Articolul nehotarat si articolul hotarat

Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o consoana sau cu unul din
sunetele w si y (semiconsoane):
a book = o carte ; a window = o fereastra ; a year = un an
Articolul nehotarat an se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o vocala sau cu h mut:
an exercise = un exercitiu ; an hour = o ora ; an arm = un brat
In limba engleza, articolul nehotarat este acelasi pentru toate genurile si se foloseste numai la
singular; el se traduce prin un sau o in functie de genul substantivului din limba romana:
a pupil = un elev, o eleva ; a desk = o catedra, un birou ; a boy = un baiat
Spre deosebire de limba romana, articolul nahotarat se foloseste in limba engleza inaintea
numelor predicative desemnand sexul, profesiunea, titlul,calitatea cuiva etc:
!ac" is a bo# Ann is a girl She is a teacher $e is a student
Articolul hotarat in limba engleza este the %l se aseaza intotdeauna inaintea cuvintelor pe care le
determina si are aceeasi forma pentru toate genurile, atat la singular, cat si la plural:
the teacher = profesorul ; the students = studentii ; the girl = fata
Genul substantivelor
In limba engleza sunt trei genuri:
a) substantivele care desemneaza persoane de sex barbatesc si uneori animale sunt de gen
masculin:
father = tata ; dog = caine
b) substantivele care desemneaza persoane de sex femeiesc si uneori animale sunt de gen
feminin:
mother = mama ; cat = pisica
c) substantivele care desemneaza obiecte, notiuni abstracte si animale, cand nu se specifica
sexul, sunt de gen neutru:
chair = scaun ; horse = cal
&nele substantive care pot desemna atat persoane de gen masculin, cat si de gen feminin sunt de
gen comun:
teacher = profesor, profesoara ; student = student, studenta ; pupil = elev, eleva ; friend =
prieten, prietena
Pronumele personal
'ronumele personale in limba engleza sunt:
I = eu ; you = tu, d-ta, dv. ; he = el ; she = ea ; it = el, ea ; we = noi ; you = voi, dv. ; they =
ei, ele
'ronumele I (eu) se scrie intotdeauna cu litera mare, indiferent de locul sau in propozitie He (el)
se foloseste pentru persoane de gen masculin, iar she (ea), pentru persoane de gen feminin; it este
pronumele personal pentru genul neutru, persoana a III(a singular, si inlocuieste restul
substantivelor din limba engleza, adica cele ce denumesc lucruri si animale In mod exceptional,
se foloseste uneori pronumele he sau she pentru unele animale domestice, ca dog, cat.
Spre deosebire de limba romana, in engleza este obligatorie prezenta pronumelui inainte de verb
(intrucat engleza este o limba analitica si nu are desinente deosebite pentru fiecare persoana)
I am a teacher (sunt profesor, profesoara)
you are bo#s (sunteti baieti)
he is a student (e student)
we are )oman (suntem femei)
they are men (sunt barbati)
Pluralul substantivelor
'luralul substantivelor se formeaza in general adaugand terminatia -s la forma singularului:
a boy - boys ; a desk - desks ; a pen - pens ; a cat - cats
Substantivele man si woman fac exceptie de la aceasta regula, avand pluralul neregulat:
a man - men ; a woman - women
Verbul ! "#
Indicativul pre$ent %he Present Indicative&

Forma afirmativa
(*he Affirmative
+orm)
Forma Interogativa
(*he Interrogative
+orm)
Forma negativa
(*he ,egative +orm)
Forma interogativ-negativa
(*he Interrogative(,egative
+orm)
I am = (eu) sunt am I - = sunt (eu) - I am not = (eu) nu sunt am I not - = nu sunt (eu) -
#ou are = (tu) esti are #ou - = esti (tu) -
#ou are not = (tu) nu
esti
are #ou not - = nu esti (tu) -
he is = (el) este is he - = este (el) - he is not = (el) nu este is he not - = nu este (el) -
she is = (ea) este is she - = este (ea) - she is not = (ea) nu este is she not - = nu este (ea) -
it is = (el, ea) este is it - = este (el, ea) -
it is not = (el, ea) nu
este
is it not - = nu este (el, ea) -
)e are = (noi)
suntem
are )e - = suntem (noi)
-
)e are not = (noi) nu
suntem
are )e not - = nu suntem
(noi) -
#ou are = (voi)
sunteti
are #ou - = sunteti
(voi) -
#ou are not = (voi) nu
sunteti
are #ou not - = nu sunteti
(voi) -
the# are = (ei, ele)
sunt
are the# - = sunt (ei,
ele) -
the# are not = (ei, ele)
nu sunt
are the# not = nu sunt (ei) -
In vorbirea curenta, se folosesc adesea forme contrase ale verbelor auxiliare (la afirmativ si la
negativ) +ormele contrase pentru verbul to be se obtin fie prin reducerea primei vocale a
verbului si punerea unui apostrof intre subiect si verb, fie prin contragerea vocalei o din negatia
not si inlocuirea acestei litere prin apostrof:

Afirmativ egativ (. forme posibile)
I/m I/m not 0 (
#ou/re 1ou,/re not 0 #ou aren/t
he/s, she/s, it/s he/s, she/s, it/s not 0 he, she, it isn/t
)e/re )e/re not 0 )e aren/t
#ou/re #ou/re not 0 #ou aren/t
the#/re the# /re not 0 the# aren/t
,ota: 2a cea de(a doua forma a negativului prescurtat negatia not este legata de verb, iar vocala o
cade si se inlocuieste cu apostroful
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HI( si H#(#
his desemneaza un obiect apropiat in spatiu sau timp
%l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin acesta, aceasta, acest sau aceast! in
functie de genul substantivului romanesc pe care il determina:
"his student is good (Acest 0aceast30 student03 este bun03)
his poate fi atat pronume, cat si ad4ectiv demonstrativ
"his exercise is good (ad4ectiv)
"his is a good exercise (pronume)
+orma corespunzatoare plurala pentru this este these = acestia# acestea.
"hese bo#s are pupils (ad4ectiv)
"hese are good boo"s (pronume)
,ota: Ad4ectivul folosit atribut este asezat inaintea substantivului:
a good student, a bad pencil
Ad'ectivul
In limba engleza ad4ectivul este invariabil, avand o singura forma pentru toate genurile si pentru
ambele numere:
a good bo# = un baiat bun ; a good girl = o fata buna ; t)o good bo#s = doi baieti buni ; t)o
good girls = doua fete bune
In limba engleza, ad4ectivele folosite ca atribute, oricate la numar, preceda in general substantivul
pe care il modifica:
a good red pencil ; a bad brown paper
In exemplele: the s"# is blue; the chairs are brownad4ectivele blue si brown sunt folosite ca
nume predicative; ca atare, ele urmeaza substantivele pe care le modifica
Genitivul in limba en)le$a
In engleza contemporana deosebim doua feluri de genitive:
5 6enitivul in *s $"he %ossessive &ase, numit uneori si 'axon (enitive) sau genitivul sintetic,
care se formeaza cu a4utorul apostrofului plus s (*s) adaugat substantivului care indica pe posesor,
atunci cand substantivul este la singular, si al apostrofului fara s, atunci cand substantivul posesor
este la plural (in cazul substantivelor cu pluralul regulat):
the student*s teacher = profesorul studentului ; the students* teacher = profesorul studentilor
insa: the children*s des"s = bancile copiilor
6enitivul in *s este folosit aproape exclusiv cu substantive care desemneaza persoane sau uneori
cu substantive nume de animale:
+ohn*s hair is bro)n
*he pupil*s boo" is on the table
*he dog*s name is Spot
. 6enitivul prepozitional $"he %repositional (enitive) sau genitivul analitic, care poate fi
folosit atat pentru fiinte, cat si pentru lucruri:
*he )alls of the room are )hite
*he chair of the teacher is bro)n
+onstructii cu prepo$itii
In lima engleza, ca regula generala si spre deosebire de limba romana, substantivul se
articuleaza cand este precedat de o epozitie:
*he flo)ers on the table are pin" and blue (+lorile de pe masa sunt roz si albastre)
*he man is in the room (7mul este in camera)
*he teacher/s pen is on the des" (Stiloul profesorului este pe catedra)
Pronumele si ad'ectivele demonstrative HA si H!(#
'ronumele demonstrativ that desemneaza un obiect mai departat in spatiu sau in timp %l are
aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin: acela, aceea, acel, acea, in functie de genul
substantivului romanesc pe care(l determina:
"hat is a student (Acela 0aceea0 este student0a0)
"hat poate fi atat pronume, cat si ad,ectiv demonstrativ:
"hat bo# is a pupil(ad,ectiv) (Acel baiat este elev)
"hat is a )all(pronume) (Acela este un perete)
'luralul lui that este those %l se traduce prin aceia, acelea, acei, acele:
"hose girls are pupils (Acele fete sunt eleve)
"hose are good pupils (Aceiaa 0acelea0 sunt elevi 0eleve0 buni 0bune)
,umeralele cardinale
a) ,umeralele cardinale reprezentand numerele intre 58 si 59 se termina in sufixul -teen:
58 thirteen ; 5: fourteen ; 5; fifteen ; 5< sixteen ; 5= seventeen ; 5> eighteen ; 59 nineteen
b) ,umeralele cardinale reprezentand zecile intre .? si 9? se termina in sufixul -ty:
8? thirty ; :? fourty ; ;? fifty
c) Intre zeci si unitati se pun liniute de unire:
<> sixt#-eight ; .8 t)ent#-three
d) @upa sute, cand acestea sunt urmate de zeci sau unitati, se pune con4unctia and:
5?; one hundred and five ; =8> seven hundred and thirt#(eight ; .5= t)o hundred and
seventeen
e) ,umeralele hundred, thousand si million nu primesc terminatia -s cand sunt precedate de alte
numerale:
8?? three hundred ; ;,??? five thousand (fift# hundred) ; .,???,??? t)o million
,ota: Aceste numerale (inclusiv ten) cand sunt folosite nedeterminat devin substantive si primesc
terminatia -s:
"housands and thousands of #oung people practise sports (Aii si mii de tineri fac sport)
*here are hundreds of old trees in the par" (Sunt sute de copaci batrani in parc)
f) 6rupele de trei cifre reprezentand sute, mii, milioane etc se despart prin virgula:
<,??? six thousand ; 5,???,??? one million
In schimb, zecimalele se despart prin punct:
5; one point five ; >;< eight point fift#(six sau eight point five six ; ?:(:) (ou) point four
g) ,umeralul a (one) billion are sensul de un trilion in Anglia si un miliard in S&A
h) Anii se citesc in grupe de doua cifre:
59<> nineteen sixt#(eight sau nineteen hundred and sixt#(eight
i) ,umerele de telefon se citesc pronuntandu(se fiecare cifra:
5<8>?9 one(six(three(eight(o(ou)(nine
4) ,umeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei case, al unui tramvai, al lectiei etc
si el urmeaza substantivului respectiv:
no5.(number t)elve ; tram ;(tram five ; lesson .(lesson t)o
,umeralele adverbiale
once = o data ; t)ice = de doua ori ; three times = de trei ori ; four times = de patru ori samd
(aso = and so on)
Bele patru operatii aritmetice de baza se numesc :
addition = adunare ; subtraction = scadere ; multiplication = inmultire ; division = impartire
H#-# I( - H#-# A-#
5 here is (forma de singular) si there are (forma de plural) reprezinta o constructie cu intelesul
de se afla, este, se gaseste ( se afla, sunt, se gasesc @e cele mai multe ori there is si there are se
folosesc la inceputul propozitiilor precedand subiectul:
"here is a bag on the )riting(table
"here are not man# mista"es in the dictation
Are there man# chairs in the room-
Is there a long ruler on the table-
. +orma interogativa se obtine prin inversarea celor doi termeni:is there., are there.
8 +orma negativa se construieste prin adaugarea negatiei not dupa verb: there is not, there are
not
,ota: %xpresia there is sau there are nu trebuie confundata cu adverbul there (acolo)
"here is a man there (Se afla un om acolo)
"here are not man# chairs there (,u sunt multe scaune acolo)
Pluralul (ubstantivelor
a) 'luralul substantivelor in limba engleza se formeaza prin adaugarea desin =:=d89h entei -s la
singular:
a student - students ; a teacher -teachers ; a pencil - pencils
Substantivele compuse din doua elemente formeaza in general pluralul prin adaugarea desin
=:=d89h entei -s la forma de singular a ultimului element:
*he test-papers are good (2ucrarile de control sunt bune)
b) 'ronuntarea desinentei -s:
5 @esinenta -s se pronunta C$D dupa substantivele terminate in vocala sau consoane sonore ca
b# d# )# l# m# n# v sau thC/D:
a table - tables ; a pupil - pupils ; a pen - pens ; a chair - chaairs ; a wall - walls ; a flower -
flowers
. @esinenta -s se pronunta CsD dupa substantivele terminate in consoane surde ca 0# 1# p# t sau
thC.D:
a book - books ; a set - sets ; a mistake - mistakes ; a sheett - sheets
8 Substantivele terminate la singular in consoane sibilante (-s, -ss, -se, -2, -$, -sh, -)e, -ch)
formeaza pluralul prin adaugarea desinentei -es pronuntata Ci$D; substantivul primeste astfel o
silaba in plus:
a class - classes ; a box - boxes ; an exercise - exercises ; a brush - brushes ; a page -
pages ; a bus - buses
Verbul ! HAV#
Indicativul pe$ent

Forma afirmativa Forma interogativa Forma negativa Forma interogativ-negativa
I have=(eu) am have I- = am (eu)- I have not = (eu) nu am have I not- = nu am (eu)-
#ou have=(tu) ai have #ou- = ai (tu)- #ou have not = (tu) nu ai have #ou not- = nu ai (tu)-
he,she,it has =
(el,ea) are
has he,she,it- = are
(el,ea)-
he,she,it has not = (el,ea)
nu are
has he,she,it not- = nu are
(el,ea)-
)e have = (noi)
avem
have )e- = avem
(noi)-
)e have not = (noi) nu
avem
have )e not- = nu avem
(noi)-
#ou have = (voi)
aveti
have #ou- = aveti
(voi)-
#ou have not = (voi) nu
aveti
have #ou not- = nu aveti
(voi)-
the# have = (ei,ele)
au
have the#- = au
(ei,ele)-
the# have not = (ei,ele)
nu au
have the# not- = nu au
(ei,ele)-
+ormele contrase, la afirmativ, negativ si interogativ(negativ sunt:

"he Affirmative "he egative $- forme posibile) "he Interrogative-egative
I/ve I/ve not 0 I haven/t haven/t I-
#ou/ve #ou/ve not 0 #ou haven/t haven/t #ou-
he/s, she/s, it/s he/s, she/s, it/s not 0 he, she, it hasn/t hasn/t he, she, it-
)e/ve )e/ve not 0 )e haven/t haven/t )e-
#ou/ve #ou/ve not 0 #ou haven/t haven/t #ou-
the#/ve the#/ve not 0 the# haven/t haven/t the#-
,ota: %xpresiile have )ot si has )ot se folosesc in limba vorbita cu acelasi sens ca si have si has:
She has got much )or" to do (she has much )or" to do)
Ee have got man# lessons toda# ()e have man# lessons toda#)
Ehat have #ou got in this bag- ()hat have #ou in this bag-)
Ad'ectivele nehotarate (!3#, A,4, ,!
5) (ome se foloseste in propozitii afirmative:
A# friend has some boo"s of geograph#
*he# have some ne) curtains at the )indo)
.) Any se foloseste:
a) in propozitii interogative:
$as #our friend any boo"s of %nglish histor#-
$ave #ou got any red pencils-
b) in propozitii negative:
Ee haven/t any lessons no)
*here isn/t any map on the )all
,ota: Any folosit in propozitii afirmative are sensul de orice, oricare, orice fel de, indiferent ce,
indiferent care:
Fead any of these boo"s (Bititi oricare din aceste carti)
As" any student here (Intrebati pe oricare student de aici)
8) ,o se foloseste pentru exprimarea negatiei, atunci cand verbul propozitiei este la afirmativ:
Ee have no lessons no)
*here is no map on the )all
,ota: Ad4ectivul nehotarat no nu trebuie confundat cu cuvantul de negatie no, asezat inaintea
unei propozitii si despartit de aceasta din urma printr(o virgula:
o, )e have no lesson no)
Are #ou bus# no)- o, I am not
(ome si any pot fi folosite si ca pronume nehotarate
*here are no mista"es in this exercise, there are some in the translations
I have no Guestions to as" $ave #ou any-
7bservatia5: 'ronumele nedefinit corespunzator lui no este none = nici unul, nici una:
Ee have some %nglish boo"s, the# have none
7bservatia.: (ome poate fi folosit in propozitii interogative, cand are sensul de ceva, cativa,
parte din, un oarecare numar
Bomparati:
$ave #ou some mone#- (Ai ceva, niste bani-)
$ave #ou any mone#- (Ai vreun ban-)
Aa# I see some of #our exercises- ('ot vedea cateva din exercitiile tale-)
$ave #ou any exercise in this cop#(boo"- (Ai vreun exercitiu in acest caiet-)
Ad'ectivele nehotarate 5I5#, A 5I5# ; 6#7, A 6#7
5ittle (putin) si a little (putin, ceva) ca ad4ective preceda substantivele desemnand nume de
materie sau abstractiuni (substantive folosite numai la singular):
*he# "no) little %nglish (%i stiu putina engleza)
Ee are not so bus# no), )e have a little time for %nglish (,u suntem asa de ocupati acum,
avem putin $ceva) timp pentru engleza)
@eosebirea intre ele este ca:
a) little se traduce prin putin, indicand o cantitate insuficienta;
b) a little se traduce prin ceva# putin, indicand o cantitate mica dar totusi suficienta
$e has little spare time for his friends (Are putin $aproape deloc) timp liber pentru prietenii
sai)
$e has a little spare time *uesda# (Are $ceva) putin timp liber marti)
,ota: Atat little cat si a little pot fi intrebuintate si ca adverbe:
$e spea"s little (Horbeste putin, aproape deloc)
$e spea"s %nglish a little (Horbeste putin englezeste)
6ew si a 0ew sunt ad4ective determinative sau pronume si preceda substantivele folosite la plural:
Few students are absent $ad,ectiv) ('utini studenti sunt absenti)
A few students are in the teachers/ stud# $ad,ectiv) (Bativa studenti sunt in cabinetul de lucru al
profesorilor)
$ave #ou man# boo"s- 1es, I have a few $pronume) (Ai multe carti- @a, am cateva)
Indicativul pre$ent al verbelor principale
Acesta se formeaza din infinitivul scurt (fara to) la care se adauga terminatia -s (sau -es) numai la
persoana a III(a singular:
*he da# begins ; *hen comes noon ; A# )atch goes too slo)l# ; It loses ; It gains ; It stops
Bon4ugarea verbului to be)in la 'rezent (%resent Indefinite "ense):
I begin = (eu) incep ; #ou begin = (tu) incepi ; he, she, it begins = (el,ea) incepe ; )e begin =
(noi) incepem ; #ou begin = (voi) incepeti ; the# begin = (ei) incep
5) 'ronuntarea desinentei -s:
a) @esinenta -s se pronunta surd CsD dupa sunetele consonantice surde: CpD, CtD, C1D, C0D si C8D (in
scris th):
to want - he# she# it wants ; to ask - he# she ask ; to look - he# she# it looks ; to stop - he# she#
it stops
b) @esinenta -s se pronunta sonor C$D dupa sunetele vocalice si dupa sunetele consonantice
sonore: CbD, CdD, C)D, C/D (in scris th), CmD, CnD, ClD:
to gain - he# she# it gains ; to see -he# she# it sees ; to give - he# she# it gives
c) @esinenta -s(-es) se pronunta ca o silaba separata Ci$D dupa sunetele consonantice, in scris:
-ss, -ce, -2, -$e, -ch, -sh, -)e:
to lose - he# she# it loses ; to teach - he# she teaches ; to dress - he# she dresses
.) 7rtografia desinentei -s:
a) Herbele terminate la infinitiv in consoana sibilanta (in -s, -ss, ch, -sh, -2) primesc la
persoana a III(a singular desinenta -es
b) %xista numai doua verbe terminate in -o la infinitiv, care primesc desinenta -es:
to go - he# she# it goes = a merge ; to do - he# she# it does = a face
c) Herbele terminate in litera -y formeaza persoana a III(a singular in felul urmator:
( y precedat de o consoana se transforma la persoana a III(a singular in i, la care se adauga
desinenta -es:
to try - he# she it tries
( y precedat de o vocala ramane neschimbat; el este urmat de desinenta -s:
to play - he# she# it plays ; to say - he# she# it says
,umeralele ordinale si numeralele
a),umeralele ordinale:

