Terapia starilor de urgenta

DESHIDRATAREA
Toate compartimentele organismului sunt izoosmotice, astfel incat schimburile se fac prin
membrane de tip semipermeabil pentru mentinerea izotonicitatii. Fluxul de fluide dintre aceste
compartimente este un proces dinamic, rapid.
La tineret, apa se gaseste in proportie de 70-80%.
n gestatie si lactatie, creste proportia de apa.
n obezitate se reduce proportia de apa.
!xista situatii in care tesuturile sunt imbibate cu apa "mixedem, asocierea obezitatii in
hipotiroidism# efuziunile ca$itare % ascita, lichidotorax, lichidopericardul&.
Bilantul hidric la animalele sanatoase
'portul este reprezentat de consumul de apa, aportul de alimente, apa metabolica rezultata din
arderea nutrientilor.
(ierderile sunt reprezentate de urina ")*-*+ ml,-g,zi % pierderi sesizabile& sau fecale, urina,
respiratie, transpiratie ")0 ml,-g,zi %pierderi insesizabile&.
'portul prin adapare
!ste conditionat de senzatia de sete "cu centru in hipotalamus&.
.ecanisme renale % '/0 determina scaderea filtrarii glomerulare "de aceea se constata
diminuarea densitatii urinei in diabetul insipid&.
.ecanisme gastrointestinale % $izeaza absorbtia.
'pa metabolica este rezultata din arderi metabolice.
1ecesarul de apa
'dulte2 -de talie mare *0 ml,-g,zi# -de talie mica 30 ml,-g,zi.
Tineret2 30-40 ml,-g,zi.
(ierderi2 -0.4-) ml,-g,h sesizabile# -)0 ml,-g,zi, nesesizabile.
5ilantul apei in cazul unor afectiuni in principal sau secundar prin deshidratare
/eshidratarea include toate pierderile de fluid asociate cu pierderile de electroliti.
5ilantul este negati$ "pierderile sunt mai mari decat aportul&.
/eshidratarea poate fi2 -izotona "pierderile de apa si electroliti sunt proportionale si nu se
inregistreaza schimburi sesizabile intre celule si mediul celular&# -hipotona % pierderi mai mari de
sare "hiponatremie, cresterea $olumului celular, cresterea proteinelor serice totale, scaderea
$olumului sang$in, soc&# -hipertona % hipernatremia.
Cauzele deshidratarii
-deficit de aport % centrul foamei este deprimat "afectiuni sistemice&#
-pri$area accidentala de apa sau hrana#
-stari patologice % pierderi insotite de sindromul poliurie % polidipsie2 -diabet# -piometru# -$oma,
diaree# -febra, dispnee# -arsuri, plagi# -insuficienta renala cronica.
Evaluarea deshidratarii
'namnetic
-$olumul ingerat, stimulent de tipul alimentatiei#
-pierderi "$oma, diaree, poliurie&#
-durata semnelor clinice#
-aprecierea greutatii corporale.
!xaminarea fizica
-stare de oboseala si depresie#
-in stari gra$e2 enoftalmie, uscarea mucoaselor, tahicardie, scaderea circulatiei capilare si semne
ale socului#
-elasticitatea pielii2 pliul de piele la animalele obeze, deshidratate, d.p.d.$. al elasticitatii, poate
parea normal, iar la aminalele emaciate, deshidratarea poate fi supraestimata# se recomanda
executarea pliului in zona toracelui#
-uscarea mucoaselor poate apare si la respiratie accelerata sau la animalele carora li s-au
administrat anticolinergice#
-enoftalmia poate fi obser$ata si in boli traduse printr-un catabolism exagerat "se metabolizeaza
tesutul adipos retrobulbar&.
Evolutia clinica
-hematocritul 37-+4% "procentul masa celulara,$olumul sang$in&#
-proteinele plasmatice "cumulare albumine si globuline# albuminele trebuie sa depaseasca
globulinele# in$ersarea raportului atesta e$olutia unui proces inflamator& 6-6,4 g,dl.
