1.

Viata fericita este cea conforma cu virtutea

Filosof si savant encicloped, Aristotel (n. 384 .Hr. - d. 7 martie 322 .Hr.) a contribit la fndatia
ttror stiintelor, de la lo!ica, filosofie, etica si poetica, pana la psi"olo!ie, economie politica,
politolo!ie, retorica, fi#ica si biolo!ie.
$n spiritl filosofiei sofiste, care a ps pentr prima data problema estentei morale, si Aristotel s-
a aplecat aspra intele!erii esentei virttii, calitate indispensabila, in conceptia sa, pentr ca oml
sa atin!a ideall fericirii. $n lcrarea %&tica 'icoma"ica( (dedicata li 'ic"omas, fil sa),
Aristotel se opreste aspra definirii %fericirii( si aspra felli in care poate fi obtinta. &l
considera fericirea drept binele cel mare, scopl ltim al vie)ii omene*ti.
Ca scop final in intelesul cel mai inalt consideram ceea ce e dorit pentru altceva. Si ceea ce e
voit atat pentru sine, cat si pentru altceva... O asemenea insusire pare sa aiba mai inainte de
toate FERICIREA. Pe ea o vrem intotdeauna pentru sine, niciodata pentru altceva (... Prin
urmare, fericirea se infatisea!a ca ceva perfect si autar", ca fiind scopul din urma al tuturor
actelor noastre. Se iveste intrebarea# fericirea se dobandeste prin invatatura, obisnuita sau prin
altfel de e$ercitiu, sau se imparte omului printr%o interventie divina ori prin intamplare...&
'
Aristotel n intele!e prin fericire o stare psi"olo!ica, ci na determinata de actini concrete ale
omli liber, fara interventia #eilor. $n conceptia sa, fericirea sa edaimonia (!rec+ ,-./0123.,
cv4nt clasic trads ca %fericire() necesit5 n doar trasatri de caracter, ci mai ales actini,
activitate.
(Omul superior este o personalitate, care traind in mi)locul vietii, nu este nici timid, nici
temerar* care este masurat in placeri * care nu este nici incapatanat, nici slab* care este cu
inima desc"isa prieteneste catre lumea ce%l incon)oara, fara sa fie mandru, inaltandu%se pe sine*
care pretuieste valoarea bo+atiei, dar care nici nu%si lea+a sufletul de ea, nici nu o risipeste ca
un usuratic* care se supune de bunavoie le+ilor, dar care in anumite ca!uri concrete, cand ele nu
sunt in acord cu constiinta sa, le completea!a cu toata cuviinta* care nu dispretuieste buna
parere a lumii despre sine, dar nici nu o supraevaluea!a* care nu )ubilea!a in fericire si in
furtunile vietii nu da inapoi&
,
.
$n sfera practica, Aristotel defineste fericirea ca (activitatea sufletului conforma cu virtutea&, iar
virttea (este o dispo!itie "abituala, dobandita in mod voluntar, constand in masura )usta in
raport cu noi, determinata de ratiune, si anume de felul in care o determina posesorul
intelepciunii practice&. &l distin!e doa mari cate!orii de virtti+ cele intelectale (intelepcinea,
inteli!enta, prdenta) si cele etice (cra6l, cmpatarea, pdoarea, in!adinta, marinimia), carora
li se ada!a dreptatea, ea ocpand n loc aparte
3
&a este -acea dispo!itie morala datorita careia
suntem apti de acte drepte si datorita careia le infaptuim efectiv sau dorim sa le infaptuim*
1
7ladtesc, 8"eor!"e si 9ansoi, $on - Filosofia +reaca in te$te alese, ed. :nct, 2;<2, pa!. <24
2
$bidem, pa!. <2=
3
>ss, ?ac@eline (coord) A Istoria filosofiei '. .andirile fondatoare, ed. Bnivers enciclopedic, 2;;;, pa!. 77
acelasi lucru este valabil si in ceea ce priveste nedreptatea, care ne determina sa ne complacem
in a comite efectiv sau a dori sa comitem acte nedrepte-
/
:entr a dobandi virttea si pentr a atin!e, mai apoi, fericirea, Aristotel considera ca este nevoie
de activarea ratinii, considerata forta divina din om. Cml, folosind-se de ratine, isi poate
sbordona toate celelalte patimi, stari sfletesti si dorinte, astfel incat sa a6n!a la intelepcine.
Dai pe scrt, fericirea divina vine din victoria ratinii, dar nmai pentr oml moral, virtos.
Epre deosebire de stoici, Aristotel recnoaste importanta ttror bnrilor eFterne, precm
bo!atia si frmsetea, pentr atin!erea fericirii, insa considera ca fara virtte, oml n poate
a6n!e sa fie fericit+ Cum fericirea este o activitate a sufletului potrivita cu virtutea
desavarsita, noi vom lua virtutea ca obiect al cercetarii noastre, deoarece vom invata a intele+e
mai bine si fericirea&.
4
>ss, ?ac@eline (coord) A Istoria filosofiei '. .andirile fondatoare, ed. Bnivers enciclopedic, 2;;;, pa!. 78