturilor nervoae care unt *n le'"tur" cu receptorii neuronali din urec/ea
intern"& =icroundele pot ti!ula #i direct celulele nervoae ale c"ilor neuronale ale i!%ului auditiv&
A te/nolo'ie de inducere de voci recep%ionate direct la nivelul creierului cu !icrounde !odulate, a
$ot dezvoltat" de dr& Joep/ S/orp *n @973 la Oalter 8eed -r!K 8eearc/ Intitute, $oloind !icroundea
pulate con$or! audio'ra!ei in$or!a%ionale reprodue& In cadrul acetor cercet"ri au $ot utilizate #i 'a!e
de $recven%e de !icrounde purt"toare capabile " 'enereze /ipnotizarea ubiectului de c"tre dr& SidneK
>ottlieb prin tran!iterea de co!enzi /ipnotice la nivel de ubcon#tient&
Se a$ir!" c" ar+a'a SF- poed" de;a ar+e non=letale de control al +"n7"" ,. "n4ra!.ne'e-
!icrounde #i cu e!i%"tori de radio$recven%" - bazate #i pe e$ectul de anten" al corpului u!an la $recven%e de
7H - @HH =/z, $oloite e7peri!ental& Se conider" c" #i co!unic"rile telepatice *ntre doi indivizi e bazeaz"
pe co!unicarea prin !icrounde !odulate, produe de neuroni&
Ftilizarea ar!elor de producere a vocilor !entale prin !icrounde !odulate e poate $ace prin ac%iuni
ubcon#tiente $ie prin co!enzi /ipnotice, $ie prin intero'a%ii, perturb"ri intero'ative au bazate pe in;urii,
blete!e Cprecu! #i cazurile claice de vr";itorie, practica Loodoo etc&E, inducere de a$ecte ne'ative prin
a!enin%"ri, r"zboi in$or!a%ional, in$or!atic au i!a'olo'ic&
Sunt cunocute cazuri de atac la peroan" cu at$el de ar!e, cu! ar $i cel al taiLanezului J&Oan',
care *n @98H, ur!"rind ca o%iei "-i $ie *nl"turat" in$luen%a *n $ir!a tranna%ional" pe care o conducea #i
pentru a-i ani/ila obiceiul de a divul'a ecrete ale a$acerilor unor ter%e peroane Cvoit au involuntarE, cu
pri;inul ecurit"%ii taiLaneze a $ot iradiat" cu !icrounde purt"toare !odulate cu voci !entale #i de
inducere de /e!ora'ii cerebrale, at$el *nct i-au indu un co!porta!ent paranoic de peroan" nebun"&
4ar *n ur!a 2 trata!entului9 ad!initrat, J& Oan' *nu#i a decedat din cauza /e!ora'iilor cerebrale,
iar o%ia a, re$"cut" !ental dup" !ult ti!p *n pital, a e!i'rat ! Statele Fnite, unde a $ot *n continuare
ur!"rit" #i iradiata de taiLanezi pentru a $i eli!inat" de$initiv din a$aceri de c"tre clanurile concurente&
Fn alt e7e!plu de atac cu ar!e de inducere !ental" cu voci cu !icrounde ete cel al unui c/inez
tabilit *n SF-, care #i-a uci o%ia la *nde!nul unor voci care *n viziunea lui !ental" veneau de la 2un
*n'er9 ce *ncerca "-l a;ute Ccaz publicat *n revita 4e Dorld Aournal?, de#i totul era creat arti$icial de c"tre
cei ce doreau "-i ditru'" $a!ilia, preti'iul #i credibilitatea&
4ipozitive de inducere a o!nului au $ot realizate #i e7peri!entate *n $ota F8SS *nc" din @97D,
prin unde radio pulatorii de incroniz"ri cu $recven%ele de co!unicare dintre anu!i%i neuroni& S-a dovedit
c" undele radio pulate pot !odi$ica activitatea unor neurotran!i%"tor& 3ularea -a $"cut pe $recven%a
biocuren%ilor cerebrali peci$ici t"! de o!n Ctarea delta1 H,5-D ?zE #i pre$eren%ial - la H,8 ?z& -t$el de
e7peri!ente au $ot realite #i la Intitutul Oalter 8eed -r!K din SF-, de c"tre 8obert Bec<er&
Cercet"ri ale e$ectelor acetor ar!e au $ot e$ectuate *ntre @99H - @995 #i de avantul ru Ilaidi!ir
:opat!&
6n continuare vo! prezenta cteva dipozitive !edicale cu e$ect pi/o-biotronic, $oarte r"pndite
at"zi, dar care pot $i $oloite #i pentru ac%iuni a'reive de la ditan%" - cunocutele atacuri pi/oener'etice&
GM"nd *oo!'erH - reprezint" un dipozitiv radionic bazat pe e$ectul de rezonan%" electro!a'netica
concentrare a in$luen%ei ener'etice bioradiative e!i" de un ubiect au de !ediul *ncon;ur"tor, aupra altui
ubiect au aupra unei %inte, prin inter!ediul unui tunner tip '/id de und"&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental 99
-paratul poate $i $oloit att pentru tran!iterea de e$ecte bene$ice1 Cvindec"ri de in$la!a%ii, r"ni,
boli ulceroae #i a!elior"ri ale unor boli 'rave precu! !enin'ita #i cancerul, inducere de t"ri !entale
$avorabile, opti!iteE, ct #i de e$ecte contrarii !ale$ice, $unc%ie de tipul de bioc!p ne'ativ preluat,
prelucrat, concentrat #i diri;at pre %int"&
4ipozitivul poate $i $oloit #i pentru ener'izarea apei, cu e$ecte biolo'ice bene$ice& Creierul poate $i
ti!ulat att prin e!nale lu!inoae #i onore, ct #i pe cale electro!a'netic"& Cercet"rile doctorului
5ranco :e$ebure cu pete 2HH de pacien%i au ar"tat c" prin ti!ul"ri audiovizuale alternante tn'a-dreapta
apar e$ecte pro$und bene$ice care e !en%in !ai !ulte zile& -ceat" cercetare a tat la baza dipozitivului
G:ra"n +a,#"neH.