'naliza urinei
-urina mai concentrata "hiperstenurie& 7 ).0*4, daca rinichii sunt santosi#
-densitatea urinei 8).0)0 % rinichii sunt cauza deshidratarii#
-analiza urinei se face inainte de administrarea fluidelor sau medicamentelor diuretice#
-p0-ul urinar indica alterarea echilibrului acido-bazic#
-proteinele serice totale2 -proteinurie de infiltratie# -morfologica# -mixta#
-glicozuria si cetonuria indica diabetul. /iabetul poate fi zaharat sau insipid "determinat de '/0
sau nefrogenic % '/0 nu este recunoscut&.
Terapia
-in caz de hipo$olemie si deshidratare prin diaree, $arsaturi, anorexie prelungita, soc, colaps
$ascular, hemoragii masi$e "hemodilutia poate fi cauza exitusului&, stari toxice, boli infectioase
sistemice sau de organ.
9alea de administrare depinde de tipul dereglarii, se$eritatea deshidratarii, tipul e$olutiei "acut sau
cronic&.
'dministrarea orala
-permite folosirea preparatelor cu densitate calorica mare# se asigura si nutrientii si hidratarea#
-aceasta cale se foloseste in doua situatii2 deshidratari minore si in cazul integritatii tractului
gastrointestinal "nu $oma, nu diaree&#
-se face fie prin aport $oluntar, fie cu sonda#
-este contraindicata cand animalele $omita orice "intoleranta gastrica&# nu se $or administra nici
ceaiuri, zeama de orez. /aca $oma este de natura centrala % limitarea aportului central.
'dministrarea subcutanata
-nu se recomanda decat in deshidratarile usoare, fiind ineficienta in stari gra$e sau se$ere
"$asoconstrictie periferica, scade absorbtia&#
-$olumul de lichid este limitat de gradul de elasticitate al pielii#
-zone de electie2 laturile toracelui, nu la ni$el cefalic sau al membrelor, nu in zone cu plagi sau
arsuri#
-glucoza in concentratie maxima de )0% "determina iritatii pana la necroza&# exemplu2 catel de 4
-g cu deshidratare )0% $olumul este de ) litru,*+ ore# daca acest $olum se depaseste se instaleaza
congestia si ulterior, edemul pulmonar.
'dministrarea intra$enoasa
-se recomanda, in special, in deshidratari se$ere si medii "nu este cazul in deshidratarile usoare&#
-a$anta:ul ma:or2 se pot folosi solutii hipertone "glucoza 33%&#
-:ugularea se face doar in caz de transfuzie#
-pentru reducerea riscurilor se $or folosi catetere cu calibru adaptat#
-se $a monitoriza temperatura corporala, pulsul si zona de electie#
-permite preluarea probelor de sange#
-folosind $ene de calibru mare se pre$in tromboembolia si in:ectii secundare#
-se folosesc $ena safena externa sau $ena cefalica antebrahiala.
'dministrarea intraperitoneala
-la animalele de talie mica, purcei, iepuri#
-seroasele sunt sensibile astfel ca ideal este sa se foloseasca solutiile izotone.
Ritmul de administrare
-depinde de gra$itatea deshidratarii, de rapiditatea cu care au loc pierderile de lichide "e$entual se
apeleaza la o hiperhidratare in primele ore, apoi se reduce rata&#
-o metoda ar fi acoperirea deficitului hidric in proportie de 70% in primele ore si restul in
urmatoarele *+ ore#
-se poate apela la ritm maxim in primele ore in cazul anemiilor, socului sau colapsului#
-$olumul de lichid care trebuie completat pe *+ ore se cifreaza de circa 80 ml,-g,*+ ore la caine si
de 40-60 ml,-g,*+ ore la pisica#
-foarte importanta este prezenta diurezei in cazul rehidratarii maxime in primele ore % rinichiul
trebuie sa fie functional.
