SUBIECTE NURSING ATI

1. Enumerati componentele anesteziei. ( 4 )

Componentele anesteziei sunt in numar de 4
- analgezie - obligatorie
- amnezia, hipnoza - facultativa
- relaxarea musculara - facultativa
- homeostazia generala - obligatorie
!. "entionati o#iecti$ele anesteziei.
Anestezia are urm%toarele o#iecti$e
- efectuarea tehnicilor care asigur analgezia ( sau i unul din celelalte 3 deziderate ale
anesteziei generale ) n timpul interveniilor chirurgicale
- meninerea funciilor vitale n timpul stress-ului chirurgical i anestezic
- terapia diferitelor aspecte ale durerii - durerea post-operatorie, durerea cronic, durerea ac!
- tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie i cerebral intra-operator
- tehnicile specifice ale tratamentului inhalator cu aerosoli
- tratamentul clinic al tulburrilor hidro-electrolitice i acido-bazice,pre-, intra- i post-
operator!
&. 'e cate (eluri poate (i anestezia.
Anestezia poate (i
I. ) local% ("de contact#, "prin infiltraie","prin refrigeraie# sau "prin acupunctur#)
II. ) re*ional% ( infiltraia unui nerv mai important sau a unei rdcini nervoase )
III.) *eneral% ( aa numita "com reversibil# produs medicamentos, intenionat, cu scop
analgetic sau "com controlat#)!
$nestezia general este o stare de "inhibiie global reversibil, a sistemului nervos
central, cu abolirea ( aproape complet ) a strii de contien, a sensibilitii dureroase, a
reflexelor de aprare i a tonusului muscular#, dar cu pstrarea n acelai timp n limite
normale sau uor deprimate a funciilor% cardio-vascular, respiratorie, renal, metabolic,
etc!
$nestezia asigur abolirea durerii de orice fel, funcionarea n limite acceptabile ( normale
sau aproape normale ) a funciilor vitale, permite actul terapeutic operator i asigur
recupera-rea post-anestezic complet i vindecarea total a bolnavului!
&xist ' tipuri de anestezii valabile at(t pentru anestezia local ($)), anestezia loco-regio-
nal ($)*) sau anestezia general ($+)%
a) anestezia terapeutic i
b) anestezia chirurgical!
4. In ce consta monitorizarea pacientului in anestezia *enerala.
"onitorizare pacient
- observarea functiei vitale periodic sau continuu ( tendinta moderna )
- da informatii despre evoluitia ,$, &-+ ( se urmareste segmentul ., )
- se observa profunzimea anesteziei si calitatatea ei
- se refera si la interrelatia medic anestezist / pacient / $!0! / echipament de
monitorizare
- cuprinde urmarirea% aparatului de anestezie, medicatiei folosite, functiilor vitale,
pacientului ( pre, intra - si postanestezic)
+. Standard
Pentru anestezie generala:
1! supraveghere clinica
'! puls
3! &-+
2! ,$
3! frecventa respiratiei
6. saturatia in oxigen a sangelui periferic ( .p4
!
)
7. valoarea 54
!
la sfarsitul inspirului ( pt pacientul intubat )
6! fractia inspiratorie a oxigenului
9. temperatura ( pt metabolism )
"onitorizarea intraanestezic%
A. "onitorizarea nein$azi$%
1. temperatura
- cel mai bine ar fi s se msoare temperatura central ( rect, esofag, membrana timpanic ), dar mai
des folosit este temperatura axilar!
- se monitorizeaz datorit riscului de%
- hipotermie - frecvent la copii, datorit suprafeei corporale mari - determin vasocons-tricie,
cresc(nd astfel munca inimii, scderea 5$0 ( e necesar mai puin anestezic volatil )!
- hipertermie!
!. acti$itatea cardiac%
- stetoscop precordial, esofagian - furnizeaz date despre activitatea inimii!
&. TA - metoda indirect ( ascultatorie 7 palpatorie ) - destul de inexact!
4. E,G - interes special prezint 85 i ritmul cardiac ( unda 9 ) i ischemia miocardic
( segment .,, unda , )
- capnografia ( 54' la sf(ritul expirului )!
- pulsoximetria ( .'4')!
B. "onitorizarea in$azi$%
) TA - mai ales n chirurgia cardio-vascular, neurochirurgie, pacieni cu boli pulmonare sau cardiace
preexistente severe!
- ,a s,d ,$0!
- &fectuare de test $llen ( recolorare n c(teva secunde )!
) -.C ( : ; 3 - 1< cm =!4)
) indica/ii pt montarea C.C
- necesitatea administrrii rapide de fluide, s(nge i derivate de s(nge!
- intervenie chirurgical cu risc de embolie gazoas!
- necesitatea recoltrii frecvente de s(nge pt laborator!
- hiperalimentaie!
- imposibilitatea abordului venos periferic!
- 9>5 scade - pierdere excesiv de volum intravascular!
- venodilataie excesiv ( febr, sepsis )!
crete - ?5!
- valvulopatii!
- tamponada cardiac!
- supra(ncrcare de volum!
) diureza
- normal se consider ca flux urinar adecvat un debit de 1 ml!7 @g!7 h!
- dac se monteaz sond urinar se poate monitoriza diureza orar!
- n timp ce un flux urinar normal nu indic cu certitudine o funcie renal normal, oliguria indic cu
certitudine fie scderea volumului intravascular, fie scderea A5!
) presiunea 0n capilarul pulmonar #locat ( : ; 6 - 1< mm=g )!
- reflect presiunea n >.!
- 9>5 reflect funcia >A, care nu este ntotdeauna corelat cu cea a >.!
- cateterul n $9 permite determinarea A5!
Indica/ii
9acieni cu boli cardiace care vor fi supui chirurgiei cardio / vasculare, interveniilor chirur-gicale
maBore intraabdominale, intervenii maBore neurochirurgicale!
9acieni care primesc medicaie cardiotonic i vasoactiv, pt o mai bun evaluare!
5. Care sunt mane$rele *enerale post intu#atie pe care le e1ecuta A.". su#
supra$e*2erea medicului ATI.
Ca mane$re *enerale postintu#a/ie pe care le execut $!0! sub atenta supravegheare a
medicului anestezist sunt%
1! umflarea balonaului ( etaneizare ),
'! securizarea sondei de intubaie,
3! aspiraia secreiilor traheo bronice,
4. ventilaie mecanic cu 8i 4
!