(5) the first (>) the eighth (5;) the fifteenth (..) the t)ent#(second
(.) the second (9) the ninth (5<) the sixteenth (.8) the t)ent#(third
(8) the third (5?) the tenth (5=) the seventeenth (8?) the thirtieth
(:) the fourth (55) the eleventh (5>) the eighteenth (:?) the fourtieth
(;) the fifth (5.) the t)elfth (59) the nineteenth (;?) the fiftieth
(<) the sixth (58) the thirteenth (.?) the t)entieth (<?) the sixtieth
(=) the seventh (5:) the fourteenth (.5) the t)ent#(first (=?) the seventieth
,umeralele ordinale, cu exceptia primelor trei, se formeaza din numeralele cardinale
corespunzatoare, prin adaugarea sufixului -th
,ota: 6rupul de litere ve din 0ive (;) si twelve (5.) devine 0 in numeralele ordinale
corespunzatoare: the 0i0th (al cincilea), the twel0th (al doisprezecelea)
#i)ht primeste doar un h: the eight (al optulea)
Hocala e din nine cade: the ninth (al noualea)
Hocala y de la sfarsitul zecilor se inlocuieste cu ie: the twentieth (al douazecelea)
b) ,umeralele fractionare: fractii simple (&ommon Fractions)
50> (a) one eighth ; .0= t)o sevenths ; 508 (a) one third ; 80; three fifths ; 50: a (one) Guarter
(fourth) ; 5 50. one and a half
,ota: @atele se exprima cu a4utorul numeralelor ordinale (citite astfel chiar daca cifra respectiva
este, formal, un numeral cardinal):
(7n) the 5
st
of @ecember ((on) the first of @ecember)
@ecember 5
st
(@ecember the first)
Aarch 5<
th
(Aarch the sixteenth)
!une .8
rd
(!une the t)ent#(third ; the t)ent#(third of !une)
Pluralul substantivelor terminate la sin)ular in -6, -6#
Se formeaza prin schimbarea consoanei 0 in v si adaugarea desinentei -es (la substantivele
terminate in -0) si a desinentei -s (la substantivele terminate in -0e):
*he leaf is green (+runza e verde) ; *he leaves change their colour (+runzele isi schimba
culoarea)
$is wife is a teacher (Sotia sa e profesoara) ; *heir wives )or" in a hospital (Sotiile lor
lucreaza intr(un spital)
%xceptii: roof (=acoperis) ( roofs ; cliff (=stanca) ( cliffs ; handkerchief ((=batista) (
handkerchiefs
hoof (= copita) ( hoofs, hooves ; wharf (=chei, debarcader) ( wharfs, wharves
Pronumele si ad'ectivele intero)ative 7HA si 7HI+H
7hat (ce) si which (care dintre, care anume) pot fi pronume sau ad4ective interogative In primul
caz ele sunt folosite singure, in al doilea, ele preceda un substantiv:
.hat boo" is this- (ad,ectiv) (Be carte este aceasta-)
.hat is this- (pronume) (Be este aceasta-)
Spre deosebire de what, which are intotdeauna un sens selectiv:
In which season is it cold- (In care anotimp este frig-)
.hich of the students is !ohn- (Bare din studenti este !ohn-)
&n al treilea pronume interogativ este who = cine Acesta nu poate fi folosit ca ad4ectiv
interogativ:
.ho is this bo#- (Bine este acest baiat-)
.ho is #our teacher- (Bine este profesorul vostru-)
6olosirea catorva prepo$itii in limba en)le$a

at = la (static) arata locul I am at the facult#
to = la (arata directia si se foloseste dupa verbe de miscare)
I go to the blac"board
%xceptie: I go home
on
= pe *he boo" is on the des"
= in /iua de (folosit pentru a arata data, ziua)
*here are no classes on
Sunda#
$e returns on the .
nd
of !une
= la
*he# live on a farm
I am )or"ing on a report
upon = pe (implicand si miscare)
'ut these boo"s upon the
others
in
= 0n (in cateva cazuri corespunde cu pe din limba romana)
*he# are in the garden
*here is a plane in the s"#
*here are bo#s and girls in the
street
*he farmers are in the fields
in se foloseste deasemenea cu substantive care exprima
anul, luna, anotimpul sau partile /ilei (cu sens adverbial)
In summer )e go on holida#s
It often rains in 7ctober
I go to m# lectures in the
morning
into = 0n (implica directia si patrunderea)
Bome into the garden
6o into the stud#
between = 0ntre (doua persoane sau lucruri)
At the table I sit between
Aother and +ather
*he boo"case is between the
)indo) and the door
amon) = printre (mai multe persoane sau obiecte)
*he teacher is among his
students
1ou are happ# among #our
friends
o0 = folosit in special pentru genitiv
*he pages of this boo"
*he cildren of m# brother
0rom = din, de la (aratand provenienta)
$e comes from 2ondon
*hese apples are from that tree
Ad'ectivele posesive
+ormele ad4ectivului posesiv sunt paralele cu formele pronumelui personal: ele corespund celor
trei persoane (singular si plural), avand forme deosebite pentru cele trei genuri ale persoanei a III(
a singular:
I have a name ( 1y name is *om
1ou have a teacher ( 2our teacher is a man
$e has a hat ( 3is hat is gre#
She has a ne) )rist()atch ( 3er )rist()atch is fast
It (the room) has t)o )indo)s ( Its )indo)s are open
Ee have some friends ( 4ur friends are here
1ou have t)o 4umpers ( 2our 4umpers are made of )ool
*he# have fine shirts ( "heir shirts are )hite
Ad4ectivele posesive sunt:
my = meu, mea, mei, mele
your = tau, ta, t3i, tale
his = s3u, sa, s3i, sale, lui
her = ei, s3u, sa, s3i, sale
its = s3u, sa ; lui, ei
our = nostru, noastra, nostri, noastre
your = vostru, voastra, vostri, voastre
their = lor
Spre deosebire de limba romana, in limba engleza ad4ectivul posesiv se acorda in persoana si
numar cu posesorul, nu si cu obiectul posedat:
my sister = sora mea ; my teacher = profesorul meu ; my friends = prietenii mei ; my clothes =
hainele mele
In timp ce in limba romana, ad4ectivul posesiv se aseaza dupa substantiv, in limba engleza el
precede substantivul, nemaifiind necesara si folosirea unui articol:
Ehat time is it b# your )atch-
"heir soc"s have a nice pattern (Sosetele lor au un desen frumos)
In limba engleza, substantivele care desemneaza parti ale corpului si obiecte de imbracaminte
sunt deseori insotite de un ad4ectiv posesiv:
It is cold 'ut on your overcoat (% frig 'une(ti pardesiul)
Ee see )ith our e#es (Hedem cu ochii)
$e has a boo" in his hand (Are o carte in mana)
'ut #our hat on your head ('une(ti palaria pe cap)
Pronumele posesive
'ronumele posesive inlocuiesc numele unui obiect posedat %le au forma asemanatoare cu cele
ale ad4ectivelor posesive ,u exista pronume posesive pentru persoana a III(a neutru, singular
'ronumele posesive sunt:

Ad,ective posesive %ronume posesive
*his is my boo" It is mine
*his is your hat It is yours
*his is his coat It is his
*his is her bag It is hers
*his is its leg
(the leg of the table)
(
*hese are our gloves *he# are ours
*hese are your umbrellas *he# are yours
*hese are their suits *he# are theirs
'ronumele posesive se acorda in numar si persoana cu posesorul, nu si cu obiectul posedat, ca in
limba romana:
*his dog is mine (Acest caine este al meu)
*hese clothes are mine (Aceste haine sunt ale mele)
6orma nepersonala 9I,G

5) +orma nepersonala -in) poate fi interpretata ca:
a) un participiu nedefinit (Indefinite %articiple), aratand o actiune in desfasurare sau o stare:
bris"l# walking to or comig from ( ducandu(se repede sau intorcandu(se de la
getting off the tram ( dandu(ne 4os din tramvai
'articipiul nedefinit se traduce de obicei prin gerunziul romanesc
b) un ad4ectiv verbal, traducandu(se in acest caz printr(un ad4ectiv sau printr(un substantiv cu
valoare de atribut:
shining e#es ( ochi stralucitori ; loving parents ( parinti iubitori
c) un substantiv verbal:
"he building of a house ta"es about six months (Bonstruirea unei case dureaza circa sase
luni)
d) un gerund, constructie specifica limbii engleze, caracterizata prin natura sa dubla verbala si
substantivala Se poate traduce in limba romana fie printr(o forma verbala, fie printr(una
substantivala:
5earning a foreign language is not difficult (A invata o limba straina nu este greu 0
Invatarea unei limbi straine nu este grea)
*he# all en4o# seeing a good performance (2e place sa vada un spectacol bun 0 Hederea
unui spectacol bun ii incanta)
Fetineti ca forma verbala folosita dupa o prepozitie in limba engleza este gerund(ul si nu
infinitivul sau con4unctivul ca in limba romana:
I thin" of going to a concert (Aa gandesc sa merg la concert)
$e persists in making spelling mista"es (Bontinua sa faca greseli de ortografie)
.) Bonstruirea formei nepersonale in -in):
+orma nepersonala -in) se construieste cu a4utorul terminatiei -in) adaugata la infinitivul scurt al
verbului:
to read ( reading ; to be ( being
dupa urmatoarele reguli ortografice:
a) verbele terminate la infinitiv in e mut pierd aceasta vocala inaintea desinentei -in):
to )rite ( writing ; to come ( coming ; to love ( loving
b) verbele monosilabice terminate intr(o consoana precedata de o vocala scurta dubleaza
consoana finala inaintea terminatiei -in), precum si verbele bisilabice, cand accentul cade pe
ultima silaba:
to sit ( sitting ; to stop ( stopping ; to beg ( begging ; to begin ( beginning ; to prefer (
preferring
c) verbele terminate la infinitiv in y precedat de o consoana sau de o vocala pastreaza
terminatia neschimbata inaintea desinentei -in):
to stud# ( studying ; to pla# ( playing
,ota: *rei verbe terminate la infinitiv in ie schimba aceste vocale in y inaintea desinentei -in):
to lie ( lying (a sta culcat, a zacea) ; to die ( dying ; to tie ( tying (a lega)
Adverbul de mod
Adeverbele de mod se formeaza prin adaugarea terminatiei -ly la ad4ective:
new(ad4) - newly(adv) ; brisk - briskly ; usual - usually ; bad - badlly ; nice - nicely ; slow -
slowly
&nele ad4ective au doua forme adverbiale, una identica cu aceea a ad4ectivului, cealalta formata
din ad4ectiv prin adaugarea sufixului -ly; cele doua adverbe au sensuri deosebite:

ad'ective adverbe traducerea
hard (tare, greu)
hard din greu, staruitor
hardly de(abia, cu greu
late (tarziu)
late tarziu
lately in ultimul timp
near (aproape)
near aproape
nearly aproape ca, aproximativ
*he# )or" hard (%i muncesc staruitor) ( I can hardly understand )hat the# sa# (@e(abia
inteleg ce spun)
$e never comes home so late (,u vine niciodata tarziu acasa) ( 5ately he has been bus# (%ste
ocupat in ultimul timp)
*he# live near (Stau aproape) ( She nearly cut her finger (Apropape ca s(a taiat la deget)
&nele adverbe au aceeasi forma ca si ad4ectivele corespunzatoare:
fast(ad4) ( fast(adv) = rapid, repede, iute ; far ( far = departe ; hard ( hard = din greu
(ubstantivele care denumesc o materie ; Anotimpurile
Substantivele care denumesc o materie se folosesc fara articol:
&halk is )hite (Breta este alba) ; (rass is green (Iarba este verde) ; Ink is blac", red and blue
(Berneala este neagra, rosie si albastra)
In limba engleza substantivele care denumesc anotimpurile se folosesc:
a) fara articol, daca sunt folosite ca substantive, in sens general:
Autumn has three months (*oamna are trei luni)
b) insotite de prepozitia in daca sunt folosite adverbial:
In autumn the da#s are not ver# long (*oamna zilele nu sunt prea lungi)
In winter it is sometimes ver# cold (Iarna uneori este foarte frig)
c) folosim articolul hotarat daca ne referim la un anumit anotimp:
"he winter of 59=. (Iarna anului 59=.) ; "he summer of 59<8 (Hara anului 59<8)
Pre$entul +ontinuu
In limba engleza exista doua sisteme de con4ugare din punctul de vedere al aspectului, al duratei
actiunii:
5) Aspectul nedefinit sau comun ("he &ommon Aspect), care arata ca o actiune se petrece in
mos obisnuit, fara a indica durata desfasurarii ei:
*he famil# generall# spend their evening together (@e obicei familia isi petrece seara
impreuna)
!ohn writes his exercises and learns his lessons ever# da# (!ohn isi scrie exercitiile si invata
lectiile in fiecare zi)
.) Aspectul continuu ("he &ontinuous Aspect), care exprima o actiune in curs de desfasurare la
un moment dat 'rezentul continuu arata ca actiunea are o oarecare durata in prezent, se petrece in
momentul vorbirii:
Ehat are the# doing no)- (Be fac ei acum-)
*he# are listening to a beautiful concert (Asculta un concert frumos)
'rezentul continuu ("he %resent &ontinuous "ense) se formeaza cu a4utorul timpului prezent al
auxiliarului to be, urmat de participiul nedefinit al verbului de con4ugat
Bon4ugarea verbului to read la %resent &ontinuous "ense

Affirmative Form Interrogative Form egative Form
Interrogative-egative
Form
I am reading (citesc) am I reading- (citesc-)
I am not reading (nu
citesc)
am I not reading- (nu
citesc-)
#ou are reading
(citesti)
are #ou reading-
(citesti-)
#ou are not reading (nu
citesti)
are #ou not reading- (nu
citesti-)
he, she is reading
(citeste)
is he, she reading-
(citeste-)
he, she is not reading (nu
citeste)
is he, she not readig- (nu
citeste-)
)e are reading
(citim)
are )e reading-
(citim-)
)e are not reading (nu
citim)
are )e not reading- (nu
citim-)
#ou are reading
(cititi)
are #ou reading-
(cititi-)
#ou are not reading (nu
cititi)
are #ou not reading- (nu
cititi-)
the# are reading
(citesc)
are the# reading-
(citesc-)
the# are not reading (nu
citesc)
are the# not reading- (nu
citesc-)
+ormele contrase:

Affirmative Form egative Form Interrogative-egative Form
I/m reading I/m not reading (
#ou/re reading #ou/re not (#ou aren/t) reading aren/t #ou reading-
he/s, she/s reading he/s, she/s not (he isn/t, she isn/t) reading isn/t he, she reading-
)e/re reading )e/re not ()e aren/t) reading aren/t )e reading-
#ou/re reading #ou/re not (#ou aren/t) reading aren/t #ou reading-
the#/re reading the#/re (the# aren/t) reading aren/t the# reading-
,ota5: Atat formele prezentului nedefinit, cat si cele ale prezentului continuu din limba engleza
se traduc la fel in limba romana:
$e reads interesting boo"s (%l citeste carti interesante)
$e is reading a ver# interesting boo" (%l citeste o carte foarte interesanta)
Bomparati:

%resent &ontinuous "ense %resent Indefinite "ense
!ohn is doing his home)or" $e does his home)or" ever# da#
I am learning %nglish no) I learn %nglish at the +acult#
,ota.: 'rezentul continuu poate fi folosit in locul viitorului pentru a exprima actiuni de care
suntem siguri ca se vor infaptui:
*he# are broadcasting another %nglish lesson next )ednesda# (Hor transmite o alta lectie de
engleza miercurea viitoare)
Ehere are #ou spending #our summer holida# this #ear- (&nde iti vei petrece vacanta de vara
anul acesta-)
,ota8: 'rezentul continuu al verbului to )o 6 infinitivul lung al verbului de con4ugat reda actiuni
care urmeaza sa aiba loc intr(un viitor apropiat In acest caz el exprima:
( o intentie (a intentiona, a avea de gand sa):
She is going to ma"e a report (Ha face un raport 0referat0)
I am going to as" them to come to supper (Intentionez 0am de gand0 sa(i invit la cina)
( o probabilitate sau o certitudine:
I thin" I/m going to have the flu (Bred ca voi face o gripa)
I thin" it is going to rain (Bred ca o sa ploua)
,ota:: Intrucat aspectul continuu exprima actiuni ca procese care se desfasoara in timp implicand
ideea de durata, el nu poate fi folosit cu verbe ca: to arrive (a sosi), to 'ump (a sari), etc
Bategorii de verbe care nu sunt folosite la prezentul continuu:

7erbe care exprima
procese
to understand = a intelege *he students understand english
to know = a sti *he# know %nglish
mintale sau actiuni ale
simturilor
to think = a crede
insa to think = a gandi
I think this is a good novel (Bred ca este un
roman bun)
Ee are thinking of our holida#s (,e gandim
la vacanta noastra)
to hear = a auzi *he# hear a bo# calling
to see = a vedea
insa to see = a se vedea
cu, a se intalni cu
I see an %nglish paper on #our des" (Had o
lucrare de engleza pe biroul tau)
$e is seeing her ever# Sunda# (%l o vede, o
intalneste, in fiecare duminica)
7erbe care exprima
actiuni
sau stari nelimitate ca
durata# sentimente
to love = a iubi !ohn loves his little sister
to like = a placea I like the ne) buildings of our to)n
to hate = a urI Ee hate )ar
(ubstantive colective
a) Buvantul 0amily este un substantiv colectiv atunci cand se refera la membrii componenti ai
familiei In acest caz el este insotit de un verb la plural
*he famil# are listening to a concert
*he famil# spend their time together
Feferirea se face la membrii familiei respective
b) Buvantul people (oameni, lume) se acorda deasemenea cu verbul la plural:
Aan# people are in the street (Sunt multi oameni pe strada)
,ota: Atat 0amily, cat si people pot fi si substantive individuale, in care caz au si forma de plural
People folosit ca substantiv individual are sensul de popor:
a family = o familie ; t)o families = doua familii
the Fomanian people = poporul roman ; the peoples of %urope = popoarele %uropei
Pronumele relativ pentru persoane
7ho, pronume interogativ are aceeasi forma ca si pronumele relativ who folosit atunci cand
substantivul antecedent desemneaza o persoana:
.ho is there- (pronume interogativ) (Bine e acolo-)
*he bo# who is singing is !ohn (pronume relativ) (Jaiatul care canta este !ohn)
Verbe modale
Herbele can, may, must se numesc verbe modale, pentru ca exprima atitudinea vorbitorului fata
de actiunea pe care urmeaza sa o indeplineasca Actiunea este considerata ca:
( posibila: I can read %nglish no) ('ot sa citesc 0stiu sa citesc0 englezeste acum)
( necesara: 1ou must do it toda# (*rebuie sa o faci azi) ; *he# must sta# here (%i trebuie sa
ramana aici)
( permisa: 1ou may go there (at) an# time ('oti 0ai voie0 sa te duci acolo oricand)
( probabila: It may rain (Se poate 0e posibil0 sa ploua)
Aceste verbe se numesc si verbe defective pentru ca nu pot fi folosite la toate timpurile si
modurile con4ugarii, ele avand cel mult doua forme verbale (prezent si trecut):
%re/ent Trecut
can could
may might
must pentru trecut se foloseste had to
Herbele can, may, must au urmatoarele caracteristici:
( sunt urmate de alte verbe la in0initivul scurt:
1ou ma# go there )hen #our classes are over(*e poti duce acolo cand se termina orele
Ee can go there b# bus or )e ma# ta"e a tram(,e putem duce acolo cu autobuzul sau
putem lua tramvaiul
$e must keep indoors(*rebuie sa ramana in casa
( 0ormea$a intero)ativul si ne)ativul ca si verbele au2iliare:
&an #our friend spea" %nglish- (Stie prietenul tau sa vorbeasca englezeste-
$e cannot spea" it ver# )ell(,(o vorbeste prea bine
1ust #ou )or" all the time-(*rebuie sa lucrati tot timpul-
1ou must not smo"e so much(,u trebuie sa fumezi atat de mult
1ay I as" #ou a Guestion('ot sa va pun o intrebare-
$e may not find m# address(S(ar putea sa nu(mi gaseasca adresa
,ota: 6orma ne)ativa a verbului can se scrie intr-un sin)ur cuvant: cannot, iar 0orma
contrasa este can*t
( verbele modale nu primesc terminatia -s la 'rezent, persoana a III(a singular:
She can translate an %nglish text(%a stie sa traduca un text englezesc
It may be late $e must leave('oate sa fie tarziu *rebuie sa plece
,ota: Verbul can este adeseori 0olosit cu sensul de a sti sa:
I can spea" %nglish $e can read )ell
6orma intero)ativa
2a %re/ent, spre deosebire de verbele auxiliare si de verbele modale care formeaza
interogativul prin simpla inversiune, celelalte verbe formeaza interogativul cu a4utorul verbului
auxiliar to do la prezent (do pentru persoana I si a II(a singular si plural, precum si pentru
persoana a III(a plural; does pentru persoana a III(a singular) urmat de infinitivul scurt al verbului
principal
,umai auxiliarul (do, does) se con4uga, verbul principal ramanand invariabil (la
infinitiv)
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:
Se remarca o inversiune partiala in ordinea cuvintelor:

verb auxiliar
(do, does)
grupul subiect
(pronume sau substantiv)
infinitivul scurt al
verbului principal
alte elemente
sintactice
@o #ou li"e )inter sports-
@oes 6eorge help #ou-
@o these students stud# )ell-
%resent "ense ("he Interrogative Form):

