Viata, Ca o Zi de Florii-Compuneri Si Poezii

Viata,ca o zi de Florii
Selectie de compuneri si poezii
1
SCOALA: GIMNAZIUL DE STAT ,,MIRON NEAGU,, SIGHISOARA
PROFESOR INDRUMATOR: MARIA MIHAELA GHINEA
MANTUIREA OMULUI
MICU ANCA
1. Primavara a venit
Si cu totii ne-am gandit
Ca Floriile-au sosit
Si Domnul nostru Sfant, iubit
Catre Ierusalim a pornit
2. Urmat de ucenici
Calare pe un asin
Calcand pe ramuri verzi
Inconjurat de credinciosi
Lumea a salvat.
3. Pentru noi El s-a jertfit

Si pe Cruce a murit
Viata pentru noi si-a dat
Si a treia zi a inviat
Lui Maria I s-a aratat.
4. De cand soarele s-a intunecat

In April s-a pregatit
Ouale sa se vopseasca
Postul sa ne foloseasca
Domnul sa ne mantuiasca.
2
PRIMAVARA DE FLORII
SANDOR LOREDANA BIANCA
Primavara a venit
Si pe toti ne-a-nveselit
Floriile au revenit
Iar gradina a-nverzit
Iisus in Ierusalim a venit

De crestini a fost primit
Cu haine si ramuri verzi
Ca un imparat din povesti.
Romanii l-au crucificat

Si-n mormant ei l-au bagat,
Dar de-acolo a -nviat
A treia zi dupa scripturi.
Acesta perioada de post

Pentru crestini este de folos,
Este o pregatire de trup si suflet
Cu ajutorul lui Iisus.
VIATA CA O ZI DE FLORII
HOMOROZAN COSMIN
Vremea buna se-nnoieste

Zapada alba se topeste
Campul lung inverzeste
Pomul inalt inmugureste
Floarea delicata infloreste
Oul proaspat se inroseste
Omul bun se-nveseleste
Invierea Domnului cinsteste
Pentru Pasti se pregateste
Omul pacatos se caieste
Pentru suflet se spovedeste.
3
VIATA CA O ZI DE FLORII
IGNAT GEORGIA
O data cu sfarsitul iernii incep zilele senine de primavara . Viata parca se umple de lumina mai ales cand vezi
firele gingase de ghiocel care ies din stratul de zapada.
Soarele de primavara iti lumineaza viata. Mireasma florilor in adierea vantului iti trezeste sentimente de bucurie, o
stare de melancolie si fericire in acelasi timp.
In aceasta perioada sunt multe zile mai speciale: 1 Martie cand toata lumea sarbatoreste prima zi de primavara,
ziua de 8 martie cand se sarbatoreste Ziua Femeii.
De asemenea in aceasta perioada sunt zile speciale de post dearece crestiinii se afla in Postul Mare. Si ei se
pregatesc pentru aceasta sarbatoare prin rugaciune, fapte bune, spovedanie, impartasanie. Iar din ziua de Florii si
Pana la Pasti sunt in sapatamana Patimilor. Toti se pregatesc pentru marea sarbatoare.
Sunt multe obiceiuri in aceasta perioada: vopsitul oualor, taierea mielului. Crestinii merg la Biserica.
Cata bucurie este in suflete in aceasta mare zi de Pasti!
PRIMAVARA
DAN RALUCA FLORICA
A venit primavara. Natura incepe sa invie, sa ia viata. Se vad zarind prin gradini primele floricele multicolore.
Soarele incepe sa straluceasca cu mai multa putere iar razele lui parca intra in pamant.Totul incepe sa se
inverzeasca iar starea tuturor devine tot mai buna. Incet, incet se apropie si sarbatorile de Sfintele Pasti. Cele mai
importante dintre ele sunt: Sfintii Patruzeci de mucenici, Buna Vestire, Floriile si Marea sarbatoare a Invierii Domnului.
Oamenii se pregatesc pentru Pasti mai intai curatindu-si sufletele tinand post si ajutand pe fiecare cu ce poate si
mai ales mergand la Biserica si rugandu-se pentru sufletele lor si a celor apropiati.
Inainte de Pasti cu o saptamana, toti oamenii merg la Biserica imbracandu-se frumos si cu sufletul curat, in fiecare
seara ascultand Deniile.
In ajunul Pastelui toti oamenii vopsesc ouale in diferite culori, fiind un simbol pentru Pasti.
Primavara este un anotimp foarte frumos, deoarece pare inceputul unei noi vieti si ne aduce multe bucurii in suflet.
4
FLUTURELE DIN CAMERA MEA
DOBRE MONICA
E ziua Floriilor si totodata este o zi frumoasa de primavara. Soarele straluceste si toate creaturile din natura au
prins viata. Crediciosii se intorc de la Biserica. Astazi este o zi de mare sarbatoare crestina: Intrarea Domnului in
Ierusalim sau Floriile. Toti au in maini ramuri verzi de salcie.
Eu, stand in camera mea, privesc cu atentie toate miscarile petrecute in natura. Este minunat sa vad pasarelele
vorbind intre ele, iar pomii facand flori.
Dintr-o data, zaresc in camera mea un fluture sclipitor de culoare aurie stand pe floarea culeasa de mama mea.
Niciodata nu mi-am imaginat ca de ziua Floriilor ar putea intra in camera mea un fluture gingas. Mi-am zis ca este un
semn de bucurie al revenirii primaverii.
Voiam sa il pastrez, dar mi-a fost mila de el. Zborul lui era diferit. Am fost foarte impresionata de acest zbor incat i-am
facut portretul fluturelui gingas. Priveam cu atentie miscarile fluturelui. M-am dus sa o chem pe mama mea, dar pana
sa ajung, a plecat.
Mi-a lasat ca amintire praful lui de pe aripioare. In mintea mea a ramas imaginea lui impreuna cu primavara
colorata si cu marea sarbatoare a Floriilor.
5
Croitoru Alexandru
Clasa a I –a
Scoala cu clasele I – VIII
Troianul, jud. Teleorman
Invatator Raducu Raluca
IUBIRE DE FRUMOS
Sa iubesti campul cu flori,

Dar si cerul plin de nori!
Sa iubesti marea si muntii,
Cum iubeste mama pruncii!
Si pe mare merg vapoare,

In munti – cerbi si caprioare.
Florile prin poienite
Sunt ca mama cu fetite.
Si padurea cu bujori-
Poiana plina de flori.
Astea toate le iubim-
Doamne, cum sa-Ti multumim!
6
Cosmoiu Madalina
Clasa a I – a
Natura
Iarba astazi a – nverzit,

Florile au inflorit,
Natura la viata a revenit,
Cerul este insorit.
Pasarile au venit,
Pomii au inmugurit,
Natura trebuie curatita
Si de pericole ferita.
7
Mircescu Alexandru
Clasa a I – a
Invatator: Raducu Raluca
PRIMAVARA
Vezi, copile drag?

Primavara vine!
Prin gradini cu flori,
Zumzaie albine.
Ghiocelul – vezi cum creste?

Mandru si gingas!
Fluturi se trezesc la viata.
Asa-i primavara!
Iarba verde creste

Si-a imbracat pamantul!
Vezi, copile drag?
Asa trece timpul!
8
Stoian Adriana
Clasa a I – a
Scoala cu clasele I-VIII
PADUREA
Frumoasa esti , padure!

Cu umbra racoroasa,
Un vant usor adie
Si frunza-ti sovaieste.
Drumetul obosit-
La umbra se opreste.
Iar putin mai la vale
Vazui o poienita.
Cu flori si iarba multa.

Si-o turma de mioare
Si-un paraias abia,
Ce-si face cararuie.
9
PROF. ARDELEAN ALINA
LEGENDA FLORILOR
RUJESCU SARA – clasa a VI a
Lic. Pedagogic CD Loga Caransebeş
Jud. Caraş – Severin
Primăvara.Natura s-a trezit la viaţă. Văzduhul miroase a iarbă proaspătă. În livezi râd pomii infloriţi.
Natura s-a îmbrăcat într-un verde crud. În pădure, ursul şi-a reluat plimbarea ca un domn stăpânitor, iar
albinele au început să strângă polenul florilor. De lângă lacul din pădure se aude orăcăitul broaştelor. Un cer
de primăvară pluteşte pe apele aurii ale văzduhului. Lugerele verzi ale florilor împânzesc natura, iar corolele
lor par ca nişte dansatoare în bătaia vântului.
La marginea pădurii, un ghiocel mic şi plăpând, abia răsărit, dorea şi el să afle istoria florilor. Fiind
curios, a întrebat şi crinul, şi viorelele, şi toporaşii, dar nimeni nu ştia. Se hotărî atunci să întrebe trandafirul.
El era cea mai bătrână floare de la marginea pădurii.
- Tu ştii, dragă prietene, de ce avem fiecare culoarea diferită? întrebă ghiocelul curios.
- Sigur că ştiu!!! Odinioară, cu mulţi ani în urmă, toate florile eram albe şi trăiam în bună înţelegere într-o
poieniţă însorită. Într-o zi, după o ploaie călduţă de primăvară, a apărut curcubeul pe cerul senin. Capătul lui
era în acea poieniţă .Atunci s-a întâmplat un lucru nemaipomenit. Toate florile au fost colorate în culorile
curcubeului. Dar ploaia a sosit din nou. Toate florile s-au adăpostit prin tufişuri, dar ghiocelul şi alte flori au
rămas în urmă. Picurii reci de apă au spălat culorile frumoase ale lor şi au rămas albe.
- Îţî mulţumesc mult că mi-ai povestit! Eram curios să aflu şi eu!! spuse ghiocelul încântat.
- Dragă ghiocelule, este o mare onoare pentru tine să fii vestitorul primăverii!! replică el.
- Mă bucur că pot aduce puţină bucurie în inima oamenilor odată cu venirea primăverii!!!
Seara se lăsă încet. Liniştea domnea peste natură. Printre norii pufoşi, soarele coborî spre asfinţiţ, iar
luna apăru pe cerul înstelat. Noaptea era deasă.... Atâta liniste!!!!
10
LEGENDA STELELOR
NIORBA MIHAELA – cls a VI a

A fost odată, demult, o vrăjitoare. Deşi era vrăjitoare, era una bună. Era frumoasă precum luna de pe
cer. Avea părul negru ca abanosul, obrajii roşii, privirea şi zâmbetul ei fermecau pe oricine.
Aceasta avea un glob de cristal care cântărea aproape trei kilograme. Deşi era bogată, nu avea niciun
servitor. Ea îşi gătea şi făcea curat singură.
După douăzeci şi cinci de ani de singurătate, se căsători cu un prinţ bun, cinstit şi iubit de toţi.
Într-o zi, una dintre dâservitoarele prinţului a dat cu coada măturii peste globul de cristal şi îl sparse
în milioane de bucăţi ... Acestea, în mod misterios, s-au ridicat pe cer şi au luminat pământul.
Aşa au apărut stelele pe care le putem vedea şi azi pe cer.
11
LEGENDA PĂUNULUI
ŞTIRBEI DAIANA – cls a VI a

Cu mult timp în urmă, într-un luminiş, s-au strâns toate păsările din acea zonă să aleagă cea mai
frumoasă pasăre din pădure. Acestea se aranjau, se lăudau pe sine şi spuneau că vor câştiga.
Printre ele era o pasăre mai mare, albă şi cu coada lipită. Ea era singura care tăcea, deoarece nimeni
nu o băga în seamă, nu o întreba ceva. Stătea trisă şi aştepta.
- Linişte! spuse bufniţa. Este timpul să începem concursul. Toate păsările să se alinieze în faţa scenei.
Acestea erau toate nerăbdătoare, dar pasărea albă de abia aştepta să se termine, dar concursul
începuse deja. Prima a fost lebăda, apoi piţigoiul şi tot aşa până când venise rândul păsării albe. Toţi râdeau
şi o bârfeau. Aceasta era aşa de supărată, încât a fugit cât mai departe de acel loc.
A ajuns într-un loc foarte ciudat, pe un deal sclipitor şi verde. Dar acolo mai era ceva deosebit: un
curcubeu mare şi foarte vizibil.
- Oare ce o fi cu acest curcubeu aici? Nici măcar nu a plouat!
Pasărea s-a apropiat de capătul curcubeului şi a trecut prin el. Îl studia. Apoi o sclipire imansă s-a
depus pe pasăre. Era minunat! Nu mai era alb, ci colorat în verde, albastru, galben şi roşu! Arăta foarte bine!
Apoi s-a întors la concurs. Toate păsările îl priveau cu uimire.
Frumoasa pasăre şi-a desfăcut coada. Totul era aranjat. Bufniţa a ales-o căştigătoarea concursului.
Pasărea era foarte fericită, iar de atunci toate animalele pădurii s-au împrietenit cu ea.
Ea a fost numită păun datorită penei mari şi frumos colorate din coada ei. De atunci a rămas cea mai
frumoasă pasăre!
12
SAM FRATAUTII NOI
Prof.Filip Bogdan
Ziua Sfanta de Florii
In ziua sfanta de Florii,

In Ierusalim,Iisus a intrat,
De batrani si tineri
Cu drag,a fost intampinat...
Legenda spune preacurat

Cum toti cu flori l-au asteptat,
De veselie au strigat
Si in genunchi s-au asezat.
Apoi poporul cel smerit

Pe cruce-n chin L-a rastignit
Si l-au batut si l-au scuipat,
Cu spinii a fost incoronat.
Dar Domnul cel Adevarat,

A treia zi a inviat
S-apoi cu drag a mantuit
Poporul ce L-a chinuit.
Rusu Alecsandra
Clasa a VI-a
13
TE IUBESC,PARINTE!
Când zorile aleargă dimineaţa

S-o-mbrace cu lumină şi căldură
Atingi uşor şi-mi mângâi Doamne faţa
Ce-ai înflorit-o dintr-a ta Făptură.
Te laudă şi câmpul şi stejarii

Si apele cu clinchete slăvesc,
Şi-orice făptură cu tot ce are-n viaţă
Cântă în cor Părinte ,te iubesc!
Şi buni şi răi se-mbată-n frumuseţea,

Cascadelor de adieri de vânt;
Lumină dai tu pentru toată lumea,
Eşti creatorul pe acest pamânt
NUMELE ELEVULUI: Spătaru Raluca-Nicoleta

CLASA : a IV-a
SCOALA : Şcoala cu clasele I-VIII Blăgeşti-Paşcani , Jud.Iaşi
NUMELE CADRULUI DIDACTIC: Inst.Răţoi Larisa-Ioana
Primăvara
Primăvară, timp frumos,

