Igiena examen practic

Page 1 / 15

Subiecte LP Igiena Mediului

1. Aeromicroflora- microorganisme ce contamineaza aerul

Atmosfera, desi dispune de o micoflora proprie, care sa creasca si sa se dezvolte in aer, contine
permament microorganisme. Doua grupe de microorganisme :
- flora din natura rol in procese biologice (fermentatii, biodegradare)
- flora de origine animala sau umana (saprofite, conditionat patogene, patogene)

Din punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi.
1. Virusuri : contamineaza celulele vii; se transmit agentii etiologici ai gripei, racelilor
comune, rujeolei, varicelei, variolei. In 1980 s-a contactat hep. B de catre 2 cercetatori
expusi la o concentratie ridicata de aerosoli contaminanti, in urma unui accident de
laborator.
2. Bacterii atasate de aerosoli lichizi si pe particule de praf organic;Boli bacteriene cu
transmitere aerogena : legioneloza, tuberculoza, antraxul, bruceloza.
3. Paraziti cea mai mare parte sunt saprofiti, cei conditionat patogeni produc boala la om
cand apararea imunitara este compromisa (boli, medicatie etc.). Ex. Pneumocystis
carinii, Acanthamoeba.
4. Fungii produc spori intr-o anumita etapa a ciclului lor de viata. Pe langa spori, miceliile
si compusii organici eliberati de fungi, sunt daunatori sanatatii. Ex. Cladosporidium,
Aspergilius, Penicilium etc.

Conditii necesare pentru dezvoltarea microorganismelor:
- Prezenta suportului nutritiv materiale din lemn, carton, hartie, piele, produse adezive,
materiale textile sau plastice etc.
- Aport de oxigen
- Temperatura si umiditate (igrasia sau condensul)
- Absenta oricarui element toxic.

Efectele mediului asupra sanatatii:
a. Simptome iritative nespecifice oculare si respiratorii
b. Bolile copilariei rujeola, varicela etc.
c. Infectii respiratorii virusuri, bacterii
- legioneloza Legionella pneumophila rezervorul este apa stagnanta,
nedezinfectata, de la nivelul instalatiilor de aer conditionat sau din instalatiile sanitare, precum si
infectii nosocomiale.

Legionella isi mentine bine viabilitatea in aerosoli daca umiditatea relativa a aerului este
>65%, temperatura mai mare de 18
0
C, iar microorganismul se afla intr-o faza stationara de
dezvoltare.
- Actinomicoza la nivel pulmonar, la nivelul sinusurilor paranazale.
Suprainfecteaza plagile si poate produce chiar infectii uterine in cazul folosirii dispozitivelor
anticonceptionale intrauterine.
- Aspergiloza bronhii, sinusuri paranazale, plagi postoperatorii. Aspergiloza
invaziva este rara la indivizii sanatosi, dar are caracterul unei infectii oportuniste la pacientii cu
transplant de organ, la pacientii cu imunosupresie si la bolnavii HIV.
- Alergii respiratorii si oculare. Sunt vegetali (polenuri, fungi, bumbac, ricin, ierburi,
resturi domestice), animali si sintetici (coloranti, medicamente, cosmetice, detergenti).

Igiena examen practic
Page 2 / 15

- Pneumonia de hipersensibilizare (alveolita alergica) data de fungi si de actinomicete
termofile, este o reactie alergica mediata celular care determina cresterea numarului de
Ly la nivel bronho-alveolar si leziuni tisulare pulmonare. Este asociata frecvent cu
expunerea profesionala plamanul fermierului, lucratorii din sere, fabrici de cherestea
etc. Simptomatologie: febra, frisoane, dispnee, Rx> - zone cu densitate crescuta
pneumonie.



2. Determinarea contaminarii microbiene a aerului si suprefetelor

Numarul total de germeni - reprezinta totalitatea coloniilor microbiene care se dezvolta la
temperatura de 37
0
C (flora mezofila) pe mediu solid (geloza simpla 2%). Acest indicator permite
aprecierea prezentei si densitatii microorganismelor de provenienta umana si animala.
- exista un numar de germeni psirofili care se dezvolta la acesta temperatura, de aceea se
realizeaza o incubare diferentiata si paralela a placilor la 22
0
si 37
0
C.