4octorul :ubar de la Fniveritatea din Benneee a decoperit c" peroanele $oarte *!pr"#tiate
!ental nu pot 'enera unde beta, dar aceat" incapacitate poate $i co!b"tut" prin ti!ularea creierului cu
$recven%a *n 'a!a beta $oloind 2Brain !ac/ine,& Se pare c" activitatea !ental" beta e caracteritic"
activit"%ii de au!are de arcini de *ndeplinit& 3entru inducerea t"rii de o!n, dipozitivul 2Brain !ac/ine9
e $oloit la ti!ularea creierului pe $recven%e din 'a!a t"rilor 4elta #i B/eta&
GM"nd Siner'K, reprezint" un dipozitiv de ti!ulare cerebral" #i control cerebral, bazat pe controlul
biocuren%ilor cerebrali 'eneratori de unde cerebrale, *n do!eniul1
delta CH,5-D ?zE - caracteriznd o!nul pro$undN
t/eta CD-8 ?zE - caracteriznd tarea de o!n cu vieN
al$a C8-@2 ?zE - caracteriznd activitatea nor!al", $"r" tre, a creieruluiN
beta C@2-32 ?zE - caracteriznd t"rile tenionate de an7ietate ale activit"%ii neuronale #i activitatea
cerebral" inten"N
tarea de Beta co!ple7 0 C33-35 ?zE - caracteriznd t"rile de criz" Cde boal"E ale creieruluiN
tarea Beta-upra*nalt" C35-@5H ?zE caracteriznd t"ri paranor!ale de dedublare #i de activitate
cerebral" inten"&
GM"nd !"ner$IH ete dotat cu !icrocontroller, cu !e!orie #i pro'ra!e proprii pentru $recven%e de
ti!ulare cerebral" *n 'a!a de @-3H ?z, cu precizii de H,@ ?z& Sti!ularea onor" e $ace cu c"#ti audio, iar
ti!ularea vizual" cu o perec/e de oc/elari peciali& S-a de!ontrat poibilitatea a!elior"rii, ti!ul"rii #i
dezvolt"rii, cu dipozitivul M"nd iner'K a unor procee pi/ice intelectuale precu!1
- *nv"%areaN
- cre#terea puterii de *nv"%areN
- ti!ularea !e!orieiN
- ti!ularea creativit"%ii #tiin%i$ice #i artitice&
4intre acetea, do!eniul $recven%elor 7N 7N 83N 8 #i @H ?z poate $i utilizat pentru *nv"%are rapid" #i ti!ularea
creativit"%ii, $recven%a rezonan%ei Sc/u!ann C7,83 ?zE $iind util" #i pentru rela7are&
..:ra"n T.nnerH reprezint" un dipozitiv radionic de in$luen%are radiativ" bene$ic" #i e bazeaz" pe
ele!ente de electare a $recven%elor de rezonan%" bioelectro!a'netic" bene$ic" e!ie de un ubiect biolo'ic
Cu!anE c"tre un altul d$recvent - de la un ubiect "n"to $izic #i !ental c"tre un alt ubiect, a$ectat $izic au
!entalE&
S-a de!ontrat c" dipozitivul poate !odi$ica, dup" 2H-3H de !inute, !odul de critalizare a unor
"ruri pue *n olu%ie #i !odul de aran;are, rit!ul de *n!ul%ire a unor culturi de bacterii, c/i!barea 'utului
apei ditilate&
Iindecarea !ai rapid" a unei in$la!a%ii au r"ni #i a!elior"ri ale unor boli 'rave precu! !enin'ita #i
cancerul, #i poate produce bioener'izarea apei&
G;"'al=ro'e,'H ete un aparat radionic de realizare a unei in$luen%e biolo'ice bene$ice prin
rezonan%" Sc/u!ann 7,85 ?z, peci$ic" condi%iilor biolo'ice nor!ale Crezonan%ei indue de ite!ul1 3"!nt
- iono$er"E #i de protec%ie contra radia%iilor telurice !aladive Ce!ie de nodurile de re%ea ?art!an #i CurrK
de radia%ieE& Cercet"rile lui I& Bentov C@976E au ar"tat c" *n c/elet, incluiv *n craniu, e produc ocila%ii ce
e !ani$et" rezonant la $recven%ele din ;urul valorii de 7 ?z& -c%ionnd ca un reverberator acutic, cutia
cranian" produce !ici !i#c"ri ale creierului *n u #i *n ;o, tradue *n plan acutic prin unde reverberate ce
travereaz" creierul la $recven%e uperioare undelor incidente&
Cercet"rile au indicat c" prin ti!ularea cu dipozitivul 2Iital-protect, apar e$ecte de1
- toni$icare a ite!ului i!unitar al or'ani!uluiN
- cre#tere a reziten%ei la e$ortN
- cre#terea aten%iei, vitalit"%ii, potenteiN
- prote;area or'ani!ului *!potriva radia%iilor perturbative e!ie de tele$oane !obile, calculatoare,
re%ele electrice etc&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @HH
.$ectul biolo'ic bene$ic al rezonan%ei Sc/u!ann a $ot eviden%iat de nu!eroae cercet"ri precu!
