SISTEMUL

NERVOS
Capitolul 6
Sistemul nervos
Sistemul nervos
cerebro-spinal
Sistemul nervos vegetativ
Central Periferic
Encefal
Maduva
spinarii

Ganglioni
cerebrali
Ganglioni
spinali
Nervi cranieni
Nervi spinali
Parasimpatic
Ortosimpatic
Ontogeneza sistemului
nervos central
Sistemul nervos central se formeaza la embrion din ectoderm in regiunea dorsala a sa. Prin
invaginare, initial se formeaza un jgheab neural care in cele din urma se transforma intr-un tub
neural (nevraxul).
A - stadiul cu doua vezicule encefalice;
B - stadiul cu trei vezicule;
C - stadiul cu cinci vezicule;
D - schema cu pozitia ventriculilor :
1 - 4 si apeductului lui Silvius (ap) din
encefal; a - arhencefal; b -
deuteroencefal; c - prozencefal; vo -
vezicule oculare; d - mezencefal; e-
rombencefal; f- telencefal; g -
diencefal; co - cupe oculare; h -
mezencefal; i - metencefal; j -
mielencefal.
Schema evolutiei encefalului la pesti
T - telencefal;
ms - mezencefal (lobii optici);
mt - metencefal (creieras);
v.c - valvula metencefalului;
l.f - lobul nervului facial;
l.v - lobul nervului vag;
my - mielencefal (bulb rahidian).
Encefalul la crap
Encefalul de crap (vedere dorsala)
Sectiune longitudinala prin
creierul de teleosteeni
A - telencefal; B - diencefal; C - mezencefal; D - metencefal; E -
mielencefal; o - globul ocular; no - nervul optic; l - infundibulum; 2 -
hipofiza; 3 - epifiza; 4 - organul parietal
Structura histologica a tesutului
nervos
Celule senzoriale, aflate in
structura organelor de simt,
unele de natura nervoasa,
altele de natura epiteliala; au
forme variate, adaptate pentru
receptionarea excitatiilor;
celule nervoase bipolare
prezente in ganglionii spinali si
in unele organe de simt, au
forma globulara sau ovoidala.
celulele nervoase multipolare
existente in structura
nevraxului, poseda fiecare
doua sau mai multe dendrite si
un singur axon.

Celulele specializate la functia de relatie care intra in alcatuirea tesutului nervos sunt de
mai multe tipuri si anume:

Tipuri de celule nervoase: unipolare si bipolare.
Clasificarea neuronilor
Dupa functiunile care le indeplinesc, in structura sistemului
nervos distingem mai multe tipuri de neuroni si anume:

- neuroni motori care transmit ordine la organele de
reactie;
- neuroni senzitivi care primesc excitatiile de la receptori;
- neuroni vegetativi (simpatici) care deservesc sistemul
nervos vegetativ (autonom)
- neuroni de contact care se intercaleaza si fac legatura
intre neuronii apartinand celorlalte tipuri.
Encefalul
Creierul anterior (telencefalul sau cerebrum)
Deoarece creierul anterior al pestilor intretine
legaturi stranse cu organele olfactive el a fost
denumit si creier olfactiv sau rinoencefal.
El este alcatuit, dintr-o parte mediana impara,
telencefalul primar, foarte redus, in care patrunde
o cavitate care reprezinta extremitatea anterioara
a celui de al 3-lea ventricul existent in diencefal.
Prin proliferarea sau evaginarea laterala a
telencefalului primar, iau nastere deoparte si de
alta a acestuia emisferele cerebrale sau lobii
olfactivi posteriori, care constituie telencefalul
secundar. La partea anterioara a emisferelor
cerebrale se gasesc formatiunile bulbare
denumite bulbi (lobi) olfactivi.
T - telencefal;
ms - mezencefal (lobii optici);
mt - metencefal (creieras);
v.c - valvula metencefalului;
l.f - lobul nervului facial;
l.v - lobul nervului vag;
my - mielencefal (bulb rahidian).

Creierul intermediar
(diencefalul sau talamencefalul)
La majoritatea speciilor este o zona de dimensiuni reduse, cu o structura complexa,
acoperita in regiunea posterioara de mezencefal. El prezinta un perete dorsal
denumit epitalamus, peretii laterali constituind talamusul si un planseu denumit
hipotalamus (deoarece hipotalamusul prezinta o invaginare conica in ventricul este
considerat si regiune infundibulara).