1<< C,
3! repletie volemic,
D! administrare de vasopresoare 7 inotrope,
E! montarea sondei nazogastrice, montarea sondei vezicale!
9e l(ng acestea mai sunt i manevrele specifice postintubaie / setarea parametrilor,
titrarea 8i 4
!
, evaluarea funciei respiratorii - pulsoximetrie, monitorizarea gazelor sanguine
6. In cazul intu#atiei oro)tra2eale pot apare complicatii imediate si tardi$e. Rolul
A.". in pre$enirea acestor complicatii. ( primul curs )
Rolul asistentei medicale 0n pre$enirea unor ast(el de complica/ii este foarte important!
9rintr-un nursing permanent care include
- toaleta zilnic a cavitii bucale,
- aspiraia traheobronsic,
- schimbarea zilnic a leucopastului pipei,
- verificarea regulat a balonasului sondei de intubaie orotraheal,
- verificarea permeabilitii sondei nazogastrice,
- drenaB postural,
- mobilizare pasiv a pacientului / se ncearc evitarea compicaiilor dar i asigurarea unui
climat optim pt o evoluie bun a bolii!
3. Enumerati cele & (aze ale trezirii.
4aza I trezirea imediata
Semne $itale% respiratie spontana, eficienta si sila, hemodinamica sila ( puls, tensiune in
limite normale )
Semne ner$oase reflex palpebral prezent, raspuns motor la stimuli nociceptivi si verbali,
activitate motorie spontana!
Semne psi2ice bolnav amnestic, dezorientat in timp si spatiu, evolutia bolnavului depinde
de supravegherea de catre medic sau asistenta!
4aza II #olna$ treaz dependent
Semne $itale clinic normale
Semne ner$oase tonicitate si reflexe osteo-ten-dinoase normale!
Semne psi2ice bolnav constient, orientat in timp si spatiu capabil sa sustina o conversatie
coerenta si spontana!!
&volutia bolnavului depinde de interventia infirmierei ( pt masuri de nursing ) si a asistentei pt
administrarea analgeticelor ( bolnavul constientizeaza durerea )!
4aza III #olna$ treaz independent
Semne $itale aparatul respirator si cardioscular revin la parametri preanestezici
Semne ner$oase activitate neuro-musculara normala!
Semne psi2ice% activitate psihica si performante normale!
5. Enumerati indicatiile anal*eziei epidurale materne si (etale.
Indicatiile anal*eziei epidurale materne
- distocii dinamice
- travaliul prelungit
- nastere instrumentata sau chirurgicala
Indicatiile anal*eziei epidurale (etale
- prematuritatea
- intarzierea cresterii intrauterine
- prezentatia pelviana
- fetii multipli!
6. Enumerati contraindicatiile relati$e si a#solute ale anal*eziei epidurale.
( o#stetrica )
Contraindicatiile anal*eziei epidurale a#solute
- refuzul pacientei
- infectie locala sau sepsis
- hipovolemie severa
- absenta unei echipe adecvate si a facilitatilor necesare
Contraindicatiile anal*eziei epidurale relati$e
- operatia cezariana de urgenta
- delivrenta imediata
- suferinta fetala acuta prin prolabarea cordonului!
+7. Enumerati #ene(iciile A. epidurale.
Bene(iciile anesteziei epidurale
- va permite sa se odihneasca pacienta in cazul in care travaliul este foarte lung
- prin remiterea durerii, anestezia epidurala poate oferi unei mame aflate la prima sarcina o
experienta placuta
- in maBoritatea cazurilor, dupa ce ati primit o anestezie epidurala puteti ramane treaza si
puteti participa activ la nastere
- daca sa naste prin cezariana, anestezia epidurala va aButa la calmarea durerilor in
perioada de recuperare
- anestezia epidurala este singura solutie la care se poate apela cand nu se mai poate face
fata oboselii sau frustrarii deoarece permite relaxarea si concentrarea si va oferi puterea, ca
pacienta sa fie un participant activ la nastere
- inca se perfectioneaza moduri de folosire ale anesteziei epidurale iar o mare parte a
succesului sau depinde de griBa cu care este administrata!
++. Enumerati deza$anta8ele A. epidurale.
'eza$anta8e ale anesteziei epidurale
- epidurarele pot cauza o scadere abrupta a tensiunii arteriale iar din acest moti$ asistenta
$a $eri(ica periodic daca (atul primeste su(icient o1i*en! Aaca tensiunea arteriala a
mamei este mica, ea poate fi tratata cu administrarea intravenoasa de lichide sau cu oxigen
- puteti suferi de dureri de cap foarte grave din cauza pierderii de fluid spinal! ,otusi, mai
putin de 1C dintre femei au acuzat acest tip de efect secundar al anesteziei epidurale! Aaca
durerea persista, vi se administra propriul sange printr-o inBectie in zona epidurala pentru a
va calma durerile
- se poate observa ca anestezia epidurala va reduce dorinta de a impinge pentru a expulza
fatul, medicul specialist fiind nevoit sa apeleze la alte metode cum ar fi folosirea forcepsului
pentru scoaterea fatului
- timp de cateva ore dupa nastere, partea inferioara a corpului va fi amortita si putea
deplasarea se va face cu aButor calificat
- in cazuri foarte rare, puteti suferi o leziune permanenta a nervilor din zona in care a fost
fixat cateterul
) printre e(ectele ad$erse care pot aparea in cadrul unei anestezii epidurale se numara
(risoane9 senzatie de $oma9 tiuit al urec2ilor9 di(icultate in urinare.
&xista mai multe cazuri in care nu puteti opta pentru o anestezie epidurala% cand sunt
folosite anticoagulante, daca exista hemoragie sau prezinta o infectie la nivelul spatelui, cand
colul uterin nu este dilatat cel putin 2 centrimetri, si daca travaliul progreseaza atat de rapid
incat nu este timp pentru administrarea epiduralei!
+!. Enumerati re*ulile B:S ( RC- ).