cele ale dr& 3atric< 5lana'an, Sc/eldon 4eal CClinica SLan din Bucon, SF-E&
Neceitatea $oloirii unor at$el de dipozitive e !ani$et" *n pecial *n zonele cu re%ele electrice de
*nalt" teniune, al c"ror c!p electro!a'netic a$ecteaz" ite!ul i!unitar al or'ani!ului #i $avorizeaz"
dezvoltarea tu!orilor canceroae, care e dezvolt" de 5HH-6HH de ori !ai repede con$or! cercet"rilor
doctorului lui Oendell Ointer de la Fniveritatea din Be7a&
Fn e$ect i!ilar *l au !icroundele #i undele de *nalt" $recven%" care, *n centrele urbane puternic
e!iive 'enereaz" un $el de z'o!ot electronic care a$ecteaz" !e!oria, tonuul pi/ic #i ite!ul i!unitar al
indivizilor a$ecta%i de acetea, con$or! tudiilor lui Bee<er, a$ec%iunile peci$ice deteriornd tarea de
"n"tate *n procent de 22T, !ai !are dect *n cazul peroanelor nee7pue la acete radia%ii& -cete c!puri
electro!a'netice *!piedic", de ae!enea, producerea unui neurotran!i%"tor1 noreprine$rina, a c"rei lip"
'enereaz" tarea de depreie&
Bio$izicianul ru 0i;en<ou a ar"tat c" acete c!puri electro!a'netice perturbatoare produc o
deincronizare a creierului, 'enernd o /iperactivitate neuronal", *!b"trnire, tre #i tulburarea t"rilor
ve'/e-o!n& =edicii R& Cordon #i =& Bol'<aia d$ota F8SSE au ar"tat *n @973 c" !icroundele altereaz"
celulele nervoae ale /ipotala!uului, atro$iind celulele care ecret" ace#ti neurotran!i%"tori&
G:ra"n Har+on"!er Re$enera'orH CCelete Intitute -B -S:J-E ete un dipozitiv de ar!onizare
de'enerativ" a celulelor creierului cu $recven%e radio bene$ice, care unt detectate de dipozitiv prin
e!nalizarea realiz"rii t"rii de rezonant"
GA.ra ;"!"onH CCelete Intitute -B SF-E, reprezint" un dipozitiv de vizualizare #i interpretare a
aurei 0irlian a or'ani!ului u!an #i *n pecial a pal!elor #i a capului, cop *n care aceat" aur" indu" prin
e$ect 0irlian ete analizat" de un co!puter #i interpretat" con$or! unui pro'ra! peci$ic din nuan%ele
coloritice ale aurei capului, - $iind dedue, de e7e!plu, t"ri de a$ec%iune pi/obiolo'ic" ale or'ani!ului&
GFa/e 4or+ o'"+"!erH CCelete Intitute -B-SF-E - ete un 'enerator de unde electro!a'netice
de rezonan%" biolo'ic" *n 'a!a de H,@ ?z - =?z, care e poate conecta #i la co!puter&
GFel) C#" == Genera'orH CCelete Intitute -B-SF-E reprezint" un 'enerator or'onic de
concentrare #i tran!itere la ditan%" a bioc!pului, *n principal a bioc!pului "n4or+a7"onal e!i de
creier&
6n alt" variant" 2GEPU=$enera'orH?- tran!i%"torul Oelz-C/i ete $oloit pentru a concentra #i
tran!ite unde radio pulate, $urnizate de un 'enerator pe $recven%e de , rezonan%" biolo'ic"& Contructorul a
revendicat #i un nou !aterial acu!ulator de ener'ie or'onic"1 2or'onita,& 6n alte variante e $oloe#te #i
cear" a!etecat" cu pn !etalic&
LPOM 2GLo@ P."!e Or$ane Mod.leH? e utilizeaz" pentru tran!iterea de unde electro!a'netice
pulate C@-@5HH ?zE pe $recventa undelor bioc!pului cerebral cu un tran!i%"tor tip cavitate or'onic"
COelz C/iE cu predilec%ie pentru $recven%a de rezonan%" S/u!ann C7,85-8 ?zE #i pe $recven%a de @5 ?z&
Fnele variante $oloec pentru a!pli$icarea e$ectului rezonant #i critale de cuar%&
Cercet"rile au ar"tat o *!bun"t"%ire a $unc%iilor i!unitare ale or'ani!ului, la aceat" $recven%"
Ccre#terea li!$ocitelorE& S-a obervat c" undele electro!a'netice neliniare unt !ai active biolo'ic dect
undele liniare&
Cercet"ri e$ectuate la Intitutul =a7 3lanc< din >er!ania au ar"tat c" acete c!puri