Cavitatea creierului intermediar reprezinta ventriculul III. Pe langa aceasta structura,
caracteristice pentru creierul intermediar sunt anexele pe care el le prezinta si care
au un rol endocrin: hipofiza, epifiza si de sacul vascular.
Legaturile nervoase cu hipofiza, asigura hipotalamusului rol in nutritie si in
metabolismul general, rol endocrin de centru nervos visceral, iar prin legaturile sale
directe cu creierul mic, hipotalamusul intervine ca organ static.
Creierul mijlociu (mezencefalul)
Este constituit dintr-un plafon ingrosat denumit tectum sau invelisul optic si
un planseu denumit subtectum.
Tectumul care se prezinta ca o formatiune cavitara este impartit printr-un
sant median longitudinal in doua parti laterale, mai dezvoltate la teleosteeni
decat la selacieni, care prin analogie cu cele de la vertebratele superioare
sunt denumite impropriu lobi optici sau corpi bigemeni. Cavitatea tectumului
este destul de mare si formeaza inca un apeduct Sylvius.
Din punct de vedere functional tectumul mezencefalic reprezinta centrul
vizual primar.
Creierul mic
(cerebelul, creierul posterior, metencefalul)
Este in general alcatuit dintr-o parte centrala (corpul cerebelos), doua
parti laterale (auriculele cerebeloase) si o parte anterioara (valvula
cerebeloasa).
Acest segment al encefalului este foarte bine dezvoltat la pesti, ceea ce
demonstreaza importanta sa deosebita de centru nervos.
Maduva prelungita (bulbul rahidian sau mielencefalul)

Apare ca o foseta romboidala, delimitata ventral si
lateral de 8 coloane longitudinale separate intre ele prin
santuri mai mult sau mai putin profunde.
Fiziologia bulbului rahidian este complexa. El
indeplineste in primul rand rolul de coordonator al
miscarilor de echilibru la pesti. Maduva prelungita joaca
de asemenea rol de centru de coordonare a miscarilor
respiratorii si de control al activitatii cromatoforilor.
Nervii cranieni
I Nervii olfactivi: au rol senzitiv. Ei nu alcatuiesc nervi propriu - zisi deoarece
corpii celulari ai neuronilor se gasesc in mucoasa olfactiva si nu in creier ca
la adevaratii nervi senzitivi. Din aceasta cauza, ei se numesc tractusuri
olfactive.
II Nervii optici ca si cei precedenti, nu formeaza nervi propriu - zisi, fiind numiti
tractusuri optice. Aceste tractusuri sunt constituite din axonii celulelor
senzitive situate in retina ochilor, care se termina in creierul mijlociu.
III Nervii oculomotori comuni isi au originea in planseul mezencefalic si sunt
nervi motori. Prin ramurile sale inerveaza unele grupe de muschi oculari
(dreptul superior, dreptii laterali intern si extern si oblicul inferior). In unele
cazuri inerveaza si muschii cristalinului si ai irisului.
IV Nervii patetici (trochleari) sunt ca si cei precedenti in principal nervi motori,
continand insa si unele fibre senzitive care conduc excitatii proprioceptive. Ei
isi au radacinile i[n regiunile postero - laterale ale mezencefalului, se
incruciseaza intre ei in interiorul creierului, ies apoi dorsal si se indreapta
fiecare in partea opusa locului de origine, catre muschiul oblic superior al
ochiului pe care il inerveaza`.
V Nervii trigemeni prezinta 3 ramuri nervoase :
- o ramura supra orbitara, senzitiva, ce inerveaza tegumentul de deasupra ochiului,
- o ramura maxilara (infraorbitara), senzitiva, ce inerveaza pielea din regiunea
mandibulei, mucoasa bucala anterioara de natura somatica precum si unele grupe
de muschi din regiunea capului (muschiul adductor al mandibulei, muschiul ridicator
la maxilei, etc.).
VI Nervii oculo motori externi (abductori) sunt nervi motori continand si fibre
proprioceptive, care pornesc din maduva prelungita si inerveaza muschii drepti
externi ai ochilor.