Re*uli pentru B:S
1. ;prire accident siguranta resuscitatorului si a victimei
2. E$aluati pacientul si $edeti daca raspunde " scuturati # pacientul usor de umeri si
apelati-l cu voce tare " &sti bineF#
3. Asi*urarea cailor aeriene ( $ )
- se evalueaza si se fac manevre de deschidere a cailor aeriene
- cea mai frecventa cauza de obstructie la pacientului inconstient% baza limbii si epiglota
obstructioneaza faringele
- se inderparteaza corpii straini vizibili din cavitatea bucala fragmentele solide se
extrag cu o mana in timp ce cu cealalta mana se tin limba si mandibula
- daca se exclude traumatismul de cap sau gat se practica manevra% " capul pe spate,
bar-bia ridicata# ( head tilt - chin lift ), mobilizandu-se astfel si baza limbii astfel podul
palmei se plaseaza pe fruntea pacientului, impingand capul spre posterior, iar cu
indexul si aratatorul de la cealalta mana se ridica barbia se deschide gura pacientului
daca este nevoie de respi-ratie artificiala
- daca se suspecteaza traumatism al gatului, se evita extensia gatului si se incearca
des-chiderea cailor aeriene prin ridicarea, cu ambele maini a mandibulei, sustinand
simultan si capul a! i! acesta sa nu se miste intr-o parte sau alta mainile se
pozitioneaza pe unghiul mandibulei, de o parte si de alta, cu coatele spriBinite pe
suprafata pe care este intins pacien-tul si se ridica mandibula cu degetele mari se
inchide gura, iar daca se impune respiratie gura la gura se inchid narile
4. Asi*urare (unctii repiratorii ( G ) / se evalueaza rapid respiratia prin ( max 1<
secunde )
/ urmarirea miscarilor toracelui / )44-
- ascultarea zgomotului produs de aer in expir / )?.,&:
- simtirea fluxului de aer / 8&&)
Aaca pacientul respira spontan se aseaza in pozitia de " recuperare ", in decubit lateral,
pt a evita aspiratia in timpul transportului , daca acesta eventual varsa! Aaca pacientul nu
respira spontan / se asigura ventilatia artificiala prin una din urmatoarele metode %
1) respiratie " gura la gura ", pensand nasul cu o mana si cu cealalta radicand barbia
') respiratie "gura la nas# ( trismus, leziuni importante ale gurii )
3) respiratie " gura la stoma ", daca pacientul are stoma traheala
2) respiratie " gura la masca# , daca este disponibila o masca de ventilatie cu valva
unidirectionala
3) ventilatie pe masca, cu balon *uben, cu posibilitatea administrarii suplimentare de
oxigen
9ozitia pacientului in timpul acestor manevre% decubit dorsal, cu caile aeriene deschise!
8recventa respiratiilor 1<-1' 7 min, orespiratie la fiecare 3 secunde!
5. Asi*urare (unctii circulatorii ( 5 )
.e evalueaza semnele de circulatie, simultan cu evaluarea respiratiei! .emnele de
circulatie puls arterial, tuse, miscari spontane se palpeaza pulsul, de preferat la artera
carotida, even-tual la artera femurala pt a identifica pulsul la artera carotida, trebuie
identificata initial pozitia traheei% se plaseaza o mana pe fruntea pacientului, iar cu degetele
de la cealalta mana se localizeaza traheea, in partea anterioara a gatului, apoi degetele se
deplaseaza usor spre lateral, in depresiunea formata intre trahee si muschiul
sternocleidomastoidian, unde trebuie sa se simta pulsatiile arterei carotide!
)a sugari se palpeaza pulsul la artera brahiala, cu '-3 degete ( pe fata interna a bratului,
intre umar si cot la copilul sub 6 ani se palpeaza pulsul fie la artera carotida, fie la cea
brahiala!
Aaca pulsul este absent, pacientul nu are miscari spontane, nu tuseste - exista risc de stop
cardiac si se incepe masaBul cardiac extern ( 05& ), ce consta in aplicatii ritmice de
presiune in Bumatatea inferioara a sternului! Aaca avem la dispozitie un A&$ acesta se
ataseaza deasemenea pe torace in absenta pulsului!
+&. Enumerati re*ulile masa8ului cardiac e1t.
Re*uli "CE ( "asa8 cardiac e1tern )
+. 9acientul in decubit dorsal, intins pe o suprafata dura, cu capul la acelasi nivel cu
toracele
!. 8recventa compresiilor toracice in Bur de 1<< 7 min
&. )a un pacient cu stop cardio-respirator ventilatia artificiala trebuie combinata cu masaBul
cardiac extern
4. raportul compresii toracice% ventilatii artificiale ; 3<%'
<. pt a identifica locul cel mai potrivit de aplicare al compresiilor toracice% se identifica
margi-nea inferioara a cutiei toracice, pe partea cea mai apropiata de persoana care face
interventia, se urmareste cu ' degete conturul acesteiapana in partea mediana a toracelui,
identificandu-se asfel partea inferioara a sternului se plaseaza podul palmei la Bumatatea
inferioara a ster-nului si cealalta palma deasupra, a! i! mainile sa fie paralel, iar axa lunga
mainii sa fie paralela cu axa lunga a sternului astfel se minimalizeaza riscul de fracturi
costale
=. degetele de la maini pot fi intinse sau intrepatrunse, dar nu trebuie sa in contact cu
toracele pacientului
3. o alternativa ar fi aplicarea podului unei palme pe toracele pacientului, iar cu cealalta
pal-ma sa fie apucata incheietura mainii, compresiile sternale facandu-se simultan cu
ambele maini
5. coatele trebuie mentinute drepte, nu indoite in timpul manevrei, iar umerii sa fie la
nivelul mainilor, a! i! intreaga forta a compresiilor sa se transmita asupra toracelui
pacientului
6. depresia sternala obtinuta trebuie sa fie de 3 - 2 - 3 cm
+4. 'escrieti pozitia de si*uranta.
'escrierea pozitiei
Aati la o parte ochelarii victimei, daca poseda
?ngenunchiati langa pacient si asigurati-va ca ambele picioare sunt intinse
&liberati caile aeriene prin hiperextensia capului si ricarea mandibulei
9uneti bratul victimei apropiat de dumneavoastra in unghi drept fata de trunchi, cotul
indoit si palma in sus
Gratul indepartat se pune deasupra pieptului si tineti dosul mainii lipit de obrazul
victimei
5u cealalta mana, prindeti piciorul indepartat chiar deasupra genunchiului si ricati-l
mentinand talpa pe sol
,inandu-i mana lipita de obraz, trageti genunchiul ridicat spre dumneavostra, rotind
victima pe o parte spre dumneavoastra!