Raze calde, soare blând,
Iarbă verde, covor moale,
Murmur dulce de ivoare.
Armonie în tot locul,
Veselie pe tot ramul.
Anotimp dorit, iubit,
Răsărit frumos de soare,
Anotimp ... bine-ai venit !
Andreea Corduneanu, cl. a IV-a

Gr. Sc „M. Sadoveanu”Borca, Neamt
Inv. Bondar Gladiola
14
INV.Pancescu Cornelia, clasa a III-a, SAM Matca jud.Galati
Flori
Mici, colorate,
Mirosind, crescând, murind.
Sunt cele mai drăguţe
Fiinţe.
(Filimon Marco Emilian)
Flori
Parfumate, colorate,
Înflorind, mirosind, uscând.
Sunt şi în copaci
Frumoase.
(Bărbieru Adelin)
Flori
Colorate, frumoase,
Înflorind, deschizând, crescând,
Sunt foarte folositoare ele,
Parfumatele.
(Ilie Cristian)
15
prof. Murariu Cristina
VIAŢA CA O ZI DE FLORII DIN TĂRÂMUL ZEILOR ...
Răuţu Maria
Clasa a V a
Într-o minunată zi de Florii am mers pe câmp şi am văzut cum toate florile prind viaţă: au
început să cânte şi să danseze. Acest lucru m-a uimit, dar mai mult m-a impresionat.
– Ce se întâmplă?
– Azi e ziua noastră! În aseastă zi am fost create de Zâna Frumuseţii. O singură zi din fiecare an
suntem vii ... ea ne lasă să prindem viaţă ...
– Unde este această zână?
– În palatul Apei ... în râul Zeiţelor ...
– Şi unde este acel mirific loc?
– Undeva ... departe, peste mări şi ţări ... acolo unde picior de om n-a călcat Vreodată! Într-un
loc superb, unde visele devin realitate, unde norii vorbesc cu soarele, iar păsările cu Luna ...
unde nu există nici prezent, nici viitor ... Undeva ...
16
POSIBILITĂŢILE VIEŢII
APOSTU ANDREI – cls a VIII a

În ochi de copil, lumea se vede foarte diferit. Adulţii sunt preocupaţi de probleme materiale
şi alte probleme necunoscute mie. Noi, copiii, luăm fiecare la rând, o bucăţică din joacă şi muncă
...
Nu avem Timp de probleme, nu vrem să ştim ce sunt problemele cu care se confruntă
părinţii noştri pentru a fi Cineva ... datoria noastră va fi aceea de a fi cuminţi, la locul nostru ...
singurele bucurii sunt cele de Joc ... dacă mai ai timp de el ...
Eu, ca adolescent, văd Lumea ca un Drum, cu o infinitate de posibilităţi. Mi-aş dori să am o
viaţă liniştită, cu o familie, o carieră şi o casă ... o casă unde să-mi petrec clipele liniştite de
Lumină! O lume, prin ochi de copil ... o lume simplă, cu o mulţime de probabilităţi ...
De am ales să vorbesc despre aacest lucru? Pentru că aşa văd eu o zi de Florii, ca un viitor
al meu ...
17
PACE
Porumbeii albi din zare,

Aduc lumii bunăstare.
Pace şi cu voie bună
Să fim liberi împreună.
De la mic până la mare
Să fim liberi fiecare.
Din strămoşi am învăţat
Că aşa e de la Dumnezeu lăsat.
Marinela Solescu, cl. a IV-a

Gr. Sc. „M. Sadoveanu” Borca, Neamt
Inv. Bondar Gladiola
ÎNV. GHEORGHINCĂ ZENOVIA
FLORIILE
Floriile au venit,
Şi rândunelele-au sosit.
Copacii au înmugurit
Şi florile au înflorit.
Acestă mare sărbătoare
Îmi este, mie, dragă tare!
C-a intrat acolo sus
În Ierusalim, Iisus.
:PALGAN CRISTINA-MIHAELA,Clasa: a –IV-a

LICEUL TEORETIC „MIRON COSTIN“ , PAŞCANI, JUD. IAŞI
18
Profesor Limba si Literatura Romana Musat Liliana
Un vis, un început, o rază de soare !
Sosită e iar primăvara

Şi câmpul e-nverzit
Văzduhul e plin tot de păsări,
De cânt şi ciripit.
Primavara… e zambetul diminetii , e aer, e boare…

e sufletul copilului strengar, ce cred, in fiecare dintre noi tresare,e mugur de joc, adiere de zbor…
Primăvara este anotimpul cel mai potrivit unui nou început. este anotimpul în care ne
putem testa ideile creative născute în aburul dens al hibernării …energiile exuberante, pline de
îndrăzneală captează investitorii.
Stau şi mă gândesc uneori ce scurtă e viaţa unui om! Viaţa fiecăruia e precum o stea.
Începutul e când apare pe cer, când străluceşte precum un soare pe cerul senin ori înnorat, iar
maturitatea când încet se topeşte, dispare neajutorată precum pâlpâirea unei lumânări. Dar, parcă
mai frumos e când străluceşte, când are putere, acea parte a vieţii numită copilărie.
Nu e om cel ce o dată în viaţa sa nu a ştiut ce înseamnă sa fii copil, nu a făcut lucruri
specifice copilăriei şi nu a ştiut să preţuiască scumpa sa copilărie!
Copilăria se caracterizează prin jocuri, zâmbete, zile de sărbătoare şi…soare. Primavara…
e zambetul diminetii , e aer, e boare…e sufletul copilului strengar, ce cred, in fiecare dintre noi
tresare,e mugur de joc, adiere a… zbor…
Pentru fiecare copil, zilele de sărbătoare sunt un mic colţ de Rai. Atunci toţi prichindeii se
întâlnesc cu alţi ţânci de seama lor, merg de mână cu bunicuţa la biserică şi află ce înseamnă
surâsul.
Paştele este o sărbătoare preţuită a primaverii. Ea este caracterizată prin prospeţime şi
înviere.In fiecare an se vopsesc oua rosii, deoarece rosu simbolizeaza sangele Lui Hristos. La
biserică mii de oameni aprind lumânări ce dansează feeric. Se aduc ouă roşii şi se ciocnesc cu
veselie spunand:
Hristos a înviat!
Adevărat a înviat!
În fiecare an, de Paşti, privesc apusul fermecător. Parcă se scurge domol într-o călimară,
iar apoi natura îl pictează din nou ca un zeu pe cerul senin.
În Pădurea Argintului, un loc fermecător datorită frumuseţilor sale, este un lac de cristale. În
căldura soarelui nuferi de aur se răsfaţă.
Această pădure de basm este locul meu de joacă. Razele soarelui scăpătau prin frunzişul
des. Era parcă un vis.
Reţeta pentru o copilărie frumoasă: se pune o rază de soare, o petală de trandafir, o stea
strălucitoare, o picătură de ploaie, câţiva fulgi de nea, un curcubeu, un câmp înverzit, o mare
nesfârşită, cântecul duios al mamei, vorba înţeleaptă a bunicii, apoi se amestecă totul cu zâmbetul
tău cristalin!
E tic-tac-ul iubirii, in rest, celelalte, raman praf de nor,
ii surad primaverii, cu vis de … orice… dar nu si mirare.
Ma alint cu izvoare, rasfatandu-ma-n clipocitul ierbii… sunt vie…
parfumul sperantei ma mangaie bland, primavara ma-mbie… respir ghiocei, sarut ochii soaptei
doinite de munte, imi clatesc glezna-n soare si doresc multe, multe...
Elev Pitu-Gal Erna
Cl a IX a B2
19
PASTELE
Invierea este singurul eveniment care da sens existentei. Daca n-ar fi Invierea, daca am muri
generatie dupa generatie dupa ce ne nastem, ce sens ar avea existenta? N-ar avea nici un sens.
Acum existenta a capatat un sens. Si nu numai existenta noastra ca oameni, ci existenta intregii
lumi, a intregului cosmos. Noi cunoastem lumea ca sa cunoastem din ea pe Dumnezeu si sa ne
ducem cu toata cunostinta ei in viata vesnica, laudand pe Dumnezeu in vecii vecilor, intr-un
univers refacut. Astfel n-ar avea nici un sens nici cunoasterea lumii, daca murim definitiv.
Daca n-ar fi Invierea, n-ar fi nici o bucurie, nu ne-am putea bucura deplin de tot ce exista in
lumea aceasta, pentru ca imediat ar aparea umbra mortii.
Ce-mi poate da bucuria momentana? Toate bucuriile din lume sunt momentane, sunt trecatoare.
Omul nu poate elimina nadejdeadin viata lui. El are o aspiratie spre vesnicie. Vrea tot mai mult si
tot mai mult. Sa cunoasca tot mai mult, sa se imbogateasca spiritual tot mai mult… Si daca n-ar fi
viata vesnica, toata aspiratia lui spre infinit ar fi zadarnica, tot ce inseamna omul ar fi fara nici un
rost, fara nici un sens.
Apoi, Invierea ne maid a inca un sens, acela ca lumea aceasta nu-i facuta la intamplare, ci
este facuta de un Dumnezeu al iubirii, al iubirii de oameni.dumnezeu i-a creat pe oameni pentru
vesnicie, nu i-a creat pentru a trai doar cativa ani si dupa aceea sa piara definitive. Faptul ca dintr-
un Dumnezeu al iubirii vine si lumina este dovedit de Inviere.
Toate sensurile existentei vin din Inviere. Fara Inviere totul ar fi intunecat. Stiinta nu poate
cunoaste decat legile carora le sunt supuse lucrurile. Dar cine a dat aceste legi? Si de cand sunt
aceste legi? Pot sa fie din vesnicie? Trebuie sa sa fie de la cineva care este mai presus de ele,
care a facut aceste legi si le-a facut cu un sens, ca traind in cadrul lor, tinand seama de ele,
oamenii sa cunoasca ce au de facut. Daca nu exista Inviere, nu mai putem vorbi despre un
Dumnezeu personal, oamenii nu mai au un sens pe pamant, lucrurile, chiar ar fi lipsite de sens.
Totul ar fi fost plin de intuneric.
Noaptea, dupa primul cantat al cocosilor, toata suflarea satului se scoala pentru a pleca la slujba
de Inviere. Inainte de a pleca de acasa toti oamenii, varstnici si tineri, se spala pe fata cu un ou
rosu si un banut de argint, in credinta ca vor "fi sanatosi ca oul si curati ca argintul". Apoi barbatul
ia cosul cu pasca si intreaga familie se indreapta catre biserica.
Cele mai frumoase oua de Pasti, care fac si acum faima Bucovinei, sunt ouale inchistrite,
numite impropriu oua incondeiate. Tehnica uzitata este aceea a pastrarii culorii de fond si consta in
trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundarea succesiva in bai de
culoare (galbena, rosie si neagra). Unealta folosita se numeste chisita si este un betisor de lemn
ce are fixata la unul din capete o palnie minuscula confectionata din alama, prin care este petrecut
un fir de par de porc. La sfarsit, dupa "scriere" si "imbaiere", oul se incalzeste putin si, cu ajutorul
unei carpe, de asemenea usor incalzita, se indeparteaza straturile de ceara, punandu-se in
evidenta desenul. Cele mai raspandite motive folosite la inchistrirea oualor sunt crucea Pastelui,
floarea Pastelui, cararea ciobanului sau cararea ratacita, braul si desagii popii, bradutul, frunza de
stejar, albina, pestele, coarnele berbecului, carja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului,
fluierul ciobanului, "patruzeci de clinisori", vartelnita, creasta cocosului, broasca, fierul plugului,
ulita satului, grebla, sapa.
BRINZA ADRIAN
CLASA: A-IX-A B2
20
O ZI DE PRIMAVARA
Intr-o zi ma trezesc de dimineata si pornesc afara .Natura ma atrage cu magia ei , cu mirosul florilor
, cu acele insecte muncitoare . Merg cu grija pe poteca magica si pasesc incet este o lume nemaivazuta
chiar si in povesti ,este o lume noua , o lume de vis . In fata mea ce vad ? O campie mare plina cu flori de
diferite culori care imi incalzeau sufletul .Cu pasi marunti …inaintez si gasesc o lume a copacilor simt ca
visez …dar nu e vis ,ma uit mai atent si vad ca nu erau doar simpli copaci ,ci pomii cu o multime de flori
viu colorate ,simteam ca trebuie sa spun ceva ,dar cuvintele nu mai aveau loc …am tresarit si am spus .
Am stiut! Au inflorit copacii!.
Privind aceasta lume a minunatiilor incepusem sa visez dar ceva ma atinge de mana ,ma intorc si
vad mii si mii de fluturasi nazdravani , erau colorati in multe culori si atunci m-au ridicat la cer , si acesti
fluturasi magnifici m-a ajutat sa vizitez Soarele care a rasazit din norii iernii.
Dupa aceasta calatorie ,fluturasi m-au dus la Zana Ghioceilor ,ea mi-a arata si mia povestit despre
aceasta lume a lor a ghioceilor care in fiecare an in luna martie ei apar pt ca ei sunt vestitori primaverii .
Nu am mai putut sta mult desi mi-as fi dorit sa stau cu fluturasi nazdravani , cu gingasi ghiocei albi
precum perlele bunici , dar soarele tocmai apunea iar luna incepea sa isi arate fata ei cea potrocalie .
Fluturasi amabili m-au asezat incet pe iarba cea fina si putin rece ,m-au invelit cu multe petale de
trandafiri si au disparut dar nu am ramas singura natura era langa mine si licurici care imi lumina sufletul
iar eu am inchis usor ochisori si visam la o alta zi de primavara .
A doua zi cand m-am trezit , crezand ca am visat , am fugit in gradina si am vazut ghiocelul si mi-am
dat seama ca nu a fost decat un vis .
A VENIT PRIMAVARA
elev MIRCEA SILVIA IOANA

IX B2
Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu
21
TABLOU DE PRIMĂVARĂ
Sârbu Ion-Cristian
Clasa a III-a A
Şcoala nr. 139 „Mircea Sântimbreanu”
Bucureşti
Înv. Manolache Veronica
Dintr-o ramură de tei

Şi-a făcut fluier băiatul
Şi cânta vesel la miei,
Ce păşteau câmpul de-a latul.
La streaşină, la bunici,
Cuibul şi-au făcut pe dată
Două negre rândunici,
Cu guşiţa lor pătată.
Şi tot ciripesc de zor,

Când spre ceruri se înalţă.
Parcă s-ar certa c-un nor;
De jos le admiră-o raţă.
PRIMĂVARA ÎN ORAŞ
Soare dulce, cer senin,

Vânticel călduţ
Şi prin parcuri iarăşi vin
Copii în căruţ.
Pe tarabe multe flori,

Zumzet viu auzi
Şi pe cerul fără nori
Iată stol de sturzi.
În oraş apare iar

Zâna florilor.
Te bucuri ca de un dar,
Zâmbeşti trecătorilor.
Băcilă Miruna Maria

Clasa a III-a A
Şcoala nr. 139 „Mircea Santimbreanu”
22
PRIMĂVARA, PRIMĂVARĂ
Primăvară, primăvară!
Iată, ai sosit în ţară,
Cu mireasma ta de mai,
Cu mieluţi zburdând pe plai.
Ghioceii te-au vestit,

Pomii toţi au înflorit.
Sosesc păsări călătoare,
Munca-n toi e pe ogoare.
Mocanu Ancuţa Ana-Maria

Clasa a III-a A
SOSEŞTE PRIMĂVARA
Duţulescu Beatrice-Andreea
Clasa a III-a A
Bucureşti
Ce îmi bate inimioara!