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
do I "no)- do I do-
do #ou "no)- do #ou do-
does he, she, it "no)- does he, she, it do-
do )e "no)- do )e do-
do #ou "no)- do #ou do-
do the# "no)- do the# do-
6orma ne)ativa
2a %re/ent, forma negativa a verbelor (cu exceptia verbelor auxiliare si modale) se
construieste cu a4utorul verbului auxiliar do urmat de particula negativa not si de infinitivul scurt
al verbului de con4ugat
7rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

subiect
(pronume sau substantiv)
verbul auxiliar
(do, does)
negatia not
infinitivul scurt al
verbului de con,ugat
alte elemente
sintactice
I do not li"e rain
She does not come )ith us

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
I do not "no) I do not do
#ou do not "no) #ou do not do
he, she, it does not "no) he, she, it does not do
)e do not "no) )e do not do
#ou do not "no) #ou do not do
the# do not "no) the# do not do
In vorbirea de toate zilele se foloseste forma negativa contrasa (sau forma negativa scurta)
Aceasta forma se obtine din contragerea negatiei not cu auxiliarul to do:

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
I don/t "no) I don/t do
#ou don/t "no) #ou don/t do
he, she, it doesn/t "no) he, she, it doesn/t do
)e don/t "no) )e don/t do
#ou don/t "no) #ou don/t do
the# don/t "no) the# don/t do
6orma intero)ativ-ne)ativa
+orma interogativ(negativa se caracterizeaza prin folosirea inversiunii partiale (ca la
interogativ) si a negatiei not (ca la negativ)
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativ(negativa:

verb auxiliar
(do, does)
subiect
(pronume)
negatia not
infinitivul scurt al
verbului principal
alte elemente
sintactice
@o the# not learn foreign languages-
@oes it not suit #ou-

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
do I not "no)- do I not do-
do #ou not "no)- do #ou not do-
does he, she, it not "no)- does he, she, it not do-
do )e not "no)- do )e not do-
do #ou not "no)- do #ou not do-
do the# not "no)- do the# not do-
2a forma contrasa, folosita in vorbirea curenta, se observa o schimbare in ordinea
cuvintelor ,egatia not se contopeste cu formele verbale ale auxiliarului si de aceea preceda
subiectul:

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)
don/t I "no)- don/t I do-
don/t #ou "no)- don/t #ou do-
doesn/t he, she, it "no)- doesn/t he, she, it do-
don/t )e "no)- don/t )e do-
don/t #ou "no)- don/t #ou do-
don/t the# "no)- don/t the# do-
,ota: Band subiectul propozitiei interogativ(negative nu este exprimat prin pronume, ci printr(un
substantiv, grupul negatiei verbale do not (sau does not) va fi asezat inaintea subiectului:
;o you not like m# compositions- (subiect ( pronume)
;oes not the teacher like m# composition- (subiect ( substantiv)
Insa prin folosirea formelor prescurtate, aceasta deosebire se elimina de la sine:
8on*t you like m# composition-
8oesn*t the teacher like m# composition-
;eclinarea pronumelui personal
Buvintele me, you, him, her, it, us, them sunt formele de dativ si acuzativ ale
pronumelui personal @eoarece 4oaca rolul de complement in propozitie, cazurile dativ si acuzativ
sunt denumite si 4b,ective &ase - cazul complementului 'ronumele care urmeaza o prepozitie
este intotdeauna la 4b,ective &ase:

ominativ9 I #ou he she it )e #ou the#
8ativ9 (to) me (to) #ou (to) him (to) her (to) it (to) us (to) #ou (to) them
Acu/ativ9 me #ou him her it us #ou them
+orma dativului este uneori precedata de prepozitia to Aceasta se intampla ori de cate ori
intr(o propozitie, complementul indirect, exprimat printr(un pronume (sau substantiv), se aseaza
dupa complementul direct Aceasta reprezinta un mod de a sublinia, de a scoate in evidenta,
complementul indirect Astfel ordinea normala a cuvintelor este:

subiect
!ohn
predicat
gives
complement indirect
Ann
complement direct
a boo" of s"etches sau
subiect
!ohn
predicat
gives
complement direct
a boo" of s"etches
complement indirect $cu prepo/itia to)
to Ann
,ota: *rebuie retinut ca ordinea cuvintelor in limba engleza este stricta si ca pozitia unui
substantiv, inainte sau dupa predicat, determina functia lui sintactica (subiect sau complement):
!ohn sees the bear (complement direct) (!ohn vede ursul)
"he bear (subiect) sees !ohn (&rsul il vede pe !ohn)
+a$uri speciale de orto)ra0iere a pluralului
Substantivele terminate in y precedat de o vocala formeaza pluralul, in mod obisnuit, prin
simpla adaugare a lui -s:
a boy - boys ; a day - days ; a toy - toys
Substantivele terminate in y precedat de o consoana schimba pe y in i si se adauga -es:
a study - studies ; a copy - copies ; a library - libraries ; factory - factories
; cityy - cities
Substantivele woollies (lucruri de l3na) si undies (len4erie de corp) se folosesc numai la plural
impul recut
Herbul in limba engleza are trei forme de baza: Infinitivul, "recut si %articipiul
*oate verbele din limba engleza contemporana se grupeaza in functie de formele lor de
baza (forma a II(a si a III(a) in doua mari categorii: verbe regulate (:egular 7erbs) si verbe
neregulate (Irregular 7erbs)
Herbele regulate formeaza "impul trecut si %articipiul trecut prin adaugarea desin
=:=d89h entei -ed sau -d la toate persoanele:
to call - ed - ed ; to dress - ed - ed ; to watch - ed - ed ; to love - d - d
Bon4ugarea unui verb la "impul trecut: to wor1 - ed - ed:
I )or"ed 0 #ou )or"ed 0 he, she, it )or"ed 0 )e )or"ed 0 #ou )or"ed 0 the# )or"ed
@esinenta -ed se pronunta CtD cand verbul se termina in consoana surda $ she asked
;a9skt<; she looked ;lukt< ) si CdDcand verbul se termina in consoana sonora sau vocala $ it gained
;geind<; we listened ;*lisnd< ) %a se pronunta CidD cand verbul se termina in sunetele CtD sau CdD
$ she regretted ;ri*gretid<; she added ;aedid< )
@aca verbul se termina la infinitiv in -e, sufixul -ed se reduce la -d:
to live - I lived ; to promise - you promised ; to receive - we received
Herbele terminate in -y precedat de o consoana schimba la "impul trecut pe y in i la care
se adauga desinenta -ed:
to try - I tried ; to carry - they carried
Herbele terminate in -y precedat de vocala il pastreaza si adauga numai desinenta -ed:
to play - they played ; to en,oy - you en,oyed
Herbele terminate la infinitiv in consoana precedata de o vocala scurta accentuata
dubleaza consoana finala inaintea desinentei -ed:
to stop - we stopped ; to regret - she regretted ; to beg - he begged
"impul trecut exprima:
a) o actiune trecuta, terminata, de obicei localizata in timp %l este prin excelenta forma verbala
folosita in naratiune:
1esterda# )e had a nice brea"fast (Ieri am avut un mic de4un delicios)
I en,oyed the boo" (Ai(a placut cartea)
b) o actiune care s(a produs in mod repetat in trecut:
2ast #ear the# had %nglish lessons t)ice a )ee" (Anul trecut ei aveau lectii de engleza de
doua ori pe saptamana)
*impul trecut se poate traduce prin trei timpuri romanesti: perfectul compus, imperfectul si
perfectul simplu, in functie de
context
Timpul trecut al verbelor nere)ulate
Herbele neregulate nu formeaza "impul trecut si 'articipiul trecut prin adaugarea desin =:=d89h
entei -ed, ci au forme diferite
2ista verbelor neregulate poate fi consultata in Anexa A
+on'u)area verbelor au2iliare to be si to have la Timpul Trecut
to be
Affirmative
Form
Interrogative Form egative Form Interrogative-egative Form
I )as )as I- I )as not ()asn/t) )as I not- ()asn/t I-)
#ou )ere )ere #ou- #ou )ere not ()eren/t) )ere #ou not- ()eren/t-)
he, she, it )as )as he, she, it-
he, she, it )as not
()asn/t)
)as he, she, it not- ()asn/t he, she,
it-)
)e )ere )ere )e- )e )ere not ()eren/t) )ere )e not- ()eren/t )e-)
#ou )ere )ere #ou- #ou )ere not ()eren/t) )ere #ou not- ()eren/t #ou-)
the# )ere )ere the#- the# )ere not ()eren/t) )ere the# not- ()eren/t the#-)

to have
Affirmative
Form
Interrogative Form egative Form Interrogative-egative Form
I had had I- I had not (hadn/t) had I not- (hadn/t I-)
#ou had had #ou- #ou had not (hadn/t) had #ou not- (hadn/t #ou-)
he, she, it had had he, she, it-
he, she, it had not
(hadn/t)
had he, she, it not- (hadn/t he, she,
it-)
)e had had )e- )e had not (hadn/t) had )e not- (hadn/t )e-)
#ou had had #ou- #ou had not (hadn/t) had #ou not- (hadn/t #ou-)
the# had had the#- the# had not (hadn/t) had the# not- (hadn/t the#-)
recutul continuu
Se formeaza din "impul trecut al verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului
de con4ugat
"impul trecut continuu prezinta de obicei o actiune in desfasurare, in trecut, si se traduce
in limba romana cu a4utorul imperfectului
Bon4ugarea verbului to wal1 la "impul trecut continuu:

Affirmative Form Interrogative Form egative Form
Interrogative-egative
Form
I )as )al"ing ( (eu) umblam )as I )al"ing- I )as not )al"ing )as I not )al"ing-
#ou )ere )al"ing ( (tu)
umblai
)ere #ou )al"ing- #ou )ere not )al"ing )ere #ou not )al"ing-
he, she, it )as )al"ing ( (el,
ea) umbla
)as he, she, it
)al"ing
he, she it )as not
)al"ing
)as he, she, it not
)al"ing-
)e )ere )al"ing ( (noi)
umblam
)ere )e )al"ing- )e )ere not )al"ing )ere )e not )al"ing-
#ou )ere )al"ing ( (voi)
umblati
)ere #ou )al"ing- #ou )ere not )al"ing )ere #ou not )al"ing-
the# )ere )al"ing ( (ei, ele)
umblau
)ere the# )al"ing-
the# )ere not
)al"ing
)ere the# not )al"ing-
Participiul trecut
Aceasta forma este echivalenta cu participiul trecut din limba romana:
covered ( acoperit ; looked after ( ingri4it
2a verbele regulate participiul trecut englez are aceeasi forma ca "impul trecut, iar la verbele
neregulate el poate avea forme deosebite:
to wash - ed - ed ; to eat - ate - eaten
'rintre verbele neregulate se numara si verbele auxiliare si verbele modale

Absenta articolului la unele substantive
In limba engleza nu se articuleaza numele meselor: brea10ast, lunch, dinner, supper
@e asemenea nu primesc articol: numele alimentelor, numele de substante si materiale in
general, decat atunci cand sunt determinate de un atribut sau propozitie atributiva, sau cand
acestea sunt cunoscute dinainte de cititor sau vorbitor, fiind determinate (in acest caz) printr(un
ad4ectiv demonstrativ sau prin folosirea articolului hotarat, cu valoare anaforica (aratand ca
notiunea este cunoscuta in prealabil de vorbitor sau cititor):
Ee have breakfast 'upper is Guite nice
Ee have plent# of bread and butter-Avem paine si unt din belsug
dar:
"he hot milk ()hich )e get for brea"fast) tastes good
$elen regretted the cake ()hich she refused)
,ota: 7bservati, de asemenea, ca sunt lipsite de articol:
a) substantivele nume de abstractiuni:
"ime is upK 5ife is beautiful (Hiata e frumoasa)
b) substantivele nedeterminate, folosite la plural, intr(un sens general, nedefinit:
meeting friends ; arranging things ; climbing hills ; social evenings
Prepo$itii e2primand miscare; Prepo$itii care arata starea pe loc
Prepo$itii e2primand miscare %Prepositions showin) direction&
over = peste *he cat 4umps over the box
to = la, spre (directie) I go to the Institute ever# da# dar: In the evening I go home
into = In (miscare) *he# come into the room Ee translate from %nglish into Fomanian
down = In 4osul *he# climbed down the mountain
up = In susul *he# climbed up the the mountain
throu)h = prin *he# passed through a forrest
out o0 = (afara) din $e )al"ed out of the house *he girl loo"ed out of the )indo)
0rom = de la, din Aar# comes from the librar# I am bus# from 9 am to 8 pm

Prepo$itii care arata starea pe loc %Prepositions showin) place&
between = Intre *here is a picture between the t)o )indo)s
amon) = printre 'arents are happ# among their children
round = In 4urul *here is a large garden round the house
above = deasupra A lamp hangs above the table
behind = In spatele, *he blac"board is behind the teacher/s des"
Indaratul
at = la (static) At < o/cloc" )e shall be at the librar# Ehen )ill #ou be at home-
in = In (stare pe loc) Ee are all in the classroom
on = pe *he cloc" is on the table
under = dub, dedesubt *he floor is under our feet
by, near = lInga, alaturi de Bome and sit by me near the fire
be0ore = Inaintea, in fata
In the morning he leaves before me *he man )as )aiting before the
door
in 0ront o0 = In fata *here are some trees in front of m# stud#
Viitorul
Hiitorul este un timp analitic Atat verbele regulate, cat si cele neregulate formeaza viitorul in
acelasi fel:
Ee shall walk up to our room
I shall tell #ou some 4o"es
And# will sing us some songs
1ou will tell us some interesting stories
Hiitorul se formeaza cu a4utorul auxiliarelor shall la persoana I (singular si plural) si will la
persoana a II(a si a III(a (singular si plural) la care se adauga infinitivul scurt al verbului
principal
2a forma interogativa a viitorului are loc inversiunea partiala intre subiect si predicat:

Au2iliar (ubiect In0initiv scurt %al verbului principal&
Shall I come -
Eill #ou sing -
2a forma negativa, negatia not urmeaza dupa auxiliarul shall sau will:

(ubiect Au2iliar In0initiv scurt %al verbului principal&
Ee shall not come
*he# )ill not )al" up
2a forma interogativ(negativa, negatia not se aseaza dupa subiect cand acesta este
exprimat printr(un pronume, iar in cazul unui subiect exprimat printr(un substantiv, negatia not se
pune inaintea subiectului:
Eill they not tell us some interesting 4o"es- (subiect = pronume)
Eill not the man tell us a 4o"e- (subiect = substantiv)
2a forma contrasa, insa, negatia not se contopeste cu auxiliarul shall sau will si intotdeauna
preceda subiectul:
'han*t )e go to the movie- (,u vom merge la film-
.on*t the three men tell us the end of the stor#- (Bei trei barbati nu ne vor spune sfarsitul
povestirii-
Bon4ugarea verbului la viitor ( exemplu: verbul to come - came - come = a veni

A00irmative 6orm
Interro)ative
6orm
,e)ative 6orm Interro)ative-,e)ative 6orm
I shall (I/ll) come Shall I come-
I shall not (shan/t)
come
Shall I not come- (Shan/t I come-)
1ou )ill (#ou/ll)
come
Eill #ou come-
1ou )ill not ()on/t)
come
Eill #ou not come- (Eon/t #ou
come-)
$e )ill (he/ll) come Eill he come-
$e )ill not ()on/t)
come
Eill he not come- (Eon/t he
come-)
She )ill (she/ll)
come
Eill she come-
She )ill not ()on/t)
come
Eill she not come- (Eon/t she
come-)
It )ill (it/ll) come Eill it come-
It )ill not ()on/t)
come
Eill it not come- (Eon/t it come-)
Ee shall ()e/ll)
come
Shall )e come-
Ee shall not (shan/t)
come
Shall )e not come- (Shan/t )e
come-)
1ou )ill (#ou/ll)
come
Eill #ou come-
1ou )ill not ()on/t)
come
Eill #ou not come- (Eon/t #ou
come-)
*he# )ill (the#/ll)
come
Eill the# come-
*he# )ill not ()on/t)
come
Eill the# not come- (Eon/t the#
come-)
,ota: 'rezentul continuu al verbului to )o este adesea folosit, in special in vorbirea curenta,
pentru a exprima, impreuna cu infinitivul lung al verbelor notionale, actiuni ce urmeaza sa fie
savarsite sau sa aiba loc intr(un viitor apropiat fata de momentul vorbirii
Bonstructia to be )oin) 6 infinitiv inlocuieste viitorul cu shall si will si are de obicei o
implicatie modala, de intentie (a avea de gand sa, a intentiona sa), de certitudine sau probabilitate
(redata in romana prin viitor)
*heir professor is going to lecture to them on *uesda#
'rofesorul lor le va tine o conferinta marti (are sa le tina ; intentioneaza a le)
6orma intero)ativa, 6orma ne)ativa si 6orma intero)ativ-ne)ativa a verbelor la
Past ense
+ormele interogativa, negativa si interogativ(negativa se construiesc la fel atat pentru
verbele regulate, cat si pentru cele neregulate
Ba si la *impul present , aceste forme se construiesc analitic, folosindu(se timpul "impul
trecut al verbului auxiliar to do (did) si infinitivul scurt al verbului principal:
8id it upset #ou- I did not wish an# other tea
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:

Auxiliar subiect verb principal $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
@id the# come in time-
@id Ai"e see #our )or"-
7rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

'ubiect auxiliar 6 not verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
*he# did not come in time
Ai"e did not see #our )or"
7rdinea cuvintelor in propozitia interogativ negativa:
a) cand subiectul este exprimat prin pronume:

Auxiliar subiect negatie $not) verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
@id the# not call #ou up-
@id )e not meet last )ee"-
b) cand subiectul este exprimat prin substantiv:

Auxiliar negatie $not) subiect verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale
@id not Aar# "no) #our address-
@id not the bo#s understand the lesson-
Bon4ugarea verbului to brin) ( brou)ht ( brou)ht ( = a aduce) la "impul trecut

Affirmative
Form
Interrogative
Form
egative Form Interrogative-egative Form
I brought @id I bring- I did not (I didn/t) bring @id I not (didn/t I) bring-
1ou brought @id #ou bring- 1ou did not (#ou didn/t) bring @id #ou not (didn/t #ou) bring-
$e,she,it
brought
@id he,she,it
bring-
$e,she,it did not (he,she,it
didn/t) bring
@id he,she,it not (didn/t he,she,it)
bring-
Ee brought @id )e bring- Ee did not ()e didn/t) bring @id )e not (didn/t )e) not bring-
1ou brought @id #ou bring- 1ou did not (#ou didn/) bring
@id #ou not (didn/t #ou) not
bring-
*he# brought @id the# bring-
*he# did not (the# didn/t)
bring
@id the# not (didn/t the#) not
bring-
,ota: 2a forma contrasa a interogativ(negativului ordinea cuvintelor este:

Auxiliar 6 negatie $forma
contrasa)
subiect
verb principal $infinitiv
scurt)
alte elemente gramaticale
@idn/t the# follo) their teacher/s advice-
@idn/t the visitors drin" coffee-
ipuri de propo$itii intero)ative
a) Intrebarile generale, privitoare la predicat incep, de obicei, cu un auxiliar (to have# to be# to
do) 'rintr(o intrebare generala, vorbitorul se intereseaza daca relatia intre subiect si predicat este
pozitiva sau negativa:
Are #ou a student-
Is he ver# bus# no)-
.ere #ou here at < o/cloc"-
3ave #ou an# Guestion to as" me-
3as he man# lessons for tomorro)-
3ad #ou an# mista"es in #our last translation-
8oes he spea" %nglish-
8o #ou go there b# tram-
8id the# help #ou-
Intrebarile generale cer raspunsuri insotite de yes sau no:
Are #ou ver# tired- 2es, I am (tired) o, I am not (tired)
b) Intrebarile speciale,privitoare la orice parte a propozitiei, incep cu un cuvant interogativ
(who., what., when., which.(care-), where., how many.(cati-, cate-), how much.(cat-,
cata-), how lon).(cat timp-) etc):
.ho is he-
.hat are #ou reading-
.hen did #ou come-
.hich %nglish )riter do #ou prefer-
.here does he live-
3ow many people did #ou invite-
3ow much did #ou pa# for it-
3ow long did it ta"e #ou to come here-
Faspunsurile la intrebarile speciale cer un raspuns precis, formulat printr(o propozitie enuntiativa
care poate fi uneori si eliptica:
Ehat is #our name- A# name is ,ic"
Ehere is Aar#- She is at the librar#, sau At the librar#
Ehen is #our birthda#- It is on @ecember 5?
th
sau 7n @ecember 5?
th