$Bustati piciorul de deasupra a!i! soldul cat si genunchiul sa fie indoite in unghi drept
Aati capul victimei pe spate astfel incat capul sa ramana in hiperextensie
&valuati respiratia cu regularitate
15.'escrieti mane$ra >eimlic2.
"ane$ra >eimlic2
H se pozitioneaz n spatele victimei cu ambele brae n Burul prii superioare a abdomenului
acesteia
H va nclina uor victima spre nainte
H va plasa pumnul ntre ombilic i apendicele xifoid
H va prinde pumnul cu cealalt m(n i va trage brusc spre n sus i napoi
H va repeta de maxim 3 ori aceast manevr!
H Aac obstrucia nu a fost nlturat, se continu altern(nd 3 lovituri ntre omoplai cu 3
com-primri brute ale abdomenului!
16.Care sunt indicatiile si contraindicatiile de(i#rilarii.
Indicatii de(i#rilare
8>7,> fara puls, cat mai precoce
CI / non 8>7,>, asistolia, $ctivitatea electrica fara puls ( $&89 ), A&0 ( disociatia
electromecanica )
17.In ce consta monitorizarea pacientului in ur*ente medico)c2irur*icale. ( TA9 -9
S;
!
)
"onitorizare pacient
5linica% - semne vitale
- respiratie
- hemodinamica
- temperatura
- semne de hipoperfuzie a organelor tinta% status mental, debit urinar, timp de umplere
capilara, culoare tegumentara, temperatura tegumente
"onitorizare E,G
:a#orator
) hematologie
- biochimie I echilibrul acidobazic, indici de oxigenare tisulara ( lactate, deficit de baze )
- creatinina, glicemie, uree, $.,, $),, screening toxicologic
"onitorizare in$azi$a
-re$enire complicatii precoce si tardi$e
"onitorizare pacient ? ur*ente 2ipertensi$e
+5. Enumerati masurile de prim a8utor in caz de TCC inc2is.
,55 ( ,raumatisme cranio-cerebrale ) inchise
-rim a8utor
1! examen rapid si riguros, controlandu-se functiile vitale, starea de constienta, se inventa-
rieaza leziunile
'! asigurarea respiratiei prin controlul digital al permeabilitatii cailor respiratorii si
indepartarea corpilor straini din cavitatea buco-faringiana
3! pozitionarea victimei in decubit ventral sau lateral, cu fruntea spriBinita de antebrat,
asigurandu-se astfel
mentinerea permeabilitatii cailor repiratorii
prevenirea caderii limbii ( sau cu pipa +uedel )
impiedicarea aspirarii continutului sucului gastric in cazul varsaturilor
prevenirea asfixiei victimei prin inundarea cailor respiratorii cu sange sau cu )5* in
cazul asocierii si altor leziuni
AT@ 9acientul cu ,55 va fi ridicat de la locul unde a fost gasit cu foarte mare griBa si asezat
pe o targa cat mai rigida, dat fiind ca acestia sunt foarte sensibili la mobilizare, dar mai ales
la trepi-datiile de deplasare, provocate de vehicul, ce nu ar trebui sa depseasca viteza de 3<
@m!7 ora!
5adrul medical trebuie sa stie s aobserve fenome ce apar pe parcursul transportului%
instalarea unei rigiditati, modificarile ,$, ale pulsului, felul dispneei, modificarile pupilei,
pareze!
&J&09)K%
a) ,$ normala plus bradicardie indica o compresiune cerebrala
b) ,$ normala L tahipnee si hipotermie ;I leziune cerebrala profunda
c) ,a normala L stare de obnubilare si midrieaza unilaterala L pareza indica un hematom
extradural sau subdural
d) Aaca starea de coma se accentuaza progresiv, se suspecteaza un hematom subdural
ssu extradural, care difuzeaza rapid ( evacuarea chirurgicala de urgenta )
?n timpul transportului vor fi observate de asemenea% anartrii ( imposibilitatea pronuntarii
cuvantului ), afazii ( pierdere totala sau partiala a intelegerii si a posibilitatii de a reda
cuvintele ca urmare a unei leziuni cerebrale ; disfazie ), tulburari ce indica o contuzie
cerebrala afazia dupa interval de " liniste " indica un hematom!
AT@ 0ai pot fi observate ca semne% confuzie, agitatie psihomotorie!
AT@ .e poate constitui edemul cerebral! 9entru a scadea edemul se administreaza glucoza
33C in cantitate de 'g!7 -gc ( maximum 1'< g glucoza 7 '2 ore)
9t fiecare 2 g de glucoza se adauga o unitate de insulina!
9t reechilibrarea acido-bazica se administreaza solutii tampon% ,=$0 1ml!7 @gc!
+6. Care sunt principiile de a#ordare in cazul unui traumatism.
TREI -RINCI-II A:E ASISTENTEI "E'ICA:E 'E URGENTA A TRAU"ATIAATU:UI
Aaca pacientul are probleme sau leziuni multiple, se va trata in primul aceea care pune viata
in pericol imediat
,ratamentele corespunzatoare nu trebuie intarziate doar pt ca diagnosticul este incert
:u este necesara o anamneza amanuntita pt a incepe evaluarea si tratamentul unui pacient
traumatizat!
!7. Enumerati elemente din al*oritmele ce se aplica unui politraumatizat.
Al*oritm
1! &valuare primara si stabilizare functii vitale sub 1 min
- control coloana cervicala
- $, G, 5, A, &
'! Aoua linii venoase periferice ( branule scurte cu diametru mare )
3! 0onitorizare % &-+, laborator, clinica, invaziv
2! &valuare secundara% - regiuni cap, fata, gat, regiuni toracice, regiuni abdominale,
pelvis
!+. "entionati ce elemente cuprinde transportul traumatizatilor.