VII Nervii faciali isi au originea in bulbul rahidian, la fiecare nerv observandu-se 3 grupe
de ramificatii si anume:
- grupa dorsala legata de sistemul liniei laterale si de organele simtului gustului alcatuita
din ramurile: optica, bucala, hiomandibulara si recurenta (nerv lateral accesoriu sau
nervul lui Weber). Sunt ramuri senzitive toate ramurile ce inerveaza o parte a liniei
laterale (din urma orbitei) si organele gustului;
- grupa orbitara cuprinde ramurile: supraorbitara, bucala si maxilara.
Toate ramurile au rol senzitiv si inerveaza in ordine mugurii gustativi din zona orbitara,
din zona bucala si organele laterale de pe planseul orbitei.
- grupa branhiala cuprinde nervii hiomandibulari cu originea in diencefal fiind
reprezentata de ramurile: palatina, protrematica si mandibulara. Primele doua ramuri
sunt senzitive; cea palatina inerveaza organele gustative din plafonul cavitatii bucale,
iar cea protrematica inerveaza pseudobranhia si regiunea posterioara a cavitatii
bucale. Ramura mandibulara este mixta inervand cu fibre senzitive organele
gustative din plan]eul cavitatii bucale si pe cele tactile, iar cu fibrele motorii arcurile
mandibular si hiomandibular.
VIII Nervii acustici (stato-acustici) sunt senzitivi si inerveaza urechea
interna dand ramuri pentru sacul si utricul cu originea in bulbul rahidian.
IX Nervii glosofaringieni sunt nervi branhiali cu originea in maduva
prelungita ale caror ramificatii formeaza o grupa dorsala si una
branhiala:
- grupa dorsala este reprezentata de ramura supratemporala, de natura
senzitiva si inerveaza o parte din regiunea temporala;
- grupa branhiala este constituita din ramurile: faringiana, protrematica si
metatrematica. Cea faringiana este senzitiva si inerveaza mucoasa
dorsala a faringelui. Ramura protrematica este de asemeni senzitiva
pentru organele gustative din peretele anterior al primei fante branhiale
iar cea metatrematica este mixta dand fibre senzitive pentru organele
gustative din mucoasa ventrala a faringelui si fibre motorii pentru
musculatura primului arc branhial.
X Nervii vagi (pneumogastrici) cu originea in maduva prelungita se
caracterizeaza prin intinderea mare a zonelor pe care le inerveaza.
Astfel de la ei pornesc ramuri care inerveaza toate arcurile branhiale in
afara de prima pereche si ramuri viscerale ce inerveaza intestinul.

In afara de nervii amintiti, prin cercetari mai noi s-au pus in evidenta si alte
perechi de nervi si anume:
- nervii terminali sunt nervi senzitivi ai caror corpi celulari ai se gasesc pe
traseul nervilor, iar dendritele se ramifica in grosimea mucoasei olfactive
- nervii profunzi (nervi oftalmici profunzi) sunt nervi senzitivi cu originea in
bulbul rahidian, in imediata apropiere a nervilor trigemeni. Ei sunt distincti
numai la ciclostomi in timp ce la gnatostomi sunt strans uniti cu nervii
trigemeni, din care cauza au fost considerati ca ramuri oftalmice profunde
ale trigemenilor.
- nervii accesorii pornesc din bulbul rahidian de la nivelul unei radacini a
nervilor vagi. La amniote dupa ce parasesc cutia craniana, devin
independenti, [n timp ce la pesti nu sunt individualizati.
- nervii liniei laterale au originea in maduva prelungita, inerveaza organele
liniei laterale si au rol somatosenzitiv.
- nervii occipitali sunt nervi derivati din cei spinali care si au originea in
interiorul cutiei craniene aproape de limita dintre bulbul rahidian si maduva
spinarii. Ei contin numai fibre somatomotorii cu care inerveaza muschii din
regiunea occipitala.
Maduva
M`duva spin`rii la pe]ti are forma unui ]nur lung care ocup` canalul neural al coloanei vertebrale ]i care
este str`b`tut` prin centru, [n lungul axului longitudinal, de un canal c`ptu]it de celule gliale denumit canal
ependimar. Pe sec\iune transversal`, se observ` c`tre centru, [n jurul canalului ependimar, o substan\` de culoare
[nchis`, substan\a cenu]ie, alc`tuit` [n principal de corpurile celulare ale neuronilor
M`duva spin`rii prin caracterele de superioritate, inferioritate ]i particulare pe care le are, prezint` un interes deosebit
datorit` stadiului intermediar de dezvoltare [n care se afl`.