,ota: Atat pronumele, cat si ad4ectivele interogative exclud folosirea auxiliarului do atunci cand
sunt subiecte ale propozitiei (sau fac parte din grupul subiectului):
.ho speaks %nglish here-
.hich trolley goes to the Institute-
.hat lesson comes no)-
.ho came to #our house #esterda#-
-aspunsul scurt
In limba engleza vorbita, la o intrebare generala se poate da un raspuns scurt Intr(un
raspuns scurt, adverbul afirmativ sau negativ (yes# no) nu se foloseste singur; el este urmat de un
subiect (in general, un pronume personal sau o particula introductiva ca de pilda there) la care se
adauga verbul (la negativ, insotit si de negatia not)
Herbele to be, to have, to do si verbele modale sunt repetate singure in raspuns (infinitivul sau
participiul verbului principal respectiv este omis):
Are the students here- 1es, the# are ,o, the# are not (aren/t)
Aust there be a comma here- 1es, there must ,o, there must not (mustn/t)
Is it eight o/cloc"- 1es, it is ,o, it isn/t
Ban #ou ring me up later- 1es, I can ,o, I cannot (can/t)
@o the# understand %nglish- 1es, the# do ,o, the# do not (don/t)
@id he )rite to #ou- 1es, he did ,o, he did not (didn/t)
@oes she en4o# the boo"- 1es, she does ,o, she does not (doesn/t)
$ad #ou man# classes #esterda#- 1es, I had ,o, I had not (hadn/t)
@id it upset #ou- 1es, it did ,o, it did not (didn/t)
(ubstantive cu sens de plural si 0orma de sin)ular
&nele substantive au forma de singular dar sens de plural @in aceasta categorie fac parte:
advice ( sfaturi
information ( informatii
knowledge ( cunostinte
furniture ( mobila, mobilier
luggage ( baga4e
$e al)a#s gives me some good advice(%l intotdeauna imi da sfaturi bune
Ee have ver# little information on this sub4ect(Avem putine informatii asupra acestui subiect
$is knowledge of %nglish is perfect(Bunostintele lui de engleza sunt excelente
*he furniture in this room is ne)(Aobila din aceasta camera este noua
*he# are sending the luggage b# bus(%i trimit baga4ele cu autobuzul
Singularul poate fi exprimat cu a4utorul expresiilor a piece o0 (o bucata de), an item o0:
a piece of advice ( un sfat
an item of information ( o informatie
a piece of furniture ( o mobila
a piece of luggage ( un baga4, o valiza
Substantivul news (stiri) intra in aceeasi categorie %l are forma de plural, sens de plural,
care se acorda intotdeauna cu un verb la singular:
Ehat is the ne)s- (Be vesti sunt)
$ere is the ne)sK((Iata stirileK
*he ne)s is good(Hestile0 stirile sunt bune
I heard a ver# good piece of ne)s(Am auzit o stire foarte buna

Viitorul de promisiune, hotarare sau comanda
I will be there(Hoi fi acolo
I will finish the )or" tonight(Hreau 0sunt hotarat0 promit0 sa termin lucrarea asta seara
.on*t #ou have a cup of tea-(,u vrei sa iei un ceai-
Auxiliarul will din exemplele de mai sus folosit in locul lui shall reda ideea de
promisiune, intentie ferma sau hotarare In aceste exemple, will este folosit cu valoarea sa
modala, echivalenta cu a vrea, a dori
*ot cu valoare modala poate fi folosit verbul shall 6 infinitivul unui verb principal, redand ideea
de necesitate, obligatie, ordin:
1ou shall not go to the pictures(,u te vei duce la cinema
$e shall come )ith #ou(%l trebuie sa vina cu voi
Hiitorul in care will si shall apar cu implicatiile lor modale si nu ca simple auxiliare prezentand
actiuni viitoare independente de vointa persoanei respective, se numeste viitor de promisiune,
hotarare sau comanda
%l se prezinta deci sub urmatoarea forma:
I )ill come ; #ou shall come ; he, she, it shall come ; )e )ill come ; #ou shall come ; the# shall
come
,ota5: (hall folosit in propozitii interogative se traduce, de obicei, printr(o forma a
con4unctivului:
'hall I stop no)- (Sa ma opresc acum-)
Ehat shall I do- (Be sa fac-)
,ota.: 7ill 6 infinitivul unui verb, folosit intr(o propozitie interogativa, reprezinta o formula de
politete:
.ill #ou help me )ith m# exercise, please-(Hreti sa ma a4uati la acest exercitiu-
.ill #ou close the door-(Hrei (vreti) sa inchizi (inchideti) usa-
+ompusii pronominali ai ad'ectivelor nehotarate %some, any, no, every&
Bompusii pronominali ai ad4ectivelor nehotarate some, any, no si every se formeaza cu a4utorul
cuvintelor body, one, thin) si se folosesc astfel:
a) In propozitii afirmative:

somebody (cineva) someone (cineva) something (ceva)
anybody (oricine) anyone (oricine) anything (orice)
everybody (fiecare, toti) everyone (toata lumea) everything (tot, toate)
b) In propozitii interogative sau negative (cu verbul la forma negativa):

anybody (cineva, nimeni) anyone (cineva, nimeni) anything (ceva, nimic)
c) In propozitii negative (cand verbul este la forma afirmativa):

nobody (nimeni) no one# none (nimeni, nici unul (dintre)) nothing (nimic)
'omebody as"ed about #ou(Bineva a intrebat de tine
I met someone #ou "no)(Am intalnit pe cineva pe care(l cunosti
She told me something interesting(Ai(a spus ceva interesant
Is anyone ta"ing his advice- (Ii urmeaza cineva sfaturile-
@id he leave anything for me- (Ai(a lasat ceva-
*he# did not spea" to anybody(,(au vorbit cu nimeni
She did not meet anyone #esterda#(,(a intalnit pe nimeni ieri
I don/t "no) anything about her(,u stiu nimic despre ea
obody comes this afternoon(,u vine nimeni azi dupa amiaza

othing )as too difficult for him(,imic nu era prea greu pentru el
one of the students )ill be absent tomorro)(,ici unul dintre studenti nu va fi absent maine
L6ood morning, everybody (everyone)L(Juna dimineata tuturor
In the evening I found everybody at home(Seara am gasit pe toti acasa
=verything in the house is clean and tid#(*otul in casa este curat si ordonat
,ota5: @esi everybody, everyone si everythin) sunt intotdeauna folosite la singular, ele se pot
adesea traduce cu forme de plural:
=verybody is )or"ing )ell(+iecare, toata lumea, toti lucreaza bine
,ota.: +ormele anybody, anyone, sau anythin) folosite in propozitiile afirmative au intelesul de
oricine sau orice:
Anybody can do it(7ricine poate sa o faca

1ou ma# as" anyone #ou li"e('oti sa intrebi pe oricine doresti 0vrei
*a"e anything #ou find in the refrigerator(Ia orice gasesti in frigider
,ota8: 'ronumele compuse nehotarate somebody, someone precum si anybody, anyone sau
nobody pot fi folosite si la cazul genitiv
'omebody*s hat )as there('alaria cuiva era acolo
I see someone*s letter on the table(Had scrisoarea cuiva pe masa
Is she anybody*s relative-(%ste ea ruda cuiva-
I cannot see anyone*s fault in that(,u vad sa fie greseala cuiva in asta
+omparatia ad'ectivelor
+omparativul
a) +omparativul de superioritate se formeaza prin adaugarea terminatiei -er ad4ectivului la
gradul pozitiv Al doilea termen de comparatie se introduce prin con4unctia than (= decat)
no bigger than ; no heavier than
Sufixul -er se adauga numai ad4ectivelor de o silaba Belelalte formeaza comparativul cu a4utorul
adverbului more care se aseaza inaintea unui ad4ectiv de mai multe silabe:
*he boo" )as more interesting than the picture(Bartea a fost mai interesanta decat filmul
She is younger and more beautiful than her sister(%a este mai tanara si mai frumoasa decat sora
ei
,ota: Ad4ectivele bisilabice terminate in -y, -ow, -le, -ble formeaza comparativul tot prin
adaugarea terminatiei -er la cazul pozitiv:
*his lesson is easier than the other one(2ectia aceasta este mai usoara decat cealalta
A# street is narrower than that one(Strada mea e mai ingusta decat aceea
In privinta ortografiei trebuie retinute urmatoarele reguli:
( daca ad4ectivul se termina in -e se dauga numai r:
large - larger
( daca ad4ectivul se termina in -y, acesta se inlocuieste cu i (daca y este precedat de o
consoana):
heavy - heavier
( daca ad4ectivul se termina in -y, precedat de o vocala, terminatia -er se adauga dupa y fara
nici o alta schimbare:
gay (vesel) ( gayer
( daca ad4ectivul se termina intr(o consoana precedata de o vocala scurta, consoana se dubleaza
adaugand terminatia -er:
hot - hotter
b) +omparativul de e)alitate este exprimat cu a4utorul unui ad4ectiv precedat si urmat de
con4unctia as:
In spring the da#s are as long as the nights('rimavara zilele sunt egale cu noptile
*his boo" is as interesting as the other one(Bartea aceasta este la fel de interesanta ca cealalta
c) +omparativul de in0erioritate este exprimat printr(un ad4ectiv precedat de not so si urmat de
as:
6asoline is not so heavy as oil
A car is not so fast as a plane(Automobilul nu este la fel de rapid ca avionul
Se poate spune insa si: A car is not as fast as a plane

%o/itiv &omparativ de superioritate &omparativ de egalitate &omparativ de inferioritate
hot hotter (than) as hot as not so (as) hot as
strong stronger (than) as strong as not so (as) strong as
happ# happier (than) as happ# as not so (as) happ# as
important more important (than) as important as not so (as) important as
(uperlativul
Ad4ectivele scurte formeaza superlativul cu a4utorul terminatiei -est:
big ( bigger ( the biggest
large ( larger ( the largest
thic" ( thicher ( the thickest
happ# ( happier ( the happiest
Ad4ectivele mai lungi de doua silabe formeaza gradul superlativ cu a4utorul cuvantului most,
asezat inaintea ad4ectivului:
important ( more important ( the most important $of all)
beautiful ( more beautiful ( the most beautiful $of all)
7bservati prezenta obligatorie a articolului inaintea ad4ectivului la gradul superlativ si
prepozitia o0 dupa acesta
Superlativul absolut se formeaza folosind adverbul very sau most (fara articol) inaintea
ad4ectivului la gradul pozitiv:
It is very (most) important (%ste foarte 0 cat se poate de important)
Si adverbele au grade de comparatie asemanatoare cu cele ale ad4ectivelor; la superlativ insa
acestea nu primesc articol:
Spea" louder, nobod# can hear #ou(Horbeste mai tare, nimeni nu te poate auzi
*his is the pla# I li"ed best(Aceasta este piesa care mi(a placut cel mai mult
Imperativul
2a persoana I singular si persoana a III(a singular si plural, imperativul se construieste cu
a4utorul verbului to let, folosit ca auxiliar, si a pronumelui personal in cazul acuzativ
Bon4ugarea verbului to say la imperativ:
2et me sa#K 2et us (let/s) sa#K
Sa#K Sa#K
2et him, her sa#K 2et them sa#K
Propo$itii eliptice
=arly september and the leaves are beginning to fall.
%lipsa apare in exemplul de mai sus din motive stilistice, fiind mai potrivita stilului descrierii
2ipseste subiectul si predicatul: It is
&ontains one kilogram ; (ives heat - aici lipsa subiectului este un procedeu des folosit in
anunturi, titluri de gazete, atunci cand subiectul se poate deduce din forma verbului la persoana a
III(a Scopul este de a face anuntul mai scurt si deci mai izbitor
.hat about electric cars> ( este de asemenea o propozitie eliptica
Intotdeauna in propozitiile interogative care incep cu what about.... sau cu how about....
lipseste subiectul si predicatul:
.hat about your end-year exams> (Be se aude cu examenele tale de sfarsit de an-)
3ow about going to the pictures> (Be(ai spune sa mergem la cinema-)

;iate$a pasiva
'asivul se formeaza in limba engleza, ca si in limba romana, cu a4utorul verbului to be si
cu participiul trecut al verbului de con4ugat:
*he earth can be seen-'amantul poate fi vazut
*he shado)s can be observed( &mbrele pot fi observate
*he bra"ing s#stem was switched on-Sistemul de franare era activat
*he earth is surrounded b# a blue halo('amantul este incon4urat de o aureola albastra
,ota5: Spre deosebire de limba romana, participiul trecut nu se acorda in gen si numar cu
subiectul, ramanand invariabil
,ota.: Sa nu se confunde formele aspectului continuu cu cele ale diatezei pasive
'rima se formeaza cu participiul prezent (forma in -in)), iar cea de(a doua, cu participiul
trecut:
Aar# is sending an e(mail(Aar# trimite un e(mail ( aspectul continuu
*he e(mail is sent b# Aar#(%(mail(ul este trimis de Aar# ( diateza pasiva
Bonstructiile pasive sunt urmate, de regula, de prepozitia by M un substantiv sau pronume, care
arata sensul actiunii Acest complement precedat de prepozitia by poate lipsi:
I was asked by our teacher(Am fost intrebat 0rugat0 de profesorul nostru
*he boo" must be read by ever# student in the group(Bartea trebuie citita de fiecare student din
grupa
*he letter was posted (by him)(Scrisoarea a fost expediata 0de el0
Ba si in limba romana, trecerea unei propozitii din diateza activa in cea pasiva comporta
unele schimbari sintactice
Bomplementul direct din propozitia cu verbul la diateza activa devine subiect al
propozitiei cu verbul la diateza pasiva:
Amundsen discovered the South 'ole in 5955(Amundsen a descoperit 'olul Sud in anul 5955
*he South 'ole was discovered b# Amundsen in 5955('olul Sud a fost descoperit de
Amundsen in anul 5955
$e will write an interesting novel(%l va scrie un roman interesant
An interesting novel will be written b# him(&n roman interesant va fi scris de el
Spre deosebire de limba romana, in engleza si complementul indirect al verbului la diateza activa
poate deveni subiect al constructiei pasive:
I sho)ed him his mista"es(I(am aratat greselile
3e was shown his mista"es(I s(au aratat greselile
I as"ed her some Guestions(I(am pus cateva intrebari
'he was asked some Guestions(I s(au pus cateva intrebari
Astfel de verbe tranzitive, ca: to o00er, to )ive, to tell, to re0use, to show etc, care pot avea doua
complemente, unul direct si unul indirect, pot fi transformate in doua constructii pasive:
*he# offered her a bunch of flo)ers(I(au oferit un buchet de flori
a) A bunch of flowers was offered to her
b) 'he was offered a bunch of flo)ers(I s(a oferit un buchet de flori
Aichael told me the good ne)s #esterda#(Aihai mi(a spus vestea cea buna ieri
a) "he good news was told me b# Aichael #esterda#
b) I was told the good ne)s b# Aichael #esterda#
(Hestea cea buna mi(a fost spusa de Aihai ieri)
,ota8: &nele verbe din limba engleza, desi la pasiv, se traduc in limba romana cu diateza
reflexiva:
Aan# problems have been solved-S(au rezolvat multe probleme
,ota:: @iateza pasiva a constructiilor in care subiectul este fostul complement indirect al diatezei
active se traduce in limba romana cu reflexivul insotit de un dativ:
I am shown-Ai se arata

*he# will be given-2i se va da

I was asked-Ai s(a cerut

Ee were told-,i s(a spus
#chivalentii verbelor modale
Herbele modale can, may, must sunt si defective, ele neavand decat timpul prezent si
trecut (respectiv numai verbele can si may), iar verbul must nu are decat prezent 'entru a
exprima celelalte timpuri ale acestor verbe, in limba engleza se folosesc unele verbe echivalente
ca sens:
a) can - to be able (to) = a putea, a 0i in stare
*he# won*t be able to return so soon(,u vor putea sa se intoarca atat de curand
In the 8
rd
#ear #ou will be able to spea" %nglish(In anul III veti fi in stare 0veti putea0 sa
vorbiti engleza
b& may - to be permitted (to), to be allowed to = a avea voie, permisiunea sa
Ai"e was allowed to leave sooner(2ui Ai"e i s(a permis sa plece mai devreme
*he# were not permitted to spea" Fomanian at the %nglish lesson(,u li se dadea voie sa
vorbeasca romaneste la lectia de engleza
,ota: Verbul may poate e2prima si ideea de probabilitate sau presupunere. Aceeasi idee
poate 0i e2primata cu a'utorul cuvintelor perhaps sau maybe, la care se adau)a verbul
respectiv la timpul cerut:
I ma# spend m# summer holida#s at the sea(side
%erhaps I shall spend m# summer holida#s at the sea(side
Se poate 0s(ar putea0 e posibil0 sa(mi petrec vacanta de vara la mare
1aybe he is right %erhaps he is right
'oate ca are dreptate 0se poate sa aiba dreptate
c& must - to have to %atunci cand verbul e2prima ideea de necesitate& sau to be obliged to
%ideea de obli)atie&.
1ou will have to go and meet the delegation(Ha trebui sa te duci sa intampini delegatia
Shall I have to sta# till six o/cloc"- (I was obliged to get up ver# earl#(Ha trebui sa stau pana
la ora <- A trebuit0 am fost nevoita sa ma scol foarte devreme
,ota: In mod obisnuit, interogativul si negativul verbului to have to (a trebui) se formeaza cu
a4utorul auxiliarului do:
1ou don*t have to get up so earl#
Ehere do the# have to go tomorro)-
8oes he have to bring the boo"-
Punctele cardinale
Substantivele care denumesc punctele cardinale (the directions): north, south, east, west
pot fi folosite si ca ad4ective sau chiar adverbe:
*he expedition reached the orth 'ole(%xpeditia a atins 'olul ,ord ( ad4ectiv
*he# turned south(S(au indreptat spre sud ( adverb
Ad4ectivele derivate din numele punctelor cardinale sunt:
eastern = estic, de est ; )estern = vestic, de vest ; southern = sudic, de sud ; northern = nordic,
de nord
Adverbele corespunzatoare sunt:
east)ard(s) = spre est ; )est)ard(s) = spre vest ; south)ard(s) = spre sud ; north)ard(s) = spre
nord
Band se denumesc regiuni situate intr(o anumita parte a unei tari, continent etc se
folosesc litere mari: the 1iddle =ast, the Far .est
Fetineti:
(on the) east of = la est de ; (on the) south of = la sud de ; (on the) )est of = la vest de ; (on the)
north of = la nord de
in the east of = in estul ; in the south of = in sudul ; in the )est of = in vestul ; in the north of =
in nordul
to the east of = spre est de ; to the south of = spre sud de ; to the )est of = spre vest de ; to the
north of = spre nord de
6olosirea articolului cu nume proprii
Spre deosebire de limba romana, in engleza se foloseste articolul hotarat cu substantive
proprii, nume de rauri, fluvii, mari, oceane (the 8anube, the "hames, the ?lack 'ea)
@e asemenea, se articuleaza numele
lanturilor de munti (the &arpathians), a grupurilor de insule (the 3ebrides), a deserturilor
(the 'ahara) si a unor tari (the @nited 'tates of America, the Argentine) precum si numele
vapoarelor (the "ransylvania) si al ziarelor (the =conomist), al hotelurilor (the 3ilton, the 5ido)
,umele de persoane precedate de un substantiv care indica profesiunea, titlul etc nu
primesc articol hotarat: Baptain Jro)n, @octor !ohnson, Aiss 'in"erton, Sir !ohn Fobertson
,umele de familie se pot articula numai cand sunt folosite la plural, in vorbirea familiara,
pentru a desemna, ca si in limba romana, mai multi membri sau intraga familie:
*he# sa) the 'miths and the +acksons at the seaside(%i au vazut familiile Smith si !ac"son la
mare
Per0ectul compus
Acest timp se formeaza din prezentul verbului auxiliar to have si participiul trecut al
verbului de con4ugat
Bon4ugarea verbului to wor1 la 'resent 'erfect:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I have )or"ed = (eu) am lucrat I/ve )or"ed
1ou have )or"ed = (tu) ai lucrat 1ou/ve )or"ed
$e, she has )or"ed = (el, ea) a lucrat $e/s (she/s) )or"ed
Ee have )or"ed = (noi) am lucrat Ee/ve )or"ed
1ou have )or"ed = (voi) ati lucrat 1ou/ve )or"ed
*he# have )or"ed = (ei, ele) au lucrat *he#/ve )or"ed
Interrogative Form: $ave I )or"ed- = am lucrat (eu)- etc
egative Form: I have not )or"ed = (eu) nu am lucrat ; I haven/t )or"ed etc
Interrogative-egative Form: $ave I not )or"ed- = nu am lucrat (eu)- ; haven/t I )or"ed- etc
Spre deosebire de perfectul compus din limba romana, 'resent 'erfect nu poate exprima
actiuni terminate in trecut, fara legatura cu prezentul 7 propozitie ca: 'hakespeare a trait intre
anii ABCD si ACAC nu poate fi tradusa in limba engleza decat prin 'ast *ense: 'hakespeare lived
from ABCD to ACAC
%re/ent %erfect exprima:
5) 7 actiune petrecuta in trecut care are legatura cu prezentul Aceasta legatura poate fi:
a) cauzala (actiunea trecuta are consecinte in prezent):
$e has come ( %l a venit (el este aici)
I have brought the boo" ( Am adus cartea (cartea este aici, iat(o)
b) temporala (actiunea inceputa in trecut se continua in prezent):
I have lived in Braiova for ten #ears(2ocuiesc in Braiova de zece ani
I have known Aichael since childhood(Il cunosc pe Aihai din copilarie
,ota5: 6or exprima durata actiunii, iar since exprima inceputul actiunii
.) 7 actiune care a avut loc intr(un moment neprecis in trecut In acest caz, 'rezent 'erfect se
foloseste cu adverbe de timp nehotarat: always (intotdeauna), ever (vreodata), 'ust (chiar acum),
never (niciodata), o0ten (adesea), seldom (rareori), sometimes (cateodata), already (de4a) etc:
I have never seen him before(,u l(am vazut niciodata
$e has 'ust come-A sosit chiar acum
,ota.: In schimb, locutiunea adverbiala 'ust now (adineaori) cere folosirea timpului *impului
trecut:
*he# arrived 'ust now I rang her up 'ust now
8) 7 actiune petrecuta intr(o perioada de timp nedeterminata indicata prin adverbe sau locutiuni
adverbiale de timp ca: this mornin), today, now, these days (zilele astea), lately, o0 late (in
ultimul timp, de curand), (not) yet (0nu0 inca) etc:
$e has not arrived yet (%l nu a sosit inca)
Per0ectul compus continuu
Se formeaza din perfectul compus al verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al
verbului de con4ugat
%l exprima actiuni incepute in trecut, de obicei recente, care se desfasoara inca in prezent
sau se pot continua in viitor, in mod neintrerupt
$e has been working too hard all these da#s(A muncit prea mult in ultimele zile
'rezent 'erfect se traduce in limba romana cu perfectul compus si uneori cu prezentul:
*he 6othic cathedrals have withdrawn )ithin their )alls(Batedralele gotice s(au retras intre
zidurile lor