Simt că vine primăvara.
Ghioceii-au răsărit,
Soarele iar a zâmbit.
Mărţişoare colorate,
Ziua mamei e aproape,
Iar noi îi vom dărui
Mamei, multe bucurii.
23
PRIMĂVARA
Ene Alexandru
Clasa a III-a A
Şcoala nr. 139 „Mircea Sântimbrenu”
Bucureşti
Gândăcelul, furnicuţa
Şi-au dat mâna şi, fuguţa,
Au ieşit din lutul moale
Să se-ncălzească la soare.
O broscuţă mai ciudată,

Ce dormea sub pietre-n baltă,
Le-a spus lor că a simţit
Primăvara ce-a sosit.
S-au trezit gâzele toate,

Roşii, negre, verzi, pătate;
Şi-au ieşit iar pe pământ,
În parfum purtat de vânt.
Prof. Rozalia Mihu , Cugir- Alba
ZIUA DE PAŞTI
Azi e Paşti, la noi în casă.

Masa-i plină din belşug!
Ouă multe, colorate,
Parcă râd pe masă, râd....
Iepuraşul a venit,
Daruri multe a adus
Să le-mpartă la copii.
Şi toţi ouă am ciocnit.
Azi Hristos a înviat,

Să ne spele de păcat.
Domnul fie lăudat!
Paştele l-am aşteptat!
Bărbânţă Alexandra
24
ZIUA DE FLORII
În duminica Floriilor credincioşii sărbătoresc intrarea Domnului Isus în Ierusalim. În

această zi de sărbătoare oamenii duc la biserică crenguţe de salcie pentru a fi sfinţite de preoţi.
Cu acestea se impodobesc icoanele, geamurile şi uşile. Acum salcia este mereu înverzită
exprimând reînvierea naturii.
Ziua ,,Floriilor” este şi o sărbătoare a florilor de primăvară şi a pomilor în floare. Femeile
fac tot felul de bunătăţi la cuptor şi în special plăcinte pe care le împart săracilor de pomană ca
să nu păţească şi ele ca mama lui Lazăr care a murit de dorul plăcintelor. Oamenii care au
morţi în familie curăţă şi împodobesc cu ramuri de salcie mormintele şi fac pomeni pentru ei.
Acest obicei se petrece şi în satul bunicilor mei şi este cu adevărat emoţionant!
În tradiţia poporului nostru se spune că în ajunul Floriilor fetele mari îşi pun sub pernă o
crenguţă de busuioc sfinţit ca să-l viseze pe băiatul cu care se va căsători.
Sărbătoarea Floriilor este o zi atât de aşteptată de noi toţi pentru că ne aduce bucurie şi
speranţă în suflete. Ne încântă privirile cu cele mai frumoase flori ale primăverii.
A venit primăvara, au venit florile! Trebuie să ne bucurăm de frumuseţea acestor zile de
sărbătoare, de liniştea şi pacea care vor coborî asupra noastră în aceste zile.
Pentru toţi copiii lumii, o viaţă ca ZIUA DE FLORII!
Badea Ioana Miruna
FLORIILE LA ROMÂNI
În duminica dinaintea Paştelui, creştinii serbează intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus

Hristos numită popular: Floriile.
Acum câteva mii de ani, Mântuitorul intra în cetate călare pe un mânz, iar oamenii în semn
de preţuire şi-au pus hainele pe jos în faţa lui şi îl întâmpinau cu crengi de finic în mână şi cu
osanale. Astăzi şi noi, românii, trebuie să trăim această bucurie mergând la biserică pentru a ne
umple sufletele de dragoste ca şi când şi noi am fi fost acolo. Pentru ca să reuşim să facem
aceasta zi cu zi, oră cu oră, e nevoie să-l avem în gând permanent pe Dumnezeu, iar în ziua
Floriilor să luăm crenguţe de salcie de la biserică, să le punem acasă la icoane pentru sufletele
celor vii şi să ducem şi la morminte aceste simboluri ale învierii pentru sufletele celor adormiţi.
În locurile acestea, există o poveste care spune că, era odată un băiat care se numea Florin
şi era şchiop. El mergea în fiecare duminică la biserică şi obişnuia ca întotdeauna de Florii să se
spovedească iar când se apropia de Sfânta Împărtăşanie îşi punea întotdeauna aceeaşi dorinţă,
de a se vindeca. Şi cum dorinţele puse cu multă dragoste în această zi în faţa Sfântului Potir se
împlinesc, minunea s-a întâmplat şi Florin s-a vindecat. De atunci Florin nu uită să-i mulţumească
lui Dumnezeu pentru că are posibilitatea să fie ca ceilalţi.
Noi, românii, trăim viaţa ca o zi de Florii, pentru că ea ne pregăteşte pentru întâlnirea cu
Dumnezeu, iar aceasta nu poate fi oricum!
SPǍTARU MARIA
25
Primavara
Primul zâmbet al primăverii, a apărut, dezbinând farmecul glaciar al iernii, puterea gingaşilor si
purilor ghiocei a învins, zăpada.
Scoţându-si capul din pamatul inca îngheţat, pana si soarelui i se încălzesc razele reci,
încurajând efortul micuţelor floricele de a învinge inca o data, iarna.
Aşa se face ca acum, primăvara a reuşit din nou sa câştige inimile noastre. Iarba verde apărând
împreuna cu gingaşi ghiocei, a chemat cu ea si toate vietăţile pamantului, ce au stat pana acum
ascunse de ghearele afurisite ale iernii. Acele gheare… s-au transformat in miresme imbatatoare,
ce aparţin florilor, ce au reuşit sa înflorească la început de Martie. Zburdalnicele rândunele, firavi
porumbei si chiar graţioasele lebede, împreuna cu ceilalţi locuitori ai văzduhului, au colorat cerul
pentru a atinge cu aripile lor, razele binefăcătoare ale soarelui. Astfel se face, ca au ajuns berzele
si pescăruşi sa patruleze deasupra lacurilor, un pic furioase pe iarna, ca lăsase, un subţire strat de
oglinda, sa protejeze zglobii peşti. Insa văzând ca, pana la urma chiar si aceştia vroiau sa scape
din închisoarea de gheaţa, s-au convins sa rişte, si au atins oglinda cu picioruşele lor calde,
împingând-o involuntar in apele recunoscătoare ale lacurilor. Alăturând astfel, revoltei fata de
iarna, si pe micuţii locuitori ai apelor. Rândurile ,,armatei” fiind acum, complete, iarna isi aduna
recunoscându-se învinsa, pana si ultimii fulgi de nea, curatand pamantul de ultimele semne ale
recelui anotimp ce, tocmai a depăşit graniţele, anului. Tot albul de peste câmpii este înlocuit de
verde si ca o tara ce isi schimba culorile drapelului, întreaga privelişte se umple de culori ce au
lipsit atâta timp tuturor.
Revoluţia anuala a anotimpurilor a încheiat primul tratat de pace. Primăvara se acomodează
vesela, încercând sa absoarbă, tristeţea iernii, cu florile viu colorate ce isi deschid fermecătoarele
petale pentru a chema harnicele albinuţe.
Câmpia se umple de un zumzet dulce, parca ştergând cu un burete parfumat, toate amintirile de
asta iarna. Am uitat… a fost vreodată iarna? Pentru o scurta perioada ai jura ca răspunsul
întrebări este ,,nu”, dar… amintindu-ti ca mirajul fericirii veşnice, caracteristic acestui anotimp, va
dispărea după doar câteva luni, te lupţi cu gândul ca viata, iţi oferă doar bucuri de moment, ca tu
sa poţi sa le păstrezi, trebuie sa inveti sa le preţuieşti, tocmai pentru durata lor, atâta timp cat
oameni vor zâmbi, ghiocei vor îndrăzni sa-si scoată firavul trupuşor din omătul gros al iernii, si o
data cu aceştia, va începe din nou lungul ciclu al vieţi. Totul depinde de felul in care noi respectam
ceea ce involuntar ni se dăruieşte.
Un fluture frumos, nu traieste mult, insa daca a fost preţuit, se va naşte din nou, si din nou, in
sufletul si inima noastră, o data cu cel mai frumos anotimp, primăvara.
Elev Dima Larisa

Clasa IX B2
Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu
26
FLORIILE LA NOI
Neagu Gabriel
Şcoala cu cls. I-VIII Nr.4, Corabia, Jud.Olt
Sărbatorile Paştelui încep cu Duminica Floriilor, ziua când se serbează întoarcerea lui Hristos în
Ierusalim.
În fiecare primăvară gospodinele se pregătesc cum se cuvine pentru a întampina Duminica Floriilor.
Tradiţia spune că pentru această zi curăţenia trebuie încheiată, iar casele sa fie împodobite cu flori de
primăvară. În ziua de Florii oamenii îşi scot mărţişorul şi îl agaţă într-un pom roditor. Credincioşii merg la
biserică în Duminica Floriilor pentru a lua ramuri de salcie sfinţite şi a le pune la icoane ca păzitoare de
toate relele din timpul anului. Potrivit tradiţiei, cu ramurile de salcie aduse de la biserică sunt atinşi copiii
mici ca să crească şi să înflorească la fel ca salcia. De asemenea salcia sfinţită e considerată un leac. Pe cine
baţi cu mâţişori de salcie de Florii, nu-l mai dor urechile tot anul. Este un leac pentru amigdalită, frisoane.
Unii cred că dacă înghit trei mâţişori sfinţiţi nu se mai prinde nici o boală de ei. Există şi credinţa că dacă
fetele dau cu salcie prin păr în ziua de Florii, le creşte părul mare şi frumos.
Frumoasă este această zi!
Mai înalt ca Everestul este Golgota,

locul de unde curge iubire, iertare şi izbăvire.
Blaga Geanina,cls. VII-C

Sc. Gen. “Dominic Stanca”
Orastie, jud. Hunedoara
27
Primăvara, Florii, Înviere...
Natura s-a trezit

Din somnul cel de iarnă,
În glasuri de copii
Şi sunet de talange.
E primăvară iară!
Zapada s-a topit
Şi murmur de izvoare
Se-aude iar în ţară.
Păsările au venit
Sunt bucuroase tare
Şi grâul a-nverzit
Că-i cald şi bine-afară.
Pe câmp aleargă mieii,

Şi caprele sar gardul...
Frumoasă-i primăvara
Şi-ncepe cu Învierea!
Autor, elevul GRIMMI ANTONIO VALENTIN, clasa a III-a A

Şcoala Gala Galaction, Mangalia, Constanţa
învăţător, Dorina Florea
Primăvara în pădure
În pădure sunt animale şi păsări

Ce trăiesc şi se hrănesc.
Din tainele pădurii,
Bucurii împărtăşesc.
Vieţuitoare mici şi mari

Cu toate se întrec,
Venind la sărbătoarea
Ce astăzi o petrec.
E multă hărmălaie
Nimeni nu e tăcut,
Se bucură cu toţii
Că iarna a trecut.
Şi într-un glas ei strigă,

(Aşa au învăţat)
S-audă şi pădurea:
“HRISTOS A ÎNVIAT!”
Autor, elevul VOJU ALEXANDRU, clasa a III-a A,

Scoala Gala Galaction, Mangalia, Constanta,Invatator, Dorina Florea
28
Şcoala de Arte şi Meserii, Săcel
Maramureş
Pentru concursul :VIATA ,CA O ZII DE FLORII
Eleva:Danci Lucica ,Cls. A-IIIa A
Îndrumător:inst.Maria Hojda
Dor de părinţi
Iisuse, acum de Florii,

Mi-aş dori să-mi îndeplineşti un vis
Alături de Tine pe covorul de flori
Să păşească şi-ai mei părinţi călători.
Pentru că noi ne-am dorit multe flori
Părinţii mei ,nişte bieţi muncitori,
Au plecat într-o ţară-ndepărtată
Iisuse ,TE ROG, adu-i deîndată
Dorul de ei este prea mare
Şi întrece aproape orice floare.
Dorinţă
Acum când florile-nfloresc

Viaţă dăruind
Iisuse drag, eu te doresc
Minune aducănd
Minune-n suflet şi în gând
Iubire pe acest PĂMÂNT.
O, cât de mult noi ne-am dori

Cu Tine de mână Iisuse
Să dărâmăm uşile inimilor închise
Şi să sădim în ele FLORILE IUBIRII!
Trimite-ne un roi de fluturi dalbi
Să ne ajute spre cer să ne înalţi!
29
Inv.Baldea Melania
Floriile
Primăvara a sosit
Ghioceii- au înflorit
Iar o rază luminoasă
Încălzeşte casa noastră.
Azi e ziua de Florii,

Bucurii şi veselii.
Iisus este preaslăvit
Şi de noi sărbătorit.
Mulţumim lui Dumnezeu

Pentru Iisus,fiul Său!
Sărbătoarea de Florii
Să v-aducă bucurii!
Dîmbu Andreea
Şc.Gen. Nr. 6 Vulcan-Hunedoara
Bucuria Floriilor
Este o mare sărbătoare

Frumoasă ca o floare.
Copiii cu flori în mână
Împletesc sfântă cunună;
Pentru fiul mult iubit
Iisus Hristos numit.
Mergem toţi,cu mic cu mare

La această sărbătoare;
Cu flori multe noi venim
Pe Iisus sa îl primim
Cunună să-i dăruim
Şi să-i spunem că-l iubim!
Bădeanu Justina
cls. a III-a D
Şc.Gen.Nr. 6 Vulcan
30
Primavara
Primavara a venit
Randunelele-au sosit
Campul iar a inverzit
Florile au inflorit.
Tractoare pe camp arand

Fluturi albi ii vezi zburand,
Albinuta harnicuta
Din flori, miere adunand.
Soarele razand s-arata

Totul s-a trezit la viata.
Totul este inverzit,
Primavara, bun sosit!
Cristurean Andrei cls. a III-a D

Şcoala Viişoara, Jud. Cluj
Invatator: Tanciu Camelia
Primavara
Primavara a venit,
Pasarile s-au intalnit,
Floricelele-au inflorit,
Copaceii au inverzit.
Bun venit, primavara!