Caracterele de superioritate sunt reprezentate de separarea celor dou` substan\e componente (alb` ]i cenu]ie) ]i de divizarea
[n cordoane a substan\ei cenu]ii.
Caracterele de inferioritate constau din:
- diametrul considerabil al m`duvei spin`rii [n raport cu cel al encefalului;
- lipsa umfl`turilor cervical` ]i lombar` corespondente membrelor. La [not`toarele perechi corespund plexuri mai mult sau
mai pu\in [ntinse;
- lipsa ]an\ului dorsal ]i ventral;
- substan\a cenu]ie relativ pu\in dezvoltat` fa\` de cea alb`: raportul [ntre aceste substan\e la pe]ti este de 1/17 (Schymnus)
[n timp ce la om este 5/12;
- coarnele dorsale incomplet separate una de alta ]i afecteaz` pe sec\iunea transversal` o dispozi\ie [n Y, ].a.
Caracterele de particularitate sunt reprezentate de existen\a [n regiunea caudal` a m`duvei spin`rii a unor celule secretorii
destul de mari la selacieni ]i teleosteeni, considerate cu rol endocrin, numite impropriu hipofiza caudal` ]i de prezen\a [n
m`duva spin`rii pe]tilor electrofori a unor neuroni specializa\i [n func\ia electric`.
Schema structurii maduvei spinarii si a nervilor spinali:
1- canal ependimar; 2- substana cenuie; 3- substana alb; 4- radacinle dorsale ale nervilor spinali; 5- rdcinile
ventrale ale nervilor spinali; 6- ganglion spinal; 7- ramura dorsala a nervului spinal; 8- ramura ventral a nervului
spinal; 9- ramura visceromotorie; 10- ganglion simpatic.
Nervii spinali
Nervii spinali sau rahidieni sunt nervii
care se detaseaza din maduva spinarii,
cate o pereche la nivelul fiecarui spatiu
intervertebral. Numarul de perechi de
nervi spinali este egal cu numarul
vertebrelor si respectiv al miomelor,
variind in functie de acestea. Pe
traseul radacinii dorsale se distinge
totdeauna un nodul ganglionar,
denumit ganglion spinal, In structura
caruia se gasesc celule nervoase
unipolare (bipolare la ciclostomi), ale
caror prelungiri alcatuiesc fascicule de
fibre senzitive ale radacinii dorsale. In
timp ce fibrele senzitive care patrund in
maduva spinarii prin radacinile dorsale
isi au originea in ganglionii spinali,
fibrele somato-motorii care ies prin
radacinile ventrale ca si cele viscero-
motorii din radacinile dorsale sunt
constituite din prelungiri ale celulelor
nervoase situate in substanta cenusie
a maduvei spinarii.
Maduva spinarii in sectiune transversala si structura nervilor rahidieni: 1 -
radacina posterioara a nervului rahidian; 2 - radacina anterioara, 3 -
ganglionul spinal; 4 - tegumentul; 5 - muschi; 6 - ramura dorsala a nervului
rahidian; 7 - ramura ventrala; 8 - ramura viscerala; 9 - ganglion simpatic; 10 -
intestin
Sistemul nervos vegetativ
Este alcatuit dintr-un ansamblu de fibre si celule nervoase destinate
inervatiei musculaturii involuntare, a tesuturilor glandulare si a
cromatoforilor. Spre deosebire de sistemul nervos somatic unde fibrele
eferente ale neuronilor din coarnele anterioare (ventrale) ale maduvei
spinarii sau din nucleii nervilor cranieni si bulbari se termina direct la
organele efectoare (muschi, glande, etc.), in sistemul vegetativ fibrele
eferente ale neuronilor din coarnele laterale ale maduvei sau din nucleii
vegetativi ai unor nervi cranieni si bulbari se termina intr-un ganglion
nervos asezat in afara axului cerebro-spinal, un ganglion vegetativ, de
unde calea eferenta este continuata de catre un alt neuron pana la organul
efector.
SNV este alcatuit din:
- sistem nervos vegetativ ortosimpatic (sau simpatic);
- sistem nervos vegetativ parasimpatic.