*he %lectroputere(made po)er transformers have been exported for #ears(*ransformatoarele
de putere fabricate la %lectroputere sunt exportate de ani de zile
&neori atat %re/ent %erfect, cat si %re/ent %erfect &ontinuu se pot traduce cu prezentul din limba
romana:
It has been raining for three hours('loua de trei ore

*he# have been friends for #ears(Sunt prieteni de ani de zile
Bomparati:

%re/ent %erfect "impul trecut
*he# have studied %nglish for t)o #ears
(Au invatat 0invata0 engleza de . ani)
She studied %nglish last #ear
(%a a studiat engleza anul trecut)
$e has been to the @anube @elta three times
(%l a fost in @elta @unarii de trei ori)
$e went there last #ear too
(%l s(a dus acolo si anul trecut)
3ave #ou ever travelled b# air-
(Ai calatorit vreodata cu avionul-)
8id #ou travel b# air )hen #ou )ent to Jucharest-
(Ai calatorit cu avionul cand ai fost la Jucuresti-)
$e has 4ust come, give him a chair
(A sosit chiar acum, da(i un scaun)
$e came #esterda# afternoon
(%l a sosit ieri dupa(amiaza)
I have brought the dictionar#, here it isK
(Am adus dictionarul, iata(lK)
2ast )ee" Nevin brought me his dictionar#
(Saptamana trecuta Nevin mi(a adus dictionarul lui)
In exemplele din coloana din stanga, apar unele adverbe de timp nedefinit care cer intrebuintarea
timpului %resent %erfect Indicatiile de timp din coloana din dreapta se refera la actiuni terminate
in trecut
+onditionalul pre$ent
Ba si viitorul, conditionalul prezent se formeaza cu a4utorul verbelor modale shall, will
folosite ca auxiliare, la forma timpului trecut (should, would), urmate de invinitivul scurt (fara
to) al verbului principal
Ba si la viitor, should se foloseste pentru persoanele I singular si plural, iar would pentru
persoanele a II(a si a III(a singular si plural
Bon4ugarea verbului to say la conditional prezent:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I should sa# (as spune) I/d sa#
#ou )ould sa# (ai spune) #ou/d sa#
he, she )ould sa# (ar spune) he/d sa#, she/d sa#
)e should sa# (am spune) )e/d sa#
#ou )ould sa# (ati spune) #ou/d sa#
the# )ould sa# (ar spune) the#/d sa#
egative Form: I should not sa# (nu as spune) etc (I shouldn/t sa#)
Interrogative Form: should I sa#- (as spune-) etc
Interrogative-egative Form: should I not sa#- (nu as spune-) etc (shouldn/t I sa#-)
2a forma interogativ(negativa, not se aseaza dupa subiect 2a forma contrasa, not se
contopeste cu auxiliarele should si would si preceda subiectul
,ota5: Herbele auxiliare should si would isi pastreaza uneori sensul lor modal, respectiv would
la persoana I forma afirmativa exprima intentie, vointa (la forma negativa), rezistenta, opozitie iar
should (la persoanele a II(a si a III(a) ( obligatie, necesitate, recomandare, sfat:
I called him but he would not come-2(am chemat, dar nu a vrut sa vina
1ou should not smoke in the librar#(,u trebuie 0nu ar trebui0 sa fumati in biblioteca
Foarte adesea, forma should + infinitivul are un sens apropiat de al verbului must.
1ou should )or" more(Ar trebui sa muncesti mai mult
$e should not smo"e(,(ar trebui sa fumeze
,ota.: "impul trecut al verbelor may si can, respectiv mi)ht si could sunt folosite si ca forme
ale conditionalului:
1ight )e not repeat-(,u s(ar putea sa repetam-
*he# could do it alone(Ar putea sa o faca singuri
Retineti ca verbul to want (a vrea, a dori) nu se foloseste la conditional si ca este
inlocuit de verbul to lie (a dori, a-i placea).
Pronumele relativ
!n limba engle"a e#ista urmatoarele pronume relative$ who % care & which % care & that
% care & what % ce, ceea ce & but % care nu, care sa nu.
I "no) the man who )rote this article(Bunosc omul care a scris articolul
$e sho)ed me the novel which he )as reading(Ai(a aratat romanul pe care(l citea
*he text that (which) I translated #esterda# )as ver# eas#(*extul pe care l(am tradus ieri era
foarte usor
*hat is not what I )ant(Asta nu e ceea ce vreau eu
*here is no student but learns a foreign language(,u e student care sa nu invete o limba
straina
@in punct de vedere sintactic, pronumele relative leaga propozitii secundare de propozitii
principale, fiind in acelasi timp elemente ale propozitiilor secundare
a) 'ronumele relativ who:
7ho se refera numai la persoane %l se declina la fel ca si pronumele interogativ who:
, )ho = care
6 )hose = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)
@ (to) )hom = carui(a), carei(a), caror(a)
A )hom = pe care
*hat is the girl whose brother came to us the other da#(Aceea e fata al carei frate a venit la noi
mai deunazi
*he bo# to whom #ou )ere spea"ing is 'eter(Jaiatul caruia ii vorbeai era 'eter
*he first girl whom I sa) in the hall )as Alice('rima fata pe care am vazut(o in sala a fost
Alice
&neori, whose poate fi folosit si cu referire la lucruri: A trade whose fame spread be#ond %urope
b) 'ronumele relativ which:
7hich se refera numai la obiecte, animale, abstractiuni si se declina astfel:
, )hich = care
6 (of) )hich = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)
@ (to) )hich = carui(a), carei(a), caror(a)
A )hich = pe care
*he boo" which I a reading is b# a #oung novelist(Bartea pe care o citesc este 0scrisa0 de un
tanar romancier
Ee sa) a mountain whose top )as covered )ith sno) (Am vazut un munte al carui varf era
acoperit de zapada)
7hich cu sensul de ceea ce se poate referi la o intreaga propozitie:
I said nothing which could ma"e him hungr# (,u am spus numic care l(ar putea supara)
c) 'ronumele relativ that:
hat se refera atat la persoane, cat si la obiecte, dar numai in propozitii relative restrictive:
$is sister that lives in Jucharest has graduated from the &niversit# (Sora lui 0aceea0 care
locuieste in Jucuresti a absolvit universitatea)
Jring me the stor#(boo" that #ou spo"e about (Adu(mi cartea de povesti despre care ai
vorbit)
All the passengers and all the goods that )ere on board the ship )ere saved (*oti pasagerii si
toate marfurile care se aflau pe bordul vasului au fost salvate)
hat (nu insa whom sau which) este pronumele relativ folosit dupa substantivele precedate de
ad4ectivele la gradul superlativ, de numerale ordinale, precum si de ad4ectivele all, any, si the
only:
Aount %verest is the highest mountain that )e "no) (%verestul este cel mai inalt munte pe
care il stim)
She )as the only person that I li"ed (%a a fost singura persoana care mi(a placut)
*hat )as the first composition that he )rote (Aceea era prima compunere pe care el a scris(o)
Bome any time that suits #ou (Hino oricand iti convine)
7misiunea pronumelor relative (whom, which si that):
Band whom, which sau that au functia sintactica de complement, ele se pot omite:
*hat is the man (whom) )e met #esterda# (Acela este omul pe care l(am intalnit ieri)
$ere is the dictionar# (which) #ou )anted (Iata dictionarul pe care il doreai)
*he noise (that) I heard )as the )ind (Ogomotul pe care l(am auzit era provocat de vant)
Insa:
*he boo" which is on the table is a dictionar# (Bartea care este pe masa este un dictionar)
,ota: @aca pronumele relativ este insotit de o prepozitie, omisiunea are loc cu mutarea
prepozitiei dupa verb:
*he man I spo"e to )as their teacher (to whom)
*he bo# I told #ou of is here (of whom)
Ban #ou lend me the boo" #ou )ere tal"ing about #esterda#- (about which)
Astfel, o propozitie atributiva poate avea urmatoarele forme:
a) *he house in which we live is comfortable
b) *he house which we live in is comfortable
c) *he house that we live in is comfortable
d) *he house we live in is comfortable
Pronumele re0le2iv si pronumele de intarire
In limba engleza, caeste doua categorii de pronume au aceeasi forma:

%ronumele reflexiv %ronumele de intarire
mysel0 ( ma, mie, imi etc eu insumi, insami
yoursel0 ( te, tie, iti etc tu insuti, insati
himsel0, hersel0, itsel0 ( se, lui (ei), isi, si etc el insusi, ea insasi
ourselves ( ne, noua etc noi insine, insene
yourselves ( va, voua etc voi insiva, inseva
themselves ( se, lor, isi etc ei insisi, ele insele
'ronumele reflexive sunt folosite pentru construirea formei reflexive a verbelor, dar, spre
deosebire de limba romana, in engleza sunt putine verbe reflexive Adesea un verb reflexiv
romanesc se traduce in limba engleza printr(un verb activ intranzitiv:
ma 4oc ( I play ; ma spal ( I wash (myself) ; ma gandesc ( I think ; ma imbrac ( I dress (myself)
,ota: In engleza moderna, vechile verbe reflexive sunt folosite ca verbe active (fara pronumele
reflexiv), ca in cazul verbelor: to wash, to spon)e (a se freca cu buretele), to dry (a se usca), to
comb (a se pieptana), to shave (a se barbieri), to dress etc
J# the time #ou have )ashed and dressed brea"fast )ill be read# ('ana cand te(ai spalat si
imbracat micul de4un va fi gata)
'ronumele reflexiv se deosebeste de pronumele intaritor (desi identice ca forma) dupa sens si
dupa locul pe care il ocupa in propozitie:
a) 'ronumele reflexiv, avand functie de complement direct sau prepozitional, este asezat dupa
verb:
$e cut himself )hen shaving (S(a taiat cand s(a barbierit)
*he bo# cried )hen finding himself alone (Jaiatul a plans cand s(a vazut singur)
*he girl loo"ed at herself in the mirror (+ata s(a privit in oglinda)
b) 'ronumele de intarire, neavand nici o functie sintactica, este pus fie dupa substantivul sau
pronumele pe care il subliniaza, fie la sfarsitul propozitiei
I myself spo"e to the manager (%u insumi am vorbit cu directorul)
*he# themselves came here (%i insisi au venit aici)
'eter ans)ered the Guestion himself ('etre insusi a raspuns la intrebare)

3ai mult ca per0ectul
Aai mult ca perfectul ("he %ast %erfect Indefinite "ense) se formeaza din %ast "ense al verbului
auxiliar to have si participiul trecut al verbului de co4ugat @in punctul de vedere al formei, in
limaba engleza mai mult ca perfectul este un timp analitic, pe cand in limba romana el este un
timp sintetic
Bon4ugarea verbului to ta1e, too1, ta1en la %ast %erfect Indefinite "ense:

Affirmative Form $&ontracted Form)
I had ta"en = (eu) luasem I/d ta"en
#ou had ta"en = (tu) luasesi #ou/d ta"en
he, she, it had ta"en = (el, ea) luase he/d, she/d, it/d ta"en
)e had ta"en = (noi) luase(ra)m )e/d ta"en
#ou had ta"en = (voi) luase(ra)ti #ou/d ta"en
the# had ta"en = (ei, ele) luasera the#/d ta"en
Interrogative Form: had I ta"en- = luasem (eu)- etc
egative Form: I had not ta"en = (eu) nu luasem ; I/d not ta"en etc
Interrogative-egative Form: had I not ta"en- = nu luasem (eu)- ; hadn/t I ta"en etc
"he %ast %erfect Indefinite "ense exprima:
5) ca si in limba romana, o actiune trecuta, anterioara altei actiuni trecute sau unui moment dat
din trecut si se traduce de obicei cu mai mult ca perfectul (rar cu perfectul simplu sau cu perfectul
compus):
I "ne) she had been ill (Stiam ca fusese bolnava)
*he# had walked onl# a fe) steps )hen the# met him (+acusera numai cativa pasi cand il
intalnira)
Ee had not gone far )hen a terrible storm bro"e out (,u a4unseseram prea departe cand se
starni o furtuna grozava)
Aomentul trecut poate fi indicat:
a) printr(o expresie adverbiala de timp: by the end of the week, year, month (pana la sfarsitul
saptamanii, anului, lunii) ; by that time (pana atunci) ; by the AE
th
of 8ecember (pana la 5?
decembrie) etc:
*he# hadn/t finished their )or" by the end of the week (,u(si terminasera lucrul pana la
sfarsitul saptamanii)
?y the AE
th
of 8ecember I had seduced 7tilia
b) printr(o alta propozitie al carei verb este la 'ast *ense (pentru concordanta):
I "ne) she had left for the seaside (Stiam ca plecase la mare)
*he# had learned some %nglish before the# )ent to %ngland (Inainte de a pleca in Anglia
invatasera putina engleza)
.) o actiune inceputa inaintea unui moment dat in trecut si care continua si in acel moment
*he# had been in the mountains for a )ee" )hen )e 4oined them (%rau la munte de o
saptamana cand ne(am dus si noi la ei)
,ota: Ba si in cazul timpului %resent %erfect, momentul cand a inceput actiunea e indicat de
since (adverb, prepozitie sau con4unctie), iar durata actiunii e indicata de 0or (prepozitie)
$e had not )ritten a line since he arrived (con4) (,u a scris 0scrisese0 un rand de cand a sosit)
$e had not )ritten a line since !une (prep) (,u a scris un rand din iunie)
$e had not )ritten a line since (adv) (,u a scris un rand de atunci)
*he )eather had been rain# for fortnight (Hremea era ploioasa de doua saptamani)
3ai mult ca per0ectul continuu
Aai mult ca perfectul continuu se formeaza din mai mult ca perfectul verbului auxiliar to be si
participiul nedefinit al verbului de con4ugat
I had been ta"ing ( eu luasem ; #ou had been ta"ing ( tu luasesi ; he, she, it had been ta"ing ( el,
ea luase
)e had been ta"ing ( noi luaseram ; #ou had been ta"ing ( voi luaserati ; the# had been ta"ing (
ei, ele luasera
Aai mult ca perfectul continuu se foloseste pentru a exprima actiuni sau stari in desfasurare
neintrerupta, anterioare unei alte actiuni trecute:
I had been working for a long time )hen the# returned (2ucram de mult cand 0ei0 s(au intors)
She left the reading(room )here she had been reading for some hourse (%a parasi sala de
lectura unde citise cateva ore 0in sir0)
,ota: Aai mult ca perfectul continuu se poate traduce in limba romana prin imperfect sau mai
mult ca perfect
(H!<5; = in0initiv = #chivalent al con'unctivului
In frazele: LFobin $ood gathered his men and discussed )hether the# should take part in the
contest or notL, sau LIt )as decided that although the ris" )as great, the# should all goL,
constructiile should take part in si should go inlocuiesc modul con4unctiv ("he 'ub,unctive
1ood) care, in engleza contemporana, e pe cale de disparitie %le sunt forme ale con4unctivului
analitic, construite cu a4utorul verbelor modale folosite ca auxiliare si al infinitivului fara to al
verbului de con4ugat @intre echivalentii con4unctivului ('ub,unctive =Fuivalents) fac parte
should 6 infinitiv, may 6 infinitiv si altele
Bon4unctivul analitic se foloseste intre altele:
a) in intrebarile indirecte care arata indoiala si care sunt introduse prin con4unctiile i0 sau
whether:
She considered whether (if) she should tal" to somebod# about it (S(a gandit daca sa
vorbeasca 0sau nu0 cu cineva despre aceasta)
b) in propozitiile subiective (introduse prin expresii ca: it is strange, it is impossible, it is
advisable, it is important, it is necessary):
It was desirable that )e should invite him (%ra de dorit ca sa(l invitam)
It is important that #ou should all be in time (% important ca sa fiti cu totii la timp)
It is necessary that ever#thing should be read# b# ; o/cloc" (% necesar ca totul sa fie gata pana
la ora cinci)
Viitorul in trecut
In propozitia: L and hoped he would take part in the contestL forma verbala would take part in
(desi identica in forma cu conditionalul) nu reprezinta decat o actiune infatisata ca viitoare fata de
un moment trecut, cunoscuta sub numele de viitor in trcut (+uture(in(the('ast) Hiitorul in trecut
este un timp propriu limbii engleze %l este folosit numai in propozitia subordonata completiva,
care depinde de o propozitie regenta al carei verb este la un timp trecut:
*he# said the# )ould return (Au zis ca se vor intoarce)
Ee heard #ou )ould leave Braiova for some )ee"s (Am auzit ca veti pleca din Braiova pentru
cateva saptamani)
,ota: Hiitorul in trecut se traduce in limba romana prin viitorul I
+omparatia nere)ulata a unor ad'ective si adverbe
Bateva ad4ective si adverbe au forme neregulate pentru comparativ si superlativ Acestea sunt:

good (bun)
well (bine)
better (mai bun, mai bine) (the) best (cel mai bun, cel mai bine)
bad
badly (rau,
prost)
ill
worse (mai rau, mai prost) (the) worst (cel mai rau, cel mai prost)
litlle (putin)
less (mai putin)
lesser (de mai mica importanta, minor)
(the) least (cel mai putin)
near (aproape) nearer (mai aproape)
(the) nearest (cel mai apropiat)
(the) next (urmatorul)
far (departe) farther (mai departe)
further (ulterior)
(the) farthest (cel mai indepartat ( ca
distanta)
(the) furthest (cel mai indepartat ( ca timp)
old (batran,
vechi)
older (mai batran, mai vechi)
elder (mai mare ( referitor la membrii
unei familii)
(the) oldest (cel mai batran, cel mai vechi)
(the) eldest (cel mai mare ( dintre membrii
unei familii)
late (tarziu)
later (mai tarziu)
latter (cel din urma, din doi sau doua (
ref la ordine)
(the) latest (cel mai tarziu, cel mai recent)
(the) last (cel din urma, ultimul ( referitor
la ordine)
,ota: 5atter precedat de articolul hotarat the se asociaza cu the 0ormer (primul din doi, cel
mentionat mai intai) si se traduce prin cel din urma, al doilea In acest caz, the 0ormer si the
latter sunt pronume:
!ohn and Aar# are m# friends "he former is a student, the latter is still a school girl
#ach other si one another sunt pronume reciproce %le se folosesc de obicei in cazul dativ sau
acuzativ si se traduc prin unul pe altul, unul altuia sau unii pe altii:
*he# help each other (de obicei folosit pentru doua persoane)
*he# help one another (de obicei folosit pentru mai mult de doua persoane)
,ota: In trecut exista o diferentiere stricta de folosire a acestor pronume reciproce (in functie de
numarul persoanelor); in prezent, aceasta deosebire tinde sa dispara treptat:
*he# al)a#s tell each other (one another) )hat the# thin"
Ad'ectivele substantivate
Ad4ectivul poate fi intrebuintat ca substantiv, si in acest caz este, in general, precedat de articolul
hotarat Ad4ectivele substantivate desemneaza persoane si au sens colectiv @esi forma ramane
neschimbata, au inteles de plural si se construiesc cu verbul la plural:
the blind = orbii ; the dumb = mutii ; the deaf = surzii ; the sick = bolnavii ; the wounded =
ranitii ; the young = tinerii ; the unemployed = somerii ; the needy = nevoiasii ; the rich = bogatii
In aceeasi categorie sunt incluse si unele nume de popoare (cele terminate in consoane
suieratoare) derivate din ad4ectivele corespunzatoare:
the =nglish = englezii ; the +apanese = 4aponezii ; the French = francezii ; the 8utch =
olandezii ; the 'wiss = elvetienii ; the Irish = irlandezii ; the 'cotch = scotienii
Ideea de singular se obtine cu a4utorul cuvantului man:
the sick man = bolnavul ; the =nglishman = englezul
+orespondenta timpurilor
In limba engleza, problema corespondentei timpurilor este mai complicata decat in limba romana
@atorita raporturilor logice de timp care se stabilesc intre diferitele predicate dintr(o fraza, un
anumit timp verbal nu poate fi urmat de orice alt timp verbal Astfel, in limba engleza, timpul
verbului din subordonata este, in general, in stransa legatura cu verbul din regenta Aceasta
dependenta, numita corespondenta timpurilor ("he 'eFuence of "enses), este reglementata prin
norme riguroase in ceea ce priveste frazele formate prin subordonare, in care predicatul regentei
este la un timp trecut
+orespondenta timpurilor in propo$itiile completive directe
Fegula5: 'rezentul, perfectul compus si viitorul din regenta pot sa fie urmate in secundara de
orice tip cerut de logica frazei
$e knows that 0I am busy no)0 I was busy #esterda#0 I shall be bus# tomorro)
(%l stie ca 0sunt ocupat acum0 am fost ocupat ieri0 voi fi ocupat maine)
*he# have told me that 0she comes0 she came0 she will come
(Ai(au spus ca 0ea vine0 ea a venit0 ea va veni)
*he# )ill tell me that 0she has come0 she came0 she )ill come
(Imi vor spune ca 0ea a venit0 ea venise0 ea va veni)
Fegula .: &n timp trecut (%ast "ense sau %ast %erfect) din propozitia regenta nu poate fi urmat in
propozitia subordonata decat tot de un timp trecut (%ast "ense, %ast %erfect sau Future-in-the-
%ast)
$e knew that 0I was bus#0 I had been bus#0 I should be bus# (Stia ca eram ocupat0 am fost
ocupat0 voi fi ocupat)
a) 'entru a se arata simultaneitatea actiunilor din regenta si subordonata %ast "ense e urmat tot de
un %ast "ense:
At first I thought it was good enough for me (2a inceput am crezut ca era destul de buna
pentru mine)
b) 'entru a se arata anterioritatea actiunii din propozitia secundara, 'ast *ense e urmat de mai
mult ca perfectul ('ast 'erfect):
Ee told him that it had been a fine da# #esterda# (I(am zis ca fusese o zi misto ieri)
Ee told him the various stories )e had heard about his girlfriend (I(am spus diferite chestii pe
care le auzisem despre gagica lui)
c) 'entru a se arata posterioritatea actiunii din propozitia secundara, %ast "ense e urmat de
Future-in-the-%ast (viitorul in trecut) Actiunea din subordonata este conceputa ca viitoare fata de
cea trecuta din regenta:
She was sure that her bo#friend would come (%ra sigura ca ii va veni gagicu)
$e knew I should be busy the rest of the )ee" (Stia ca voi fi ocupat in restul saptamanii)
%PB%'*II @% 2A F%6&2A B7F%S'7,@%,*%I *IA'&FI27F, B& H%FJ&2 @I,
F%6%,*A 2A 'AS* *%,S%
5) In propozitiile secundare prin care se exprima adevaruri generale, fapte universal cunoscute
sau uzuale, se foloseste prezentul:
*he schoolmaster told the children that the earth moves round the sun (Invatatorul a spus
copiilor ca 'amantul se invarteste in 4urul Soarelui)
*he spea"er said that the peoples want peace (Horbitorul a spus ca popoarele vor pace)
.) @upa un timp trecut in regenta, in secundara se foloseste orice timp (cerut de logica frazei):
a) in propozitiile secundare comparative:
$e spoke english better than #ou 0speak it no)0 spoke it last #ear0 )ill speak it in t)o #ears
(%l vorbea engleza mai bine decat 0o vorbesti tu acum0 o vorbeai anul trecut0 o vei vorbi peste
doi ani)
b) in propozitiile secundare atributive:
2ast )ee" I read the boo" )hich #ou are reading no) (Saptamana trecuta am citit cartea pe
care o citesti tu acum)
It )as #esterda# that I bought the magazine #ou are asking me about (Ieri am cumparat revista
de care ma intrebi)
+orespondenta timpurilor in propo$itiile subordonate temporale
In general, viitorul din principala este urmat de prezent in secundara temporala pentru a se arata
concomitenta actiunilor (intotdeauna dupa con4unctiile i0, till, until, as soon as, be0ore, a0ter,
when) si de perfect compus pentru a se arata raportul de anterioritate:
*he# will call me up )hen the# get home (Aa vor chema la telefon cand vor a4unge acasa)
Ee shall go there as soon as )e have some spare time (,e vom duce acolo imediat ce vom
avea putin timp liber)
1ou will not see the to)n until #ou have crossed the bridge (,u vei vedea orasul inainte de a
fi traversat podul)
I shall go for a )al" )hen I have finished m# )or" (Aa voi duce la plimbare cand voi fi
terminat lucrul)

P-I,+IPA5A -AP!- (#+<,;A-A
+&*&F% SIA&2*A, 'F%S%,*
+&*&F% A,*%FI7F 'F%S%,* '%F+%B*
+orespondenta timpurilor in 0ra$ele
If I had taken her )ord for it, nothing would have hapened
(@aca as fi crezut(o pe cuvant nu s(ar fi intamplat nimic)
If I had not established a ne) school of thought and behaviour, it would not have occured to
me to )rite about it
(@aca nu as fi infiintat o noua scoala de gandire si conduita, nu mi(ar fi venit in minte sa scriu
despre ea)
+razele de mai sus sunt formate dintr(o propozitie subordonata conditionala, introdusa prin
con4unctia i0 si o propozitie principala 'ropozitia conditionala exprima conditia de care depinde
realizarea actiunii din propozitia principala Aceasta conditie poate fi probabila (reala), ipotetica
(ireala), prezenta sau trecuta
In frazele conditionale, timpurile se folosesc in functie de conditia exprimata in subordonata,
dupa cum urmeaza:
5) B7,@I*I% F%A2A ( 'F%O%,*&2 I, S&J7F@7,A*A, HII*7F&2 I, F%6%,*A:
If a storm breaks out, )e shall postpone our trip (@aca izbucneste0va izbucni0 o furtuna vom
amana excursia noastra)
If #ou have no confidence in #ourself, #ou will never succeed (@aca nu ai incredere in tine, nu
vei reusi niciodata)
.) B7,@I*I% IF%A2A 'F%O%,*A ( 'AS* *%,S% I, S&J7F@7,A*A,
B7,@I*I7,A2&2 'F%O%,* I, F%6%,*A
If a storm broke out, )e should postpone our trip (@aca ar izbucni o furtuna, am amana
excursia noastra)
If #ou had no confidence in #ourself, #ou would never succeed (@aca nu ai avea incredere in
tine, nu ai reusi niciodata)
,ota5: In propozitiile subordonate conditionale care exprima o conditie ipotetica verbul to be
apare sub forma were la toate persoanele, singular si plural:
If I were #ou, I should not worry (@aca as fi in locul tau, nu m(as framanta0neca4i0)
If he were here, he would en,oy the scener# (@aca ar fi aici, i(ar placea peisa4ul)
,ota.: Band in subordonata conditionala este exprimata o conditie foarte putin probabila, se
foloseste should (la toate persoanele) si infinitivul scurt al verbului de con4ugat:
If he should come, I should gladl# see him (@aca ar fi0daca s(ar intampla0 sa vina, l(as vedea
bucuros)
8) B7,@I*I% IF%A2A *F%B&*A ( AAI A&2* BA '%F+%B*&2 I, S&J7F@7,A*A,
B7,@I*I7,A2&2 *F%B&* I, F%6%,*A
If a storm had broken out, )e should have postponed our trip (@aca ar fi izbucnit o furtuna,
am fi amanat excursia noastra)
If #ou had had no confidence in #ourself, #ou would never have succeeded (@aca nu ai fi avut
incredere in tine, nu ai fi reusit niciodata)
I,H%FSI&,%A I, 'F7'7OI*II2% S&J7F@7,A*% B7,@I*I7,A2% (I,H%FSI7, I,
S&J7F@7,A*% B2A&S%S 7+ B7,@I*I7,)
Bon4unctia i0 poate lipsi din propozitia comditionala, in care caz se inverseaza ordinea dintre
subiect si predicat Aceasta inversiune e posibila numai cand predicatul contine un auxiliar sau un
verb modal (should, could) sau cand verbele to be si to have sunt folosite ca predicate:
If I had time ( $ad I time
If he )ere here ( Eere he here
If he could )or" ( Bould he )or"
If he should ring me up ( Should he ring me up
If I had seen her ( $ad I seen her
A2*% B7,!&,B*II B7,@I*I7,A2%
'ropozitiile subordonate conditionale pot fi introduse prin con4unctiile: i0, in case ( in cazul ca,
on condition that ( cu conditia ca, provided (that), suppose (supposin)) that, unless (i0 not),
etc:
'uppose he doesn/t come, )hat shall )e do- (Sa presupunem ca nu vine, ce vom face-)
$e )on/t come to m# part# unless he gets m# message in time (%l nu va veni la petrecerea
mea daca nu va primi instiintarea mea la timp)
,%I*$%F,7F ; %I*$%F7F
,eithernor sunt con4unctii coordonatoare dis4unctive (coordinatig dis,unctive con,unctions)
%le unesc doua parti de vorbire sau doua propozitii care exprima o alternativa, o alegere Intrucat
sensul lor este negativ, verbele din propozitiile introduse de aceste con4unctii se folosesc la forma
afirmativa:
$e could neither eat nor drin" an#thing (%l n(a putut nici sa manance nici sa bea ceva)
either Aiss Shenstone, nor Ar Aonsoon had an# satisfactor# ans)er (,ici @(ra Shenstone,
nici @l Aonsoon nu au avut vreun raspuns satisfacator)
@eoarece neithernor se folosesc intotdeauna impreuna se numesc si con4unctii corelative
(correlative con,unctions) Borespondentele afirmative ale acestor con4unctii sunt eitheror:
$e )ill be here either at six or at seven (%l va fi aici sau la sase, sau la sapte)
Au2iliarul de aspect 0recventativ 7I55 - 7!<5;
he )ould sa# = spunea ; he )ould come do)n = cobora ; )ould leave me = ma lasa ; )ould
continue = continua ; I )ould hear = auzeam ; he )ould repl# = raspundea
Bonstructiile de mai sus exprima actiuni care se repeta sau care constituiau un obicei (in trecut) si
sunt cunoscute sub denumirea de verbe folosite la forma frecventativa
+orma frecventativa are numai doua timpuri: prezent si trecut %a se construieste cu a4utorul
auxiliarului will la prezent (toate persoanele) si would la trecut (toate persoanele) la care se
adauga infinitivul verbului de con4ugat
In limba romana forma frecventativa se traduce:
a) la prezent ( cu prezentul indicativului:
$e will sit for hours on a roc" )atching the boats (%l sta ore intregi pe o stanca uitandu(se la
barci)
Ehen the cat/s a)a# the mice will play (Band pisica nu(i acasa, soarecii 4oaca pe masa)
Bhildren will be children (Bopiii raman copii)
b) la trecut ( cu imperfectul (sau cu constructia Lobisnuia saL, urmata de verbul de con4ugat):
+ishing and s)imming )ith his friends, he would look at the boats going b# ('escuind si
inotand cu prietenii sai, el se uita la vasele care treceau)
*he# would come and tal" to her ever# brea" (%i veneau si vorbeau cu ea in fiecare recreatie)
+orma frecventativa este folosita in mod obisnuit in limba scrisa, mai putin in vorbirea de toate
zilele, in care este inlocuita de verbul used to
Verbul modal (H!<5;
a) It should not have crea"ed (,(ar fi trebuit sa scartiie)
In exemplul de mai sus, verbul modal should exprima o obligatie (constrangere) sau o datorie, in
general, de ordin moral
,ota: (hould exprima o obligatie mai putin imperioasa decat shall (folosit la persoana a II(a si a
III(a pentru formarea timpului +uture of Bommand):
1ou shall translate it at once (7 vei traduce imediat) ('entru ca trebuie)
$e shall come here (%l va veni aici) (*rebuie sa vina)
Insa:
1ou should translate it at once (Ar trebui sa o traduci imediat)
$e should come here (%l va veni aici) (*rebuie sa vina)
b) (hould este folosit si pentru a exprima un sfat, o recomandare, o sugestie:
1ou should pa# him a visit (Ar trebui sa(i faci o vizita)
1ou should not spea" so loud (,(ar trebui sa vorbesti asa de tare)
c) 'entru a arata ca actiunea se refera la trecut se foloseste should M infinitivul perfect al verbului
de con4ugat:
1ou should have asked her (Ar fi trebuit s(o intrebi)
$e should have come in time (%l ar fi trebuit sa vina la timp)
d) 'entru a exprima o do4ana, o dezaprobare, se foloseste should M negatie M infinitivul perfect al
verbului de con4ugat:
It shouldn*t have creaked (,(ar fi trebuit sa scartaie)
1ou shouldn*t have left so earl# (,(ar fi trebuit sa pleci asa de devreme)
e) (hould este folosit si pentru a exprima o presupunere sau o probabilitate:
$e should be at home b# no) (Ar trebui sa fie acasa 0pana0 acum)
A( I6 - A( H!<GH con'unctii comparative
As i0, as thou)h (de parca, ca si cand) sunt con4unctii comparative si introduc propozitii
comparative care contin al doilea termen al unei comparatii stabilite de regenta:
1ou ans)er as if (as though) #ou did not "no) the rule (Faspunzi ca si cum nu ai sti regula)
*he# loo"ed at me as though the# had never seen me (S(au uitat la mine ca si cum nu m(ar fi
vazut niciodata)
@upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast Indefinite cand actiunea din propozitia principala si cea
din subordonata au loc in mod simultan:
$e spo"e as if he knew ever#thing (Horbea ca si cum ar sti totul)
@upa as i0 (as thou)h) se foloseste %ast %erfect cand vrem sa aratam ca actiunea din subordonata
a avut loc inaintea actiunii din principala:
She cried bitterl#, as if she had lost all hope ('langea amarnic ca si cum ar fi pierdut orice
speranta)
Herbele din propozitia subordonata introdusa prin as i0 (as thou)h) se traduc in limba romana
prin conditionalul prezent sau trecut
$e spea"s Fomanian as if he had lived in our countr# (Horbeste romaneste de parca ar fi trait
in tara noastra)
$e tal"s as if he knew ever#thing (Horbeste ca si cum ar sti totul)
,ota: +orma de %ast "ense a verbului to be folosit in propozitiile comparative este were pentru
toate persoanele, singular si plural:
She loo"ed as if she were tired (%a arata ca si cum ar fi obosita)
I feel as if I were ill (Aa simt ca si cum as fi bolnav)
+omparative duble
In limba engleza se gasesc uneori comparative duble, care se traduc in limba romana prin:
a) din ce in ce:
In )inter the )eather gets colder and colder (Iarna, vremea devine din ce in ce mai rece 0 se
raceste0)
A# %nglish lessons are more and more interesting (2ectiile mele de engleza devin din ce in ce
mai interesante)
*he patient is feeling better and better ('acientul se simte din ce in ce mai bine)
b) cu cat cu atat:
"he more )e loo"ed at it, the more )e )ondered at it (Bu cat ne uitam la el mai mult, cu atat
ne minunam mai mult)
"he colder the )eather, the warmer I dress (Bu cat e vremea mai rece, cu atat ma imbrac mai
gros)
"he more %nglish stories #ou read, the easier it )ill be for #ou to learn %nglish (Bu cat citesti
mai multe povestiri englezesti, cu atat iti va fi mai usor sa inveti englezeste)
In primul caz a) avem doua comparative in aceeasi propozitie, iar in al doilea caz b) avem in doua
propozitii diferite doua comparative precedate de adverbul the (identic ca forma cu articolul
hotarat)
Verbul de0ectiv <(#; !
Ee used to be ver# good friends (%ram prieteni foarte buni)
Herbul defectiv din exemplul de mai sus nu trebuie confundat cu verbul principal to use, care se
con4uga la fel ca celelalte verbe regulate si se traduce prin a folosi, a intrebuinta In exemplul
nostru, verbul defectiv used to se traduce prin obisnuia sa fie (era odata pe vremuri) Acest verb
are o singura forma ( trecutul (pentru toate persoanele) ( uurmata de un verb la infinitivul lung
,ota: +orma used to poate inlocui trecutul formei frecventative, care este intrebuintat mai mult in
limba scrisa:
*he# used to come and see us ver# often (7bisnuiau sa vina sa ne vada foarte des)
#2primarea dimensiunilor in limba en)le$a