electro!a'netice de 8 ?z calare *!bun"t"%ec activitatea 'enei 8-4 6 reponabil" de repara%iile tructurii
-4N-ului #i are rol antidepreor&
G;or'e( @a'er ener$"!erH reprezint" un ana!blu de 2-3 %evi din cupru au ar'int dipue *n piral"
de$"cut" pe vertical" Ccu pri!a pir" *n vr$ #i ulti!a pir" - de dia!etru !"ri!ii, la baz"E, prin care apa
trece cu vitez", ener'izndu-e prin polarizare electric"& 4i!eniunile unt alee la cea& 2H c! *n"l%i!e #i @8
c! dia!etru !a7i!& S-au obervat ur!"toarele e$ecte ale apei at$el ener'izate1
- dublarea produc%iei de ve'etale udate cu ap" ener'izat"N
- cre#terea caracterului poli!olecular al apei ener'izate conu!at" C'enerarea de ap" bioactiv",
i!ilara celei din or'ani!ele viiEN
- reducerea pn" la ta'nare a cre#terii bacteriilor prin *!bo'"%ire *n o7i'enN *!bo'"%irea
caracterului de rezonan%" electro!a'netic" a apei prin a!etecul cu apa ener'izat" prin polarizare electric",
ca ur!are a enibilit"%ii la rezonan%"&
Fnele dipozitive prezentate !ai u au $ot co!ercializate #i *n 8o!nia de unele 'rup"ri ectare&
printre care =i#carea de Inte'rare Spiritual" *n -bolut C=IS-E #i Fal.n$Gon$- care le $oloec la
*ndoctrinarea #i controlul con#tiin%ei !e!brilor "i&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @H@
ANEDA A
SFRITUL LUMII = TIMPUL MOARE 8J
Br"i! inunda%ii, cutre!ure, eclipe #i *ntlniri cu co!ete, dar #i r"zboi, $oa!ete #i boli n"cocite
parc" pentru a-i pedepi pe locuitorii noilor Sodo!a #i >o!ora& Br"i! un ti!p *n care $iecare vrea " a$le ce
e va *nt!pla&
Flti!ele ipoteze lanate de avan%i unt #ocante1 catacli!ul din Aceanul Indian a $ot att de
violent, *nct !ai !ulte inule au !utat din loc, a7a de rota%ie a 3"!ntului a $ot perturbat", iar ziua -a
curtat, c/iar dac" doar cu o $rac%iune in$initezi!al"&
.ner'ia de'a;at" de pl"cile tectonice an'renate *n producerea cutre!urului aiatic a provocat u#oare
!i#c"ri de balan ale planetei $a%" de a7a a de rota%ie, precu! #i o !inucul" !odi$icare a vitezei ale de
rota%ie& 3otrivit eti!"rilor 'eo$izicienilor a!ericani, dac" c/i!barea de rota%ie a 3"!ntului -a produ,
valoarea a ete de ub trei !icroecunde Co !icroecunda ete a !ilioana parte dintr-o ecundaE pe zi&
26n ur!a cutre!urului aiatic C26&@2&2HHD E, cu !a'nitudinea de 9 'rade pe cara 8ic/ter, -ar putea
ca o parte din !aa 3"!ntului " e $i deplaat pre centrul acetuia, producnd o accelerare a vitezei de
rota%ie cu trei !icroecunde #i " $i cauzat #i o devia%ie a elipei decri" de a7a de rota%ie a 3"!ntului, cu
2,5D c!& 3"!ntul e *nvrte !ai repede+9, pune 8ic/ard >ro, 'eo$izician al :aboratorului de 3ropulie
#i 8eac%ie al N-S-&
Specialitul a!erican a !ai declarat c" 3"!ntul *ncetine#te #i *#i c/i!b" $recvent rata rota%iilor&
Sc/i!b"rile e adun", at$el *nct peciali#tii trebuie " adau'e *nc" o ecund" la $r#itul anului& Fn adao
care nu a !ai $ot $"cut de !ult ti!p&&&
6n vara anului @987, pe cerul *ntre'ii lu!i -a putut oberva un $eno!en atrono!ic ie#it din co!un1
un triun'/i $oarte lu!ino, dat de conver'en%a planetelor !a;ore *n e!n de $oc& Fnele teorii u%in c"
eveni!entul atrono!ic petrecut la @5-@6 au'ut @987 coincide cu un !o!ent de r"cruce urprin *n
calendarul acru al uneia din cele !ai vec/i #i !iterioae civiliza%ii din itorie1 =aKa& :ocuitori ai
=e7icului, *nainte de cucerirea paniol", !aKa#ii au dezvoltat o cultur" bazat" pe un tudiu $oarte atent al
cerului #i ti!pului& -u creat pete 2H de calendare di$erite, olare #i lunare deopotriv"&