,ransportul traumatizatului cuprinde%
- pregatirea politraumatizatului pentru transport
- incarcarea lui pe targa sau alt miBloc improvizat si apoi pe miBlocul de transport
- pozitionarea accidentatului pe targa potrivit leziunilor suferite
- pozitie in decubit dorsal la accidentatii constienti , suspecti de fractura a coloanei vertebrale
sau a bazinului
- pozitie ridicata a capului la accidentatii constienti si fara semen de soc, cu fracture ale
craniului ( in special deschise )
- pozitie ,redendelenburg inversata cu inclinarea maxima de 1< -13 la accidentatii cu
fracturi ale bazei craniului
- pozitie ,rendelenburg cu inclinare maxima de 1<-13 la accidentii in stare de soc
- pozitie in decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate la accidentatii in stare de soc prin
hemoragie
- pozitie semisezanda la accidentatii toracopulmonari si la cei cu insuficienta
cardiorespiratorie
- pozitie semisezanda ( 8oMler ) la accidentatii cu leziuni abdominale
- pozitie in decubit ventral la accidentatii cu leziuni craniofaciale
- pozitie in decubit lateral la accidentatii in stare de coma!
22.4actorii (a$orizanti pt I"A. ( *rasimi9 (umat9 o#ezitate9 sedentarism B )
4actorii (a$orizanti
varsta, sex, =,$, Aiabet zaharat, =iperlipemia, 4bezitatea, 8umatul, .tresurile,
.edentarismul
4actori declansatori mese copioase, stres, infectii cai respiratorii , efort
!&. Conduita in (aza prespital din I"A.
Conduita in (aza prespital
prevenirea mortii subite / asezare bolnav in decubit dorsal si interzicerea efectuarii miscarii
si comunicat cu pacientul, inceracand sa-l linistim
sedarea durerii / la indicatia medicului%
morfina subcutanat sau ?0, eventula diluat in ser, pntru ?> si atentie incet, timp in care
controlom respiratia
milagin- sc, im, iv
fortral iv sau im
algocalmin, codeina, fenobarbital daca pacientul nu acuza o durere violenta
urmarirea ,$ si puls, perfuzare cu glucoza 3C, ==5, dextran
mentinerea permeabilitatii cailor aeriene prin aspiratie, oxigenoterapie
scurtarea timpului pana la internarea in unitate spitaliceasca
!4. Conduita de ur*enta in ence(alopatia 2ipertensi$a acuta.
Conduita de ur*enta
internarea de urgenta in spital in toate cazurile
supravegherea bolnavului% in caz de convulsii se va avea griBa ca pacientul sa nu se
accidenteze, sa nu-si muste limba, se scot protezele dentare, se aspira mucozitatile si
secretiile!
$dministrare medicatie hipotensoare, prntru combatere edem cerebral, pt combaterea starii
de agitatie si hiperexcitabilitate neuromusculara, la indicatia medicului
$!0! va supraveghea pacientul prin urmarirea ,$ si a starii generale
!<. "asuri de ur*enta in tamponada cardiaca.
"asuri de ur*enta
asistenta pregateste materialul necesar pt punctie pericardica, in cazul in care exista
posibilitatea efectuarii acestei manevre, si va servi medicul respectand conditiile de asepsie
si antisepsie!
Aaca nu se poate face punctie se vor instui masurile de urgenta in cazul socului ( perfuzare
si administrare de oxigen )
,ransportul se va face de urgenta intr-o instutie spitaliceasca pt tratamentul bolii de baza ,
tratament de sustinere si eventual tratament chirurgical!
!=. Conduita de ur*enta in E-A cardio*en.
Conduita de ur*enta E-A cardio*en
?nstalare pacient in pozitie sezanda pe scaun cu gambele atarnand!
$spirare expectoratie si toaletare gura pacient!
$plicare garouri la radacina a trei membre fara comprimare artere!
$tentie din 1< in 1< minute unul din garouri se schimba la al patrulea membru! .coaterea
garoului se face progresiv! 9utem scadea circulatia de intoarcere si sa contNribuim la
decongestionarea plamanilor!
4xigenoterapie ( pe sonda nasofaringiana ) umidificat prin barbotaB!
$erosoli cu bronhodilatatoare!
)a nevoie ?4,!
!3. Enumerati cauzele trom#ozei in cazul em#oliei ( a ) pulmonare.
Cauzele trom#ozei
?5, ?0
?nterventii chirurgicale mai ales in micul bazin si abdomen
?nBectii, pev in vena subclavie
?n manevre precum histerosalpingografie
?nterventii chirugicale in zona gat
!5. Enumerati cauzele de ori*ine #ron2opulmonara in cazul insu(icientei
respiratorii acute.
+. Cauze de ori*ine #ron2opulmonara
a) Stenoze (unctionale si or*anice ale cailor aeriene superioare (larin*e 9 tra2ee)
- corpi straini
- edem Ouinc@e
- laringite acute
- neoplasme
- traumatisme mecanice , chimice si termice
- afectiuni neuromusculare
#) Bron2oal$eolite de de*lutitie
- regurgitarea in caile aeriene a continutului gastric
c) Crize de astm #ronsic
d) Reducerea acuta a campului respirator
) pneumotorax spontan
- pleurezie masiva
- bronhopneumonie
- enfizem mediastinal
e) B.-.;.C.
29.Rolul asistentei medicale in in*ri8irile pacientilor cu d*. de insu(icienta
respiratorie acuta.
Rolul asistentei medicale in in*ri8irile pacientilor in ur*enta
5ontrolul si asigurarea permeabilitatii cailor aeriene!
$plicarea masurilor de urgenta privind combaterea insuficientei respiratorii!
0entinerea pacientului in pozitia ortopneica!
?dentificarea factorilor care contribute la exacerbarea manifestarilor clinice si indepartarea
lor!
?nternarea pacientilor in stare grava
.uplinirea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale afectate!
$sigurarea suportului psihic!
$dministrarea tratamentului prescris de medic in functie de etiologie!
4bservarea unor efecte secundare (tahicardie , aritmii , greata)!
0asurarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de observatie (reevaluare la 13 minute)!
Aeterminarea presiunii partiale a oxigenului (9a<'), a 5<' (9a5<') si a valorii p=-ului
sangvin la o ora!
?nterventie de urgenta in starile decompensate!
*ecoltarea probelor sangvine pt laborator!
=idratarea corespunzatoare pt fluidificarea secretiilor!
&7. Rolul asistentei medicale in educatia pacientilor d*. cu insu(icienta respiratorie
pt a respecta tratamentul la domiciliu.
Rolul asistentei medicale pri$ind educatia pacientului in respectarea tratamentului la
domiciliu.
0odul de administrare a tratamentului la domiciliu
&fectele secundare ce pot surveni
*egimul alimentar din timpul tratamentului cu corticoizi
0asuri de prevenire a crizelor (evitarea factorilor favorizanti)!