Ce-aduci bucurie-n tara,
Noi te-am asteptat de-o iarna
Sa ne-aduci caldura iara!
Utiu Maria Veronica, cls. III . D

Scoala Viisoara, jud. Cluj
Invatator: Tanciu Camelia
31
Primavara
Zapada iernii s-a topit,

Ghioceii s-au ivit,
Pomii au inmugurit,
Dealurile-au inverzit,
Randunelele-au venit,
Primavara a sosit!
Calean Andreea, cls.III.D

Scoala Viisoara, jud. Cluj
Sărbătoare
Aşteptăm cu mic, cu mare

Şi cu multă nerăbdare
Minunata sărbătoare,
A-nvierii lui Hristos.
Ouă roşii, cozonac,

Drob şi miel înmiresmat,
Toate sunt astăzi gătite
Pentru oaspeţi pregătite.
Nu uităm nici iepuraşul,

Ce cu daruri drăgălaşul
Va sosi la toţi copiii
Să le facă bucurii.
Sfântul Paşte ne îndeamnă

Să spunem cu suflet curat:
„Hristos a înviat!
Adevărat a înviat!”
Elevă: Gioabă Andreea, clasa a II-a

Şcoala cu clasele I-VIII, Şarânga, com. Pietroasele,jud. Buzău
Inst. Coman Daniela Georgeta
32
Ganduri de FLORII…
Primavara ne-a zambit din nou ! Sub razele blande ale Soarelui sfant , alerg voioasa
,imbatata de parfumul florilor!
Astazi e o zi mare ! Este ziua de Florii ! Acest lucru iţi este aratat si de parinţii ,bunicii si
copiii ce merg cu buchete de flori in maini, pe drumul luminat al bisericii; parca iţi aduc aminte de
scena cand, Domnul nostru ,IIsus Hristos ,a intrat calare pe asin in Ierusalim.Atunci poporul il
astepta cu braţele pline de flori Incepea o noua viaţa sfanta ,aşa cum, in fiecare primavara, natura
se primeneşte.
Mulţimea se bucura de Iisus ,cum noi ne bucuram de fiecare floare , de fiecare raza de soare….
In fiecare primavara traim un nou inceput , invaţam sa fim mai buni,mai toleranţi,mai
APROAPE DE IISUS!
Aceste versuri le-am scris cu multa uşurinţa,pentru ca au izvorat din sufletul meu de copil ,
cu mare credinţa in Dumnezeu:
Astazi,in Ierusalim,
A intrat Domnul pe-asin.
Oamenii s-au bucurat,
Cu flori l-au intampinat!
Azi e ziua de FLORII…

O zi doar cu bucurii!
Oamenii Domnului cantau
Si multa slava I -aduceau!.
ION ANCA MARIA

Clasa a IV-a A
Sc.cu cls.I-VIII Nr.8 Buzau
Str. Col. ION BUZOIANU Nr.109
33
De Florii
De Florii la biserică mergem

Şi crenguţe de răchită ducem.
Ele vor fi cu apă sfinţite
Şi la credincioşi împărţite.
Toţi cei cu nume de flori

Sărbătoresc de cu zori,
Pentru că-n această zi
Este Ziua de Florii.
Eu ştiu că de la Florii,
Toate în grădină-s vii.
Şi sunt roiuri de albine,
Afară-i cald şi foarte bine.
Onode Ştefan Bogdan

Clasa a II-a, Şcoala cu Clasele I-VIII Lespezi-Gîrleni, Bacău
Înv. Merluşcă Simona
Trezeşte-te la viaţă odată cu natura
Floriile pe care le sărbătorim cu o săptămână înainte de Paşte poartă numele unei sărbători păgâne de
primăvară, Floralia, adică sărbătoarea zeiţei Flora, personificată prin ramuri de salcie înverzite simbolizând
renaşterea naturii. Peste aceasta, s-a suprapus sărbătorirea intrării lui Iisus Cristos în Ierusalim. În această zi,
Isus, călare pe un mânz–asin, a fost întâmpinat de mulţimi cântând: ,,Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în
numele Domnului!...Osana, fiul lui David!” Ei au crezut că Domnul vine ca să fie împărat şi nu au înţeles cu
adevărat venirea Lui.
Semnificaţiei de reînviere a naturii, de comemorare a primăverii, a momentului când înfloresc
primele flori, salcia şi pomii fructiferi - i s-au adăugat noi ritualuri: pomeni, curăţirea mormintelor şi a
cimitirelor, înfigerea în morminte a ramurilor de salcie, invocarea spiritelor morţilor. Ramurile de salcie,
simbol al fertilităţii şi al renaşterii naturii primăvara, se duc la biserică pentru a fi sfinţite de către preot prin
stropire cu agheazmă şi prin rugăciune. Preoţii le ţin în mâini cu lumânările aprinse, semnificând un simbol
al biruinţei vieţii asupra morţii. După aceasta se folosesc la împodobirea icoanelor, a uşilor şi a ferestrelor
sau la tratatea bolilor de-a lungul anului (încingerea mijlocului cu o creangă pentru a nu avea dureri de şale),
la vite (pentru a se înmulţi şi a fi sănătoase) chiar şi pentru vrăji şi descântece. Tradiţia spune că, odată
sfinţită de preot, salcia poate veni în ajutorul tuturor oamenilor. În credinţa populară se zice că salcia a fost
sfinţită chiar de Fecioara Maria. Vrând să treacă peste o apă şi negăsind pod, broaştele s-au suit într-o salcie
34
şi, aplecând-o, a fost transformată într-o punte. Maica Domnului a binecuvântat şi broaştele ca să se usuce
după moarte şi nu să putrezească, pentru a nu degaja miros urât.
În comunitatea mea există obiceiul ca în săptămâna de dinaintea Floriilor să nu se lucreze pământul:
nu se ară, nu se seamănă, nu se plantează pomi fructiferi, ci doar plante decorative, deoarece se crede că tot
ce se plantează doar va înflori şi nu va rodi.
În trecut, fetele îşi puneau noaptea busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi sănătoase, ca
să se poată mărita în acel an (dacă şi-au visat ursitul, tot cu busuioc sub pernă, în noaptea de Bobotează).
Nu trebuie să te speli pe păr în acea zi, deoarece vei albi ca părul înflorit. Însă, în trecut, pe la miezul
nopţii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la canafurile prapurilor ce le furau la înmormântarea unei
fete mari. În ziua de Florii se spălau cu această apă, ca să aibă păr frumos şi să strălucească precum firele de
la prapuri, să fie preţuite ca busuiocul. După ce se spălau, turnau apa rămasă la rădăcina unui păr înflorit,
descântând: ,,Cum îi părul când îi înflorit de frumos, aşa să fiu şi eu de frumoasă. Cum se uită oamenii la un
păr înflorit, aşa să se uite la mine.”
Începând cu ziua de Florii nu se mai consumă urzici, deoarece ele înfloresc. Lumea merge la cules
flori, care se spune că e bine să le ai în casă tot anul, mai ales dacă sunt sfinţite la biserică. Eu duc în fiecare
an pentru masa din altar, un buchet compus din Floarea Sfântului Gheorghe, narcise şi cale.
Lumea aşteaptă să vadă cum se prezintă ziua de Florii, căci, se spune că aşa va fi şi ziua de Paşti.
Cei care ţin post au dezlegare la peşte. Dacă se împărtăşesc în această zi, orice dorinţă şi-ar pune în
momentul când se apropie de preot, se împlineşte.
În această zi frumoasă se începe scrânciobul pe maidan. E minunat să vezi adunate toate generaţiile
în jurul lui.
Apoi, mulţi ce poartă numele unei flori îşi sărbătoresc ziua onomastică (Anemona, Brânduşa, Crinu,
Delia, Florin, Lăcrămioara, Margareta, Mugurel, Narcis, Petunia, Romaniţa, Silvia, Violeta, Viorel). Pentru
aceste persoane ziua de Florii este una aparte. Primăvara le oferă prilejul să se bucure de numele pe care îl
poartă şi de faptul că florile au pentru ei un simbol unic.
Chiar dacă anul acesta este în Săptămâna Mare şi Sfântul Gheorghe, de obicei, de Florii, toţi creştinii
se bucură împreună, fiind ultima sărbătoare înaintea Învierii lui Christos.
Elev: Alupoaie Sergiu
Clasa a III-a
Şcoala Conţeşti, jud. Iaşi
Învăţător, Altam Aurica
35
Azi e Florii în calendar
A fost gonită iarna slută

Floriile în calendar
Mi-aduc în poale floarea crudă
Şi calde ploi răzleţe-n dar.
În casă este sărbătoare,

Pereţii poartă proaspăt var,
Ferestre se deschid spre soare
Căci e Florii în calendar.
Mormintele sunt primenite,

Crucile au salcie-n dar,
Cântă cucul în răchită
Scrânciobul se-nalţă-n soare,

Bătrânii azi puternici par
Chiar de în plete au ninsoare
Pe mijloc îşi încing vlăstare

Să prindă-al sănătăţii dar,
Poţi deveni chiar cel mai tare
Cucul l-a pierdut pe Lazăr

Şi îl strigă cu amar,
Îi este dor de plăcinte
Cu busuioc şi fire de la prapur

Fetele-şi spală a lor păr,
Cu toate vor a fi frumoase
Azi în pom e atârnată

Zestrea lor de măritat,
Cu mărţişor e decorată
36
Cei ce primesc împărtăşanie
Credinţa o capătă-n dar,
Aşa va fi şi prima zi de Paşte
Cum sunt Floriile din calendar.
Peste scurt timp pământul

Va cânta ,,Hristos a înviat!”
Să ne-mbrăţişăm cu toţii
Eleva: Târpescu Diana - Iuliana

Clasa a III-a
37
Floriile – parfum de sărbătoare
Floriile,
sărbătoarea tuturor florilor,
a naturii,
a culorilor...
dar, totodată
a Intrării Domnului
în Ierusalim.
O zi atât de plină
de încărcătură emoţională,
de căldură
şi frumuseţe,
în care oamenii strigă
,,Osana”,
o zi ca un balsam
pentru săptămâna care va urma -
săptămâna suferinţei.
Elev: Chioariu Robert

Clasa a III-a
38
Alfabetul purităţii
(de la bunica)
De Florii, creştinul sărbătoreşte Intrarea smerită a lui Christos în Ierusalim, călare

pe mânzul asinei. Atunci, copiii cu finici în mâini l-au întâmpinat, cântând. Aşa a fost
condus în templu, în ultima zi luminoasă, înaintea cumplitului martiriu de pe Golgota.
Şi eu, în fiecare an, merg cu bunica la biserică să ne împărtăşim. Ea spune că orice
dorinţă îţi pui când te apropii de preot, se împlineşte.
Ne întoarcem cu crengi de salcie sfinţite. Cu una mă dă întâi pe la ochi,
asigurându-mă că-mi îmbunătăţeşte vederea şi voi fi ferit de boli. Cu altă creangă îşi
încinge mijlocul şi va rămâne sănătoasă şi puternică în anul ce urmează. Acasă pune
salcie la icoane, la fereastră şi uşă. Apoi ieşim să împodobim pomii şi via pentru a da rod
bogat. De mic îmi plăcea să facem asta. Mărţişorul meu îl voi atârna de crenguţa
prunişorului de lângă fântână căci ador fructele lui S`ânt-Ilieşti.
Iapa şi vaca primesc să mănânce câte o crenguţă de salcie pentru a fi sănătoase şi
a face pui frumoşi.
Nu voi îndrăzni să mă spăl pe păr în acea săptămână, căci voi albi ca perii
înfloriţi. Bunica spune că pe vremea ei fetele se spălau cu apă descântată pentru a le
creşte părul bogat. Eu de unde să iau apa aceasta? Şi la ce-mi trebuie păr bogat, doar sunt
băiat.
După ce mama ne serveşte reţeta preferată din peştele pe care tata îl aduce,
mergem să primenim mormintele străbunilor. Semănăm şi sădim flori, dar decorăm şi
crucile tot cu crenguţe de salcie. Îmi place să pun flori, dar ador să le şi culeg. Pădurea e
lângă sat şi toţi copiii mergem la viorele şi toporaşi.
Am mulţi prieteni cu nume de flori. Trebuie să-i felicit pe toţi şi să le sărbătorim
ziua, cum altfel, decât la scrânciobul din maidan.
Câtă veselie! Câtă puritate!
Elev: Potolincă Iustin

Clasa a III-a
39
Floriile să-ţi fie aproape
Din punct de vedere religios, Floriile marchează Intrarea în Ierusalim a

Mântuitorului.
Duminica Floriilor este numită şi a florilor, a stâlparilor sau a vlăstarilor. Azi se
umple ciubăraşul cu florile ce urmează a fi folosite la înflorirea ouălor de Paşte.
Se numeşte Duminica Floriilor deoarece în această zi lumea vine la biserică în
mâini cu lujeri de salcie, ca să îi folosească în multe ritualuri, ornarea casei, a pomilor, a
butucilor de vie (pentru a da rod mănos), hrănirea vitelor din bătătură (pentru a se înmulţi
şi a fi sănătoase tot anul), încingerea peste mijloc (pentru sănătate) şi decorarea
mormintelor, pentru că-n această zi toţi pomii şi toate florile încep a înflori şi a înmuguri.
Cu o zi înainte se sărbătoreşte sâmbăta Sfântului Lazăr, când se dă de pomană
plăcinte. Se spune că el ar fi fost frate cu cucul. Rătăcindu-se, se strigă unul pe celălalt de
dorul plăcintelor. Cine nu serbează ziua lui Sfântul Lazăr se va umple de pistrui ca ouăle
de prepeliţă.
În ziua de Florii este dezlegare al peşte. O credinţă specifică acestei zile este că
aşa va fi şi vremea şi-n prima zi de Paşte.
În această zi este bine să se culeagă tot felul de flori de primăvară şi să se ducă la
biserică, pentru că aceasta este ziua florilor. Tot în această zi , se agaţă într-un pom
înflorit şnurul unui mărţişor şi, alături de şnur, se agaţă haine şi se aeriseşte zestrea fetelor
de măritat. În noaptea de dinaintea Floriilor, fetele îşi pun busuioc sub pernă pentru a fi
sănătoase şi iubite.
Ziua se completează cu serbarea celor ce poartă nume de flori chiar în jurul
scrânciobului care se inaugurează la amiază, după ce lumea s-a întors de la biserică şi
cimitir. E veselie şi-mi vine să scandez:
Trăiască primăvara! Trăiască Floriile! Trăiască viaţa!
Eleva: Potolincă Larisa - Elena