La cainii mari2 -60-80-)*0 pic,min "deshidratari gra$e, iminenta socului&# -+0-60 pic,min
"deshidratari medii&.
La cainii mici sau tineri si pisici "datorita tipului de circulatie si calibrului $enos&2 -+0-40 pic,min
"deshidratari se$ere&# -*0-*4 pic,min "deshidratari medii&#
-daca depasim rata de hidratare se instaleaza edemul pulmonar, care la caine si pisica e$olueaza
acut sau supraacut# terapia este ineficienta#
-se monitorizeaza pierderile de urina.
Substantele folosite
;olutii rehidratante
-se indica in caz de hipo$olemie, anorexie, soc, colaps $ascular.
;olutii cu electroliti
-solutii apoase ce contin 1a, <, 9a, .g, 9l#
-se pot administra si substante tonice#
-se in:ecteaza subcutan in cazuri mai putin gra$e si intra$enos in cazuri gra$e#
-nu reusesc decat sa limiteze pierderile de lichide, sa contradeclanseze temperatura, tensiunea
arteriala este remediata temporar "30-60 min&#
-au indicatii precise, de tipul deperditiilor2 -hipotone "uremie, descarcari diareice, diureza
neosmotica&# solutii2 clorura sodica obsinuita 0.=% "1a9l % ser fiziologic&# -izotone "anemii
hemoragice&2 solutii complete si izotone# -hipertone "sete accentuata, transpiratie intensa, diureza
osmotica&2 ser fiziologic, solutie izotona de glucoza 4% "solutii incomplete&#
-se administreaza la temperatura corpului.
;olutii energoelectrolitice
!nergosol
-amestec de saruri minerale, factori energetici, sulfat de .g, acid glutamic, clorura de 1a#
-se dizol$a si se administreaza la $itei +-4 l,*+ ore in *-3 reprize# sugari *0 ml *x,zi.
onoser
-clorura de 1a 0.)%, de <, de 9a +%, de .g 0.03%, glucoza +.7%, citrat de 1a 0.*%, cafeina
natriubenzoica 0.0=%#
-subcutanat2 -animale mari 740-)000 ml "$itel 4 litri,zi&# -animale mi:locii )00-400 ml# -animale
de companie *0-+0 ml #
-solutie hipertona, in deshidratari hipertone, se dilueaza in parti egale cu apa distilata#
-i.$. sau i.p.#
-se recomanda incalzirea la 34-3709.
>ehidrasol
-flacoane de **0-*40 ml#
-clorura de 1a, de <, 9a, .g, glucoza, cafeina natriubenzoica, acetat de 1a#
-se administreaza ca onoserul.
>ehidra$it
-flacoane de *00-+00 ml#
-clorura de 1a, 9a, <, acetat de 1a, cafeina natriubenzoica, $itamina 5* si 56, inozitol,
nicotinamida, glucoza, benzoat de 1a.
;er fiziologic
-solutie izotona de clorura de 1a 8.4?#
-solutie izotona cu sangele, dar nu izoionica 1a,9l @ 3,*, in ser 1a,9l @ ),)#
-doza la animale de talie mare 400-*000 ml.
;olutii macromoleculare
/extranul
-polimer al glucozei#
-in arsuri, toxicoze, hemoragii, deshidratari masi$e, peritonite, s.a.#
-a$anta: ma:or2 determina cresterea tensiunii arteriale sustinut "6-8 ore&#
-lipsit de toxicitate.
Aentoplast
-solutie dextronica 70%#
-diaree neo- si perinatala, hipoglicemie, intoxicatii alimentare#
-i.$., i.p.#
-doza in gastroenteropatii +-8 ml,-g,*+ ore cu repetare de *-3x,zi.