Streptococii cei -hemolitici au habitat nazo-faringian, prezenta lor in aer semnifica existenta
unei contaminari a aerului de catre persoane bolnave sau de catre purtatori sanatosi.
- mediu de cultura : geloza sange 5-7%

Stafilococii prezenta lor indica o contaminare de origine umana
- mediu de cultura : geloza sange

Coliformii germeni de origine intestinala, prezenta lor in aer indica un grad ridicat de
insalubrizare a incaperii.
- izolarea se face pe geloza sange, iar confirmarea se face prin trecerea pe medii speciale
(Levine )


Incarcarea microbiana a suprafetelor de orice fel (pereti, plafon, paviment, mobilier, lenjerie,
maini, tegumente in general, echipament de protectie etc.) poate traduce un potential
epidemiologic ridicat si este dovada unor conditii deficitare de curatenie in incaperea respectiva.

Controlul suprafetelor se face prin indicatori igienico-sanitari : Nr. Total de germeni/cm
2
de
suprafata, prezenta E. Coli, prezenta B. Proteus, prezenta streptococului -hemolitic, prezenta
staficlocucului patogen etc.

Norme sanitare: -> Numarul de germeni admis in spitale
I = laborator de solutii perfuzabile, depozit de materiale sterile, salon de prematuri
II = Sali de operatii, Sali de nastere, saloane nou-nascuti
III = saloane de copii sub 1 an, Sali de alaptare, saloane ATI

Nu se admite prezenta in spatiile de spitalizare a florei patogene.Suprafetele pot avea pana la 2
germeni/cm
2
, cu lipsa stafilococului patogen si a E. Coli enteropatogen.

Mainile personalului sanitar 40 germeni/suprafata unei maini, medicii chirurgi 15
germeni/mana.



Igiena examen practic
Page 3 / 15

3. Flora microbiana din apa

Flora microbiana din apa poate fi clasificata in :
- flora naturala proprie apei - se dezvolta la temperaturi de pana la 22
0
C (psihrofila)
35-45
0
C si este saprofita, conditionat patogena si patogena.
- flora microbiana de impurificare (de natura umana sau animala)

Poluntii biologici sunt : bacterii, virusuri, protozoare, helminti, fungi. Datorita diluarii mari,
teoretic, dupa contaminarea surselor, se transmit hidric in special agentii care au putere
infectanta mare si rezistenta crescuta in afara organismului. Persistenta in apa : unele sunt
capabile sa persiste in apa, dar in general nu se multiplica

Cai de patrundere : orala-digestiva, cutaneo-mucoasa, respiratorie si parenterala (hemodializa)
Receptivitate : generala si crescuta pentru bacterii, paraziti si mai scazuta pentru
virusuri.Manifestare : caracter epidemic, endemic, sporadic.

EPIDEMIA HIDRICA

Aparitia brusca a unui numar mare de imbolnaviri dupa consumul de apa Suprapunere
topografica a zonei din care provine cazuistica cu cea a ariei de distributie a apei
- Receptivitate generala
- Lipsa sezonalitatii
- Scaderea spectaculoasa a cazurilor de boala dupa instituirea masurilor de profilaxie

1. Bacterii
Doza minima infectanta difera : moderata la Shigella si Campylobacter si mare la Salmonella,
coli, v. holeric.Au, in general, o resistenta scazuta la dezinfectant
- Holera : vibrionul holerice ce produce epidemii hidrice extrem de grave, in Romania s-au
raportat 3 izbucniri (1991,1992,1993)
- Febra tifoida : Salmonella typhi, majoritatea epidemiilor au aparut datorita insuficientei
dezinfectii practicata la aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii
contaminata.
- Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in apa indica o poluare fecala umana recenta,
afectiunea fiind extrem de severa.
- Campylobacteriozele : Campylobacter jejuni, una din cele mai importante cauze de
gastroenterita la nivel mondial.
- Escherichia coli specii patogene (enterohemoragic, enterotoxigen, enteropatogen,
enteroinvaziv), sensibila la clor.
- Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree.
- Leptospiroza : specii patogene, de la sobolanul de camp, pisici, caini.
- Bacilul Koch la peroanele ce au consumat apa din jurul spitalelor de pneumoftiziologie.
2. Virusuri
Greutatea in demonstrarea transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in faptul ca :
numeroase infectii evolueaza inaparent sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice
numeroase sau mai multe virusuri dau o simptomatologie asemanatoare.
- Enterovirusuri : coxsackie, echo, poliovirus etc.; cei mai susceptibili sunt copii sub 5 ani;
rezista la clor si UV
- Gastroenteritele virale : rotavirusuri, adenovirusuri enterice, calicivirusurile (virusurile
Norwolk si tip Norwolk); li se atribuie 50% din gastroenteritele non-bacteriene.
- Hepatita virala A si E, izvorul este exclusiv uman, sensibilitate la clor si UV. Virusul E da
o letalitate crescuta la gravide, de pana la 25%.
Igiena examen practic
Page 4 / 15