4e o !a7i!" i!portan%" ete calendarul acru, care cuprinde *ntrea'a itorie a u!anit"%ii, *ncepnd
cu anul 3@@@D *&?r& #i ter!inindu-e bruc *n dece!brie 2H@2&
Calendarul acru ete *!p"r%it *n @3 cicluri a cte @DD&HHH de zile& 6n ;urul acetui calendar -a %eut o
$acinant" pro$e%ie, atribuit" re'elui-zeu Uuetzalcoatl, cel c"ruia i-au $ot dedicate celebrele pira!ide de la
Beoti/uacan, ln'" Ciudad de =e7ico& 6n anul 8D3, Uuetzalcoatl a prezi c" vor ur!a @3 2ere divine9,
ur!ate de 9 2ere in$ernale9 - $iecare er" Cba<tunE avnd 52 de ani, dup" care e va intra *n ulti!ii ani ai
itoriei&
4in 8D3, dup" cur'erea celor 22 de perioade, a;un'e! e7act *n @987&
Ca din *nt!plare, e pare ca e7act *n ;urul anului @987, para!etrii 'eo$izici ai planetei au *nceput "
e c/i!be, *n pecial rezonan%a Sc/u!ann - $recven%a de vibra%ie !a'netic" 3"!ntului - a crecut
pectaculo& 4e la o valoare contanta de 7,83 ?z !en%inut" ti!p de !ilenii, a a;un acu! la @2 ?z #i
continu" " creac"& Cre#terea $recven%ei vibratorii $ace ca 2D de ore de via%a " corepund", de $apt, cu
nu!ai @6 ore reale, *n ter!enii ti!pului teretru&
4e aici, o 'rab" nebun", o criz" perpetu" de ti!p, o evolu%ie $oarte rapid" a te/nolo'iei, a biolo'iei
u!ane #i c/iar a itoriei - ulti!i ani au adu c/i!b"ri rapide pe cena politicii !ondiale& Cur'erea ti!pului
teretru e va !ai accelera, pe !"ur" ce ne apropie! de 23unctul Rero9, care corepunde inver"rii polilor
!a'netici ai 3"!ntului& 4ac" 2D de ore ale zilei reprezint" acu! @6 ore e$ective, di$eren%a dintre acetea e
va !"ri e7ponen%ial& -lt$el pu, ti!pul teretru nu va !ai e7ita&
6n ce !oned" va $i pl"tit oare ti!pul care ni e cur'e printre de'ete(
C SuraY 8e%eaua Internet - Riarul Jurnalul Na%ionalE
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @H2
ANEDA B
EDPERIMENTE IN TIMP
Bi!pul a $ot unul dintre obiectele de cercetare #tiin%i$ic" cel !ai pu%in tudiat, *n @995, oa!eni de
#tiin%" a!ericani #i britanici care au condu inveti'a%ii *n -ntarctica au $"cut o decoperire enza%ional"&
5izicianul a!erican =arian =c:ein le-a pu cercet"torilor c" *n apropierea 3olului Sud a v"zut un vrte; de
cea%" 'ri, pe 27 ianuarie, pe care l-au luat drept un i!plu vorte7 de $urtun" polar"& Botu#i, vrte;ul nu #i-a
c/i!bat $or!a #i nici nu -a deplaat *n decurul ti!pului, a#a c" au deci " cerceteze $eno!enul #i au
lanat un balon !eteorolo'ic 'arniit cu ec/ipa!ente de !"urat viteza vntului, te!peratura #i u!iditatea&
4ar balonul -a ridicat i!ediat #i a dip"rut bruc *n cea%"& 4up" un ti!p, cercet"torii au adu balonul la ol
cu a;utorul $rn'/iei le'ate dinainte de aceta& Surprinderea a venit din !"ur"torile citite pe aparate1
crono!etrul balonului arata data 27 ianuarie @965, adic" cu 3H de ani *n ur!"& .7peri!entul a $ot repetat de
cteva ori dup" ce -au ai'urat c" ec/ipa!entul balonului era *n bun" tare de $unc%ionare& 4ar de $iecare
dat" ceaul ar"ta data cu 3H de ani *n trecut& 5eno!enul a $ot nu!it ,poarta te!poral", #i a $ot raportat la
Caa -lb"&
-t"zi -a de!arat o inveti'are a acetui $eno!en traniu& Se preupune c" acel vrte; de deaupra
3olului Sud ete un stti-generis tunel al ti!pului, ce per!ite trecerea *n alte di!eniuni te!porale&
=ai !ult, -au de!arat pro'ra!e de tri!itere a oa!enilor *n ti!p& CI- #i 5BI e lupt" pentru a
controla proiectele care vor c/i!ba curul itoriei& Nu e7it" *nc" nici o recunoa#tere o$icial" a autorit"%ilor
$ederale a!ericane&
5ai!oul o! de #tiin%" ru Ni<olai 0ozbrev a condu un e7peri!ent pentru a de!ontra poibilitatea