?mportanta consumului de lichide!
0odul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli!
:ecesitatea curelor balneo-climaterice (saline)!
*egimul de viata echilibrat!
+imnastica respiratorie!
,oaleta cavitatii bucale dupa expectoratie si varsatura!
9rofilaxia
5onsta in combaterea si tratarea tuturor cauzalor pulmonare si extrapulmonare care pot
determina decompensari respiratorii!
&+. -rincipii de tratament in astm #ronsic. ( anal*ezie9 corticoizi B )
Tratamentul astmului consta in
- evitarea inhalarii de alergeni
- tratamentul inflamatiei bronsice
- tratamentul spasmului bronsic!
&!. E1amenul preanestezic cuprinde 4 elemente ) enumerati)le.
?! &xamen preanestezic
Pnainte de anestezie, pacientul va trebui s evite consumul de cafea sau alte produse
cafenizate, s renune la fumat cu o sptm(n nainte i s ntrerup tratamentele cu
medicamente antiinflamatorii de tipul aspirinei!
+. 'ialo*ul cu pacientul
H sint imp $=5 legate de anestezie ( alergii, intolerante la anumite substante )
H $99 legate de o anestezie cu probleme in antecedente ( intoleranta la o anumita subst,
trezire dificila, intubatie dificila )
H patologia asociata ( daca are anumite boli, ele trebuiesc echilibrate ?5 decompensata e o
5? pt anestezie )
H medicamente pe care le ia pac ( unele 5? in asociere cu anestezicul, altele care nu pot fi
intrerupte )! 5aptoprilul, &nalaprilul, orice depresor miocardic L anestezia - h,$ care
raspunde f! prost la tratament
H stabilirea caracterului de urgenta sau de interventie electiva
H abuzul de droguri, tutun, alcool trebuiesc cunoscute de catre medic ( fumatorii au o trezire
grea - cianozeaza, au secretii Q alcoolicii si drogomanii fac fenomene de sevraB )
H explicarea actului anestezic pacientului ( vrea sau nu vrea ), trebuie tinut cont si de
optiunea pac daca e posibil
!. E1 (izic complet
H se insista pe cai respiratorii, aparat cardiovascular, aparat respirator, sistem neurologic
H trebuie exclusa ,G5 activa
H insuficienta resp trebuie analizata atent
H daca are discopatie, osteoporoza trebuie exclus de la o $)
H evaluarea inaltimii, greutatii, suprafetei corporale ( la copii ), pe baza administrindu-se
aneste-zicele ( R doza se da la greutatea ideala )
H examinari care stabilesc crt de intubatie dificila
- deschiderea gurii, dentitia
- orificiul glotic
- mobilitatea mandibulei
- mobilitatea coloanei
&. Teste #ioc2imice
H =)+
H teste de coagulare ( nu-s obligatorii decit pt chirurg )
H teste de hemostaza primara - neobligatorii
H ionograma - :a, -
H teste in fct de afectiunile pacientului ( pac S 2< de ani fara afectiuni coronariene - nici macar
&-+, dar daca are afect coronariene - se face chiar coronarografie )
H in urgenta se iau toate anlizele
4."onitorizarea
H observarea fct vitale periodic sau continuu ( tendinta moderna )
H da inf despre evol ,$, &-+ ( se urmareste sg ., )
H se observa profunzimea anesteziei si calitatea ei
H se refera si la interrelatia medic anestezist - pacient - echipament de monitorizare
H cuprinde urmarirea
- aparatului de anestezie
- medicatiei folosite
- functiilor vitale
- pacientului ( pre-, intra- si postanestezic )
&&. Tipuri de AG ) enumerare.
$nestezii generale ( $+ ) %
1) 0onoanestezie cu anestezice inhalatorii 7 intravenoase !
') $nestezii combinate ( balansate )!
pe pivot de anestezic volatil!
neuroleptanalgezia!
anestezia analgetic!
anestezia total intravenoas!
34.Enumerati principalele te2nici de A. re*ionala.
-rincipalele te2nici sunt
1. anestezie regionala prin infiltrare tegument si a atesutului celular subcutanat in zona
viitoarei incizii, afectand etapa de receptie a stimului nocioceptiv! >arianta% anestezia
de camp% infiltrare tegument de Bur impreBurul zonei in care se face incizia!
'! anestezia de contact ; exclusiv la nivelul mucoaselor, cu substante aplicate pe
acestea sub forma de gel, spraN sau solutii afectand tot etapa de receptie a stimulului
nocioceptiv
3! blocaBul de nerv periferic ; prin infiltrarea la nivelul proiectiei cutanate a nervului de
blocat dupa prealabila infiltratie a tegumentului la nivelul locului de punctie!
0ecanismul de actiune este de blocare la nivelul transmisiei!
2! blocaBul de plex nervos ; blocaB de nerv periferic ( plex cervical, plex brachial, plex
lombar, plex sacrat )
3! anestezia regionala intravenoasa ; se realizeaza prin administrarea pe cale ?!>! a
sub-stantei anestezice locale dupa ce in prealabil s-a pus un garou pneumatic la
nivelul bratului!
D! blocaBele regionale centrale% anestezia subarahnoidiana ; rahianestezie si anestezia
epidurala ; peridurala
&<. Enumerati masurile ce tre#uie sa le adopte A.". in cadrul unei into1icatii acute
e1o*ene.
In $ederea instituirii celor mai potri$ite masuri asistentul tre#uie sa
1. aprecieze starea intoxicatului - constienta, coma, moarte clinica
2. identificarea substantei% informatii obtinute de la victima, cei din Bur sau apartinatori
3! stabilirea cantitatii de substanta patrunsa in organism
2! calea de patrundere a toxicului
3! timpul scurs de la agresiune pana la acordarea primului aButor
0asurile de urgenta care se instituie de la caz la caz, la locul accidentului, in timpul transportului, in
cabinetele medicale si in camerele de garda ale spitalelor sunt%
- e$acuarea continutului *astric
- spalarea te*umentelor si a mucoaselor ( cu apa si sapun cel putin 13 minute ), iar sacul
conBunctival cu apa potabila sub Bet 3 -1< minute pt acizi si '< min pt baze
- administrarea de antidot
;RA:
carbune activat, antidotul universal% oxid de zinc, acid tanic si carbune activat ( 1 % 1 % ' ),
bicarbonat de sodiu, saruri solubile de 5a pt acid oxalic,
sulfatul de sodiu si magneziu pt saruri solubile de bariu ( 3< g in 3<< ml apa ),
clorura de sodiu pt bromuri,
oxidul de magneziu pt acizi corozivi,
acizi slabi pt baze ( sucuri de fructe din lamaie, acid acetic 1 C '<< - 3<< ml ),
alcoolul etilic pt alcoolul metilic,
laptele si albusul de ou precipita metale grele si unii alcaloizi,
amidonul pt iod,
sapun pt detergenti cationici - cateva g! de sapun in '<< ml apa dupa care se provoaca
varsatura
-ARENTERA: &A,$, :alorfina, 9iridoxina ( GD ), etc
- administrarea de o1i*en si calmarea durerilor mialgin, algocalmin, piafen
- mentinerea (unctiilor $itale G).