3. Paraziti
- Giardia intestinalis factorii responsabili sunt conditiile sanitare precare si calitatea
necorespunzatoare a apei.
- Amibiaza in trecut responsabila de o serie de izbucniri hidrice.
- Cryptosporidium au existat mari epidemii de cryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia.
- Schistostoma helminti pentru care apa joaca un rol activ in evolutia lor in forma
infestanta
- Ascaris lumbricoides afecteaza in special copii


4. Metode de analiza curenta a apei potabile
Analiza bacteriologica a apei se poate realize prin 3 metode:
a. Metode de analiza curenta
b. Metode de analiza complementara
c. Metode de analiza speciala


Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 37
0
C (NTG) pe geloza sange
2%. Este un indicator cantitativ de contaminare globala.
Principiu : insamantarea apei pe medii de cultura solide, incubarea la termostat 37
0
C un
interval de timp determinat si numararea coloniilor dezvoltate, considerand ca fiecare colonie se
dezvolta din cel putin un germene.

Determinarea numarului de germeni coliformi totali : indicatori de poluare cu flora intestinala.
Metoda colimetriei:
- test de prezumptie insamantarea unor volume determinate de apa in flacoane si eprubete
cu medii de cultura lichide pe baza de lactoza, incubarea ulterioara (48 h la 37
0
C si
urmarirea acelorain care s-a produs fermentarea lactozei cu producere de gaz.
- testul de confirmare : este necesar deoarece si alte specii de microorganisme din apa
fermenteaza lactoza cu producere de gaz. Din fiecare flacon cu gaz se insamanteaza medii de
cultura solide, se incubeaza la 37
0
C 24 h si se urmareste aparitia coloniilor caracteristice.

Determinarea numarului probabil de coliformi fecali :din tuburile pozitive la testul de
prezumptie se trece ansa in tuburi ce contin mediu McConkey lichid se incubeaza 24 h la
44,5
0
C. Virarea mediului in galben+gaz=prezenta coliformilor fecali.

Determinarea numarului de streptococi fecali se insamanteaza pe pe mediu lichid
(bulion+azida de Na) se incubeaza la 37
0
C 24 h.
+ = aparitia unui sediment de culoare alba, cand agiti eprubeta nu se dizolva.
Confirmarea insamantare din sediment pe mediu de cultura colorat cu brom-crezol-pur, se
incubeaza 48 h la 44
0
C, +=vireaza culoarea mediului in galben cu sediment pe fundul eprubetei.









Igiena examen practic
Page 5 / 15

5. Analize complementare si speciale ale apei potabile.

Analizele complementare utilizeaza atunci cand probele de apa necesita determinari
suplimentare : alegeri de noi surse de apa, prezenta in apa a unui mare de germeni, epidemii
hidrice
- Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 22
0
C similar cu
determinarea NTG.
- Determinarea bacteriilor sulfitoreducatoare Clostridium perfringens, reduce sulfitul de
sodiu in mediul de cultura
- Determinarea numarului probabil de bacteriofagi antitifici Vi si anticoli
Analizele speciale
- Urmaresc evidentierea prezentei anumitor agenti patogeni in apa
- Determinarea Salmonella, Shigella, E. coli enteropatogen, bacteriofagi enterici si anumite
enterovirusuri.

Norme:
Apa robinet dezinfectata:
NTG = <20 germ/10cmc
CT, CF, SP = 0/100 cmc
Apa robinet nedezinfectata :
NTG = <100germ/1cmc
CT = 3germ/100cmc
CF, SP = 0
Apa sursa locala nedezinfectata:
NTG = <300germ/1cmc
CT = 10 germ/100cmc
CF, SP = 2 germ/100cmc


