Figura 3.

Raportul dintre lungimea totala si varsta

0
100
200
300
400
500
600
0 1 2 3 4 5 6 7 8
age (years)
e
x
e
m
p
l
a
r
s
1991
1992
1993
1994
1996
2000
2001
2003
Figura 2. Distributia claselor de varta pe ani
Figura 1. Distributia pe sexe (1991-2003)

Introducere


Prin ponderea sa in capturile realizate, scrumbia de Dunare
este una din speciile cele mai importante ale ihtiofaunei
fluviului, chiar daca datorita biologiei specifice unui
migrator anadrom, prezenta ei nu este permanenta in
capturi.

In aceasta lucrare s-a incercat o comparatie a datelor
biometrice obtinute in urma studiilor aspra scrumbiei de
Dunare din ultimii 10 ani, cu rezultatele masuratorilor din
primavara anului 2003
Materiale si metode

The research data for this study was obtained through experimental research
fishing and industrial fishing from the Danube.

Uneltele de pescuit au fost reprezentate de setci de scrumbie.

irul de setci plutitoare n masa apei este format din mai multe buci, fiind
prevzute cu 2 sirecuri, putnd pescui n acelai timp i exemplare mari ale
altor specii de peti.

Studiul migraiei scrumbiei de Dunre a fost efectuat cu ajutorul eantioanelor
care definesc desfurarea n timp i spaiu a acesteia.

S-au nregistrat pentru fiecare exemplar din eantion urmtorii parametri:
lungimea total, lungimea corpului, masa corporal, sexul i vrsta (prin
examinarea solzilor).
Rezultate si discutii
In 1991 cele mai abundente au fost exmplarele apartinand claselor de varsta de
trei si patru ani. O cauza a acestui fapt este a aceea ca scrumbia ajunge la
maturitate sexuala in jurul varstei de trei ani si supravietuirea dupa
depunerea pontei este foarte redusa.
In 1992 s-au inregistrat capturi ale speciei Alosa pontica in Dunare mai mari de
2.2 ori decat in anul 1991. In ceea ce priveste biometria cea mai comuna
lungime a fost cea de 25.6-25.8 cm iar cea mai comuna greutate cea de 234-
237 g , aceste dimensiuni corespunzand claselor de varsta de patru ani
urmata de cea de trei ani.
In 1993 frecventa distributiei lungimilor a reproducatorilor a fost similara anilor
precedenti desi s-au inregistrat si cazuri in care aceleasi lungimi apartineau
exemplarelor din diferite clase de varste.
n 1994 au predominat n crduri, exemplarele de 3 ani (57,96 %), urmate de cele
de 4 ani (32,99 %), ns aportul acestora a fost mai mic dect anul trecut n
numr de exemplare. Indivizii de 2 ani, 5 ani i 6 ani au o pondere sczut n
crduri, deoarece puine exemplare ajung mature la 2 ani (n special
masculi). Distribuia frecvenei lungimilor reproductorilor, este o distribuie
normal, avnd aliura histogramei unei singure clase de vrst pentru ntreg
stocul.