c"l"toriei *n ti!p& .l a a$ir!at c/iar c" ,ti!pul poate " produc" ener'ie,& Fn $izician a!erican a a;un la
concluzia c" ti!pul a e7itat *nainte de a e7ita lu!ea, a#a cu! o cunoa#te! noi&
>/enadi Beli!ov, cercet"tor ru al $eno!enelor ine7plicabile, $ilozo$ #i autor a nu!eroae c"r%i, a
publicat un articol cu titlul ,=a#ina ti!pului, viteza *ntia, *n !a'azinul ,3e cul!ea i!poibilului,& .l a
decri e7peri!ente unice realizate de un 'rup de entuzia#ti condu de I"di! Cernobrov, o!ul care a
*nceput contruirea de !a#ini ale ti!pului *nc" din @987& -t"zi acet 'rup de entuzia#ti poate " 'r"beac"
au " *ncetineac" cur'erea ti!pului $oloind acete dipozitive&
6n au'ut 2HH@, *ntr-o p"dure izolat" din re'iunea ru" Iol'o'rad -a contruit un nou !odel de
!a#in" a ti!pului !enit" " $ie $oloit" de o!& 4e#i $oloea doar acu!ulatoare de autoturi! #i $unc%iona la
capacitate redu", !a#ina a reu#it " !odi$ice ti!pul cu 3TN !"ur"torile -au realizat cu ocilatoare cu
critale i!etrice&
:a *nceput, cercet"torii petreceau 5, @H #i apoi 2H de !inute *n !a#ina ti!pului& Bi!pul !a7i! a
$ot de o ;u!"tate de or"& Cernobrov pune c" oa!enii e i!%eau ca #i cnd intrau *ntr-o nou" lu!eN ei
i!%eau via%a de aici, dar #i pe cea de ,acolo, *n acela#i ti!p ca #i cnd e dec/iee o u#" !iterioa"& ,Nu
pot " e7plic acete enza%ii neobi#nuite pe care le-a! i!%it *n at$el de !o!ente,, pune Cernobrov&
.vident, nici televiziunile #i nici radioul nu au $"cut publice acete e7peri!ente& )i totu#i, *nc" de pe
vre!ea lui Stalin e de$"#urau e7peri!ente cu ti!pul, *n cadrul unui intitut de cercet"ri a lu!ilor paralele&
8ezultatele e7peri!entelor condue atunci de acade!icienii 0urceatov #i lo$$e e pot '"i at"zi *n
ar/ive& In @952, #e$ul poli%iei ecrete rue, Beria, a declan#at o anc/et" *!potriva cercet"torilor care
participau la e7peri!ente, care a avut ca rezultat e7ecutarea a @8 pro$eori #i tri!iterea *n la'"re a altor 59
de cercet"tori& Intitutul #i-a reluat activitatea !ai trziu, ub ?ru#ciov& A nou" tra'edie a avut loc *n @96@,
cnd un *ntre' tand de e7peri!entare a dip"rut cu tot cu cei 8 cercet"tori care activau *n cl"dire& Cl"dirile
apropiate de aceata au $ot ditrue, devenind ruine& 3artidul Co!unit a deci upendarea cercet"rilor
pn" ia noi ordine&
3ro'ra!ul a $ot reactivat *n @987, *n" pe 3H au'ut @989 a $ot lovit de o nou" tra'edie1 o e7tre!
de puternic" e7plozie a ditru tabili!entul intitutului din inulele -n;ou, .7plozia a ditru !odulul
e7peri!ental de 78H de tone, dar #i *ntre' ar/ipela'ul de inule pe o upra$a%" de 2 <!
2
& Se pune c"
!odulul e7peri!ental *n care e a$lau 3 cercet"tori -ar $i ciocnit cu un ateroid *n lu!ea paralel"&
Flti!a *ne!nare din ;urnalul e7peri!entului, a$lat *n ar/iva intitutului, pune1 ,Sunte! pe !oarte
dar continu"! e7peri!entul& -ici ete $oarte *ntunericN vede! cu! obiectele devin duble , !inile #i
picioarele noatre unt tranparente, ne vede! venele #i oaele prin piele& 8ezerva de o7i'en a;un'e pentru
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @H3
D3 de ore, dar ite!ul de !en%inere a vie%ii ete puternic ditru& Bran!ite%i cele !ai bune ur"ri $a!iliilor
#i prietenilor no#tri+,& -poi tran!iia -a oprit bruc&
-N.P- 6
:AGHETA MAGIC DE CNALT TEHNOLOGIE INDIC
PREKENA UMAN
Fn dipozitiv portabil ali!entat de la o baterie electric" poate decoperi prezen%a unor $iin%e u!ane
a$late la ute de !etri ditan%", c/iar dac" unt acune *n patele unor obtacole& 4ipozitivul are un ite!