;olutii nutriti$e
Blucoza "dextroza&
-cel mai important substrat energetic "excesul se depoziteaza in ficat&#
-furnizeaza 'T(#
-creste excitabilitatea chemoreceptorilor tisulari#
-substanta antitoxica "furnizeaza energie hepatocitelor&#
-in concentratii mai mari este diuretic osmotic#
-in soc chirurgical# nu se recomanda folosirea pe cale subcutanata a solutiilor cu concentratii mai
mari de 4% pentru ca determina necroza tisulara#
-in concentratie de *0-33%, i.$. lent cu o linie $enoasa de calibru mare, altfel determina necroza.

RI!CIII SI "I#$%ACE DE TERAIE I!TE!SI&A
>eanimarea presupune e$aluarea si supra$egherea permanenta a pacientului mai multe zile# este
necesara monitorizarea functiilor $itale si inter$entii curati$e trebuie a:ustate permanent.
;e practica indi$idual, in cazuri de urgenta de grup, eforturile fara personal specializat, sunt rar
urmate de succes.
9and trebuie instituitaC
-in toate starile in care pacientul prezinta simptomele socului#
-se recomanda e$aluarea socului pentru a inter$eni adec$at "stadial&.
Terapia $a fi aplicata gradual in stari2
-colicile cailor#
-pregatiri preoperatorii#
-indigestii acute ale prestomacelor, traumatice sau netraumatice#
-diareea neonatala, enterite acute gra$e#
-peritonita acuta#
-insuficienta hepatica acuta#
-insuficienta cardiaca congesti$a decompensata#
-alergii acute#
-traumatisme gra$e, cu sau fara hemoragii interne sau externe#
-stari de ileus "abdomen acut&#
-parturitii laborioase, prelungite#
-intoxicatii di$erse#
->9 "bloca: renal&#
-boala tractului urinar inferior ";DF,FLDT/&#
-insuficienta respiratorie acuta.
9um trebuie condusaC
-tratarea starii sau leziunii socogene "daca poate fi identificata&#
-terapia socului cardiogen "cand este real&#
-terapia modificarilor ciruclatorii, restaurarea tonusului $ascular#
-terapia modificarilor metabolice, restaurarea echilibrului acido-bazic, corectarea hipoxiei#
-restaurarea $olemiei#
-inhibarea proteinazelor#
-inhibarea agregarii eritrocitare si plachetare#
-terapia coagulopatiei "initial 9/, apoi coagulopatii de consum&.
Erdinea in care se inter$ine pentru remedierea obiecti$elor amintite este impusa de starea clinica.
Tratarea leziunilor socogene
0emoragia
n hemoragiile externe2 hemostaza imediata "pensare, sutura, ligatura, pansament compresi$, chiar
garou&.
n hemoragiile interne2 manipularea pacientului cu atentie "se renunta la palpari profunde, capabile
sa reacutizeze hemoragia&.
/iagnosticul hemoragiilor interne2 culoare cianotica a pielii, modificari statoacustice si cardiace.
n ambele situatii, daca pierderile au fost masi$e se fac transfuzii de sange.
(araclinic2 hematocrit 8*4% si 0b 88% necesita transfuzie.
-date directe despre celulele rosii2 hematocrit, 0b, nr de eritrocite.
Tehnica transfuziilor
-prele$area de la un donator cat mai apropiat genetic, preferabil din :ugulara#
-donatorul poate fi tranchilizat in prealabil.
(entru preintampinarea coagularii sangelui in cursul prele$arii, se recomanda administrarea i.$. de
400-)000 D heparina,-g, cu 4 minute inainte de recoltare. (entru conser$are se utilizeaza
stabilizatorul '9/ "acid citric, citrat de 1a, glucoza, apa distilata&#
-raportul stabilizator,sange @ )002400 ml# timp maxim de conser$are )+-)= zile#
-se $or transfuza )0-*0 ml,-g cu $iteza 60-80 pic,min
La cai, de la un donator sanatos se pot prele$a 4-)0 litri sange si se transfera intr-unul sau mai
multe $ase sterile, care contin anticoagulant "citrat de 1a +%, )00 ml la ) litru sange& si se
transfuzeaza imediat.