- crearea accesului la $ena punctie venoasa si montarea unei solutii de glucoza de 3 C sau
ser fiziologic
- ATT@ inainte de -E. se recolteaza san*e pt la#orator
&=. Enumerati principiile pe care tre#uie sa le instituie A.". la locul accidentului9 in
timpul transportului9 in camerele de *arda sau su# supra$e*2erea medicului in
cazul unui politraumatizat.
Accidentele rutiere reprezinta a 4)a cauza de mortalitate.
-rincipii a#ordare
1! $bordare caz in echipa
'! ?erarhizare prioritati%
- cai aeriene L coloana cervicala
- control respiratie
- control circulatie ( hemoragii, soc )
- tratamentul hipertensiunii craniene
3! 9rezumtia celei mai grave leziuni
2! ,ratament concomitent cu diagnosticul
3! &xamen clinic minutios concomitant sau succesiv evaluarii primare
D! 0onitorizare completa 7 completa
E! *eevaluare continua
6! 9revenire complicatii imediate si tardive
37.Contraindicatii pt spalatura *astrica C $arsatura
CI spalatura C $arsatura
- stari comatoase
- cardiaci
- varstnici aterosclerotici si hipertensivi
- emfizematosi
- gravide
- convulsii
- daca au fost ingerate derivate de petrol
&5. Sist AB;. *rupe.
Sistemul AB;
.istemul $G4 consta in grupele de sange $, G, $G si 4! 9ersoanele cu sangele de tip $G
sunt considerati primitori universali pt ca ei pot primi orice tip de sange din sistemul $G4!
9ersoanele cu grupa de sange 4 sunt numiti donatori universali deoarece pot dona sange
persoanelor cu orice grupa de sange din sistemul $G4! ?ncompatibilitatea cu grupele $G4 si
*h este responsabila de cele mai serioase, uneori fatale, reactii la transfuzii!
.istemul *h clasifica sangele ca *h pozitiv sau *h negativ si se bazeaza pe prezenta sau
absenta factorului *h in sange! 9ersoanele cu *h pozitiv pot primi sange *h negativ per-
soanele cu *h negativ vor avea o reactie la transfuzie daca vor primi sange tip *h pozitiv!
*eactiile la transfuzii cauzate de incompatibilitate *h pot fi grave!
Grupele de san*e minore
&xista mai mult de 1<< de subtipuri de grupe de sange! 0aBoritatea au un efect minor sau
nici un efect in timpul transfuziilor, dar unele dintre ele pot fi cauza principala a unor reactii
usoare la transfuzie! *eactiile usoare sunt ingriBoratoare dar, daca sunt tratate rapid sunt
foarte rar fatale!
&6. Enumerati compartimentele 2idrice ( dezec2ili#re 2idro)electrol. ) &
compartimente intra$ascular B )
$pa totala este repartizata in 3 compartimente% intracelular ( ?5 ) ( D< - DD C), interstitial
( ?. ) ( '< - '3 C) si intravascular ( ?> ) (11 - 1' C)! $pa interstitiala si cea intravasculara
formeaza volumul extracelular ( &5 )! $ceasata reprezinta 2< C din volumul apei totale!
47. Re*ula lui 6 ( arsi )
REGU:A :UI 6
5apul - T C adult ( 16 C copii )
Gra - T C fiecare
,runchi anterior - 16 C
,runchi posterior - 16 C
0embru inferior - 16 C fiecare ( 12 C fiecare la copil )
4rgane genitale - 1 C
41."entionati *radele arsurii.
9ot fi necesare ' sptm(ni de observaie p(n c(nd profunzimea leziunii poate fi
corect estimat
+rad 1 - numai epidermul distrus / stratul extern
+rad ' - afectarea total a epidermului
+rad ' - arsura se extinde la derm dar se poate vindeca prin refacerea celulelor din
glandele sudoripare i foliculilor firului de pr
+rad 3 - derm distrus n ntregime necesit gref dac afectarea depete 2 cm
diametru
4!. Complicatiile into1icatiei cu C;. ( edem si in(arct cere#ral B )
INT;DICAEIA CU ";N;DI' 'E CARB;N ) C;"-:ICAEII
&dem cerebral
?nfarct cerebral
?0$
Aeficit persistent de acumulare a informaiilor
0odificri de personalitate
,ulburri de memorie
Aeces prin encefalopatie progresiv
4&. Conduita de ur*enta in colica #iliara.
Cond uita de ur*enta
:a domiciliu / repaus la pat, regim alimentar, analgetice, antispastice
Internare / colici biliare insotite de varsaturi ( cu tulburari =-& )
Unitate spitaliceasca%
Recoltare analize% =)+, blirubinemie, transaminaze, ionograma sangvina, rezerva alcalina, azot,
glicemie, amilazemie
- .K ( pigmenti biliari, urobilinogen )
- repaus la pat
- alimentatie% ceai menta, musetel, menta
- calmarea durerii% antispastice, antialgice, antiemetice ( fiole ), antibiotice ( ampicilina se elimina
biliar )
- corectare tulburari hidroelectrolitice si acidobazice
- adminstrare sedative pt calmare pacientului
- punga de gheata pe hipocodrul drept
Atentie@ Aaca evolutia este nefavorabila se recurge la chirurgie!.e va urmari pacientul '2-3D ore,
numai daca nu e vorba de peritonita biliara!