POLUAREA AERULUI introducere pentru subiectele urmatoare

Este emisia in aer a unor substante periculoase pentru sanatate la un nivel care
depaseste capacitatea naturala de tamponare a atmosferei, posibilitatea precipitatiilor de
a le depozita sau a vantului si a miscarilor aerului de a le dilua.
Substantele existente in aer, prin natura, concentratia sau tipul de actiune, afecteaza
sanatatea , genereaza disconfort si/sau altereaza mediul.
Clasificare
1. Poluanti iritanti : gaze iritante (SO2, NO2, Cl2, NH3, subst oxidante), suspensii, Cl, Fl,
Cr trivalent etc.
2. Poluanti axfixianti: CO, CO2, H2S, acid cianhidric, cianuri etc.
3. Poluanti toxici : Pb, Cd, Hg, Mn, pesticide organoclorurate, organofosforice, nitrati,
fluor etc.
4. Poluanti alergizanti : polen, fungi, praf de casa etc.
5. Poluanti cancerigeni :
- organici : hidrocarburi policiclice aromatice, benzen, benzo-a-piren, amine aromatice, clorura
de vinil, naftalina etc.
- anorganici : azbest, As, Cr hexavalent, Ni etc.
6. Poluanti fibrozanti : hidroxidul de siliciu, azbest, beriliu etc.

Igiena examen practic
Page 6 / 15

Mediul inconjurator reprezinta totalitatea factorilor din afara organismului uman, prezenti la un
moment dat si care actioneaza asupra omului si activitatii sale.
Clasificare (n functie de origine) :
- naturali : aer, apa, alimente, sol
- artificiali : imbracaminte, locuinte, asezari umane etc.



6. Monoxidul de carbon-determinarea nivelului de poluare
Surse de poluare cu CO
1. Exterioare
- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe autostrazi
- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe artere, altele decat autostrazi
- arderea combustibililor fosili
- procese industriale
- degradarea reziduurilor solide
- alte surse

2. Interioare
- surse profesionale
- sobe cu carbune/lemn
- sobe cu gaz
- masini de gatit cu gaz
- boilere altele decat electrice
- fumatul



CO este absorbit prin plaman. El se combina cu hemoglobina formand carboxihemoglobina, c%
acesteia depinde de c% anterioara de hemoglobina, durata expunerii, rata ventilatiei pulmonare.
Hemoglobina are o afinitate de 240> pt. CO decat pt O
2
.
- Mioglobina
- Citocromi
- Metaloenzime

Actiune directa (efect patogen in functie de natura, concentratia si timpul de actiune) : efecte
acute, cronice, tardive.
Actiune indirecta (efect daunator asupra mediului)

Grupe populationale de risc :bolnavii cu afect. coronariene si respiratorii, fetus, copii mici,
batrani, persoane cu anomalii ale hemoglobinei. Efecte
1. Efecte acute (depind de nivelul conc. carboxihemoglobinei) : intoxicatia cu CO
- 10-30% - simpt. neurologice ( cefalee, vertij, adinamie, greata, confuzie, tulb. de vedere,
dezorientare temporo-spatiala)
- 30-50% - dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa.
- >50% - convulsii, coma, stop cardio-respirator.
Complicatii : deces imediat, afect. functiei miocardice, hTA, aritmie, edem pulmonar.

Ef. Insidios : intarziere n dezvoltarea neuropsihica, consecinte neurologice si comportamentale
la copii.n timpul sarcinii : moarte fat, tulb dezvoltare , aparitia de leziuni cerebrale datorita
anoxiei.
Igiena examen practic
Page 7 / 15

2. Efecte cronice
A. Efecte cardio-vasculare :
- scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi (aport scazut de O
2
) -5%
- persoane cu af. cardio-vasculare : agravarea simptomatologiei specifice, ischemie
miocardica, aritmie de effort, moarte subita.
B. Efecte cerebro-vasculare si de influentare a comportamentului :
- <5% nu exista efecte la persoane tinere si sanatoase
- hipoxie cerebrala
- afectarea manif. ce necesita atentie sustinuta : coordonarea ochi-mana, starea vigila,
performanta continua, concentrarea.
C. Efecte asupra fatului (CO trece bariera feto-placentara) : greutate mica la nastere,
cardiomegalie, intarziere n dezvoltare, afect. fct. cognitiva).

Determinarea nivelului de CO se poate face prin :
- determinarea nivelului de carboxihemoglobina din sange (direct sau indirect)
- masurarea nivelului CO n aer

Determinarea CO
- aerul se recolteaza n volum fix, nu se aspira
Metode :
1. colorimetrica (cea mai clasica si precisa) cu clorura de paladiu.
2. spectroflorimetrie cu infrarosii
3. reactie cu pentoxid de iod
4. gazcromatografie
1. Metoda colorimetrica :
Principiul metodei : CO reduce clorura de paladiu la paladiu metalic proportional cu concentratia
lui, iar paladiul metalic obtinut reactioneaza cu reactivul Folin-Ciocalteu, care da o coloratie de la
galben-verde la albastru, in functie de concentratia paladiului, respectiv a CO din proba de aer.