9antitatea de sange transfuzata la un adult este de 4-8 litri, urmarind restaurarea hematocritului,
respecti$ a simptomelor clinice "daca initial, hematocritul a fost scazut&.
nainte de transfuzie, se $a filtra amestecul sange % anticoagulant prin tifon steril.
>iscul transfuziei2 cresterea temperaturii corporale "algocalmin& si sensibilizarea organismului
"00 %hidrocortizon hemisuccinat&.
;epticemie
-antibacteriene#
-se recomanda antibioterapie ca masura aditionala, chiar daca factorul socogen n-a fost initial un
proces septic, intrucat staza capilara si leziunile organelor de soc fa$orizeaza multiplicarea
bacteriana.
/eshidratare se$era
-factori socogeni2 -soc termic# -diaree# -disfagie prelungita# -$omitari.
-amendarea cauzelor determinante#
-reechilibrarea hidroelectrolitica masi$a.
;ocul cardiogen
-medicatie cardiotropa specifica.
;ocul alergic
-inlaturarea contactului cu alergenul#
-medicatie antihistaminica#
-glucocorticoizi "nesteroidieni&2 hemisuccinat hidrocortizon, prednisol#
-uneori se asociaza adrenalina "in rest este contraindicata in stari de soc&.
Resuscitarea cardiorespiratorie
-se recomanda in socul imediat "primar&, respecti$, al sincopei
;uplinirea functiilor $itale
-asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii, inspectare apoi intubatie inclusi$ orofaringiana#
-respiratie asistata2 intubare traheala si administrarea de E* pur ")00%& *0-30 minute maxim
"saturatie 0b& mecanic sau cu balonul#
-reanimarea cardiaca "daca este cazul&2 masa: cardiac extern "practicabil la animalele mici sub )0
-g&, prin presiuni ritmice 60-80,min.
>estaurarea functiilor $itale
-tratare simptomatica2 -la caine % adrenalina "in caz de sincopa& 0.* mg,-g, i.$. in 3-4 min#
-bicarbonat de 1a 0.4-) mcg,-g in 3 min "acidoza metabolica&# -glucoza hipertona 30% 0.4
ml,-g,h si insulina rapid * D,)0 -g#
-tratarea aritmiei cardiace "daca este cazul& % antiaritmice.
>estaurare suplimentara
-mixtura alcalinizanta si energica ")00 ml >inger lactat, 40 ml glucoza, *0 ml bicarbonat de 1a
).+%& 4-30 ml,-g in prima ora, apoi 4 ml,-g,h
-stimularea diurezei "si diminuarea edemului cerebral&2 furosemid )-+ mg,-g#
-combaterea 9/2 heparina#
-corticoterapie2 dexametazona + mg,-g "doza masi$a&.
"edicatie folosita in stari de urgenta
/opamina2 -4-)4 Fg,-g,min in perfuzie pana la obtinerea rezultatului# -controlul frec$entei si
ritmului cardiac# -mai ales in socul anafilactic#
'drenalina2 -0.*-0.4 mg,animal, i.$., repetat la )4-*0 minute, daca este necesar# -se indica in stari
asistolice pe cale intracardiaca 0.4-) ml solutie ),)0000#
Blucocorticoizi2 -i.$.# -se administreaza cat mi precoce, dupa terapia de umplere# -se folosesc
compusi de /exa, cu actiune rapida )-)0 mg,-g sau metilprednison sodic 4-)0 mg,-g# -se repeta
de *-3 ori la inter$al de 6 ore#
'ntiinflamatorii nesteroidiene "'1;&2 -flumixine meglumine "FGmedine 1/ %de electie in colica
la cabaline& *.* mg,-g de * ori,zi la inter$al de )* ore# -fenilbutazona )00 mg,-g i.$. o singura
data.
