Familia umana

Daca ar f sa facem o incursiune n istoria umanitatii, deja ne e cunoscut ca ea a nceput

prin creatia divina a primului om - Adam. Bucuria mpartasirii iubirii s-a concretizat prin
aparitia Evei, iar mplinirea deplina a ei prin venirea n lumea fzica a copiilor lor. Asa a
nceput marea aventura a vietii umane, iar ea s-a perpetuat secole si milenii de-a rndul.
Uneori nvinatori, alteori asupriti, ucisi de molime si epidemii sau sacrifcati pentru
libertate, dominati de pamnt sau cautnd speranta catre cer, cu totii am contribuit la
transformare, la evolutie. !rice fenomen care a avut loc aici face parte din e"perienta
umana, rezultanta a e"perientei fecarui om care a respirat pe acest #amnt. De-a lunul
timpului, striatul neputintei si al durerii oamenilor au zuduit Universul. #entru ca
niciodata nu am fost sinuri, desi de multe ori am crezut asta si am suferit din cauza
sentimentului amaitor al parasirii si abandonarii. $i ajutoarele au venit. Dumnezeu nu
ne-a creat pentru ca noi sa ne c%inuim, ci ne-a acordat mereu asistenta pentru a iesi din
durere. Dar credinta oamenilor ntr-un Dumnezeu de care trebuie sa te temi si care
pedepseste, a condus la ndepartarea de El, de iubire si de acccesul la nerii $aai. Astfel,
umanitatea a adunat multa suferinta, dar si o boata e"perienta. &ereu au aparut oameni
care au avut rolul de a aduce rezolvari ale necesitatilor fundamentale ale omenirii. Din
unele s-au nascut mituri si leende, asa cum este cea a lui #rometeu, care a adus din 'er
focul pentru a-l darui oamenilor. Au fost oameni care au fost nzestrati cu mult curaj su
credinta, care au indus popoarelor lor dorinta de libertate si s-au sacrifcat pentru ea.
Dumnezeu (nsusi a trezit finte pentru a %ida si calaauzi popoare, pentru a le ajuta sa
restabileasca pacea si independenta, asa cum a fost si cazul )oanei d*Arc.
&ulti dintre noi ne bucuram acum de democratie, de libertati pe care ni se pare fresc sa
le avem. $i asa este. +e bucuram de sticla de plastic, usoara, n care ne transportam apa,
de batul de c%ibrit care aprinde focul, de masina sau trenul care strabate sute de
,ilometri n cteva ore, de cartile pe care le citim, de muzica preferata care provine dintr-
un colt al lumii, sunt multe si nenumarate asemenea lucruri de care ne bucuram. )ar daca
nu am facut-o nca, ar trebui sa o facem. $au macar sa fm recunoscatori tuturor celor
care, de-a lunul sutelor si miilor de ani, au contribuit la mai binele nostru. #entru ca
toate constituie daruri care, cu asistenta divina, au fost oferite omenirii. +e nduioseaza
pna la lacrimi sacrifciul multor oameni, care acum sunt eloiati prin carti, flme sau
opere de arta si-i simtim ca pe fratii nostri. $au privim tablouri ale pictorilor care au avut
darul de a pune n imaini frumusetea lumii si valoarea nespusa a lucrurilor. +e place sa
auzim versuri ale poetilor care au eloiat iubirea sau sa citim opere ale scriitorilor care au
cautat sa re-ecte n idei omul si trairile lui. (i simtim aproape, uneori att de intim prin
marturisirile pe care le fac, nct i putem considera fratii nostri drai. &ultora ne-au
ncntat su-etul, ne-au umplut adolescenta si ne-au desc%is oc%ii catre e"perienta lumii.
Umanitatea, n ansamblul ei, a ajuns la un nivel de maturitate care i permite sa aprecieze
mai mult valorile umane, sa ncurajeze si sa sustina e"primarea lor, n respect reciproc.
Desi au fost mpartite n drepturi si obliatii si le reasim n reulamente interioare, acolo
unde lucram, n lei la nivel comunitar sau statal, n relementari internationale, acestea
nu ne stirbesc libertatea de manifestare, credinta sau actul de creatie. &ai mult, ele sunt
respectate si protejate de aceste lei. .otul depinde de noi.
E drept ca nu peste tot n lume este asa, dar suntem o familie si ne putem ajuta. +u mai
este necesar sa purtam razboaie, sa ntretinem con-icte sau sa ne amestecam n treburile
ce privesc o anumita comunitate. Ajutorul umanitar deja se practica n lumea moderna,
tocmai pentru ca su-etele oamenilor vibreaza la suferintele fratilor lor. #e lna acesta,
ne putem rua pentru ei, iar cu asistenta nerilor, putem sa transmitem iubire, speranta,
credinta si lumina, ct mai multa lumina. .oate acestea i vor ajuta pe fratii nostri sa
treaca cu bine peste ncercarile care le zdruncina viata la un moment dat.
$i sa nu uitam ca suntem cu totii copii ai aceluiasi .ata, care ne iubeste, ne ntelee, ne
accepta asa cum suntem, ne calauzeste pna cnd inimile noastre l vor recunoaste pe
deplin, ca sa ne putem bucura mpreuna ca o mare familie divina.