Reactivi: - solutie etalon pentru CO (1 ml = 30 g CO)
- clorura de paladiu
- reactiv Folin Ciocalteu
Conc. Maxima momentana = 6 mg CO/mc
Conc. Medie/24 ore = 20mg CO/mc

2. CarboxiHb din sange
Principiu : CO eliberat din COHb cu ajutorul unui hemolizant si a fericianurii reduce clorura de
paladiu la paladiu metalic. Excesul de clorura de paladiu se determina colorimetric cu iodura de
potasiu prin formarea unui complex colorat in rosu.

Reactivi : - solutie de clorura de paladiu
- hemolizant-fericianura
- iodura de potasiu
Se masoara extinctia la spectofotometru, paralel se face o proba martor (numai reactivi, fara
sange).
Calcul
mg PdCl
2
redus= (M-P)/M
M extinctia probei martor
P - extinctia probei de sange
Calculul cantitatii de COHb se face pe baza unei corespondente :
1 mg PdCl
2
= 0,0941 g COHb
Igiena examen practic
Page 8 / 15

g COHb/100 ml sange = A*0,0941*100
A=cantitatea de PdCl
2
(in mg) care a fost redusa de CO dintr-un ml de sange

3. Determinarea CO in aerul expirat
Principiu : COHb se estimeaza indirect prin determinarea CO din aerul alveolar wexpirat,
datorita diferentei de presiune care guverneaza schimburile gazoase pulmonare, gazul fiind
retinut si colorand un filtru granulat prin care se aspira aerul expirat.

7. Determinari ale expunerii la Pb
Surse de Pb:
- Profesionale: instalatori, mineri din minele de Pb, tipografi, vopsitori, constructori de
nave, mecanici auto, muncitori in industrii de otel, in constructii, pompe de benzina, etc.
- Surse din mediu : vopsele contaminate cu Pb, sol/praf contaminat cu Pb, instalatii
sanitare, vase de ceramica, benzina cu Pb.
- Hobby-uri : pictura, reparatii de aparate lectronice, realizarea de vitralii, olarit,
redecorarea locuintelor, etc.
- Uzul unor substante : cosmetice, aditivi pt. benzina, medicamente (remedii populare)
- Bauturi contaminate cu Pb
- Alimente cu continut mare de Pb
- Apa datorita contaminarii in reteaua de distributie

Ajunge in organism prin inhalare de aerosoli sau prin absorbtie in tractul digestiv.
a. Pb inhalat este absorbit complet la nivel distal.
b. Pb ingerat 10-15% este absorbit, femei gravide si copii pana la 50%; cretse absorbtia
in caz de deficit de Fe/Ca.

In sange 99% asociat cu eritrocitele, 1% in plasma de unde ajunge la tesuturi, eliminarea se
face pe cale urinara sau prin clearence biliar.

Tesuturi moi : rinichi, ficat, maduva osoasa, creier

Tesuturi dure : oase, dinti (99% la adult si 73% la copil)
Pb din os are doua componente :
- labila se face schimb de Pb cu intregul organism
- inerta extrem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea organismului este
scazuta.
Pb din osul spongios se pune in libertate mai usor decat din osul compact

Pb trece bariera fetoplacentara (in sangele fetal se afla 85-90% din Pb din sangele matern).
Timp de injumatatire :
- Pb din sange 36 zile
- Pb din os 27 ani
- Pb din tesuturi moi 40 zile








Igiena examen practic
Page 9 / 15

Efecte pe SNC la copil:Sunt cei mai sensibili Ef. Neurologice pana la encefalopatie saturnica
Efectele neurologice sunt irevocabile
- dezvoltare neuropsihica deficitara, intelect la limita, deficit de atentie, de memorie, tulburari
de comportament etc.
- scade acuitatea auditiva
- SNC - efectele pot fi motorii si cognitive (discrete modificari comportamentale,
fatigabilitate)
- SNP neuropatie periferica (astenie la nivelul extensorilor), paralizie nerv radial
- La nivele joase este afectata velocitatea conducerii nervoase

Efecte pe aparatul renal
1. Nefropatie afectarea se produce la nivelul tubului proximal (aminoacidurie, glicozurie,
hiperfosfaturie)
2. HTA de cauza renala
3. Guta prin hiperuricemie indusa de Pb datorita tulburarii metabolismului purinelor

Aparat CV si digestive
1. HTA controversata
2. Efecte asupra functiei mecanice si electrice a inimii
3. Colica saturnica, constipatie, greata, anorexie, pierdere in greutate.
4. Ficat efecte supra biosintezei hemului, metabolismului unor substante chimice.

