Gabriel Crecan

Emile Brehier, Filosofa lui Plotin

Exegeza lui Brehier se ocupa de studiul gandirii filosofului Plotin, care a trait in secolul III
dupa Hristos, in perioada decaderii Imperiului Roman, invaziei influentelor crestine si declinul
traditiei elenistice in elaborarea conceptelor filosofice !ilosofia lui Plotin este descrisa de autor ca
fiind incercarea de a adapta gandirea grecilor antici, cu care crescuse si de care se foloseste, la
problemele religioase aparute datorita influentelor din exteriorul Imperiului
"pera prin care isi elaboreaza Plotin filosofia este alcatuita din #$ de tratate de intinderi
inegale, aran%ate se pare de discipolul sau Porfir in & grupe de cate ', numite Enneade si pe care
Plotin le(a scris de(a lungul intregii vieti )unt descrise ca fiind o colectie de texte in care se expun
diversele probleme tratate la scoala acestuia intre el si discipolii sai *stfel, textele prezinta un
caracter dinamic, nelipsind dezbaterile si dialogul Brehier remarca o anumita ascendenta atunci
cand identifica subiectele abordate in fiecare Enneada Primul trateaza problema omului si al
moralei, urmatoarele lumea sensibila, trecand prin suflet si inteligenta si a%ungand la subiectul
+nului sau Binelui In ciuda acestui aspect, opera nu reprezinta o constructie pas cu pas, Brehier
subliniind faptul ca cititorul este nevoit sa inteleaga intreaga gandire plotiniana pentru a putea
patrunde cu adevarat fiecare din tratate ,emersul lui Plotin in elaborarea conceptelor sale era
alcatuit din trei parti- mai intai este expusa problema, adesea citand lucrarile altor autori, urma
rezolvarea propusa de acesta printr(o demostratie care implica un dialog aprins intre el si auditoriu,
dar care atingea numai inteligenta +ltima etapa era convingerea, unde era vizat sufletul celor carora
se adresa, iar pentru a putea convinge, Plotin recurgea la analogii si constructii de imagini care
doreau sa depaseasca bariera limba%ului
In urmatorul capitol al exegezei se descrie problema fundamentala a filosofiei plotiniene, si
anume conflictul intre aspectul religios si cel rational al viziunii filosofului Conceptia lui Plotin
este in principal legata de convingerea existentei sufletului pur care sufera o decadere din puritate
datorita plasarii sale in corp .rebuie asadar ca sufletul sa se reintoarca in starea sa originara si sa
acceada spre puritatea initiala, insa in cadrul unui univers rational fix, ce nu admite miscare,
diferente de valoare sau destin individual diferit de cel al universului Pentru a rezolva aceasta
divergenta intre conceptiile de ordin rationalist si cele religioase, Plotin elaboreaza un sistem de
h/postasuri format din 0 elemente ordonate crescator1 )ufletul, cel mai de %os nivel, necesar nasterii
si ordinii lumii, intermediar intre inteligenta si materie, Inteligenta 2sau 3ous(ul4 si +nul, sau
principiul ultim anterior si superior lumii inteligibile si care este cauza existentei )istemul
presupune ca din +nu purcede Inteligenta, din care purcede )ufletul )tructura sistemului este
marcata de conceptia geometrica a universului
Pentru a(si consolida teoriile, Plotin face uz de concepte din curentele gandirii grecesi pe
care le modifica pentru a putea media intre aspectele rationale impuse de antici si cele religioase
.ransforma spre exemplu animismul pentru a arata ca in absenta spiritualitatii si a contemplarii, nu
ramane altceva decat nefiinta El considera ca totul este cel care produce partile si nu invers 5a
greci, inteligenta era ceea ce conferea posibilitatea gandirii obiectelor, dar si pe sine insasi, pe cand
viziunea spiritualista confera nousului sarcina de unificare a fiintelor in divinitate Gandirea
plotiniana presupune constientizarea indentitatii proprii cu fiinta universala din care decurge
Individul este in cele din urma unul cu principiul ultim Ceea ce se incearca deci este rezolvarea
raportului intre fiinta individuala si cea universala Plotin este primul care rastoarna balanta grecilor
in care apar doar lucrurile si ideile, el introducand in ecuatie subiectul Brehier arata cum filosofia
plotiniana cere sufletului unificarea mistica in care constiinta individuala dispare
6otivul principal pentru care a fost elaborata filosofia lui Plotin a fost faptul ca acesta a
remarcat subiectivitatea in contemplarea lucrurilor, imposibilitatea de a privi realitatea decat in
raport cu subiectul si de aici nevoia transformarii si redirectionarii rationalismului In final, destinul
sufletului pare a fi cunoasterea rationala a ordinii care se termina la principiul ultim, la +nul,
reintoarcerea in sine care va duce la adevarata libertate
$777 de semne, cu ceva ezitari in sublinierea punctului de vedere al lui Brehier si cel personal, fara
referinte precise, destul de neclara prezentarea structurii cartii- lipsesc datele despre editia
romaneasca