de detec%ie paiv care nu tr"deaz" prezenta purt"torului "u #i nu ete vulnerabil la acele tipuri de
contra!"uri care ar i!ita i!a'ini l&8& au ter!ice&
Cunocut ub denu!irea de =-N?FNB.8, dipozitivul detecteaz" c!pul electrotatic e!i de o
$iin%" u!an"& -ceat" !etod" de detec%ie per!ite utilizatorului ec/ipa!entului repectiv " localizeze o
peroan" care e acunde *n patele unor pere%i de beton au *n $runzi#ul ;un'lei& 3rocedeul ete invulnerabil
la !etode obi#nuite de protec%ie au de !acare&
-cela#i principiu poate $i $oloit pentru a per!ite utilizatorilor "i " evite decoperirea lor de c"tre
adverari& A variant" !ai !ic" a dipozitivului *l poate alerta pe purt"tor de prezen%a #i pozi%ia altei
peroane, per!i%ndu-i "-#i ia !"uri de evaziune din zona periculoa"&
-plica%iile poten%iale e re'"ec att *n do!eniul !ilitar, ct #i *n cel 'uverna!ental& 5or%ele
peciale pot $oloi dipozitivul =-N?FNB.8 pentru a decoperi #i localiza adverari *n cl"diri, tuneluri au
c/iar *n ad"poturi, *nainte de e$ectuarea unui raid& 5or%ele de ordine pot $oloi aceea#i !etod" atunci cnd
unt con$runtate cu luarea de otatici au cnd $or%eaz" intrarea *n cl"diri&
.c/ipele de c"utare #i alvare pot localiza peroane r"t"cite prin p"duri, prine ub d"r!"turile unor
cl"diri au acoperite de avalan#ele de z"pad"& -cet dipozitiv poate $i util, *n pecial, atunci cnd peroana
c"utat" ete r"nit" #i incapabil" " co!unice au *ncearc" " evite localizarea a&
Spre deoebire de ite!ele care e!it e!nale onore au o$er" o i!a'ine pe un dipozitiv de a$i#are,
dipozitivul =-N?FNB.8 indic" prezen%a unei peroane orientndu-e, pur #i i!plu, *n direc%ia aceteia&
Aperatorul aparatului erve#te ca ele!ent de le'are la p"!nt a aparatului, iar antena direc%ional" a
ite!ului tra'e aparatul, a$lat *n !na utilizatorului, c"tre direc%ia *n care e a$l" cel !ai puternic c!p
electrotatic din $a%a a&
Site!ul nu e bazeaz" pe te/nolo'ia avanat" a calculatoarelor& 5oloe#te doar o ur" electric" #i
un conductor pentru le'area la p"!nt, *!p"!ntarea aparatului e realizeaz" prin inter!ediul corpului
operatorului& 4ipozitivul =-N?FNB.8 ete proiectat " reac%ioneze la $or%a de atrac%ie electrotatic"
!ani$etat" de corpul o!enec, dar alte variante pot $i at$el concepute, *nct " reac%ioneze la o diveritate
de obiective *nu$le%ite au ne*nu$le%ite&
Cnd operatorul rote#te dipozitivul *n li!itele unui c!p de obervare, aceta va reac%iona la
prezen%a unei peroane, tr"'nd !na operatorului, at$el *nct o *ndreapt" pre locul peroanei detectate&
Capacitatea de dicri!inare a aparatului ete detul de e$icace& 4e#i e7it" c!puri electrotatice *n ;urul
oric"rui ani!al cu blan", con$i'ura%ia aparatului =-N?FNB.8 pune *n eviden%" nu!ai c!pul
electrotatic peci$ic oa!enilor&
8aza de ac%iune a ite!ului variaz" *n $unc%ie de !aterialele a$late *ntre %inta u!an" #i aparatul
=-N?FNB.8 precu! #i de peroana care poart" aparatul& 4eoarece c!purile electrotatice ale di$eritelor
peroane
variaz" #i punerea la p"!nt a aparatului e $ace prin operator, ete de *n%ele c" unii operatori $oloec
aparatul cu o !ai !are e$icacitate dect al%ii& S-a contatat c" prototipul a $unc%ionat bine pentru 8H-9HT din
peronalul care @-a tetat *n di$erite condi%ii&
Betarea prototipului a *nceput prin detectarea unei peroane *n pa%iu dec/i, dup" care operatorul
-a *ndep"rtat !er'nd pre *napoi pn" la ditan%a !a7i!" la care e !ai putea $ace localizarea $"r" dubii&
-cela#i operator detecta aceea#i %int" acun" *ntr-o ca" dup" care e *ndep"rta *n condi%ii i!ilare pentru a
deter!ina raza !a7i!" de ac%iune *n noile circu!tan%e& S-a contatat at$el o c"dere cu @H-@HT a razei de
ac%iune *n cazul *n care %inta era acun" *ntr-o ca"&
.$ectul operatorului aupra razei de ac%iune a dipozitivului repectiv i!pune ca, dup" dee!narea
unei ec/ipe de c"utare #i alvare, ale'erea operatorului " e $ac" prin tetarea tuturor !e!brilor aceteia,
elec%ionndu-e individul care $urnizeaz" cea !ai !are raz" de ac%iune atunci cnd poart" acet intru!ent&
Co!pu dintr-o re%ea de antene #i o erie de !odule con%innd ele!ente precu! re$lectoare,
directoare #i a!pli$icatoare, dipozitivul =-N?FNB.8 creeaz" un c!p electrotatic i!ilar cu al %intei
vizate& Aperatorul rote#te dipozitivul care e!naleaz" %inta arunci cnd recunoa#te un c!p i!ilar&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @HD