Altele
1. Reproducere : pierdere sarcina, moarte fact, dezvoltarea deficitara a fatului, nasteri
prematurae, azoospermie, motilitate redusa a spermatozoizilor.
2. Gl. Tiroida depresia functiei tiroidiene.
3. Sist. Imun : supresie a nivelurilor secretoare de Ig A, afectarea functiei Ly T.
4. Asupra biointezei hemului : Pb are o afinitate mai mare pt. Hb fetala. Influenteaza activ.
unor enzime :
5 aminolevulinat dehidraza (aceasta scade si consecutiv creste acidul aminolevulinic)
5 aminolevulinat sintetaza
coproporfirinogen oxidaza (este inhibata si creste excretia coproporfirinelor)
ferochelataza

1. Inhiba biosinteza hemului anemia (deficit de Fe/prin afect. sintezei de globina)
2. Creste rata de distrugere a eritrocitelor-anemie de tip hemolitic
3. Asupra vitaminei D prin influentarea nivelului sangvin al 25-hidroxivitamina D.
4. Influenteaza nivelele sangvine ale Ca, Mg, P, parathormon etc. (aport crescut de
Ca/absorbtie scazuta de Pb)

Biomarkeri de expunere :
- ALA din urina
- vitamina D
- Pb din urina
- Pb din sange

Biomarkeri de efect :
- ALAD din sange
- ALA din urina
- zincprotoporfirina
- coproporfirina din urina
Igiena examen practic
Page 10 / 15


Pb din sange expunere recenta
Pb din dinti expunere de lunga durata
Pb din os incepe sa se acumuleze in perioada fetala
Pb din urina se poate evalua efectul chelatorilor de Pb
Pb din par indicator de expunere
Plumbemia
Plumburia
Acidul deltaaminolevulinic urinar
Coproporfirinele urinare
Porfirinele libere eritrocitare
Deltaminolevulinat dehidraza

Metoda colorimetrica
Principiu : Pb reactioneaza cu ditizona formand un compus colorat (in mediu puternic alcalin),
extractibil cu cloroform
Reactivi :
- acid azotic concentrat
- cloroform
- ditizona
- sol. tampon
- sol de spalare
- sol etalon 1 ml = 5 g Pb


8. Determinare suspensii din aer

Poluanti iritanti
A. GAZE IRITANTE : SO
2
, NO
2
, Cl
2
, NH
3
, sust. oxidante etc.).
B. SUSPENSII

La conc. ridicate intoxicatii acute cu lezarea mucoasei oculare si a cailor respiratorii sau a
membranei alveolo-capilare.

La conc. moderate suprasolicitarea mecanismelor de clearance pulmonar (afectarea
aparatului muco-ciliar de la nivelul cailor respiratorii initial hipersecretie de mucus, apoi
hipertrofia glandelor mucioase si a celulelor caliciforme +reducerea motilitatii cililor vibratili) si
afectarea macrofagelor alveolare.


Surse :fumat, arderea combustibililor fosili, circulatia autovehiculelor, industrie, eroziune
naturala a solului

Grupe populationale cu risc: copiii, batranii, cu afect. cardio-vasculare, pulmonare (bonsita cr.,
emfizem, astm bronsic, BPOC)






Igiena examen practic
Page 11 / 15

Clasificare
1. cu diametrul > 10 m sedimentabile, sunt retinuti in caile respiratorii superioare.
2. cu diametrul intre 10 si 0,1 m sedimenteaza in aer imobil cu viteza uniform accelerata si
difuzeaza putin in aer mobil, patrund pana la alveola pulmonara, se retin in proportie
mare in tot ap. resp..
3. cu dimensiuni intre 0,1-0, 001 m, nu sedimenteaza in aer imobil, pot patrunde pana la
alveola dar sunt eliminate in aerul expirat.

Efecte :
- cresterea morbiditatii (creste prevalenta tusei, wheezing-ului, expectoratiei, bronsitei cronice,
emfizemului, BPOC, astmului bronsic mai ales cand expunerea este combinata -+ozon si ion
sulfat)
- cresterea mortalitatii (prin boli respiratorii, cardio-vasculare).

Principiu: separarea lor din aer prin met. sedimentarii sau aspiratiei si det. prin metoda
gavimetrica, conimetrica, reflectometrica.
1. Sedimentare : antrenare cu un jet de apa intr-o capsula, evaporarea apei pe o baie
incalzita, se cantareste din nou capsula si din diferenta =cant. Pulberi sedimentabile.
Norma 17 g/m
2
/luna
2. Aspiratie : pompa aspiratoare, gazometru si un aparat pt. retinerea pulberilor (filtru
uscat sau vas cu lichid special construit).