Ad,ectiv 'ubstantiv 7erb
long = lung length = lungime to lengthen = a lungi
high = inalt height = inaltime to heighten = a inalta
deep = adanc depth = adancime to deepen = a adanci
broad = larg breadth = largime to broaden = a largi
)ide = lat )idth = latime to )iden = a lati
strong = puternic strength = putere to strengthen = a intari, a consolida
*he @anube is .,><? "ilometres long ; its length is .,><? "ilometres
Ad4ectivul care exprima o dimensiune (latime, inaltime, adancime, lungime etc) se aseaza dupa
numeralul respectiv Substantivele si uneori verbele derivate din aceste ad4ective sunt formate
prin schimbarea vocalei din radacina si adaugarea unor terminatii
Intrebarea dis'unctiva
Intrebarea dis4unctiva insoteste propozitia enuntiativa pentru a intari si confirma intelesul
acesteia In limba romana, intrebarile dis4unctive se traduc prin corespondentul: nu-i asa>
In limba engleza intrebarea dis4unctiva este o intrebare scurta, care se formeaza repetand
subiectul si verbul auxiliar sau modal corespunzator predicatului propozitiei pe langa care sta:
1ou are read#, aren*t you-
It/s rather cold toda#, isn*t it-
1ou have )ritten all #our exercises, haven*t you-
Ee must ans)er his letter, mustn*t we-
*he# had a good time on their holida#s, hadn*t they-
Band in propozitia enuntiativa se afla un verb notional, atunci in propozitia dis4unctiva se
foloseste verbul to do la timpul respectiv:
$e gets home at three o/cloc", doesn*t he-
1ou sa) their ne) flat, didn*t you-
*he# )rite home ever# )ee", don*t they-
$e reads %nglish novels, doesn*t he-
Herbul din intrebarea dis4unctiva se foloseste la timpul verbului din propozitia enuntiativa si la
forma opusa acesteia:
a) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma afirmativa, cel din propozitia dis4unctiva
este la forma interogativ(negativa:
$e can do it, can*t he-
1ou began to stud# %nglish, last #ear, didn*t you-
b) daca verbul din propozitia enuntiativa este la forma negativa, atunci verbul din propozitia
dis4unctiva este la forma interogativa:
*he# do not leave on Aonda#, do they-
She has no lectures in the afternoon, has she-
1ou did not ring him up toda#, did you-
In mod obisnuit, partea enuntiativa a propozitiei dis4unctive este rostita cu intonatia coboratoare,
iar intrebarea propriu(zisa este rostita cu intonatia urcatoare
Intrebarea alternativa
Intrebarea alternativa este tot o intrebare generala, care presupune doua alternative:
Eill #ou sta# here, or come )ith us-
Are the# students or pupils-
@in aceasta cauza, intr(o intrebare alternativa exista intotdeauna con4unctia or (sau):
$ave #ou alread# done #our )or", or )ill #ou do it tomorro)-
Shall I do it or )ill #ou do it #ourself-
Are #ou going out or do #ou prefer to sta# at home-
Intonatia generala a unei asemenea intrebari este urcatoare, tonul se ridica imediat inainte de
con4unctia or in prima parte si coboratoare in a doua
he #mphatic ;!
Auxiliarul do este folosit pentru a sublinia cele spuse de vorbitor:
Ee reall# did en4o# ourselves (,e(am distrat, intr(adevar)
*he# do li"e to meet us (2e place 0intr(adevar0 sa se intalneasca cu noi, sa se vada cu noi)
*hat is 4ust )hat I do mean to sa# (%ste exact ce vreau sa spun)
1ou sa# I )asn/t there, but I did goK (Spui ca nu am fost acolo, dar te asigur ca m(am dus)
8o come hereK (*e rog, vino aiciK)
8o tell me )hat happendK (*e rog, spune(mi ce s(a intamplatK)
In propozitiile imperative afirmative, folosirea auxiliarului do face ca ordinul sau rugamintea
exprimata sa fie redate pe un ton mai putin imperios:
8o sta# a little longer (*e rog, mai stai putin)
8o )rite me a letter as soon as #ou arrive home (Scrie(mi, te rog o scrisoare imediat ce a4ungi
acasa)
Pronumele nehotarat !,#
4ne cannot doubt (,u te poti 0nu ne putem0 indoi )
4ne )as constantl# a)are (Iti dadeai 0ne dadeam0 seama permanent )
!ne poate fi:
a) numeral:
*here )as onl# one man in the hall (%ra numai un singur om in sala)
b) inlocuitor al articolului nehotarat a, an in constructii de tipul:
4ne fine da# (Intr(o buna zi )
4ne evening (Intr(o seara )
I haven/t an# stamp, )ill #ou give me one- (,u am nici un timbru, te rog, imi dai unul-)
Atunci cand este asezat inaintea unui nume propriu, one capata sensul de un $o) oarecare:
@avid/s mother married one Ar Jro)n (Aama lui @avid s(a casatorit cu un oarecare domn
Jro)n)
c) pronume nehotarat cu functie generica (5) sau anaforica (.):
5) In exemplele de mai sus (one cannot doubt si one was constantly aware), one este folosit
generic in propozitii impersonale si se refera la oameni in general %l se poate traduce in limba
romana prin persoana a II(a singular sau plural a pronumelui personal, persoana I plural a
pronumelui personal sau prin pronumele reflexiv generic se:
4ne cannot live )ithout )or"ing (,u poti 0putem0 se poate0 trai fara a munci) ( the 4o"e of the
centur# :):):)
4ne must ta"e into account the fact that (*rebuie sa se tina 0sa tinem0 sa tii0 seama de faptul
ca)
'ronumele we, you si they pot indeplini si ele o functie generica:
2ou cannot eat #our ca"e and have it (,u se poate si cu varza unsa si cu slanina in pod :):):) )
.e must al)a#s do our dut# (*rebuie sa ne facem intotdeauna datoria)
"hey drin" much tea in %ngland (Se bea mult ceai in Anglia)
dar pronumele one, we si you, folosite generic, il includ pe vorbitor:
4ne cannot be happ# if one does not love sau .e cannot be happ# if we do not love sau 2ou
cannot be happ# if you do not love
(,u poti fi fericit daca nu iubesti) ((( reall#- :):):)
'ronumele they il exclude pe vorbitor:
"hey sa# he is a successful musician
(Se spune ca e un muzician de mare succes)
.) 'ronumele nehotarat one poate fi folosit si anaforic, inlocuind un substantiv care a fost
mentionat inainte pentru a evita repetarea acestuia:
I haven/t got an india(rubber 2end me one, please
(,(am guma *e rog imprumuta(mi una)
In aceasta calitate el poate primi semnul pluralului:
A# ne) shoes are less comfortable than the old ones
('antofii mei cei noi sunt mai putin comozi decat cei vechi)
d) 'ronumele nehotarat one se foloseste ca inlocuitor al unui substantiv dupa ad4ective
calificative (vezi exemplul de mai sus), dupa this, that, which, another, these, those, the other
si dupa the ne2t, the 0irst, the last:
I don/t li"e this hat 'lease give me that one (another one, the other one, these ones, those ones
etc)
(,u(mi place palaria asta *e rog da(mi(o pe aceea 0alta, cealalta, pe acestea, pe acelea etc0)
!ohn )as the last one to leave
(!ohn a fost ultimul care a plecat)
,ota5: !ne*s este forma impersonala a ad4ectivului posesiv:
to do one*s dut# (a(si face datoria)
7ne should never forget one*s friends (,u trebuie niciodata sa(ti uiti prietenii)
,ota.: !nesel0 este forma impersonala a pronumelui reflexiv:
to cut oneself = a se taia
to hide oneself = a se ascunde
Articolul hotarat si articolul nehotarat
Intrucat articolul hotarat si articolul nehotarat au fost tratate sporadic in lectiile anterioare voi
sistematiza aici notiunile dobandite pana acum despre articol, completandu(le cu unele noi
5) Articolul hotarat (the) insoteste substantive folosite cu un inteles determinat, spre a le deosebi
de altele din aceeasi clasa sau categorie Substantivul poate fi deosebit de celelalte din clasa
careia apartine, fie prin folosirea unor atribute, propozitii atributive etc, fie prin context, adica
prin cuvintele sau propozitiile care(l incon4oara si care adesea arata ca substantivul respectiv este
cunoscut (de vorbitor, cititor, ascultator) sau ca el e prezent in mintea acestora fiind amintit intr(o
propozitie anterioara:
the loft# silhouettes of s"#(scrapers
the Guiet cr#stal air of a mountain pea"
Articolul hotarat se mai foloseste:
a) cu substantive la singular care arata o intreaga categorie sau specie:
"he cat is a graceful animal
b) cu ad4ective substantivate:
the rich and the poor
"he &hinese of ,e)(1or" live in Bhinato)n
"he egroes live mostl# in $aarlem
c) inaintea ad4ectivelor la gradul superlativ (relativ) si a numeralelor ordinale:
the tallest man(made structure
on the GH
th
floor
d) inaintea substantivelor precedate de o prepozitie, chiar atunci cand in limba romana
substantivul e nearticulat:
in the street = pe strada
in the )orld = din lume
after the lesson = dupa lectie
,ota: ,umele punctelor cardinale intra in aceeasi categorie, fiind articulate atunci cand sunt
precedate de o prepozitie (in the north ; to the east) sau cand desemneaza o regiune, grup de tari
etc, situate in aceeasi directie:
In the American Bivil Ear the orth fought against the 'outh
(In razboiul de secesiune, ,ordul a luptat impotriva Sudului)
e) articolul definit se mai foloseste cu o serie de nume proprii ca: unor tari (the @nited 'tates of
America, the Argentine, the 5ebanon, etc) ; nume de rauri, fluvii, mari, oceane (the 8anube, the
?lack 'ea, the Atlantic) ; numele lanturilor de munti (the &arpathians) ; numele deserturilor si a
grupurilor de insule (the 'ahara, the 3ebrides) ; inaintea numelor unor institutii binecunoscute
(the 1etropolitan 1useum, the =mpire 'tate ?uilding) ; a numelor ziarelor ("he ew-2ork "imes,
"he .ashington %ost) ; a vapoarelor (the "ransylvania, the &arpati) si a numelor de familie
folosite la plural, in vorbirea familiara (the +ohnsons)
,ota: ,u se articuleaza numele strazilor, pietelor, parcurilor etc: (Fifth Avenue, %icadilly &ircus,
&entral %ark)
Articolul hotarat the care provine dintr(o forma veche a pronumelui demonstrativ isi pastreaza
insa sensul demonstrativ in unele expresii ca:
at the time( in acel timp
for the purpose ( pentru acest (acel) scop
nothing of the kind ( nicidecum, nimic de soiul acesta
the two ( cei doi
.) Articolul nehotarat (a, an) este folosit, ca si in limba romana, numai cu sunstantive la numarul
singular si arata ca substantivul respectiv reprezinta o fiinta sau un obiect oarecare dintr(o
categorie sau clasa:
Jroad)a# is a ver# long street
!ohn is a good student
,ota: *ot ca in limba romana, articolul nehotarat poate avea sens de numeral:
I have an english dictionar# and t)o +rench ones
a) Spre deosebire de limba romana, in engleza articolul nehotarat se foloseste inaintea
substantivelor nume predicative care arata profesia, calitatea, gradul, sexul cuiva:
She is a teacher
I spea" to #ou as a friend
'eter is a bo#
b) dupa anumite adverbe sau ad4ective ca: rather, >uite, such, many, what (in propozitii
exclamative):
'uch a funn# fello) (&n individ atat de nostim)
Iuitean old man (&n om batran de(a binelea)
many a )riter (multi scriitori)
.hat a pleasant surprise K (Be surpriza placutaK)
c) pentru a exprima raportul de frecventa sau distributie in unele unitati de masura, timp etc:
Ee have %nglish classes twice (once) a week (Avem ore de engleza de doua ori 0o data0 pe
saptamana)
I didn/t see her for a long time (,u am vazut(o de mult)
,ota: 7bservati locul articolului in: half a mile, half an hour
d) in unele constructii si expresii, ca:
to be in a hurry ( a fi grabit
it is a pity ( e pacat
as a friend ( ca prieten
to have a tootache, headache, a sore throat, etc ( a te durea maseaua, capul, in gat etc
8) Bazuri in care nu se foloseste articolul:
a) Ba si in limba romana, articolul (hotarat sau nehotarat) nu se foloseste cu nume proprii de
persoane, continente, tari, regiuni, localitati (exceptand unele tari amintite mai sus si orasul $aga
(the 3ague)) @e asemenea, cu unele substantive care desemneaza relatii de rudenie si sunt
asimilate de membrii familiei cu nume proprii: Father, 1other# (rannie
b) Spre deosebire de limba romana insa, nu se articuleaza numele anotimpurilor, lunilor,
zilelor, precum si al meselor din timpul zilei:
8ecember is m# favourite month (@ecembrie e luna mea preferata)
I li"e autumn ; in autumn there is a lot of fruit (Imi place toamna; toamna sunt multe fructe)
?reakfast )ill be read# in a Guarter of an hour (Aicul de4un va fi gata intr(un sfert de ora)
c) Articolele nu se folosesc nici cu substantive luate in sensul lor cel mai general, cum sunt:
( nume de materii, substante, alimente etc:
'teel is a hard metal (7telul e un metal dur)
( nume de abstractiuni:
Ee stand for peace and friendship (Suntem pentru pace si prietenie)
( substantive la plural:
,e)(1or" is made up of small towns, villages and settlements
( unele substantive individuale la singular (man, woman, mankind, society, school, church,
market, bed, board):
'chool pla#s a great role in societ# (Scoala 4oaca un mare rol in societate)
d) Isi pierd articolul si substantivele care intra in unele expresii si locutiuni, chiar in cazul cand
sunt precedate de prepozitii:
side by side (unul langa altul) ;
for miles on end (pe distanta de mile intregi) ;
in height (ca inaltime) ;
in style (ca linie, ca stil) ;
to go by tram 0bus0 (a merge cu tramvaiul 0autobuzul0) ;
on foot (pe 4os) ;
from day to day (din zi in zi) ;
at night (noaptea) ;
hand in hand (mana in mana) ;
shoulder to shoulder (umar la umar) ;
to shake hands (a da mana) ;
to change colour (a(si schimba culoarea) etc
:) 7misiunea articolului:
&nele substantive pot aparea nearticulate datorita omisiunii articolului Aceasta se face de obicei
pentru motive stilistice si apare adesea in stilul ziaristic, in indicatii scenice, in comunicari cu
caracter telegrafic etc In asemenea cazuri insa, articolul poate fi oricand introdus la locul cuvenit,
in timp ce in cazurile de nefolosire a articolului, adaugarea lui ar fi o greseala gramaticala:
$eath: %nd of *al"s ($eath anunta sfarsitul convorbirilor)
Eind @us" Autumn scener# (Hant Amurg 'eisa4 de toamna)

6unctiile sintactice ale participiului nede0init
'articipiul nedefinit poate indeplini urmatoarele functii sintactice:
5) Atribut sau inlocuitor al unei propozitii atributive:
*he falling leaves covered the roofs and the ground (+runzele cazatoare 0care cadeau0
acopereau acoperisurile si solul)
$o) beautiful the blooming trees areK (Be frumosi sunt pomii in floareK)
$ere is a letter announcing his arrival (Iata o scrisoare care anunta sosirea lui)
.) ,ume predicativ:
*he noise of the cro)d was deafening (Ogomotul multimii era asurzitor)
*he girl stood looking at the cro)d (+ata statea uitandu(se la multime)
8) Bomplement circumstantial:
a) de timp, introdus prin con4unctiile while sau when sau fara con4unctie:
.hile approaching Stratford )e sa) beautiful )oods and green fields
(Apropiindu(ne 0cand ne(am apropiat0 de Stratford am vazut paduri frumoase si campii
inverzite)
Arriving at Stratford the# )ent to see Sha"espeare/s birthplace
(Sosind 0cand au sosit0 la Stratford s(au dus sa vada locul unde s(a nascut Sha"espeare)
b) de mod sau de impre4urari insotitoare:
She stood b# the )indo), thinking (Statea langa fereastra gandindu(se)
c) de cauza:
3aving plent# of time, )e did not hurr# (Avand timp suficient nu ne(am grabit)
6unctiile sintactice ale )erun$iului in propo$itie
6erunziul indeplineste urmatoarele functii:
5) Subiect:
'wimming is ver# popular in our countr# (Inotul e foarte raspandit in tara noastra)
.) ,ume predicativ, facand parte dintr(un predicat verbal compus, dupa verbe ca: to be)in, to
start, to continue, to )o on, to 1eep (on) ( a continua, to stop, to 0inish etc:
Sharon started combing her hair (Sharon a inceput sa(si pieptene parul)
Neep smilingK (,u(ti pierde buna dispozitieK ; textual: Bontinua sa zambestiK)
Stop talkingK (,u mai vorbitiK ; textual: Incetati vorbitulK)
$aven/t #ou finished doing those translations #et- (,(ai terminat inca de facut traducerile
acelea-)
8) Bomplement prepozitional (a) dupa verbe si (b) ad4ective cu prepozitie obligatorie:
a) !im succeeded in buying the beautiful combs (!im a reusit sa cumpere pieptenii cei
frumosi)
I thought of going to see m# friend toda# (Aa gandeam sa ma duc sa(l vad azi pe prietenul
meu)
*han" #ou for coming (Aultumesc ca ai venit)
b) She )as proud of having such a good husband (%a era mandra ca are un sot atat de bun)
@ella )as surprised at seeing the ne) t(shirt (@ella a fost uimita vazand tricoul cel nou)
:) Bomplement direct dupa verbe ca: to avoid, to pre0er, to en'oy, to want, to remember, to
0or)et, to hate, to love, to li1e, to need, to postpone, to mind (a supara, a deran4a):
Avoid making so man# mista"es (%vitati sa faceti atatea greseli)
$e loves driving in a fast car (Ii place sa mearga cu o masina cu viteza mare)
@o #ou mind shutting the door- (,u vreti sa inchideti usa-)
,ota5: Bateva din aceste verbe ca: to love, to li1e, to hate, to pre0er, to 0or)et, to remember, to
want pot fi urmate si de infinitive
,ota.: 6erunziul se foloseste si dupa expresiile: can*t help (nu pot sa nu, nu ma pot impiedica),
to be worth (a merita), to be busy (a fi ocupat cu), to be 0ond o0 (a(i placea foarte mult):
7 $enr#/s short stories are )orth reading (,uvelele lui 7 $enr# merita sa fie citite)
I can/t help buying these delicious chocolates (,u pot sa nu cumpar aceste delicioase
bomboane de ciocolata)
;) Bomplement circumstantial de timp dupa prepozitiile: a0ter, be0ore, upon (on):
After resting a little I had m# tea (@upa ce m(am odihnit putin am baut ceaiul)
Jefore going to bed I read a fe) pages (Inainte de a ma duce la culcare am citit cateva pagini)
<) Atribut folosit dupa substantive cu prepozitie obligatorie (in general o0):
She had no hope of getting such a beautiful present (,u spera sa capete un cadou atat de
frumos)
*here )as no chance of going to the river that da# (,u era nici o posibilitate sa mergem la rau
in ziua aceea)
5ocul complementelor circumstantiale in propo$itie
A Bomplementul circumstantial de timp ("he Adverbial 1odifier of "ime):
5) In general, complementul circumstantial de timp definit se aseaza la inceputul sau la sfarsitul
propozitiei si nu poate desparti verbul de complementul sau direct:
*he teacher helps the students in time of need ('rofesorul a4uta studentii la nevoie)
In the afternoon )e )ent to see the river (@upa amiaza mergeam sa vedem raul)
After eleven o*clock the reading room )as empt# (@upa ora 55 sala de lectura era goala)
.) Bomplementul circumstantial de timp nedefinit si frecventa (Adverbs of Indefinite *ime)
(always, never, sometimes, o0ten, seldom, 0re>uently, usually, ever, still etc) ocupa
urmatoarele pozitii:
a) inaintea verbului, cand acesta este la un timp simplu:
I usually )or" in m# room or ta"e part in some sport (@e obicei lucrez la mine in camera
sau fac sport)
b) dupa verbul to be si verbele modale:
*he shopping centre is always cro)ded (Bentrul comercial este mereu aglomerat)
*he students must never come late (Studentii nu trebuie sa intarzie niciodata)
c) intre auxiliar si verbul principal, cand acesta este la un timp compus; intre cele doua
auxiliare cand verbul principal este la un timp compus cu mai multe auxiliare:
I have often listened to the noise of the )ind in the trees (Am ascultat adesea suierul
vantului prin copaci)
$ave #ou ever loved a man-
*he 'roctor )ould never have chased the student if he had not tried to escape (L'roctorulL
nu ar fi urmarit pe student daca acesta n(ar fi incercat sa scape) ; proctor = membru al consiliului
de disciplina in universitatile engleze
,ota: Adverbul sometimes poate fi asezat la inceputul sau la sfarsitul propozitiei:
'ometimes he couldn/t sleep for hours (sometimes)
J Bomplementul circumstantial de loc ("he Adverbial 1odifier of %lace)
5) Bomplementul circumstantial de loc se aseaza , in general, la inceputul sau la sfarsitul
propozitiei si nu poate desparti verbul de complementul sau direct:
I found the )a# to the river (Am gasit calea spre rau)
In the centre of the town is the mar"et(place (In centrul orasului este piata)
1ou sit hereK (Sezi aiciK)
.) Bomplementul circumstantial de loc (5) se aseaza inaintea celui de timp (.):
I/m going to the theatre (5) on 'aturday (.) 2et/s go together (Intentionez sa merg la teatru
sambata Sa mergem impreuna)
I go to the discotheFue (5) each week (.) (Aerg la discoteca in fiecare saptamana)
B Bomplementul circumstantial de mod ("he Adverbial 1odifier of 1anner)
Se aseaza dupa verb, daca acesta nu e urmat de un complement direct, sau dupa complementul
direct, daca acesta este scurt (a) %l preceda verbul cand complementul direct este lung (b):
a) *he river flo)s slowly and calmy (Faul curge incet si linistit)
$e spea"s %nglish and +rench fluently (%l vorbeste engleza si franceza fluent)
b) $e Fuickly put do)n the fe) sentences the teacher dictated (A notat repede cele cateva
propozitii pe care le(a dictat profesorul)
*he student carefully selected the data he nedeed for his essa# (Studentul a selectionat cu
gri4a datele de care avea nevoie pentru eseul sau)
,ota: Adverbele really, probably, scarcely (abia), hardly, nearly (aproximativ), almost, even,
stron)ly etc se aseaza in propozitie conform regulilor adverbelor de timp nedefinit:
$e could hardly eat an#thing (,u putea manca mai nimic)
*he# have really gone there (S(au dus intr(adevar acolo)
$e had almost fallen asleep (Aproape adormise)
6ormarea cuvintelor in limba en)le$a
'rincipalele mi4loace de formare a cuvintelor in limba engleza sunt:
5) Afixatia (Affixation) ( formarea de cuvinte noi prin adaugarea unor prefixe (a) sau sufixe (b):
a) undergraduate (student) ; underground (subteran) ; misprint (greseala de tipar) ; to disregard
(a dispretui) ; supersonic
b) teacher ; runner ; tourist ; ste)ardess ; !apanese ; Banadian ; development ; liberation ;
friendship ; childhood (copilarie) ; freedom ; useful ; peaceful ; careless ; friendly ; daily ;
monthly ; ans)erable (corespunzator, responsabil) ; defensive ; to moderni/e ; to shorten etc
.) Bonversia (&onversion) ( schimbarea categoriei gramaticale, procedeu extrem de frecvent in
limba engleza:
graduate = absolvent ; to graduate = a absolvi
catalogue = catalog ; to catalogue = a cataloga
comb = peptene ; to comb = a pieptana
word = cuvant ; to word = a exprima in cuvinte
to drive = a conduce un vehicul ; a drive = o plimbare cu un vehicul
to sob = a plange cu suspine ; a sob = un suspin
to drink = a bea ; a drink = o bautura
8) Bompunerea (&omposition) ( formarea de cuvinte compuse prin unirea a doua sau mai multe
cuvinte simple 'rocedeul e foarte productiv in engleza contemporana (numeroase parti de cuvant
se pot combina prin compunere pentru a forma cuvinte noi):
a) substantive compuse:
market-place = piata
horse-shoe = potcoava
tea-shop = ceainarie
dining-hall = sala de mese
skating-rink = patinoar
common-sense = bun simt
faint-heart = fricos
high-brow = intelectual snob
b) ad4ective compuse:
man-made = facut de om
hand-knitted = tricotat de mana
tongue-tied = amutit, mut
c) verbe compuse:
to daydream = a visa cu ochii deschisi
to whitewash = a varui
:) &nele cuvinte (substantive si ad4ective) se formeaza prin combinarea celor doua procedee:
compozitie si afixatie:
substantive: left-hander = stangaci
sight-seer = vizitator, turist
ad4ective: deep-coloured = de culoare inchisa
well-dressed = bine imbracat
broad-shouldered = lat in umeri
long-legged = cu picioare lungi
two-roomed = cu doua camere
lion-hearted = cura4os (cu inima de leu)
eagle-eyed = cu ochi ageri
Vorbirea directa si indirecta
'entru a trece propozitiile principale din vorbirea directa in vorbire indirecta se aplica
urmatoarele reguli, tinandu(se seama de felul propozitiilor (enuntiative, interogative si
imperative):
5) 'ropozitia enuntiativa:
a) Se introduce prin con4unctia that , sau direct, omitandu(se con4unctia:
She sa#s: LI am so happ#L
She sa#s (that) she is so happ#
b) 'ronumele personale, posesive, reflexive si ad4ectivul posesiv isi modifica persoana dupa
sens:
She sa#s: LI am so happ#L
She sa#s that she is so happ#
*he# sa#: LEe are read#L
*he# sa# that the# are read#
c) @aca predicatul propozitiei introductive este la un timp trecut, timpul verbelor in vorbirea
indirecta se modifica potrivit regulilor de corespondenta a timpurilor:
( prezentul se transforma in %ast "ense:
LI*m all right L he said
$e said that he was all right
( %resent %erfect se transforma in %ast %erfect:
*he# said: L*he bo# has refused to let an#one come into the roomL
*he# said that the bo# had refused to let an#one come into the room
( %ast "ense devine %ast %erfect:
$e said: LAt school in +rance the bo#s told meL
$e said that at school in +rance the bo#s had told him
,ota: In unele cazuri, %ast "ense se pastreaza:
She said: LAother died in 598?L
She said her mother died in 598?
( %ast %erfect nu se schimba:
$e said: LI had finished ever#thing b# five o/cloc"L
$e said that he had finished ever#thing b# five o/cloc"
( Future Indefinitive se transforma in Future-in-the-%ast:
$e said: LI shall come and see #ou as soon as I canL
$e said that he would come and see me as soon as he could
d) 'ropozitiile enuntiative sunt introduse prin verbe declarative sau echivalentele lor: to say, to
say to si to tell (cand se arata si persoana careia ne adresam), to thin1, to answer, to reply, to
add etc