Clasa a III-a
40
RUGĂCIUNE
Maică Sfântă Paraschivă,

Eu te rog evlavios,
Cu credinţă să m- ajuţi
Să m- apropii de Hristos!
Să m- apropii sănătoasă
De- nţeleptul Dumnezeu
În momentul Învierii
Unicului fiu al său.
Îngeraşii tăi senini

Să mă- nveţe ce-i mai bun;
Să m- ajute- a lor credinţă
Pe al vieţii mele drum.....
Maică Sfântă Paraschivă,

Eu te rog evlavios,
Cu credinţă să m- ajuţi
Să m- apropii de Hristos!
Mărire Ţie, Tatălui

Şi Preasfânt Duhului,
Mereu , ca şi acum să fim,
În vecii vecilor,
AMIN!
Îndrumător,Mariana Cristina Popan

Pop Vădean Iulia Lucia
clasa a II- a A, Şc „AL.I.CUZA”,Baia Mare
41
Florii în suflet, Florii afară...
Muguraşi de primăvară
Răsărit- au azi în zori
La fereastra casei mele,
Viitoare mândre flori.
Flori la geam şi flori în casă,

În grădini şi pe câmpii,
Sărbătoarea florilor
Vestitoare- i de Florii:
Vestitoarea Învierii
Lui Iisus din-naltul Rai,
Care se va coborî
Printre florile de mai;
Flori afară, flori în noi,

În a noastre inimioare-
Pregăti- ne- vom cu toţi
Pentru Paştele cel Mare.
Îndrumător:Popan Mariana Cristina

Lazăr Andrada Alexa,clasa a II- a A,
Şc „Al..I.CUZA”,Baia Mare
42
Pacea
Mansour Eimily Ana Maria

Clasa a 7-a , Sc. Gen. ,,Dominic Stanca''- Orastie
Intr-un loc ascuns si tainic, fiecare dintre noi isi are ascunse dorintele...locul
e sufletul care este precum o carte de basme cu zane si, eroii care invinsi pe
frontul de jale sangereaza intr-a lor durere , iar in plina pace sarbatoresc,
ciocnind dulci cupe de vin.
Pacea...un cuvant magic pe care toata lumea il doreste... cand e pace e
iubire intre oameni , cand e pace albastrul cer primeste in bratele sale ciocarliile
zglobii , iar florile isi imprastiu mireasma fermecand micile insecte.
Manzul asinei ,care a fost calarit de Iisus Hristos reprezinta pura inocenta ,
gingasie si frumusete. Ramurele proaspat verzi ale salciilor sunt tinute in mana
ca semn de pace ,in loc de steaguri de matasuri fine si albe, pentru a-l intampina
pe Hristos la intrarea in Ierusalim, oras care gemea de populatia doritoare de
mantuire. Iisus nu si-a facut intrarea in Ierusalim precum un rege razboinic si
mandru de victoria sa , ci si-a facut-o cu multa modestie , fiind un rege moral al
pacii.
,,Salcia'' inseamna ,,pace'' si ,,bunavointa'' caci acest copac al pacii a ajutat
la regasirea dintre un fiu si-o mama , dintre Fecioara Maria si Iisus Hristos , deci
e un copac sfant binecuvantat de Dumnezeu. Copacul cu ramurile inclinate, la
pamant reprezinta umilinta si ascultarea in fata puterii dumnezeiesti. Pentru
aceasta toate plantele au o zi de sarbatoare ,, De Florii" sau ,,Sarbatoarea
Floriilor'' , la care asista ingerii cu simfonii divine , invaluite de credinta si care
ajuta la inaugurarea pacii universale.
Ne plac zilele de pace, de iubire , de bucurie si de intelegere intre oameni si

natura... aceste zile sunt precum Sarbatoarea Floriilor.
43
E PRIMĂVARA, E ZIUA DE FLORII!
Sărbătoarea Floriilor - ziua când florile, plantele de orice fel încep

să-şi dezvăluie virtuţile magice, îşi are originea în vechea sărbătoare
precreştină “Floralia”, dedicată zeiţei romane a florilor şi a primăverii,
Flora, peste care creştinismul a suprapus sărbătoarea intrării lui Isus
Hristos în Ierusalim. Ea stă la începutul Săptămânii Patimilor ca o piatră
de hotar care marchează drumul ultimelor zile ale Mântuitorului, înainte de
patimile şi slăvita Sa înviere.
Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta Floriilor, ziua învierii
lui Lazăr, care, în tradiţia noastră, este dedicată comemorării morţilor. În
popor i se mai spune şi Moşii de Florii sau Lazărul/Lăzărelul.
După un obicei străvechi, menţionat chiar în secolul IV de către
pelerina Egeria şi generalizat în toată Biserica Creştină, ramurile de salcie,
simbol al fertilităţii şi al renaşterii naturii primavăra, se duc la biserică
pentru a fi sfinţite, după care se folosesc la împodobirea icoanelor, a uşilor
şi a ferestrelor sau la tratarea simbolică a bolilor de-a lungul anului, uneori
chiar şi pentru vrăji şi descântece.
Legendele spun că:
- Aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi în prima zi de Paşti;
- Dacă cineva îndrăzneşte să se spele pe cap chiar în ziua de Florii,

fără apă descântată şi sfinţită, riscă să albească;
- În vreme de furtună să se pună pe foc muguri din sălciile de la

Florii, pentru a împrăştia norii şi grindina, protejând casa şi familia
de dezastre;
Împletire de sacru şi profan, de ritualuri religioase păgâne şi
creştine, de practici magice şi pur gospodăreşti, sărbătoarea Floriilor
rămâne în tradiţia poporului român un moment încărcat de semnificaţii
spirituale, închinate toate, miracolului vieţii, bucuriei de trai.
Ziua acesta se mai numeşte a Floriilor, pentru că din această zi, toţi
pomii şi toate florile încep a înmuguri şi înflori.
Este ziua Floriilor, este ziua ta sau a ei, este ziua noastră a tuturor
celor ce iubim aceste gingaşe daruri ale naturii. Acesta este momentul
ideal în care poţi dărui flori celor din jurul tău fără să ai un motiv anume, ci
doar aşa pentru că sunt
Floriile, pentru că florile sunt un dar aproape ceresc şi pentru că o
floare face cât 1000 de cuvinte.
Să nu uităm că nu este doar ziua florilor “ce populează natura” ci şi
ziua acelora care au privilegiul de a purta un nume de floare. Ce poate fi
mai frumos, decât să te numeşti Lăcrămioara, Margareta, Gherghina,
44
Narcisa, Iris, Violeta, Crina, Crizantema, Viorica, Dalia, Romaniţa,
Anemona, Trandafira, Micşunica, Panseluţa, Garofiţa.
Garoafe, margarete şi narcise, lalele, gerbera, lăcrămioare şi
panseluţe, trandafiri îmbobociţi ori suave magnolii sunt flori care au
“împodobit sufletul”, cu diversitatea coloristică şi cu un parfum aparte.
Trebuie să ne bucurăm de frumuseţea acestor zile sublime de
sărbătoare, de această simfonie a culorii şi parfumului, de liniştea şi pacea
care au coborât asupra noastră.
Realizat,
Eleva, GOGHIE ALINA, clasa a IX-a
Grupul Şcolar Agricol Murgeni, Jud. Vaslui
Îndrumător,
Prof. COJOCARU LUCICA
De Florii
Vîju Ionuţ Daniel- clasa a III-a

Şcoala de Arte şi Meserii “V.Alecsandri” Corbu- jud. Constanţa
Indrumător: Inst. Elena Şandru
A sosit primăvara cu toată splendoarea ei. Florile îmbobocite, copacii înfloriţi,

câmpiile înverzite vestesc sosirea marii sărbători, Floriile.
Astăzi este duminica Floriilor. Oamenii credincioşi merg la biserică cu crenguţe de
salcie proaspete pentru a întâmpina intrarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în
Ierusalim. Este o zi însorită. Eu şi bunicul meu, îmbrăcaţi frumos ne pregătim să mergem
la biserică. Ajunşi în biserică, găsim lume multă şi veselă. Eu îi salut respectuos pe toţi
cunoscuţii. Tocmai intră şi părintele salutând voios toţi credincioşii.
Incepe slujba. Părintele vorbeşte frumos despre Dumnezeu. La cântece participam
şi eu bucuros. La sfârşitul slujbei mergem toţi credincioşii pentru a ne mirui părintele:
întâi bărbaţii, iar apoi femeile. Ieşim bucuroşi din biserică cu salciile sfinţite în mână
îndreptându-ne spre casă pentru a le pune la icoane şi la streşilnile caselor.
Ajunşi acasă, mama ne aştepta cu bucatele pregătite din peşte numai bune de mâncat.
După servirea mesei, eu îi cer voie mamei sa merg la joacă cu ceilalţi prieteni ai mei.
Spre seară mă întorc acasă puţin obosit, dar foarte fericit.
Crenguţele de salcie îmi zâmbeau de la icoană când spuneam rugăciunea. A fost o zi
specială pentru mine.
45
Floriile
Autor: Cocoşilă Petrişor- clasa a III-a
Floriile au sosit
Copiii s-au înveselit
Floriile am sărbătorit
Floriile au şi sosit.
Toţi părinţii-s bucuroşi

C-au copii aşa frumoşi
Si le spun lor de Florii
Multe, multe poezii.
Eu mă bucur foarte mult

C-am venit pe- acest pământ
M-am născut chiar de Florii
Să mă joc cu mulţi copii.
Ziua Florilor
Autor: Pascu Marius Nicuşor- clasa a III-a

Este o frumoasă zi de primăvară. Este sfânta zi a Floriilor.

In familie sărbătorim ziua de nume a tatălui meu. Incă de ieri am adunat cu
prietenii ramuri înverzite de salcie, pe care le-am împletit coroane şi le-am pus la porţi, la
uşi şi la grajd.
De dimineaţă merg cu părinţii şi fratele mai mare la biserică, unde ducem salcie pentru
sfinţire.
După-amiază, casa se umple de oaspeţi. Ne vin bunicii, unchii, mătuşile şi verişorii mei.
Mama pune masa cu multe feluri de mâncare. Noi, copiii, aşteptăm nerăbdători şi liniştiţi
desertul foarte variat. Apoi, nejucăm pe afară, ne alergăm bucuroşi.
Spre seară, când musafirii pleacă, intrăm în casă, ne spălăm şi adormim visând
frumos. Abia aştept să ne reîntâlnim de Paşti, la bunici !
46
POEZIILE ELEVILOR INSCRISI LA CONCURS-CLASA A III A
SCOALA CU CLASELE I-VIII BERZASCA
JUDETUL CARAS-SEVERIN
INV.RAMONA SOROCEANU
Primavara
Primavara,primavara
Ce frumoasa esti,
Cu alai de pasarele
Ce dulce ciripesc!
Cu mireasma ta cea dulce,

Flori frumoase pe campii,
Flori frumoase ,colorate,
Primavara te-asteptam sa vii!
Gavriloi Alexandra(clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)
47
Primavara
In hora mii de flori se prind,

Albinei oferind nectar,
Razele soarelui se-ntind
Trezind la viata totul iar.
A sosit astazi randunica

Sub streasina la cuibul drag,
Copilasii ies la joaca
Si bunicii stau in prag.
Lacatus Cristian(clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)
Primavara
A trecut iarna geroasa,

Zilele s-au incalzit.
Pe camp florile-nfloresc
Copiii cu drag le privesc.
Randunelele-au sosit,
Campul vede si-n florit.
Pasarele ciripesc
Si copiii le iubesc!
Mogosan Sara(clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)
48
Primavara
Primavara,primavara,
Bine ai venit
Cu alai de pasarele
Si cu ciripit!
Primavara ai venit,
Padurile au inverzit,
Primavara,bine ai venit!
Radovan Iasmina(clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)
Primavara
Afara nu mai e frig

Si zapada s-a topit.
Ghioceii ce-au iesit
Primavara au vestit.
Mugurii stau sa plesneasca,

Florile sa incolteasca,
Ziua si ea s-a marit,
Primavara a sosit!
Secobeanu Flavius (clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)
49
Primavara
Primavara,primavara,
Ai sosit la noi in tara
Cu flori si soarele dulce,
Te rugam nu te mai duce!
Te rugam sa nu mai pleci,

Sa ramai aici pe veci.
Ca de iarna grea ce-a fost,
Ne-am saturat de ea de tot!
Robescu Nicoleta(clasa a IIIa - Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)
GHIULAI ANA-MARIA
Clasa: a V-a
Şcoala: cu cls. I-VIII, GIARMATA-Vii, jud. TIMIŞ
Profesor indrumător: VELCOTĂ VIORICA
Se apropie ziua de Florii
Duminica Floriilor este o sărbătoare specială pentru toţi creştinii ortodocşi,

simbolizând intrarea Mântuitorului în Ierusalim călare pe asin, întâmpinat de o
mulţime cu flori în mână şi ovaţii ,strigând: Osana! Bine este cuvântat Cel ce
vine întru numele Domnului!!.
Se sărbătoreşte cu o săptămână de Paşti, creştinii ţin post, dar au
dezlegare la peşte, se roagă, se duc la biserică, se spovedesc mărturisindu-şi
păcatele pentru curăţirea sufletului, pentru ca Dumnezeu să îi ierte. În ziua de
Florii oamenii se împărtăşesc cu sângele şi trupul Domnului. În această zi de
50
duminică, se împart ramuri înmugurite de salcie, amintind de intrarea Domnului
Iisus în Ierusalim. Ramuri sfinţite sunt duse acasă de creştini şi puse la uşi şi
ferestre pentru a feri acea casă de rele. De-asemenea, în vreme de furtună se
pun pe foc muguri din sălciile de la Florii, pentru a împrăştia norii şi grindina,
protejând casa şi familia de dezastre.
Cu ramurile de salcie, oamenii sunt ,,bătuţi"pe spate pentru a- i feri de dureri de
spate, apicultorii înconjoară în ziua de Florii stupii, iar ţăranii, convinşi de efectul
miraculos al acestor muguri, îi îngroapă sub brazdă.
Denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora,
zeiţa reînvierii naturii peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării
Domnului în Ierusalim.
Sărbătoarea Floriilor este o sărbătoare mult aşteptată de noi toţi, ne
aduce bucurie în suflet, o zi în care privirea ne este încântată cu cele mai
frumoase flori de primăvară şi în care sărbătorim fiinţele dragi de lângă noi:
Margareta, Lăcrămioara, Crăiţa sau Florica, Florina, Gherghina, Florentina,
Florin, Narcisa, Iris, Viorica, Violeta, Camelia, Crina, Crizantema, Dalia,
Romaniţa, Anemona, Trandafira, Micşunica, Garofiţa, Panseluţa.
Primăvara aduce cu ea simfonia culorilor şi a parfumurilor, dar şi linişte şi
pace sufletească, pacea Domnului nostru Iisus Hristos. Este anotimpul în care
apare primul vestitor al primăverii, ghiocelul, pomii înfloresc, păsările se întorc
din ţările calde la cuiburile lor, câmpul înverzeşte. Totul este plin de viaţă. Mieii
zburdă pe câmpii, fluturi jucăuşi se întrec cu albinele care zboară din floare-n
floare şi îşi adună polen pentru stupul în care locuiesc, iar copii sunt fericiţi de
venirea primăverii după o iarnă lungă şi friguroasă. Pădurile înverzesc şi soarele
străluceşte în multe culori, iar furnicuţele ies din muşuroaiele lor. Căprioarele sar
prin pădure , fericite de venirea primăverii. Peste tot este verde şi totul este
înflorit.
Dar revenind la sărbătoarea noastră, a Floriilor, le urăm tuturor celor care poartă
nume de flori un călduros LA MULTI ANI !
51
Scoala “D.D.PATRASCANU” –Tomesti, jud. Iasi
Indrumator: inst. NICULITA ELENA
Ghiocelul
De Iurascu Maria clasa I B
De sub stratul de zapada,

