Imuabilitate.

Conceptia lui Aristotel despre suflet

Daca pretuim stiinta, spune Aristotel, atunci pe drept cuvant se cade sa situam cercetarea
despre suflet printre cele mai de seama. Cunoasterea lui pare sa contribuie in mare masura la
aprofundarea adevarului in intregul sau, dar mai ales la cunoasterea naturii, caci sufletul este,
oarecum, principiul vietuitoarelor
1
.
Pentru Aristotel, sufletul reprezinta miezul, esen a fiintei umane. In tratatul sau Despre
suflet, filosoful ofera o explicatie generala cu privire la suflet. Daca trebuie sa rostim o
definitie generala despre orice fel de suflet, urmeaza ca el este realitatea in act primordiala a
unui corp natural, inzestrat cu organe, explica el, pentru ca ulterior sa sugereze o alta definitie:
sufletul este principiul sus-numitelor facultati si se defineste prin acestea: hranire, simtire,
gandire, miscare.
El credea despre suflet ca este actul prim al corpului natural dotat cu organe. (... Daca ochiul ar
fi corpul, sufletul este fatul ca el vede. !ederea e scopul lui, el e facut ca sa vada, ceea ce
inseamna ca ochiul este materia vederii, care este forma lui (... "rezenta organelor in corp
arata ca sufletul este manifest in el intr-o forma mai elaborata, iar prezenta tuturor organelor
posibile va cheltui, in mod evident, toate posibilitatile sufletului (...
#
Insa valoarea istorica, indelung validata, a stiintei aristotelice despre suflet rezida in afirmara
unitatii functiilor spirituale si vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire, proprietate a
substantei (corpului care indeplineste trei functii necesare vietii: nutritiva, senzitiva si
rationala
$
. Sensul cuvantului forma la Aristotel este ine conturat, prin autonomia launtrica
in raport cu materia!corp, capacitati active si imuailitate "insusiri invariaile relative la trecerea
potentei in act pe tot segmentul dintre nastere si moarte#
$
.
%rei sunt facultatile sufletului: sufletul ca principiu vital: &ranirea si reproducerea, sufletul ca
principiu senzorial si ca principiu intelectual.
Aristotel este de parere ca, pentru ca un lucru sa aia suflet, este necesar ca el sa fie un corp
organic natural, capail de a functiona in mod real: ... este evident ca sufletul sau anumite parti
ale lui % daca el ar fi natural alcatuit din parti % nu sunt separabile de corp. 'ilosoful spune ca
sufletele nu sunt parti ale fiintelor vii, ci mai degraa multimi de potente, capacitati sau facultati.
(a el, spre deoseire de Decartes, nu se pune prolema unitatii sufletului si a corpului. ... nu
este nevoie sa cercetam daca sufletul si corpul alcatuiesc o unitate, precum nu cercetam daca
1
)uss, *ac+ueline "coord# , &storia filosofiei 1. 'andirile fondatoare, ed. -nivers enciclopedic, .///, pag. 0.1
2
2arnes, *onat&an ! (ristotel, ed. 3umanitas, 0445, pag. 0/6!0/5
3
7icola, 8r , &storia psihologiei, ed. 'undatiei )omania de maine, 2ucuresti, .//9, pag. 14
4
Iidem
1
ceara e una cu chipul imprimat in ea si nici in genere despre materia oricarui lucru, si a cui
materie este).
Aristotel gaseste explicatii une, consistente din punct de vedere iologic, pentru nutritie,
reproducere, perceptie, dorinta si miscare, insa isi pierde din coerenta atunci cand treuie sa
analizeze facultatea psi&ologica numita gandirea: pentru a putea sa aiba loc, necesita alte
activitati corporale, chiar daca ea nu este in sine o activitate corporala
*
.
Spre deoseire de Platon, Aristotel vede sufletul inclus in corp si ii da acestuia particularitatea de
a fi viu. Daca securea ar avea suflet, spune el, acesta ar fi aptitudinea de a taia, iar perfectiunea ei
proprie "aceea care defineste securea drept secure#, poarta numele de entele&ie. :ai exact,
sufletul este ;entele&ia primar< a unui corp organizat care posed< via a ca poten ialitate.
Aristotel = i propune s< oserve dac< sufletul este diviziil sau indiviziil, dac< orice suflet este
de aceia i specie sau nu, fie om, fie animal, dac< sufletele sunt mai multe, sau numai partile sale.
(a final, a>unge la concluzia ca sufletul contine toate realitatile ca oiecte de simtite sau oiecte
inteligile, el reprezentand instrumentul prin care se poate intelege tot
5
.






Bibliografie
0. 2aumgarten, Alexander , Idei inrauritoare ale lui Aristotel, 3umanitas, ./0.
.. 2lac?urn, Simon ! Dictionar de filosofie, -nivers enciclopedic, 2ucuresti, 0444
1. 2arnes, *onat&an ! Aristotel, 3umanitas, 0445
$. 7icola, 8r , Istoria psi&ologiei, Editura 'undatiei )omania de maine, 2ucuresti, .//9
5
2arnes, *onat&an ! (ristotel, ed. 3umanitas, 0445, pag. 0/9
6
2aumgarten, Alexander , &dei inrauritoare ale lui (ristotel, ed. 3umanitas, ./0., pag.0.1
2
6. )uss, *ac+ueline "coord# , Istoria filosofiei 0. 8andirile fondatoare, editura -nivers
enciclopedic, .///
5. @ladutescu, 8&eorg&e si 2ansoiu, Ion ! 'ilosofia greaca in texte alese, editura Punct, ./0.
3