Primul cuprinde toate fibrele vegetative cu originea in regiunea maduvei
spinarii din zona trunchiului si ganglionii vegetativi de pe traiectul acestora.
Al doilea cuprinde toate fibrele vegetative cu originea in regiunea craniana
si caudala cu ganglionii vegetativi de pe traiectul lor.
Structura nervilor si terminatiilor nervoase
Orice fibra nervoasa fiind continuarea unei prelungiri a celulei, sau pentru a preciza mai
bine, fiind continuarea organului de conductibilitate al celulei, adica a neurofibrilelor, va fi
constituita dintr-un fascicul de neurofibrile, numit filament sau cilindru axial, printre care se afla
]i o cantitate foarte mica de protoplasma (neuroplasma sau axoplasma) care imbraca intr-un
manson cuntinuu ca o membrana numita axolema.
Acest complex poate sa ramana in unele cazuri pe tot parcursul lui, in alte cazuri poate sa se
acopere, in parte, de una sau doua teci de protectie: o teaca de grasime sau teaca de mielina
si o teaca membranoasa sau teaca lui Schwann.
Teaca de mielina prezinta din loc in loc un fel de gatuituri in dreptul carora teaca este
intrerupta (gatuiturile lui Ranvier).
Teaca lui Schwann urmareste conturul primei teci fara a fi intrerupta in dreptul gatuiturilor
amintite, ea fiind din acest punct de vedere continua.
Exista patru varietati de fibre nervoase:
a) fibrele amielinice fara teaca lui Schwann sunt reprezentate de orice fibra nervoasa la
inceputul dezvoltarii ei. De asemenea orice fibra, pe o portiune mica, la originea ei in
substanta cenusie a sistemului nervos central, precum si pe o mica portiune terminala
periferica, este tot dezvelita. Fibrele goale, atat cele centrale ct si cele periferice, sunt foarte
fine, prezinta ramificatii foarte dese si au tendinta de a forma plexuri. Aceste fibre se gasesc in
centrii nervosi, in piele, in organele de simt, in muschi, etc;
b) fibre amielinice cu teaca lui Schwann, mai sunt numite si fibre cenusii sau fibre Remack.
Aceste fibre sunt constituite dintr-un singur filament axial sau dintr-un fascicul de filamente si
sunt acoperite pe toata intinderea lor de o teaca subtire, teaca lui Schwann.
c) fibre mielinice cu teaca lui Schwann, intra in alcatuirea tuturor nervilor cerebrospinali
periferici (afara de nervii olfactivi si optici) si intr-un numar mai redus, in ramurile nervoase
simpatice.
d) fibre mielinice fara teaca lui Schwann se gasesc in substanta alba a sistemului nervos
central (axa cerebrospinala) si in nervul optic.
Sectiune transversala printr-un nerv rahidian
Schema terminatiilor nervoase: dendritice (A) si
axonale (B). 1 - terminatii libere; 2 - terminatii
sub forma de corpusculi; 3 - terminatii axonale [n
m] rosii; 4 - terminatii axonale [n m] superficiali; 5
- terminatii axonale [n m] profunzi
Fiziologia sistemului nervos
Tipuri diferite de legare a neuronilor intre ei:
d-dendrite; a -axon; c - corp celular; s - sinapsa.
Arcul reflex
Forma fundamentala a activitatii SN
este actul reflex. Acesta este reprezentat
de totalitatea proceselor ce se desfasoara
din momentul excitatiei si pana la raspunsul
efectorilor.
Pentru realizarea unui act reflex este
absolut necesara prezenta unui arc reflex.
Acesta cuprinde:
- un receptor, organul care prinde excitatia,
unde exista terminatii nervoase senzitive;
- o cale aferenta, formata din fibre nervoase
aferente, care preiau excitatia de la
receptor si o duc catre centru;
- un centru nervos, in care se realizeaza
legatura neuronului aferent cu cel eferent,
unde excitatia este modificata;
- o cale eferenta, reprezentata de fibrele
eferente care merg de la centri la efector;
- un efector, un muschi, o glanda, care
produce reactia de raspuns.
Schema arcului reflex: R -
receptor; E - efector; Cn -
centru nervos; C.A - cale
aferenta; C.E. - cale eferenta.