.) 'ropozitia interogativa:
a) Se introduce prin con4unctia i0 sau whether (daca intrebarea are un caracter general) sau se
pastreaza acelasi cuvant interogativ din vorbirea directa (daca intrebarea are un caracter special):
( intrebari generale:
LAre #ou sure-L the bo# said
*he bo# as"ed me if (whether) I )as sure
L@o #ou )ant me to read to #ou-L I as"ed him
I as"ed him if (whether) he )anted me to read to him
( intrebari speciale:
L$o) do #ou feel, !ohn-L I as"ed
I as"ed him how he felt
LEh# don/t #ou tr# to go to sleep-L I as"ed
I as"ed him why he did not tr# to go to sleep
b) ,u se mai face inversiunea subiectului cu predicatul deoarece propozitia devine enuntiativa
Se renunta la folosirea auxiliarului to do:
*he bo# said: L@o #ou thin" I am going to die-L
*he bo# as"ed his father if he thought he )as going to die
I as"ed: LAre #ou all right-L
I as"ed him if he was all right
c) 'ersoana se schimba dupa sens:
LEhere have you been-L he as"ed
$e as"ed )here I had been
I as"ed her: LAre you reall# ill-L
$e as"ed her if she )as reall# ill
d) Se respecta regulile corespondentei timpurilor cand propozitia introductiva e la un timp
trecut:
$e as"ed: LEhat are #ou afraid of-L
$e as"ed me )hat I was afraid of
$e as"ed: L8id #ou return m# bic#cle-L
$e as"ed me if I had returned his bic#cle
e) 'ropozitiile interogative sunt introduse prin verbele: to as1, to in>uire (a intreba), to
wonder (a se intreba) etc
8) 'ropozitia imperativa:
a) Aodul imperativ se transforma in infinitiv:
L1ou go up to bedKL I said
I told him to go up to bed
L8on*t come inKL he said
$e told me not to come in
b) 'ropozitiile imperative sunt introduse prin verbe care exprima un ordin, o rugamainte, o
cerere: to order, to tell, to as1, to command, to be), to re>uest, to advise, to su))est, to allow
etc
+onstructia 0or ... to %he 0or - Phrase&
It )ould be natural for him to go to sleep
(Ar fi normal 0natural0 ca sa adoarma)
Bonstructia for him to go este formata din prepozitia 0or, un pronume sau un substantiv in cazul
acuzativ, si un infinitiv lung In limba engleza, astfel de constructii sunt destul de frecvente, ele
avand diferite functii in propozitie In exemplul de mai sus, constructia for him to go to sleep are
functia de subiect, introdus cu a4utorul pronumelui it Bonstructia 0or ... to apare frecvent in
aceasta functie dupa expresiile: it is natural,it is possible, it is necessary, it is hard, it is easy, it
is stran)e etc:
It is hard for him to do it (Ii este greu sa faca aceasta)
It is possible for them to start earlier (% posibil ca ei sa porneasca mai devreme)
It isn/t necessar# for you to make arrangements beforehand (,u e necesar ca sa aran4ezi 0totul0
dinainte)
,ota: Aceeasi constructie apare si cu alte functii sintactice:
*he onl# thing for him to do )as to leave at once (atribut) (Singurul lucru pe care putea sa(l
faca era sa plece imediat)
*his passage is for you to translate (nume predicativ) (Acest fragment iti revine tie de tradus)
Ee made room for him to pass (complement circumstantial de scop) (I(am facut loc sa treaca)
Acu$ativul cu in0initive
Ehat do #ou expect me to think of that speech- (Be va asteptati sa cred despre aceste cuvinte-)
I advice you not to beinsolent (Ha sfatuiesc sa nu fiti obraznic)
*he spectators )atched the curtain rise slo)l# (Spectatorii priveau cortina ridicandu(se 0cum
se ridica0 incet)
@id #ou see them get off the train- (I(ai vazut dandu(se 0cum s(au dat0 4os din tren-)
Acuzativul cu infinitivul este o constructie formata dintr(un substantiv sau pronume in cazul
acuzativ si un infinitiv scurt sau lung Infinitivul are functia predicativa pe langa substantivul sau
pronumele in acuzativ Infinitivul este cerut de verbul tranzitiv dupa care se foloseste aceasta
constructie Acuzativul cu infinitivul se traduce in limba romana printr(un complement direct sau
printr(o propozitie completiva directa
Infinitivul scurt se foloseste dupa verbele care exprima: o perceptie a simturilor (to see, to 0eel, to
hear, to notice, to observe, to watch) si dupa verbele to ma1e (a determina, a face sa) si to let
(a lasa):
I shall make him speak (Am sa(l fac sa vorbeasca)
@on/t let her keep the boo" too long (,(o lasa sa tina cartea prea mult)
I saw the children play in the garden (Am vazut copiii 4ucandu(se in gradina)
I shall hear him sing tonight (Il voi auzi cantand diseara)
Infinitivul lung (cu particula to) se foloseste dupa verbele care exprima o activitate a intelectului
(to thin1, to consider, to 1now, to believe, to e2pect, to understand etc) ; un sentiment (to
li1e, to disli1e, to hate, to pre0er etc) ; vointa sau intentia (to want, to wish, to desire, to
mean, to intend etc) ; un ordin, o permisiune (to order, to re>uire, to permit, to allow, to
0orce etc):
She considers the text to be difficult (Socoteste ca textul e greu)
I thought him to be a good expert (Am crezut ca e un expert bin)
I li"e her to read to me (Imi place sa(mi citeasca)
Ee )ants this song to be recorded (Hrem ca acest cantec sa fie inregistrat)
+omple2 )erund
I ob4ect to 5ord orth*s robbing me (Aa opun ca lordul ,orth sa ma 4efuiasca)
If #ou excuse my saying so (Iertati(ma ca ma exprim asa)
In exemplele de mai sus, gerunziul este precedat de un substantiv in cazul genitiv (5ord orth*s
robbing) si de un ad4ectiv posesiv (my sa#ing) Substantivul in cazul genitiv si ad4ectivul posesiv
indeplinesc functia de subiect logic pe langa gerunziu
7 astfel de constructie poate avea urmatoarele functii:
a) Subiect:
2our asking so man# Guestions anno#ed him
(+aptul ca i(ai pus atatea intrebari l(a suparat)
b) Bomplement direct:
@o #ou mind my smoking here-
(Ha deran4eaza daca 0eu0 fumez aici-)
c) Atribut:
$e does not li"e the idea of our leaving so soon
(,u(i convine 0place0 ideea ca 0noi0 sa plecam asa curand)
d) Bomplement circumstantial: Passive Voice
a 0i la timpul cerut M forma a III a a verbului de con4ugat

Present (imple : *he room is cleaned ever# da#
Present +ontinuous : It is being cleaned
Past ense (imple: It was cleaned.
Past ense +ontinuous: It was being cleaned.
Present Per0ect: It has been cleaned.
Past Per0ect: It had been cleaned.
6uture : It will be cleaned.
Present conditional: It would be cleaned.
Past +onditional: It would have been cleaned.
In0initive: to be cleaned

"recerea din diate/a activa in diate/a pasiva9
3ary )ives mother a 0lower


3other is )iven a 0lower by 3ary
( P +I +; +I P ( +;
,!A: BI sau B@ din propozitia activa devine subiectul propozitiei pasiveBomplementul de
agent (the doer) poate sa lipseasca atunci cand e exprimat printr(un pronume personal (I,#ou),
pronume nehotarat (somebod#, an#bod#) sau substantive ca: a boy# some people
,!A: verbele cu prepozitie isi pastreaza prepozitia alaturi din in diateza pasiva
=x9 2ou can rely on this man. "his man can be relied on.
,!A:
%eople say that he is a good...
It is said that he is a...
3e is said to be...
%eople think that he was a...
It is thought that he was a...
3e is thought to have been a...
,!A: infinitivul prezent arata ca o actiune este simultana; infinitivul perfect arata ca atiunea
este anterioara
Ee must settle ever#thing before his leaving the to)n
(*rebuie sa aran4am totul inainte ca el sa plece din oras)
Past Per0ect
Afirmativ (MhadMV (forma a treia)
,egativ (MhadMnotMV (forma a treia)
Interogativ(,egativ Hadn?tM(MV (forma a treia)
Question(*ag *he# had alread# entered, hadn?t they-
5)%ste o actiune terminata in trecut inaintea altei actiuni tot din trecut cu: since# for# how long#
,ust# already# yet# after# before# as soon as# etc.
.)Bu: hardlyJscarcelyJbarely$numai doar)#Kwhen
=x9I had hardly got on the bus when it started.3ardly had I got on the bus when it started.
Bu:no soonerKthen

Past Per0ect +ontinuous
Afirmativ (MhadMbeenMV ((ing)
Interogativ hadM(MbeenMV ((ing)
,egativ (MhadMnotMbeenMV ((ing)
Interogativ(
,egativ
hadM(MnotMbeen
%ste o actiune in desfasurare in trecut, inaintea altei actiuni, tot din trecut
Bu: since# for# how long
Past ense (imple
Afirmativ (MV((ed)
(MV (forma a II a)
Interogativ didM(MV (infscurt)
,egativ (MdidMnotMV (inf scurt)
Interogativ(,egativ didM(MnotMV (inf scurt)
Question(tag *he# left #esterda#, didn?t he-
5%ste o actiune terminata in trecut cu: as# when# then# yesterday# last week# last month#
last year# that day# the other day# once in ALGM# on 'unday# ago# etc.
@.%ste o actiune obisnuita, repetata in trecutIn acest caz se foloseste used to pentru
actiune incetata in prezent
,ota: este timpul naratiunii la trecut si se traduce prin perfect simplu, perfect compus, imperfect,
conditional prezent, con4unctiv perfect

Past ense +ontinuous
Afirmativ (MwasAwereMV ((ing)
Interogativ wasAwereM(MV ((ing)
,egativ (MwasAwereMnotMH
Interogativ(,egativ wasn?tAweren?tM(MV ((ing)
Question(*ag *he# )ere reading at this time #esterda#, weren?t they-

5)%ste o actiune in desfasurare intr(un anumit moment in trecut cu: at this time yesterday#
yesterday at B oNclock#K when he came# etc.
.)% folosit pentru a exprima iritare, indignare
Present Per0ect (imple
Afirmativ (MhaveAhasMV (forma a treia )
Interogativ haveAhasM(MV (forma a treia)
,egativ (MhaveAhasMnotMV (forma a treia)
Interogativ(,egativ haveAhasM(MnotMV (forma a treia)
Question(tag *he# havenRt arrived #et, have the#-
5)%ste o actiune inceputa in trecut si continuata pana in momentul vorbirii cu: since# for# how
long
.)%ste o actiune petrecuta intr(un moment neprecizat(se simte efectul)
=x9 I have washed my blouse $it is clean)
8)%ste o actiune care tocmai a avut loc
B ,ust# already dupa auxiliar
yet in intrebare=de4a ma informez; in negatie=inca
yetapare la sfarsitul propozitiei
Btill# now# up to now# so far# until now# up to the present moment la sfarsit sau la inceput de
propozitie
Blately(in ultima vreme),recently# of late# latterly numai la sfarsit propozitiei
Sduring the last week# the last few days# theese twenty minutes
:) 7 actiune petrecuta intr(o perioada de timp care nu s(a terminat inca: today# this week# this
month# this year# this sommer# all day# all night# etc.
;)cu adverbe de frecventa: ever# never# seldom# often# sometimes# several times# etc.
<)In propozitiile circumstantiale de timp si propozitiile conditionale de tip 5( viitorul este inlocuit
cu %resent %erfect 'imple pentru actiune prioritara anterioara


Present Per0ect +ontinuous

Afirmativ (MhaveAhaveMbeenMV ((ing)
Interogativ HaveAhasM(MbeenMV ((ing)
,egativ (MhaveAhasMnotMbeenMV ((ing)
Interogativ(,egativ HaveAhasM(MnotMbeen

%ste o actiune inceputa in trecut, este in desfasurare in momentul vorbirii si actiunea pleaca spre
viitorBu: since# for# how long
Present (imple ense
Afirmativ (MV (pers a(III(a : (s,(es, (o, (ss, (ch, (sh)
Interogativ doAdoesM(MV (infscurt)
,egativ (MdoAdoesMnotMV (infscurt)
Interogativ(,egativ $8onNt
you>)
doAdoesM(MnotMV (infscurt)
Question(*ag $u-i asa>) She goes there ever# da#, doesn?t she-

5%ste o actiune obisnuita, repetata, permanenta
B very day# every week# etc. pozitia: la sfarsit sau la inceput de propozitie
B ussualy# often# seldom# always# sometimes# generaly# never# okkasionaly# etc. pozitia: dupa
subiect
B from time to time# once a week# twice a week# etc. pozitia: numai la sfarsitul propozitiei
@.%xprima un adevar general valabil
C.Apare in: comentarii, retete, demonstratii, indicatii scenice, titluri de articole, etc
D.%ste o modalitate de exprimare a unui program oficial
=x9.e start a new term at school tomorrow
E.In propozitii circumstantiale de timp (when# while# after# before# as soon as# till# until ) si
conditional tip 5 viitorul este inlocuit cu prezentul simplu pentru actiune simultana
=x9 I shall go to ?ucharest if I have money.

Present +ontinuous ense
Afirmativ (Mto be(present)MV(ing
Interogativ to beM(MV(ing
,egativ (Mto beMnotMV(ing
Interogativ(,egativ to beM(MnotMV(ing
Question(*ag She is reading no), isn?t she- I am disturbing #ou, aren?t
I-

5%ste o actiune in desfasurare in momentul vorbirii cu: now# at this moment# ,ust$now)# etc.
.Arata ca o actiune este temporara
8%ste o modalitate de exprimare a viitorului ca urmare a unui program personal
=x9 INm visiting my grandparents this week.
:Arata ca o actiune este prea des repetata, si supara, irita vorbitorul cu often# forever# generaly#
constantly# never# etc.
=x9 "his child is forever crying.
,ota: verbele to grow si to get arata trecerea de la o stare la alta
=x9 It is getting dark.1y parents are growing older and older.

Verbe care nu se 0olosesc la aspectul continuu
5)Herbe de perceptie: to feel# to hear# to notice# to see# to smell# to taste
.)Herbe care exprima o activitate mintala: to agree# to believe# to distrust# to doubt# to find# to
foresee# to forget# to guess# to imagine# to know# to mean# to mind# to remember# to recogni/e# to
recollect# to regard# to suppose# to think $that) # to trust# to understand
8)Herbe care exprima o dorinta: to desire# to intend# to want# to wish# etc.
:)Herbe care exprima o posesie: to belong# to have# to hold# to keep# to owe# to own# to possess
;)Herbe care exprima atitudini, sentimente, stari emotionale: to abhor# to adore# to detest# to
dislike# to displease# to like# to love# to hate# to please# to prefer# etc.
<)Herbe care exprima o stare, o conditie: to appear# to be# to consist$of)# to contain# to differ# to
deserve# to eFual# to exist# to resemble# to seem# to suit
Semnificatia semnelor LML si L(L este: LML inseamna ca se foloseste la aspectul continuu, L(L
inseamna contrarul
to see
( to perceive
M to meet, to visit, to intervie)
to expect
( to hope , to believe
M to )ait for
to thin"
( to believe, to give an opinion
M to thin" of 0 about


to have
( to possess
M to ta"e a bath, a sho)er, lunch, brea"fast
M a face pe cineva sa faca ceva pentru tine(verb cauzativ)
=x9 INm having my house painted
to be
( to exist
M comportare temporara
=x9 2ou are being rude today

4rdinea cuvintelor in propo/itie este9 (=P=+;A+I=+3=+5=+
he (ub'unctive
A.he synthetical sub'unctive
F.he Present (ub'unctive
%ste identic cu infinitivul scurt al verbului, este socotit vechi, pretentios si nu se foloseste
in limba contemporana
Apare in urari(expresii fixe)
+ar be it from meK (departe de mine)
$eaven
Je that as it ma#K
Suffice it to sa# that
6ood b#eK(6od be )ith #ouK)
6od forgive0bless #ouK
Apare dupa impresii impersonale
It is natural that they should comeO It is natural that they come.
@upa advise, to recommendshould
"hey suggest that he should read.
"hey suggest him to read.
"hey suggest that he read.
@.he Past Present (ub'unctive
Identic cu 'ast *ense Tul verbului (to be0)ere)
Apare dupa constructii ipotetice
In conditional tip II
C.he Past Per0ect (ub'unctive
Identic cu 'ast 'erfect(ul verbului
Apare dupa wish# if only# as if# as thought# even if# even thought
".he Analythical (ub'unctive
+ormat dintr(un verb modal(shall# should# would# may# mught# could)
%ste mai des folosit si apare atat in propozitia secundara cat si in propozitia principala
ShallMinfinitiv
%ro/itia principala %ropo/itia secundara
Shall I help #ou- (oferta) Amenintare (informal english)
ShouldMinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
Eh# should I go there- In conditional tip I si II
@upa constructii ipotetice
In completiva directa
In propozitia de scop
Aa#0mightMinfinitiv
%ropo/itia principala %ropo/itia secundara
exprima o urare:
Aa# all #our dreams come trueK
7h, that the# might )inK
@upa constructii impersonale: it isJwas
possible# probable# likely
In propozitia concesiva
In propozitia de scop
EouldMinfinitiv
In propozitia secundara dupa wish si if only
BouldMinfinitiv
%xprima scopul ca o alternativa a lui mayJmight# could avand un grad mai mare de
siguranta
I studied so that I might pass the exam $but I didnNt).
I studied so that I could pass the exam $I am a student).
3odal verbs
Bonceptul de capacitate, posibilitate, necesitate sau obligatie este redat de asa numitele Lmodal
auxiliar# verbsL : can# could# shall# should# must# need# ought to# used to# dare.
+aracteristici:
,u au infinitiv lung
,u primesc LsL la persoana a III a singular prezent simplu
,u primesc L(ingL
Herbele care urmeaza sunt la infinitiv scurt; excceptie: used to# ought to
,u au toate timpurile si modurile unui verb normal, de aceea unele au echivalenti
+ormeaza interogativul prin inversiune; negativul M not
+an-could to be able to
3ay-mi)ht (numai in Indirect Speech) to be allowed to; to be permited to
3ust to have to
'erbe modale (clic" pe lin"(uri)
Eill Shall Ban Bould Aa# Aight Aust ,eed Should 7ught to Eould &sed to
@are
;irect-Indirect (peech

A @aca in propozitia principala verbul to say, to tell, etc(reported verbes) sunt la prezent, in
propozitia secundara (completiva directa) se pune orice timp cerut de inteles
J @aca reported verbs sunt la trecut in completiva directa au loc schimbari la nivel de
pronume, adverb si verb
'ronume
I he0she
)e the#
m# his0her
our their
this that
these those
Adverb
$ere there
,o) then
*oda# that da#
*onight that night
*omorro) the next da#
the follo)ing da#
1esterda# the da# before
the previous da#
Ago before
,ext the next
the da# after tomorro) in t)o da# time
the da# before #esterda# t)o da#s before
Herb
'resent simple 'ast simple
'resent continuous 'ast continuous
'resent perfect 'ast perfect
'ast tense 'ast perfect
+utur +utur in the past
Imperative Infinitive
,!A: prezentul simplu poate ramane neschimbat atunci cand exprima un adevar general valabil
sau o actiune valabila si in prezent
,!A: If poate fi inlocuit cu whether atunci cand exprima o indoiala sau posibilitatea unei
alegeri
=x9 N'hall I help you>N he said. 3e said whether I should help him.
,!A: Intrebarile
a U@o #ou spea" english-R he as"ed $e as"ed me if I spo"e english
b U$o) are #ou-R she said She said ho) I )as
,!A: imperativul cu let 9

Singular
I 2et me goK
II 6oK
III 2et him0her0it goK

'lural
I 2et us goK (2etRs)
II 6oK
III 2et them goK
=x9 P5etNs goP# he said. 3e sugested that they should go.
,!A: exclamatiile
LEhat a K L

She said it )as

L$o) a KL
LA# goodnessKL

L7h dearKL

She exclaimed )ith

horror0disgust0surprise
L$eavensKL
L&ghKL
L+or goodness sa"eKL
L2oo" outKKL
L*han" #ouKL

$e than"ed me
L6ood morningKL

She greeted me
She )ished me a
L2iarKL

She called me a liar
L@amnKL

She s)ore