Floare mica si gingasa
A iesit cu drag la soare,
Sa zambeasca fericita
La copii si la mamici.
Lalelele
De eleva Leahu Alexandra clasa I B
Pe aleile din parc,

Asezate in coloana,
Rosii, galbene si albe.
Ne zambesc cu bunatate,
Micile lalele.
Toata lumea le priveste

Si le-admira in tacere,
Iara ele, rusinoase,
Se inclina gratioase,
Cu placere.
Viata ca o zi de Florii
,,Pentru fiecare om ziua de Florii ar trebui sa domneasca vesnic,

pentru a pastra bucuria intrarii Domnului in Ierusalimul sufletelor noastre,
pentru a crea si a darui ceva frumos, celor din jur...’’
Sarbatoarea de Floriilor reprezinta,in primul rand,ziua florilor. Ziua tuturor
celor care iubesc aceste minunate daruri ale naturii. Cu aceasta ocazie trebuie
sa daruim flori si sa ne deschidem sufletele noastre pentru persoanele
apropiate ca dovezi de afectiune.
Floriile deschid pentru toti romanii ortodocsi ciclul sarbatorilor pascale, care
se incheie cu inaltarea Domnului Iisus ( la 40 de zile dupa sarbatorirea Pastelui ).
52
Evocand intrarea in Ierusalim a Mantuitorului, calare pe un asin, intampinat de o
multime flori si ovatii, Floriile reprezinta in acelasi timp o sarbatoare in care
elementele crestine si cele precrestine se imbina in mod fericit, rezultand traditii
si obiceiuri extrem de pitoresti.
In mod evident, Floriile reprezinta o sarbatoare speciala. Fiecare persoana
cu nume de floare devine un simbol al prospetimii naturii, un element al
renasterii, al primaverii , al sperantei…
Magda Sandru
Clasa a IX-a, Liceul Teoretic Traian Lalescu Resita
Prof. Bulzan Claudia
PAŞ T E
Sărbătoarea Paştelui este una din cele mai mari sărbători creştine, la
fel ca şi sărbătoarea Crăciunului.
De Crăciun sărbătorim Naşterea Mântuitorului, iar de Paşte
sărbătorim Învierea Domnului Isus Cristos.
Poporul român are obiceiul ca de Paşte să vopsească şi să încondeieze
ouă şi să facă tot felul de cozonaci şi prăjituri.
Mie de Paşte îmi place să merg la Biserică, să cânt şi să spun poezii .
Atunci mă gândesc cel mai mult la cât de mult a suferit Iisus când a fost
răstignit pe cruce şi ce putere I-a dat Dumnezeu ca după trei zile să învie.
Pentru ce a făcut Iisus pentru noi ca să ne ierte păcatele, noi ar trebui să
fim mai credincioşi şi mai buni unii cu alţii.
Scoala: cu cls. I-VIII, GHIRODA, jud. TIMIŞ
ALEXANDRA CATANA
Clasa: a V-a
Prof. CLAUDIA VLAICU
53
Deoarece Învierea din morţi a Domnului Iisus Hristos este semnul biruinţei Sale
şi garanţia mântuirii noastre, este firesc să constituie una dintre sărbătorile cele
mai importante ale creştinătăţii.
Obiectul acestei sărbători creştine este, deci, încă de la început, amintirea vie a
patimii, a morţii şi a invierii Domnului nostru Iisus Hristos.
Sărbătoarea Paştelui poate fi asociată şi cu primăvara. Trezirea naturii la viaţă
simbolizează noua viaţă pe care creştinii au câştigat-o prin crucificarea şi
Învierea lui Iisus…
Fragment din lucrarea elevei

ALEXANDRA TUTO
Clasa: a V-a
prof STECHLIC IRMA
Viaţa ca o zi de Florii
Duminica Floriilor sau Floriile se sărbătoreşte în ultima duminică dinaintea

Paştelui. Ea serbează sfârşitul postului dar şi reînvierea naturii.
De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le

pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele parti ale tării, locuitorii de la sate se
încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune ca acest ritual îi apara
de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de
evenimente neplăcute. În Duminica Floriilor, gospodinele merg la biserică şi
curăţă mormintele strămoşilor, agăţând de cruci rămurele de salcie.
Tot de Florii, se agaţă într-un pom înflorit şnurul de mărţişor, şi alături de şnurul
54
de mărţişor se agaţă haine şi zestrea fetelor de măritat. Fiind o sărbătoare care
marchează reînvierea naturii, sensul ei este atribuit şi elementelor din viaţa
cotidiană. În unele zone, fetele pun in noaptea de Florii busuioc sub perna, spre
a deveni mai frumoase şi mai sănătoase, mai dorite de către flăcăi, pentru a se
putea mărita în acel an. În Muntenia, oamenii nu se spală pe cap deoarece
există crezul că dacă faci asta în Duminica Floriilor, în care toţi pomii înfloresc,
vei albi precum coroanele albe ale copacilor.
Din punct de vedere religios, Floriile marchează Intrarea în Ierusalin a

Mântuitorului. În această zi este dezlegarea la peşte.
O alta credinţă specifică Duminicii Floriilor, spune ca aşa cum este vremea în
ziua de Florii, asa va fi şi in ziua de Paşte.
Floriile poartă numele unei sarbatori păgâne de primavara, Floralia, adică

sărbatoarea Florei, zeiţa reînvierii naturii personificată prin ramuri înverzite
simbolizând renaşterea naturii. Această sărbatoare este asociată mai ales cu
momentul în care Mântuitorul a intrat ultima oară în această duminică în
Ierusalim, iar poporul l-a întâmpinat cu ramuri de curmal, precum si cu alte flori.
Se mai numeşte Duminica Stălpărilor sau Nunta Urzicilor, căci exista credinţa că
urzicile înfloresc acum, nemaifiind bune de mâncat.
O traditie veche spune că Floriile se vor repeta în prima zi de Paşti. Cei care ţin
post în Duminica Floriilor au dezlegare la peşte, adică pot mânca peşte şi pot
bea un pahar de vin. În plus, în ziua de Florii sunt aranjate şi ornate cu ramuri de
salcâm mormintele, se fac pomeni pentru odihna sufletească a celor plecaţi din
această viaţă.
Despre cei care se împărtăşesc de Florii se spune că orice dorinţă îşi pun în
momentul când se apropie de preot, se va împlini.
În mod evident, Floriile reprezintă o sarbatoare speciala. Fiecare persoană cu

nume de floare devine un simbol al prospeţimii naturii, un element al renaşterii, al
primăverii, al speranţei.
Ciubotariu Ivan, clasa a IV-a A

înv. Mihailovici Milesa
55
SAM FRATAUTII NOI
Prof.Filip Bogdan
Sfanta sarbatoare de Florii
A venit cu multe bucurii,
Cu multi copii fericiti
Si copaci frumos infloriti...
Cu multe flori rasarite,
Si cu pasari fericite
Cu soare vesel,stralucitor,
Al primaverii prevestitor...
Cu oamenii ce praznuiesc
Si pe Hristos il preamaresc,
Fericiti ca au venit
Floriile, fara sfarsit...
Olar Mihaela
Clasa a V-a
56
Sosirea primăverii
Cu alaiul ei de flori
Şi mulţime de culori
A sosit la noi in prag
Anotimpul meu cel drag.
Păsărelele-au venit,
Fluturii au poposit
Pe florile din grădină
Stă acum şi o albină.
Copacii au înflorit,
Totul este inverzit.
Păsărele ciripesc,
Primăvară, te iubesc!
Moscaliuc Lenuţa
Clasa a V-a B
Scoala Specială Rădăuţi
Prof. Juravle Mihaela
57
Primăvara
Primăvăra cresc şi flori,

Şi vin fluturi zburători,
Vin şi păsări colorate,
De prin ţări se-adună toate.
Pomii-n verde se îmbracă,

Iarba colţul şi-l arată.
O să fie cald şi soare,
Iar eu o să cresc mai mare.
Teodora Cotuţiu, clasa I, Şcoala Generală „Liviu

Rebreanu” Beclean, înv. Delia Pop
Bucurie
Florile au înflorit,
Păsările cântă.
Primăvara a sosit,
Veselia-i multă!
58
Soarele ne zâmbeşte,
Pomii au înmugurit,
Copiii sunt mai veseli,
Primăvara a sosit.
Mie-mi place primăvara

În pădure ca să merg,
Ghiocei şi viorele
Pentru mama să culeg.
Laura Ghimici, clasa I, Şcoala Generală „Liviu

Ghiocelul
Un ghiocel de catifea
Scoate capul tremurând,
De sub stratul alb de nea
Primăvara anunţând.
Cu micuţele-i petale
Sună ca un clopoţel
Şi pe dealuri şi pe vale
Ghiocelul mititel.
59
Dacă-n calea ta-l găseşti,
El îţi strigă fericit
Să-l ocroteşti şi să-l priveşti
Primăvara a sosit!
Andreea-Teodora Pop, clasa I, Şcoala Generală „Liviu

E primăvară!
Primăvara a sosit,
Ghiocelul e-nflorit,
Câmpul tot e înverzit,
Pomi cu flori a-mpodobit.
Primavară, bun venit!
Soarele cu raze aurii

Încălzeşte mândre câmpii.
Păsările în zbor se arată
Venind la cuibul de-altădată.
Tu, draga mea primăvară,
Ai adus viaţa iară!
Denisa Pop, clasa I, Şcoala Generală „Liviu Rebreanu”

Beclean, înv. Delia Pop
60
La Florii
Vin Floriile cu soare
Şi soare este la Florii,
Natura e înmiresmată,
În suflete-avem bucurii .
Pe Domnul l-au întâmpinat

În Ierusalim când a intrat,
Într-un cor toţi au cântat
„Osana !Bine este cuvântat!”
De Domnul noi ne amintim,

Mergând călare pe asin
Şi ramuri de măslin i-am dat
Ca la un mare împărat.
Autor :Pop Bianca

Clasa I A
Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3 Lugoj,Îndrumător :Miclea Maria
DORINŢA
Îmi doresc de ziua mea

Ca să fiu un porumbel
Ce se-nalţă sus pe cer.
Vreau s-apuc raza de soare
Şi să dau la fiecare,
Fie mic, sau fie mare,
Din lumina ce o are.
Mintea să le-o lumineze,
Inima să le-o îmbuneze
Şi pacea să o dureze.
Dragoş-Mihai Andronic
Grupa mijlocie, Educatoare: Coroiu Maria
61
VREAU SĂ TE IUBESC, IISUSE!
Aş vrea să pot, Iisuse,

Să te iubesc mereu
Şi-n joaca mea copilărească,
Să nu fac nici un rău.
Aş vrea să pot, Iisuse,
Ca să iubesc mereu
Şi pomi şi cer şi ape,
Cu-ntreg sufletul meu.
Să mă înveţi Iisuse
Ce-i aia bunătate
Tu, ce te-ai jertfit pe cruce
Pentru iertarea de păcate.
Mădălina Lepuşteanu
Grupa mijlocie
Educatoare: Coroiu Maria
Sărbătoarea Paştelui
Sărbătoarea Paştelui reprezintă învierea din morţi a lui Iisus Hristos,iar in

acest an vom celebra această sărbătoare în data de 27 aprilie.
Înainte de Sărbătoarea Paştelui ,creştinii sărbătoresc Floriile care
simbolizează intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos,iar această zi de Florii
se celebrează la o săptamână înaintea Paştelui,şi anume ,în acest an pe data de
20 aprilie.
De Paşti românii vopsesc ouă,vopsirea ouălor se face in funcţie de
zona,tradiţii,de exemplu în partea de nord a României oamenii au darul de a
încondeia într-un mod deosebit ouăle pentru Paşti;pe lângă vopselele folosite la
coloritul ouălor,sunt persoane care au învăţat de la străbuni să vopsească ouăle
in coji de ceapă,împodobindu-le cu diferite frunze sau forme din natură.
După un obicei străvechi din secolul al Iv-lea, la toate Bisericile creştine se
aduc ramuri de salcie care sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor, acestea
în locul ramurilor de finic şi de măslin cu care Însuşi Domnul Iisus Hristos a fost
62
întâmpinat la intrarea Sa în Ierusalim; din bătrâni se ştie că ramurile de salcie
binecuvântate la Biserică aduc sănătate,prosperitate,bogaţie,pace şi de aceea
oamenii le pastrează o vreme în casă sau pe lângă casă. În seara de Înviere
oamenii cu mic cu mare se adună în jurul Bisericii pentru a participa la slujba de
Înviere care începe la miezul nopţii,iar la sfârşitul slujbei fiecare se grăbeşte să ia
puţin din pâinea sfinţită care simbolizează trupul lui Iisus Hristos care a murit şi
a înviat pentru noi,a treia zi după Scripturi.
În aceeaşi seară copiii il aşteaptă cu nerăbdare pe Iepuraş(sau pentru cei
mai mari-părinţii) care le aduce numai bunătăţi şi lucruri frumoase.
A doua zi după noaptea de Înviere oamenii din familie,vecinii sau fraţii
ciocnesc ouă spunând:,,Hristos a Înviat”-“Adevarat că a Înviat”,iar după-amiază
se strâng la masă cu bucurie.
Sărbătoarea Paştelui alături de cea a Crăciunului sunt două din cele mai
importante sărbători ale creştinătăţii.Însă pe lângă partea spirituală a sărbătorii
Paştelui ,şi pentru noi,copiii, această perioadă din an e una foarte frumoasă
deoarece atunci e momentul când primim multe cadouri,multă atenţie din partea
celor dragi,suntem parcă mai răsfăţaţi şi asta nu poate decât să ne bucure şi ne
face să aşteptăm cu mare nerăbdare această sărbătoare,e un motiv în plus
pentru noi …cei mai mici.
În fiecare an ne bucurăm din plin de această sarbătoare,şi asta pentru ca
avem destule motive,nu-i aşa?Un alt motiv de bucurie pentru mine personal ar fi
ca in săptămână dinaintea Paştelui merg împreună cu prietenii mei de dimineaţă
şi până seara târziu la toacă.Acesta e un alt obicei învăţat de la bunicii noştrii,şi
anume de a merge în curtea Bisericii unde ,cu ajutorul unui ciocan se bate într-o
scândura un ritm care datează de foarte multă vreme.E ceva frumos şi interesant
pentru noi,o tradiţie pe care cred că o să o dăm şi noi mai departe.
MAXIM ANDREI
Clasa a V-a
Profesor indrumator : STECHLIC IRMA
63
SĂRBĂTORI ŞI PRIMĂVARĂ…
Primăvară, vino iară,