'ntibiotice2 -in socul septic sau in cel hipo$olemic care dureaza de mai mult de * ore.
Terapia socului cardiogen
-se impune numai in cazuri bine intemeiate#
-in soc este contraindicata medicatia cardiotonica si cardioexcitanta.
n cazul opririi "sincopei& cordului se $a in:ecta adrenalina ),)0000 intracardiac cate 0.)-3 ml la
animalele mari, 0.3-) la cele mi:locii si 0.06-0.3 la animalele mici. ;impla excitare prin
introducerea acului poate reinitia acti$itatea cardiaca.
/aca ritmul cardiac este gra$ perturbat se utilizeaza antiaritmice2
-propanolol 0.0*-0.) mg,-g, la caine si pisica, i.$.#
-lidocaina "xilina& *-8 mg,-g i.$. la caine si 0.*4-0.4 mg,-g i.$. la pisica.
9ardiotonice pentru efectul inotrop poziti$2
-digoxin 0.0)-0.0* mg,-g i.$.#
-strofantina i.$. *4 mg,-g la animalele mari si 0.*4 mg,-g la animalele mici.
Restaurarea tonusului vascular
-Hsangele trenuie facut sa circuleI % aspect esential#
-1D se administreaza $asoconstrictoare#
-pentru contracararea modificarilor la ni$el capilar se folosesc betaadrenergice de tipul2
-izoprenalina ) mg,4 min, in perfuzie la cal# -dopamina )0 Fg,-g,min, in perfuzie, determina
$asodilatatie renala si intestinala, rapid# -glucocorticoizi pentru restaurarea tonusului $ascular.
Restaurarea echilibrului acido'bazic
Terapia modificarilor metabolice
1eutralizarea acidozei metabolice cu bicarbonat, lactat sau acetat de 1a. ;e recomanda solutia
izotona ).+-).6% sau chiar solutia 4% "la animalele mari 400-)000 ml fara a exista riscul
alcalozei&.
Formulele de calcul pri$ind stabilirea necesarului de bicarbonat de 1a sunt dependente de
posibilitatea masurarii echilibrului acido-bazic "se dozeaza rezer$a alcalina&.
;e atinge prin contribuirea tuturor metodelor descrise la restaurarea tonuslui si circulatiei sang$ine
generale.
Terapia cu oxigen
-rar aplicata#
-mai mult se practica $entilatia mecanica, putin eficienta la animale.
;timularea diurezei
-mi:locul optim este tot restaurarea circulatiei#
-numai in cazuri extreme se recurge la diuretice2 -furosemid )-3 mg,-g caine si )-* mg,-g la
pisica# -nefrix *0-+0 mg,-g la caine "substanta acti$a este clorotiazida folosita in diagnosticul
terapeutic si terapia diabetului insipid&# -spironolactona * mg,-g.
Restaurarea volemiei (terapia de umplere)
-indiferent de tipul de soc, este primul obiecti$#
-$itala cand hematocritul a depasit 60% , in caz de deshidratare se$era "37-+4% normal&#
-se administreaza i.$. pentru ca s.c. este ineficient datorita insuficientei la ni$elul microcirculatiei#
-ideala administrarea i.$. lenta sau in perfuzie, altfel supraincarcam cordul si se produce edemul
pulmonar acut. ;unt frec$ente situatiile cand datorita hipotensiunii $enoase, abordarea liniei
$enoase este ane$oioasa# in acest caz se recurge la incizie cutanata si se exteriorizeaza $ena#
-restaurarea $olemiei se poate face prin transfuzie#
-se recomanda folosirea substituientilor de plasma si apoi a solutiilor poliionice "solutii
cristaloide&.
n caz de >9 se poate a:unge usor la edem pulmonar, iar in caz de ileus, la agra$area prin
supraincarcare. (acientul trebuie sa primeasca cat lichid a pierdut.
