Sunteți pe pagina 1din 1

APA BRSEI

Ca un fluviu d-aur, splendid lumin,


Peste patru taberi, vars luna plin.
Turcii i ttarii somnului se dau;
Ungurii, la mese, grijile-nelau.
Astfel prin furtun, printre nopi, pe mare
Loptarii vars tnra cntare.

Dar erban nu doarme, cci dulcele somn
Rar rsfa geana unui mare domn.
Grijile, n hor, turbure se duce
ncotro lumina mai splendid luce.

Ctre astea, cntul psrii prin flori
Spune c se vars fragedele zori.
Domnul ctre ceruri-nal rugciune,
Apoi d semnalul, trompeta rsun.

Lupta se ncepe, cetele ttare
Pas nainte, strig cu turbare.
Turcii le sprijin; turcii i ttari
Se ndes, s-amestec... Sprinteni armsari
Necheaz, spumeaz... Armele rsun;
Tremur pmntul... Muntele detun,
Soarele plete... Apele roesc...
Psrile-n aer zborul lor opresc.
Omul se mbat d-omenescul snge...
Muma ctre snu-i copilaul strnge.
Ungurii rezist furiei cei vii,
Dar cum n suflarea negrei vijelii
Arborii rezist, cteva minute,
Apoi i sfrm crcile btute,
Astfel stau maghiarii cu-nfocatul dor,
Cu puterea dalb sufletelor lor.
Dar-necai d-a noastr crncen putere,
Iat c se pleac, brbia piere.
Dar atunci ncepe cruda mcelare.
Furia scpat, url cu turbare.
Caii calc n snge pn la copii,
Calc i sfrm morii i rnii.
Strigte, trufae, celui ce nvinge,
Se confund cu plnsul celui ce se stinge,
Astfel cum bacanta, l-al plcerii loc,
Vine despletit i cu ochii-n foc,
i cu voluptate, i nesturat,
De plceri slbateci i de vin se-mbat.
Secheli s-abate. Zilele-i se curm,
Patru mii de nobili n mormnt l urm.