Determinare pulberi recoltate prin aspiratie : se cantareste hartia de filtru inainte si dupa
recoltare.
Norma CMM(30 min) = 0,5 mg/mc
- Cmedie(24 ore)= 0,15 mg/mc



9. Determinarea SO2

Surse : arderea combustibililor fosili, industrie, combustii casnice, fumat, transporturi
Participa la acidifierea aerului formand H
2
SO
4
ploi acide ( cu ajutorul ionului sulfat si NO
2
)
Efecte : > 8 ppm apar modificari la nivel respirator.
- efect principal bronhoconstrictia (scaderea calibrului cailor respiratorii cu o crestere a
rezistentei la flux). Acest fenomen este dependent de doza, apare la 10 min. de la expunere.
- la astmatici primele manifestari apar la 0,5 ppm
- Ionul sulfat intra in structura particulelor foarte fine, participa la acidifierea aerului.
- Datorita dimensiunilor foarte mici aceste particule pot patrunde in ramificatiile distale ale
tractului respirator si la niveleul alveolelor.

Grupe de risc :
- copiii
- astmatici, bolnavi cu bronsita cronica, emfizem pulmonar.






Igiena examen practic
Page 12 / 15

Principiu : SO
2
+ tetraclormercuratul de Na (TClHgNa) diclorsulfitomercurul care +
pararozanilina si aldehida formica complex colorat in rosu-violet.
Reactivi :
- sol etalon ( 1 mg-10 g SO
2
)
- sol absorbanta
- sol de pararozanilina
- sol de formaldehida

Recoltare : aerul se aspira printr-un vas absorbitor in care se afla 10 ml sol absorbanta.
Mod de lucru : continutul este trecut intr-un tub colorimetric, intensitatea coloratiei se compara
cu cea a etaloanelor (scara colorimetrica).
Se poate citi si la spectofotometru la lungimea de unda de 552 nm.
CMA momentana =0,75mg/mc
Conc. Medie/24 ore = 0,25mg/mc

10. Determinarea NO2

Surse
- NO produs prin combustie
- Surse industrial/ naturale
- Transporturi
- NO
2
secundar prin oxidarea NO sub actiunea razelor solare
- prin combustie la temperatura ridicata

Efecte pe ap. Respirator la om sanatos:
- >1,5 ppm creste reactivitatea cailor respiratorii, creste rezistenta la flux in caile respiratorii

Efecte asupra astmaticilor :
- 0,1 ppm timp de 60 sec- fara modif.
- 0,3 ppm 30 sec usoara scadere a vol. fortat resp. pe sec si a FVC
- 4 ppm 75 sec modificari ale functiei pulmonare.

Efecte asupra bolnavilor cu BPOC :
- 0,3 ppm- scaderea FEV
1
, FVC.
- Datorita lipsei rezervei pulmonare se ajunge la alterari mici ale functionalitatii resp. pana la
efecte serioase asupra sanatatii.

Efectele expunerii la conc. mari :
- exp. timp de 1 ora/m.m. la 1,5 ppm simptome acute respiratorii.
- 25-100 ppm pot apare bronsita cr., bronhopneumonie, sdr. bronsiolitic.
- >200 ppm hipoxie obstructie tranzitorie a cailor respiratorii deces

Populatia cu risc :
- persoane cu afectiuni respiratorii preexistente
- copii intre 5-12 ani
- batrani
- astmatici
- persoane cu emfizem, bronsita


Igiena examen practic
Page 13 / 15

Principiu : NO
2
+ ac. Sulfanilic in mediu slab acid si in prezenta N-1- naftiletilendiaminei
compus azoic de culoare roz-rosie, funct de conc. NO
2
.
Reactivi :
- sol. absorbanta (acid sulfanilic si N-1- NEA)
- sol etalon 1ml = 5 g NO
2.

- microabsorbitoare, dispozitive de aspiratie, debitmetre.
CMA = 0,3 mg/mc/24 h
= 0,1 mg/mc/30 min.