!ficienta perfuziei se apreciaza dupa2 -reducerea tahicardiei# -imbunatatirea calitatilor pulsului
"amplitudine si tensiune&# -scaderea hematocritului# -recolorarea mucoaselor# -reaparitia urinarii.
Inhibarea proteinazelor
-in timpul socului sunt eliberate de la ni$el celular o seri de proteinaze "tripsina, fosfolipaza, etc.&
care ataca organele in stare de soc#
-se folosesc inhibitori2 Trasinol 400.000 D, initial, apoi *00.000 D la + ore i.$. lent.
Inhibarea agregarii eritrocitare si plachetare
-toate tratamentele realizate pornind de la cele care reabiliteaza tonusul $ascular si terapia cu
solutii electrolitice diminua agregarea.
'cest efect se poate obtine cu '1;2 -acid acetil salicilic "aspirina& )00 mg,-g la animalele mari si
*4-40 mg,-g la animalele mici# -fenilbutazona )00 mg,-g o singura administrare.
Terapia cuagulopatiilor
-se e$alueaza coagulabilitatea sangelui "chiar prin mi:loace simple&#
-numai in fazele initiale de soc, cand predomina hipercoagulabilitatea exista pericolul de 9/ si se
recomanda heparina *00 D,-g i.$. cu repetare la + ore % contraindicata in soc posthemoragic si in
orice stare de soc asociata de la inceput cu hipocoagulabilitate sang$ina "fenomene diatezice&.
*lucocorticoterapia in soc
-foarte important datorita faptului ca socul ar echi$ala cu o insuficienta corticosuprarenala#
-are efecte benefice asupra circulatiei, rezistentei celulare si reactiei imunologice.
!fecte pentru care sunt utilizate2
-cresterea perfuziei tisulare#
-cresterea circulatiei de intoarcere $enoasa#
-cresterea debitului cardiac#
-stabilizeaza membranele lizozomale#
-modereaza reactiile imunologice "inclusi$ in socul endotoxinic&# -restabilesc tonusul $ascular si
permeabilitatea $asculara#
-se administreaza inainte de administrarea lichidelor pentru restaurarea $olemiei#
-se $or folosi compusii solubili2 00#
-dozele recomandate sunt foarte mari +-4 mg,-g in soc posthemoragic, doze duble in celelalte
tipuri de soc, i.$. "fiole de *4 mg,4 ml&. 'stfel )-* chiar 0.4 mg,-g in astm de exemplu.
La caine se recomanda 30 mg metilprednisolon succinat de 1a,-g i.$., apoi +-8 mg
dexametazona,-g in lichidul de perfuzie.
La animalele mari rezultate se obtin cu 400-800 mg 00.
/exa pana la )4 ml la animalele mari, pana la 4 ml la porc, * ml la caine si pisica.
n soc alergic se recomanda2
-fortecortin 4 ml la animalele mari, 3 ml la porc si ) ml la caine#
-flumetazon 4-)0 ml la animalele mari, 0.4-) ml la caine si pana la 0.4 ml la pisica.
1u se administreaza suspensii de dexa i.$. "dexafort&.
"edicamente potential daunatoare in starea de soc
-chiar si unele indispensabile au efecte daunatoare2 -substituientii de plasma# -solutiile poliionice#
-anticoagulantele# -oxigenoterapia#
-sunt cotraindicate2 anestezicele, narcotice, tranchilizante, care au si efect $asodilatator
determinand $asoplegie#
-solutiile $agotrope determina durere abdominala#
-adrenalina are efect $asoconstrictor.
9u exceptia socului cardiogen2 medicamente cardiotonice "strofantina, digitalice&, cardioexcitante
"cafeina&.

A!TI&%"ITI&E
'nticolinergice
-eficienta limitata#
-anti$omiti$e periferice, eficiente doar in spasmul gastrointestinal si dispepsii secretorii#
-doar atropina penetreaza bariera hematoencefalica si are actiune centrala. !fecte secundare
numeroase2xerostomie, midriaza, tahicardie, retentia urinara, ileus, retentie gastrica "nu mai mult
de 3 zile&. !ste contraindicata in caz de2 glaucom, ileus intestinal, obstructie intestinala, retentie
urinara.