Scoate toţi copiii- afară,
Muguri verzi dă pomilor,
Şi lumină zorilor!
Iarba verde să- ncolţească,

Pomişorii să- nflorească,
Te-aşteptăm cu bucurii,
Şi cu soare de Florii.
Natura în sat renaşte

La Florii, ca şi la Paşte,
Tu trezeşti totul la viaţă
Şi-n suflet ne pui speranţă.
Croitoru Cristian, cls a III a B

Şc. cu cls. I-VIII „Ion Preotu” Troianul
Jud. Teleorman
Înv. Andrei Niculina
64
RUGĂCIUNE CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS ŞI MAICA
SFÂNTĂ
1. Doamne Sfinte îndură-te

Iartă a noastre păcate
Căci la Tine ne-închinăm
Zi şi noapte ne rugăm.
2. Bunicul şi cu bunica
Tatăl meu şi cu mămica
Şi de-a mele surioare
Să ai Doamne îndurare.
3. Unchii mei de la tătica

Şi pe cei de la mămica
Dorinţe a le-mplini
Pe noi a ne mulţumi.
4. Doar Mata şi Maica Sfântă

Care mereu ne ajută
Ne scot din necazuri grele
Ce cu greu scăpăm de ele.
5. Viaţa mult ne-o luminează

Pas cu pas Ei ne veghează
Şi mereu Ei ne ajută
Ca să facem treabă multă.
AMIN!
Realizată de eleva Boloca Ionela, clasa a III-a,

Şcoala cu clasele I-VIII Pîrteştii de Sus, judeţul
Suceava
Prof. îndeumător:
Motoc Daniela Iulia
65
RUGĂ DE COPIL
Doamne, Doamne-Ţi mulţumesc

Pentru daruri, sănătate,
Şi te rog să ai răbdare
Cu iubirea ta cea mare.
Vino, Doamne, între noi

Ca să-mbraci oamenii goi,
Giulgiul alb de-l înnegrim
Cu mult greu ne mântuim.
Pe părinţi , Doamne, să-i ierţi,

Fă-i să fie Doamne, drepţi
Şi lumina cea curată
Să pătrundă-n casa toată.
După rugăciuni şi fapte,

Scrie-ne în a Ta Carte,
Iar cu mila Ta cea mare ,
Nu ne judeca prea tare.
Pentru mici şi pentru mari,

Pentru copiii sărmani,
Ţine Doamne pe Pământ
Un mare , frumos cuvânt.
AMIN !
Realizată de eleva Anton Diana – Antonela , clasa a III-a,

Şcoala cu clasele I-VIII Pârteştii de Sus, judeţul
Suceava,
Profesor îndrumător, Moţoc Daniela- Iulia
66
Fluturasul calator
Duminica de primavara.Pe bolta cereasca apare Maria-Sa,

Soarele.Surade bland, imprastiind lumina ca o fulguire de aur.Porunceste razelor
sa trezeasca intreaga natura.
Tapetul verde al pamantului se invioreaza.Florile se grabesc sa-si
deschida petalele multicolore.Boabele de roua , ca niste diamante stralucesc in
lumina soarelui.Vazduhul este inmiresmat.Alaiul de pasarele preaslavesc pe
Luminatia –Sa, Soarele.Cantecele lor au trezit un fluturas cu aripi de catifea
galbena.Lenevea acum ,pe o floare de nalba.Era fericit.Dormise bine si visase ca
intr-o poiana s-a deschis un “targ al florilor”
Ce-ar fi sa ajunga si el acolo?Cine stie , poate visul e chiar o
realitate!Zis si facut.Palpai usor din aripi si porni usor spre targul de
flori.Miresmele imbatatoare ii purtau aripile spre acel loc.Ajunse.Cata
minunatie!Cate culori si parfumuri!Exact cum ii aparuse in vis.
Florile “targovete” strigau cat le tineau puterile:
-Vino la mine, printule!Sunt rozeta.Nimeni nu ma intrece in
frumusete si parfum.
-Aseaza-te pe potirul meu si vei ramane incantat de ce vei
vedea,striga in gura mare un crin maret.
-Pe mine nu ma poti uita.Retine numele meu: NU-MA-UITA, asa ma
cheama.
-Eu sunt cicuarea.Cu albastrul meu este pictat cerul.Priveste-
ma!Sunt cea mai frumoasa!
-Nu ne ocoli, strigau garofitele.Priveste cate valonase au rochitele
noastre.Ne-am aranjat special pentru voi,fluturii ce veniti de departe.
Fluturasul era tare naucit.Ce sa faca?Sa ramana aici?Nu!Nici
vorba.
-Sunteti tare frumoase toate, zise fluturele.Dar eu , le iubesc mai
mult pe cele de pe camp.Ele imi zambesc in fiecare dimineata.Ma culc si ma scol
in parfumul lor.Nu le pot parasi pentru voi “flori targovete”.Cine stie,maine plecati
poate la un alt targ.
Si fluturasul isi lua zborul spre florile lor “cele de toate zilele”.
Avasilcai Iustina
cl.a-II-a C
Sc. “Miron Costin”
Galati
67
Salcia care plange
O zi frumoasa de primavara:soare,lumina, caldura, fericire…De la

fereastra casei bunicilor, imbatranita de trecerea anilor, zaresc o salcie
batrana.Parea un imens candelabru verde,asa cum isi tinea crengile.
Ma imbrac grabit , dornic s-o admir indeaproape.Asezat sub coroana ei,
simt cum imi mangaie fata niste picaturi marunte de seva.Picaturi de seva sau
lacrimile ei?Ating una dintre ramurile verzi cu frunzisoare marunte, moi.Hotarat
lucru.Nu seamana nici cu plopul , nici cu salcamul de la poarta si nici cu alt
copac.E singurul copac cu crengile plecate a sfiala si umilita si pare ca plange
intruna.Printre frunzisoare incepusera a miji niste matisori de culoarea
smaraldului.Respir adanc. Imi rasfata narile un miros dulce.Ma simt linistit si
impacat.
Ma smulg cu greu din pacea ce m-a cuprins . Merg sa-i povestesc despre
salcie , bunicii:
-Bunico , de ce are salcia crengile plecate?
Bunica ma priveste cu ochi blanzi si trasaturile-i asprite de vreme, se
lumineaza la vederea mea.
-Dragul bunicii, la inceput salcia a fost un copac ca oricare altul. Avea
crengile drepte si nu aplecate. Si bunica cu vocea calda, incepu a depana din
caierul povestii. Cum ca odata , o mama a plans pe Fiul ei rastignit pe cruce
avand pe crestetul capului o cununa de spini, la malul unui rau , sub o salcie
batrana.Desi era indurerata , de moartea in chinuri a Fiului , Maria – mama nu si-
a pierdut credinta in Dumnezeu .Cuprinsa de jalea mamei si chinurile Fiului ,
salcia si-a lasat ramurile in jos si plange cu lacrimi curate de roua… plange de
atunci intruna.
-Ce suflet bun are salcia, bunico! Mi-e draga si mai mult acum cand stiu
povestea ei. Dar cum a ajuns salcia asta in ograda dumitale?
-A fost sadita de tatal tau, cand era ceva mai maricel ca tine. Avea grija
mereu sa-i toarne apa la radacina. Pletoasa iubeste mult apa.
-Cred ca are nevoie de apa, ca sa nu-i sece lacrimile , bunico!
Bunica surade si ma aseaza bland in poala ei.
Privesc salcia batrana si stam in continuare la sfat sub coroana pletoasa
a salciei.
Si simt cum , incet-incet lacrimile ei se transforma in picaturi de
diamante.Un fior de fericire imi invaluie sufletul meu de COPIL.
Gavrila Larisa
cl.a-II-aC
Sc.Nr.12
“Miron Costin”Galati
68
LUMEA COPIILOR
Să fii, nu-i treabă prea uşoară,

Şi grădinar, şi primăvară...
Cu soarele mereu în faţă,
Pornisem dis-de-dimineaţă
Când, întâlnind o ciocârlie,
Mi-a fluierat o melodie.
Apoi, pe-a parcului cărare,
M-a prins un bobocel de floare
Şi m-a rugat, cu voce slabă,
Să-i dau petale mai degrabă...
Puteam să plec? O gărgăriţă
M-a invitat la periniţă,
Punându-mi colo, zâmbitoare,
O frunză verde la picioare!
Dar când să ies şi din grădină,
Îmi taie calea o albină
Şi salutându-mă, îmi cere
O nouă lecţie de miere!
I-am dat-o şi-am plecat îndată,
La poarta şcolii, însă, iată!
Un roi vocal iar mă opreşte,
Rugându-mă copilăreşte,
S-aduc, de drag, acestei ore,
Un bucheţel de flori sonore!
Şi...copilaşii nu se lasă
Cântând, au şi intrat în clasă!
Cruceanu Loredana
Clasa a IV-a C
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai David”
Negreşti, Vaslui
Prof Prisecaru Maricica
69
OBICEI
S-a-ndătinat la noi o sărbătoare:

La fiecare nou nascut, o floare...
S-a-ndătinat şi-un obicei, din veac:
La fiece născut, câte-un copac...
De-atunci, ne dăm cu florile bineţe,

De-atunci, natura vine să ne-nveţe.
Suntem acum între copac şi floare:
Viaţa-i frumoasă, e o sărbătoare.
Pârvu Luiza
Clasa a II-a A
Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai David”
Negreşti, Vaslui
Prof Prisecaru Valerică
VIAŢA CA O ZI DE FLORII
Paştile sunt o sărbătoare a bucuriei, iar creştinii sărbătoresc în această zi

Învierea Domnului.
Sărbătoarea Paştilor este marcată de anumite obiceiuri. Încă din Joia Mare
se aprind lumănîrile şi se oferă pomană pentru sufletele morţilor. Se crede că,
începănd din Joia Mare şi pănă la Rusalii, raiul şi Iadul sunt deschise.
În Vinerea Mare se ţine post negru, este o zi a durerii. Bunicii îmi povesteau
că dacă plouă în această zi, anul va fi roditor, însemnănd că şi cerul plănge în
ziua Patimilor Mîntuitorului. În popor se spune că acela care nu merge la biserică
în ziua de Paşti riscă să se îmbolnăvească. De Paşti se poartă haine noi, în
special cămaşă nouă, ţesută şi cusută în Postul Paştelui. Cine se naşte de Paşti,
în timp ce trag clopotele la biserică, va fi un om norocos toată viaţa iar cine
moare în ziua Paştilor ajunge direct în rai.
70
Toţi cei care se întălnesc după slujba de Înviere se îmbrăţişează şi se sărută
în semn de iertare şi de dragoste creştinească. De cînd preotul a rostit întăia
oară „Cristos a Inviat” şi pănă la Înălţarea Domnului, cei ce se întălnesc î-şi spun
„Cristos a Înviat” răspunzîndu-se „Adevărat a înviat”. Cu duminica Paştilor se
încheie Postul Mare. Printre bucatele tradiţionale de Paşti la romani, nelipsite
sunt: ouăle roşii, mielul (drob, ciorbă de miel, friptură de miel cu tarhon),
cozonacul şi pasca rotundă.
Obiceiul înroşirii ouălor de Paşti: ouăle roşii aduse de femeile mironosiţe la
Sfînta Cruce au fost înroşite de sîngele Mîntuitorului.
Altă legendă spune că atunci cînd Hristos a fost bătut cu pietre, acestea
atingăndu-l s-au transformat în ouă roşii.
O altă tradiţie consemnează că Maica Domnului, venind să-şi vadă Fiul
răstignit, i-a adus ouă, care s-au însîngerat sub Cruce.
De Haneş Sorina
Clasa a VIII-a
Şcoala cu clasele I-VIII Prof Îndrumător