44. Conduita in (aza prespital in pancreatite.
In (aza prespital
1! nu se administreaza nimic peros
'! calmarea durerii abdominale% algocalmin i!m!, bicarbonat de sodium
3! gheata pe abdomen
2! aspiratie duodenal ape sonda
5. daca pacientul intra in soc, perfuzie cu glocoza 3C sau dextran 2<
4<. Semne de recunoastere in peritonita *eneralizata.
SE"NE 'E RECUN;AFTERE n peritonita generalizat%
- 8ebr, frisoane
- 4ligurie, vrsturi
- U$bdomen de lemnU ( contractur abdominal )
- Aureri abdominale intense, continue i permanente
- absena scaunului i a gazelor
4=. Actiunile intreprinse de A.". in ileus intestinal.
AC E IUNI GNTRE-RINSE 'E NURS H
- *aportarea de urgen a simptomatologiei medicului
- 9unerea sondei de aspiraie nasogastric la indicaia medicului i aspirarea lichidului
intermitent cu seringa sau continuu
- :otarea pierderilor% lichid de aspiraie, diureza
- 5rearea accesului la o ven periferic i reechilibrarea hidroelectrolitic
- .istarea alimentaiei naturale ( pe gur )
- 9regtirea bolnavului pt rezolvarea chirurgical a obstacolului atunci c(nd medicul indic
43. Actiunile intreprinse de A.". in (istulele di*esti$e postoperatorii.
AC E IUNI GNTRE-RINSE 'E NURS H
- :otarea i raportarea pierderilor prin fistul ( calitate, cantitate )
- &fectuarea bilanului hidric
- 5rearea accesului vascular pt reechilibrarea hidroelectrolitic i administrarea medicaiei
prescrise% antibiotice, insulina
- .chimbarea pansamentului n condiii de asepsie riguroas
- 9roteBarea tegumentului din Burul drenului cu o crem protectoare
45. Clasi(icarea >'S ( mica9 medie9 mare9 ) cantitati )
Clasi(icare - mica - '3< ml, nu apar modificari sistemice
- moderata - '3< - gmg7dl
- mare sau masiva peste 1<<< ml, sangerarea determina soc, =b S 6g!7 dl
49.Clasi(icarea insu(icientei renale acute ( prerenala9 renala9 postrenala ).
Etiopato*enie cauzele sunt multiple - localizate%
- prerenal ( stari de soc, insuficienta cardiaca acuta, mari deshidratari, supradozaB de
catecolamine presoare ),
- renal ( necroze tubulare acute, accidente hemolitice, intoxicatii acute cu tetraclorura de
carbon, pesticide, parathion, sulfamide, fenilbutazona, salicilati, antibiotice, glomerulone-
frite sau pielonefrite acute )
- postrenal ( litiaza renala, tumori prostatice, tumori stenozante )!
<7. "asuri de ur*enta instituite la locul unde se a(la pacientul comatos.
"ASURI 'E URGENTA
?ncepute imediat acolo unde se afla bolnavul si privesc restabilirea functiilor vitale!
+) -RE.ENIREA SI C;"BATEREA INSU4ICIENTEI RES-. ACUTE
-pozitia decubit lateral
-dezobstruarea cailor resp!superioare
-hiperextensia capului
-introd!canulei orofaringiene /pipa +uedel
-resp artificiala /resuscitarea
!) CREAREA ACCESU:UI :A ; .ENA SI ";NTAREA UNEI -ER4UAII
-punctia venoasa sau denodarea venei
-recolatarea unor esantioane de sange pt analize de laborator
-montarea unei perfuzii-glucoza 3C
&) ;-RIREA >E";RAGIEI(daca #olna$ul pierde san*e)
-hemostaza
-reechilibrarea masei sanguine
4) A-RECIEREA 4UNCTIEI .ITA:E SI .EGETATI.E
-monitorizarea ,!$,pulsului,resp,temp
-apreciem deglutitia ,pupilele,comportamentul bolnavului
<)CU:EGEREA 'E 'ATE
-interogatoriul /rudelor
-anturaBului
-marotilor
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
$)in urgenta%-ingriBirile date ptr capacitate%
- respiratorie
- circulatorie
-pt functie excretorie
- fct tractului digestiv
G)ingriBiri curente%-mobilizarea pasiva
-igienizarea mediului
-igienizarea bolnavului
?: K*+&:,$
%-ingriBirile in resp%-asezat in decubit lateral,intr-un plan usor inclinat ,semi ,rendelenburg,pt a se
evita patrunderea in caile resp!a secretiilor digestive
-dezobstruarea cailor respiratorii
-curatarea cav!bucale si a faringelui ,cu aButorul unei pense,a unui tampon umed
,cand se poate,cu aspiratorul medical
-atentia marita la limba hipotona /se va prinde limba intre police si index,cu aButorul
unei comprese,se va scoate cu blandete afara,iar cu mana cealalta se va fixa o pipa +uedel
-in starile comatoase profunde se va practica intubatia oro-traheala ,cand nu se
poate face sa apeleze la o traheostomie ,prin tehnica chirurgicale de urgenta
-intubatia si traheostomia presupune ingriBiri suplimentare
-curatarea cu sol dezinfectante a sondei, a canulei
-aspiratia secretiei bronsice
-adm unui $G ,pt prevenirea secretiilor secundare
5orectarea tulb!resp!,contribuie la diminuarea edemului cerebral si implicit imbunatatirea
fct!neuronilor
$dm 4' e utila in%
-bolile cardiace asociate
-comele toxice
<+. Coma 2ipo*licemica.
540$ =?94+)?5&0?5$
5auze% - alimentare insuficienta
- supradozare de insulina
- eforturi fizice mari
Aebut% brusc, sau la cateva ore dupa adm insulinei
&volutia simptomelor - anxietate, neliniste
- transpiratii, palpitatii
- senzatie de foame
- cefalee, diplopie
- dezorientare psihica
- agitatie psihomotorie
- convulsii tonico-cronice
- pierderea cunostintei
.tare clinica% - tegument palid, umed
- ,!$ normala sau crescuta
- pupile dilatate
- reflexe osteoteninoase accentuate
- Gabinschi pozitiv bilateral
<!. 4actorii etiolo*ici in soc.
4actori etiolo*ici
1! hemoragiile
'! traumatismele
3! arsurile
2! electrocutarea
3! nervos simpatico periferic!deshidratarile massive
D! infarctul miocardic acut
E! tamponada cardiac
6! embolia pulmonara masiva
T! septicemiile
1<! anafilaxia
11! cauze endocrine