3olaritatea opu" a celor dou" c!puri provoac" o $or%" de atrac%ie care tra'e antena pre
%int"&
,.te !ai de'rab" un intru!ent inteli'ent dect un i!plu dipozitiv electronic, *%i ia ti!p " *nve%i
cu! "-@ $oloe#ti a#a cu! ai *nv"%a " $oloe#ti o ar!" au " !er'i pe biciclet",, declar" o$icialit"%ile
$ir!ei produc"toare&
Site!ul =-N?FNB.8 actual cnt"re#te apro7i!ativ o ;u!"tate de <ilo'ra! #i e ali!enteaz" de
la o baterie conven%ional" de 9 I care *i poate ai'ura o $unc%ionare ne*ntrerupt" de trei-patru zile& Bateria
ali!enteaz" un a!pli$icator care-i pore#te enibilitatea pentru a per!ite ca o diveritate !ai !are de
peroane "-@ $oloeac" cu e$icacitate& -paratul poate $unc%iona #i la o vitez" a vntului de 3H <!Y/&
*n curul e7peri!ent"rilor de$"#urate la Fniveritatea de tat 3enilvania, cercet"torii au con$i'urat
un ite! care " $ie capabil " decopere #i obiecte ne*nu$le%ite cu anu!ite $or!e, *ntr-o erie de tete,
cercet"torii au plaat o !oned" de un dolar, din ar'int, *n di$eritele *nc"peri de pe acela#i eta; al unei cl"diri&
In $iecare din acete *ncerc"ri, un operator a$lat *ntr-o ca!er" *nc/i" a $ot capabil " deter!ine direc%ia
pre !oneda repectiv" de#i *ntre el #i obiect e interpuneau c%iva pere%i #i coridoare& Fn e7peri!ent
i!ilar a $ot de$"#urat cu o !oned" de aur #i -au ob%inut rezultate ae!"n"toare&
A alt"N variant" a acetui dipozitiv ete un prototip denu!it .I-4.8 P-5& -cet dipozitiv, a$lat
*nc" *ntr-un proce de per$ec%ionare, de di!eniuni !ai !ici, ete !ai u#or #i ete detinat evit"rii
peroanelor nedorite& 3rin detec%ie paiv", acet ite! per!ite utilizatorului "u " localizeze adverarii ziua
au noaptea, *n pa%iul dec/i au *n $runzi#ul den $"r" tea!a c" ite!ul ar putea " divul'e pozi%ia proprie
a purt"torului& Fn pilot pr"bu#it ar putea, de e7e!plu, " $oloeac" dipozitivul pentru a e putea trecura cu
'ri;" prin ;un'la evitnd patrulele au taberele ina!icului&
3roduul =-N?FNB.8, a$lat de;a pe pia%", ete co!ercializat de $ir!a Si7t/ Sene din
3enKlvania&
-ctivitatea de cercetare *n vederea *!bun"t"%irii caracteriticilor te/nice ale aparatului continu"& In
pri!ul rnd e ur!"re#te cre#terea enibilit"%ii #i capacit"%ii de dicri!inare a dipozitivului& 4e ae!enea,
e ur!"re#te
dotarea aparatului cu divere ite!e de a$i#a; vizual au cu un indicator onor precu! #i cu alte acceorii
op%ionale care " per!it" a$i#area %intelor pe ti!p de noapte&
Se caut" #i alte aplica%ii poten%iale bazate pe acela#i principiu de $unc%ionare prin care " e
deter!ine, de e7e!plu, con%inutul *n ubtan%e al di$eritelor !ateriale& 4etectarea !aterialelor dielectrice ar
putea " localizeze !inele teretre, incluiv a celor con$ec%ionate din platic care nu pot $i detectate cu
a;utorul dipozitivelor conven%ionale bazate pe principiul detec%iei !etalelor, *n acela#i !od ar putea $i
detectate dipozitivele e7plozive cu platic din ba'a;ele tranportate cu avionul&
>enera%iile viitoare de at$el de intru!ente vor avea ca obiectiv principal !iniaturizarea lor& :a $el
cu! laerul a $ot !iniaturizat pn" cnd a a;un " $ie $oloit *n conducerea $ocului, tot at$el un !ic
detector de c!p electrotatic ar putea $i $i7at la o pu#c" cu lunet", *n ulti!" intan%", viitorul ite! ar putea
$i !ontat *ntr-o !"nu#"&
Site!ul =-N?FNB.8 a $ot e7pu de;a la cteva e7pozi%ii interna%ionale, trnind intereul unor
poten%iali cu!p"r"tori tr"ini& A variant" !ai vec/e a aparatului a $ot ac/izi%ionat" de cercet"torii ru#i *n
vederea tet"rii #i evalu"rii& 5or%ele peciale iraeliene, $ranceze #i a!ericane !ani$et" intere pentru
ac/izi%ionarea produului&
S.r!1 *"*l"o$ra4",1L ;igt 4ecnolog: +ivining 1od .oints 3ul ;uman .resence, CBa'/eta !a'ic"
de *nalt" te/nolo'ie indic" prezen%a u!an"E *n Si'nalN SF-, voi 5@, nr&2, oct& @996,pp&53-5D&
:I:LIOGRAFIE
V.#9plorer )agazine, SF-, colec%ia @996 -2HHDN
2. 4r&8obert Bec<er, B/e BodK .lectric, NeL Mor< 2HHDN
3. Iladi!ir :opatin, .siotronic oru,ie i 1ossia orana,
C-r!ele pi/otronice #i ecuritatea 8uieiE, =ocova, 2HHDN
. 3u/aric/ -&, Conference of"ioenerg: +avton, A/aio, SF-&
@995-2HHDN
!. 4e +ail: 4elegrap, SF-, colec%ia 2HHH - 2HHDN
". Site-ul F&S& 5reedo! o$ In$or!ation -ctN
'. =eCslleter , SF-, colec%ia 2HHH-2HHD&
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @H5
- - - o o o H H H o o o - - -
.!il Streinu - Spiona;ul 3i/otronic i ca!pul de lupta !ental @H6