-propantelina "(robenthine& 0.*4 mg,-g la 8 ore oral#
-aminopentamida "9entrine& 0.)-0.+ mg la 8-)* ore s.c.#
-atropina "sulfat de atropina& 0.0*-0.) mg,-g, s.c. sau i.m..
/eri$at de procainamida % actiune mixta2
-central % inhiba centrul $omei#
-periferic % contracta sfincterul cardial, relaxeaza sfincterul piloric si fa$orizeaza tranzitul gastric
"pro-inetic&.
-metoclopramidul "cerucal, reglan, primpend& 0.*-0.+ mg,-g la 8 ore s.c., oral sau i.$.
/eri$ati fenotiazinici "in doze mari au efect sedati$& % anti$omiti$e centrale
-clorpromazina 0.4 mg,-g la 6-8 ore "i.m.,s.c.&#
-proclorperazina "9ampazin& 0.4 mg,-g la 6-8 ore "i.m.,s.c.&.
.etoclopramidul si atropina au efect antagonist2 metoclopramidul intensifica peristaltismul, iar
atropina il diminua.
'ntihistaminice % efect de sedare si xerostomie
-anti$omiti$e centrale "eficiente in diferite forme de Hrau de transportI sau in afectiuni $estibulare#
-meclizine + mg,-g la *+ ore oral#
-dimenhidrinat "1ausatil& )*.4-40 mg la 8 ore.

E+A"E!,$ BI%CHI"IC A$ SA!*E$,I
-icat
GOT si GPT (transaminaze) % B(T % functia hepatica afectata, iar BET % functia miocardica
afectata#
-in urina bilirubina creste in cazul sintezei in exces in hepatite sau in colicistite.
ancreas (e.ocrin sau endocrin)
-amilaza creste nu numai in pancreatite, ci si in stari de stres care se coreleaza cu ni$elul glicemiei
si e$entual cu a proteinelor serice "scade rapid in stres&.
Rinichii
-creatinina este rezultatul metabolizarii creatinei musculare# cresterea brusca denota o degradare
musculara brutala, rapida, in moment de stres# nu trebuie corelata cu >' fara a a$ea $alori ale
ureei si repetare a probelor#
-ureea este metabolit al acidului uric care pro$ine din degradarea bazelor purinice# cresterea ureei
apare in >9.
Sistemul imunologic
-acti$itatea granulocitelor cumulata cu acti$itatea osteoclastica reprezinta surse primare ale
fosfatazei alcaline "neaparat corelata cu formula leucocitara care diferentiaza inflamatia de
procesele degenerati$e&.
Cordul
-L/0 "lactodehidrogenaza& corelata cu anaerobioza, metabolismul glucidic anaerob, eliberarea de
acid lactic#
-9< "creatin-inaza& enzima mar-er a degradarii muschiului cardiac.
Limfadenograma sau punctia ganglionara este un mi:loc facil de a e$alua situatia imunologica la
un ni$el de linfocentru# se e$alueaza prezenta limfocitelor T sau 5 prin mi:loace optice exclusi$
morfologice.
LT au citoplasma usor ma putin bazofila decat L5 si au o mica incizura nucleara#
L5 au nucleul in spita de roata.
>eactia imunologica2 nr eozinofilelor si neutrofilelor diferit de imunograma sau proteine serice
totale.
.etabolism lipidic
-colesterol % fractie grea, esterificata, cu cat "0/>& este mai mare, colesterolul este mai daunator
pentru organism, o fractiune usoara, neesterificata "L/0&#
-trigliceridele % ateroscleroza % colagen de proasta calitate "tip +, eredopatie&, atacat de monocite %
se creaza microleziuni pe care se fixeaza trigliceridele % placi ateromatoase