11. Conditii organoleptice de potabilitate a apei

Gust : dat de concentratia substantelor organice si minerale :
- gust fad datorita scaderii concentratiei de O
2

- gust salciu exces de Ca
- gust metalic exces saruri de Fe
- gust amar exces saruri de Mn
- gust sarat exces de cloruri
- gust acrisor-intepator- exces CO
2

- gust respingator, gretos H
2
S
- gust usor sarat prezenta urinei
- gust dulceag prezenta fecalelor
Miros :
- de ou stricat degajare de H
2
S
- de NH
3
datorita descompunerii substantelor de tip proteic
- de Cl dezinfectia este facuta cu cantitate de Cl in exces


12. Conditii fizice de potabilitate ale apei

Temperatura - influenteaza compozitia chimica si biologica a apei, viabilitatea germenilor (temp.
crescuta viabilitate >), eficienta dezinfectiei (temp. scazuta eficienta <).
- 7 15
0
C
Ph influenteaza viabilitatea germenilor (pH alcalin viabilitate >), eficienta dezinfectiei (pH
acid eficienta >).
- 6,5 7,4

Turbiditatea prezenta substantelor insolubile (prezente in mod normal argila, mal, plancton
etc- sau in urma proceselor de poluare).
- scara artificiala de SiO
3
(5 grade).
Culoarea data de substantele solubile in apa
- scara de platino-cobalt (15 grade).

Radioactivitatea data de prezenta in mod normal a unor radionuclizi existenti in scoarta
terestra.





Igiena examen practic
Page 14 / 15

13. Conditii chimice de potabilitate ale apei

Substante cu actiune nociva : provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita maxima
admisa foarte exacta (nitrati = 50 mg/dmc, pesticide = 0,5 g/dmc, F = 1,2 mg/dmc, Pb = 0,05
mg/dmc, cianuri = 0,05 mg/dmc).

Substante indezirabile : nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa modifica
caracterele organoleptice (Ca, Fe, Mn, Oxigen etc.)

Concentratia substantelor organice in apa indicator global de poluare; provin din sol (natural)
sau prin poluare.

Determinare oxidarea substantelor organice cu permanganat de K in mediu acid la cald.
1. Amoniacul rezulta din substantele organice de tip proteic intr-o prima etapa (de la
cateva ore la cateva zile), are valoare unei poluari recente.
Determinare amoniacul din apa sau ionii de amoniu formeaza cu reactivul Nessler un
complex colorat in galben a carui intensitate este proportionala cu concentratia amoniacului.
2. Nitritii rezulta din amoniac in a doua etapa de descompunere, de la cateva zile la
cateva saptamani, au o valoare de poluare mai veche.
Determinare nitritii din apa formeaza un complex azoic de culoare rosie prin diazotare cu acid
sulfanilic si cuplarea cu alfa-naftilamina.
Intoxicatia cu nitrati
Surse: - soluri bogate in saruri de azot
- poluarea apei

Efecte :
- + Hb = metHb (deficit de oxigen): 10-20% - fenomene de tip hipoxic; >20% - cianoza initial
periorala, dispnee, tahicardie, poliglobulie; >40% - hipoxie cerebrala pierderea starii de
constienta; >60% - exitus.
Apare frecvent la copii < 1 an care sunt alimentati artificial.
- + amine primare sau secundare (din descompunerea proteinelor) = nitrosamine
(cancerigene)

Intoxicatia cu pesticide:
surse : - din sol (utilizate in agricultura)
- deversare in apa
Efecte :
- organo-fosforice ( foarte toxice dar se degradeaza rapid) : cefalee, varsaturi, transpiratie,
salivare, lacrimare, contractii musculare, abolirea reflexelor, lipotimie, deces.
- organo-clorurate (mai putin toxice dar cu remanenta mai mare) : gonadotoxice, hepatoxice,
neurotoxice, neurotoxice, embriotoxice, cancerigene si cocancerigene.

Iod distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa < 5g/dmc.
Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori > = carenta relativa de iod : alimente ce contin
substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii, napi), elemente minerale in exces (Ca scade
abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea hormonului tiroidian), aport alimentar
dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea hormonului tiroidian)




Igiena examen practic
Page 15 / 15

Fluor :
- cariopreventiv - +/hidroxiapatita = fluoroapatita.
- concentratii crescute in apa fluoroza endemica :
- > 1,5 -2mg/dmc : fluoroza dentara (pete pe suprafata lor, creste friabilitatea)
- > 5mg/dmc : osteofluoroza asimptomatica (osteoscleroza cu cresterea opacitatii fata de
razele Rx).
- > 20 mg/dmc : osteofloroza anchilozanta
Ca : scade aritmii, modificari EKG
Co : cardiopatia bautorilor de bere
Cd : HTA prin influentarea mecanismului colesterolului.