Ghiroda secţia Giarmata-VII Zomboraţ L.
Zambilica mea,
Simţind că mi se apropie ceasul în care faţa mea rozalie şi frumos mirositoare se

va moleşi, m-am decis să-ţi las aceste vorbe moştenire. Ele sunt însăşi esenţa existenţei
noastre, un secret atât de simplu, dar foarte greu de păstrat. Aşadar, zambilica mea
nerăsărită încă, viaţa e ca o zi de Florii. Trebuie să ştii că viaţa e frumoasă. Şi că
indeferent de câte albinuţe o să-ţi facă sau nu curte, în încercarea lor copilărească de a-ţi
răpi din nectarul tău măcar un gram, viaţa are aceeaşi valoare. Şi merită trăită.
Mai devreme sau mai târziu o să te întrebi de ce răsărim,de ce creştem, de ce
înflorim şi de ce ne ofilim. Normal. O să fii curioasă. La fel ca toate fiinţele avem şi noi
destinul nostru.
Ei bine, zambilica mea neînflorită încă, noi înflorim pentru a dărui iubire şi ofilim
din a Timpului gelozie. E şi el invidios că aducem atâta fericire în viaţa omului, iar el
doar amăgire. Oamenii aceştia se amăgesc şi ei că vor trăi mai bine cu timpul sau că vor
trăi mult şi bine. Şi de fapt ei uită să trăiască. Sunt atât de grabiţi şi egoişti că adesea uită
de noi şi de misiunea noastră. Nu vor să mai aducă pic de fericire.
Ei bine, zambilica mea neîmbobocită, o să te întrebi ce e acela un om. Este şi el o
fiinţă, e drept cu mult mai mare, ce zace în uitare. Iar tu trebuie să-l trezeşti din acea
stare. Măcar o dată în viaţă ta. Măcar de Florii, scumpa mea floare.
Atunci e ziua în care, ne strângem şi noi toate, indiferent de rasă şi culoare,
indiferent de formă sau parfum şi TRĂIM. Trăim clipa, ne făurim amintirea momentului
şi împărtăşim aceleaşi raze de soare. O să crezi că e o minciună să poţi trăi sub acelaşi
71
soare, indiferent de rasă şi culoare, dacă o să-i vezi pe oameni în războaie.
Însă noi ştim secretul. Ne naştem în speranţă şi fiecare zâmbet pe care îl aducem
pe chipul omului este o clipă de fericire pentru sufletul nostru. Vezi tu, adorabila mea
zambilică, viaţa e doar o colecţie de clipe. Şi omul se crede tare doar pentru că numărul
lui de clipe e mai mare. Şi după aceea se afundă în uitare. Uită să mai crească. Şi sufletul
lui se micşorează, iar el continuă să îmbătrânească. Şi după aceea moare, pentru că… da,
şi el dispare. Tot din a timpului nemiloasă purtare.
Dar vezi tu, neînverzita mea floare, omul nu ştie că viata e ca o zi de sărbătoare,
ca o zi de Florii. Doar atunci, copila mea să ştii, ai lângă tine floare după floare. Tot
neamul vegetal, de la zambilă la lalea şi de la crin la trandafir e într-o lungă sărbătoare. Şi
o să vezi ce bine e să trăieşti înconjurată de prieteni, indiferent de formă sau parfum.
Sunt atâtea lucruri pe care aş avea să ţi le spun, scumpa mea zambilică, dar simt
că o să le descoperi singurică. Şi nu uita că fiecare clipă e o sărbătoare, iar viaţa ta e o zi
de Florii.
Asta de la zambila ta, mama, trebuie s-o ştii.
Franţescu Gabriela, cls. a IX-a C, Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” –

Mioveni
Prof. îndrumător Hoaghea Cristian
Cel mai frumos dar….
Viaţa este cel mai frumos dar pe care Dumnezeu ni l-a putut da. Am realizat că
noi, oamenii ar trebui să fim bucuroşi pentru simplul fapt că trăim, că ne trezim în fiecare
dimineaţă cu o grămadă de planuri, că avem şansa de a zâmbi unui cer albastru, de a
alerga prin ploaie, de a îmbrăţişa pe cineva drag.
Da! … Şansa de a îmbrăţişa pe cineva drag. Ce poate fi mai frumos?
Într-adevăr, viaţa multora dintre noi nu e uşoară, e plină de urcuşuri şi coborâşuri.
Aşa este şi în cazul meu, şi poate şi în cazul multor altor adolescenţi: certuri cu părinţii,
probleme la şcoală, probleme în dragoste şi multe altele. Dar dacă ar fi fost altfel s-ar mai
fi numit viaţă?
Majoritatea timpului ni-l petrecem stând întunecaţi, morocănoşi, scufundaţi tot
mai mult în grijile cotidiene, fără să ne dăm seama cât de norocoşi suntem, fie şi pentru
faptul că putem privi în fiecare dimineaţă răsăritul soarelui.
Ochii noştri pot cuprinde atunci infinitul, iar sufletul nostru capătă culoarea
chihlimbarului, culoarea speranţei.
Poate cel mai important motiv pentru care merită să trăieşti este dragostea. Ce-ar
fi viaţa omului fără dragoste? … Cred că ne-am stinge puţin câte puţin … Ce bine e când
cineva te iubeşte şi-ţi arată acest lucru în fiecare zi. Dragostea este singura realitate şi cea
care ne face să fim, de foarte multe ori, altfel.
Încă de la o vârstă fragedă folosim cuvintele „iubire”, „dragoste”. Dar noi chiar
ştim ce înseamnă cu adevărat? Cred că fiecare dintre noi şi-a pus întrebarea „ce este
72
iubirea?” Eu una, sincer, nu prea ştiu… nu cred că există o definiţie clară. Iubirea este cel
mai frumos şi cel mai pur sentiment care există. După părerea mea, iubirea este
sentimentul care te face să trăieşti în lumea ta, să radiezi, să pluteşti, să simţi că totul îţi
aparţine, că totul este într-o armonie ireală.
Legată de iubire, viaţa noastră capătă sens datorită prieteniei. Uneori un singur
prieten este de ajuns. Cineva care să înţeleagă ce este în sufletul tău doar privindu-te în
ochi, cineva care să te sune şi să-ţi spună „Noapte bună”, cineva care să râdă cu tine, să
plângă cu tine, să-ţi fie alături când cazi şi să te ajute să te ridici, să evolueze ajutându-te
să evoluezi. Sau poate cineva care să te ţină de mână atunci când eşti pe marginea
prăpastiei. Cum să nu merite să trăieşti pentru un astfel de prieten?!
Apoi un alt motiv pentru care viaţa are sens ar putea fi arta şi în general,
capacitatea de a învăţa şi de a crea cât mai mult. Mie îmi vine greu să cred că vreunul
dintre noi nu ar găsi măcar un motiv pentru care merită să trăieşti.
În ceea ce mă priveşte, eu întotdeauna mă voi bucura de dragostea părinţilor mei,
de zâmbetul iubitului meu, de zăpadă, de soare, de ploaie, de mare întinsă la infinit, de
munţi, de ideea că lumea noastră nu este decât o parte atomică din tot universul. Şi cred
că unul dintre cele mai importante motive (la noi fetele) este faptul că noi, la rândul
nostru putem da viaţă.
Mai cred că oamenii au suficiente resurse pentru a crea frumosul, pentru a trăi
frumos, de a făptui ceea ce trebuie, de a dobândi ceea ce au nevoie, de a se pune în slujba
celor slabi pentru a dobândi putere, de a-şi apăra demnitatea pentru a nu fi umiliţi, de a fi
drepţi pentru a li se face dreptate, de a face voia lui Dumnezeu pentru ca şi voia lor să fie
făcută.
Majoritatea oamenilor‚ îşi dedică în totalitate timpul încercării de a face bani.
Sunt de acord că banii fac viaţa mai frumoasă, dar ce folos dacă ai o grămadă de bani şi
nu-ţi trăieşti viaţa?
De multe ori când mi se întâmplă vreun lucru nedorit mă simt aşa descurajată
încât mi-e foarte greu să merg înainte cu capul sus, dar totuşi am înţeles că viaţa trebuie
trăită până nu e prea târziu. Va veni momentul când totul se va termina… dar sunt atâtea
obstacole, atâtea răutăţi, atâţia oameni care nu pun mare valoare pe sentimentele lor, vor
doar să-i vadă pe ceilalţi suferind.
Oare de ce o persoană îşi dă seama că a greşit abia după o perioadă foarte lungă
de timp? Răspunsul la aceste întrebări nu l-am găsit până în momentul de faţă. Dar,
totuşi, ultimul motiv pentru care viaţa merită trăită, care este un fel de concluzie la tot ce
am scris până acum, este viaţa însăşi.
Să ne bucurăm că trăim, că putem iubi, că putem învăţa din greşeli şi că putem
lăsa ceva în urmă. Viaţa merită trăită o dată ce ai găsit să faci ceva înălţător, pentru ca
sufletul tău să se simtă împlinit. Orice s-ar zice şi orice s-ar întâmpla trăiţi-vă viaţa ca şi
cum fiecare clipă ar fi ultima ce v-ar fi fost dată, trăiţi-vă viaţa ca o zi de Florii!
Duţulescu Adriana, cls. a IX-a C, Liceul Toretic „Iulia Zamfirescu”,

Mioveni
73
Primăvara – anotimpul trăirilor şi al vieţii
A trecut şi luna februarie… mai întoarcem o filă din calendarul vieţii… şi a venit
primăvara! Asta pentru că romanii sărbătoreau venirea primăverii într-un mod unic, la
începutul lunii martie. O dată cu venirea primăverii, după vechiul calendar roman, 1
Martie era prima zi din an şi se celebra sărbătoarea Matronalia în cadrul căreia se
desfăşurau serbările lui Marte, zeul forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii.
An de an de1 Martie ne recăpătăm speranţa, optimismul, credinţa în mai bine şi
sporul în toate. Martie este momentul în care oamenii regăsesc primul ghiocel, ca semn al
venirii, cu adevărat, a primăverii. Acum frigul începe să se împletească cu razele soarelui,
întunericul cu lumina şi după o iarnă grea cu omăt mare, învinge viaţa, primăvara,
lumina, speranţa. Acest triumf al reînvierii şi regenerării este invocat prin Mărţişorul pe
care-l dăruim celor dragi, ca un mic semn menit să le aducă fericire şi noroc.
Mărţişorul este o sărbătoare specific românească care celebrează venirea
primăverii. În această zi se oferă persoanelor de sex feminin, apropiate, mărţişoare, ca
mici semne de mulţumire. Se consideră că mărţişoarele sunt aducătoare de fericire şi
noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă împletită din fir alb cu fir roşu,
cărora li se atribuie simboluri magice. Firul roşu semnifică focul, căldura soarelui; firul
alb, iarna care tocmai a trecut. Simbolistica cromaticii alb – roşu este una arhetipală,
reprezentând în alchimie, prin raza albă şi cea roşie unitatea contrariilor.
La un mod mai profund, iarna care a trecut a avut rostul ei tainic, de a oferi naturii
un răgaz de linişte, de interiorizare şi de pregătire pentru o nouă etapă. Odată ce această
pregătire a luat sfârşit, Soarele, simbol al conştiinţei divine, se manifestă ca forţă activă,
dinamică prin care potenţialităţile acumulate sunt aduse la manifestare, la împlinire şi la
desăvârşirea lor spirituală.
Este 8 Martie şi … iată că a mai trecut un an de la ultima aniversare a mamei şi a
mai venit alta. Da… este ziua ei, este ziua acelei persoane care m-a crescut, care mi-a fost
mereu alături, care mi-a fost mereu alături, care mi-a oferit tot ce-a fost mai bun şi care
m-a iubit în mod deosebit. Datorită acestei persoane căreia îi spun „mamă” am aflat ce-i
viaţa, şi odată cu trecerea timpului am trecut prin momente grele sau mai puţin grele, prin
momente de bucurie, dar şi de tristeţe, iar în toate aceste momente ea a fost cea care mi-a
fost întotdeauna aproape, care a simţit o dată cu mine, care m-a luat mereu sub aripa ei şi
m-a ferit de relele acestei lumi ori de câte ori a fost nevoie.
O altă sărbătoare importantă a primăverii este sărbătoarea Floriilor. Acesta
vesteşte Paştele şi celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind
întâmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui şi de către locuitorii oraşului.
Prima menţiune a sărbătorii la Ierusalim datează din secolul al IV-lea şi este consemnată
în amintirile de călătorie ale pelerinei Egeria. În timpurile vechi sărbătoarea cu acest
nume era dedicată zeiţei romane Flora, creştinii suprapunând acestei figuri evenimentul
intrării Domnului în Ierusalim. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a
vegetaţiei. La români importanţa sărbătorii este sporită de interdicţia de muncă şi
sacrificiul ritual al Paştelui.
După cum ştim Floriile este sărbătoarea care vesteşte Învierea Domnului sau
Paştele. În sfânta şi marea duminică a Paştelui prăznuim Învierea cea dătătoare de viaţă a
Domnului nostru Iisus Hristos. Numim sărbătoarea de azi „Paşte” după cuvântul care în
74
vechiul grai evreiesc însemna trecere, fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus
lumea dintru nefiinţă întru fiinţă. În această zi, smulgând Dumnezeu pe poporul
israelitean din mâna faraonului l-a trecut prin Marea Roşie.
Primăvara este un anotimp frumos, un anotimp în care tot ce ne înconjoară prinde
viaţă. Acest anotimp îţi face viaţa mai frumoasă şi te umple de cele mai frumoase
gânduri. Primăvara este anotimpul reînvierii.
Frăţiloiu Gabriela, cls. a IX-a B, Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” – Mioveni

Primavara
-compunere-
Este primavera. Soarele iesi din castelul sau stralucitor de aur pentru a
topi zapezile si a-i face cale deschisa Primaverii care trebuia sa ajunga pe
pamant.
Totul s-a trezit inapoi la viata. Ghiocelul o saluta si o imbratiseaza pe
Primavara dupa care isi continua treburile. Pasarile ajunse isi despachetau
bagajele asteptandu-le pe celelalte si isi imbratisau prietenele, pasarile
sedentare, fiind intamplinate cu caldura de catre acestea turturii transpirau de la
calcura primavera topindu-se odata cu zapada. Viata renastea si in padure
caprioarele, ursii, iepuri si alte animale incepeau sa apara in timp ce pamantul se
imbraca cu o podoaba minunata de flori.
Spre sfarsitul primaverii au aparut miei din ce in ce mai multi ; care
pasteau pe pasunile verzi ca smaraldul. Dupa ce a plecat primavera cu
mireasma de flori si ploi racoritoare e venit sora acesteia, Vara, cu fructe coapte
si caldura multa.
Baitan Anca
Clasa I C
Prof. Rogoz Elena
Inv. Sesermana Elena
75
Sarbatoarea Floriilor este in traditia poporului nostru un important moment de

bogate semnificatii spirituale inchinate toate miracolului vietii si bucuriei de a trai.
La noi acasa, Foriile sunt un prilej de voie buna, multa veselie si intalnirea cu toti
membrii familiei.
Sarbatoarea Floriilor vine cu soare si soarele cu flori de Florii. Este mult asteptata
de noi, cu multe sperante, o zi care ne aduce bucurie si sperante in suflet atunci cand ne
putem incanta privirile cu cele mai frumoase flori ale primaverii, intr-o diversitate
coloristica si cu parfum aparte. Florile ce ne impodobesc casele ii bucura pe cei care le-au
oferit si in egala masura pe aceia dintre noi care le-au primit in dar.
Trebuie sa ne bucuram de frumusetea acestor zile de sarbatoare, de aceasta
simfonie a culorii si parfumului, de linistea si pacea care au coborat asupra noastra in
aceste sublime zile.
Astept Foriile cu drag pentru ca ne pregatim de Pasti si imi place sa simt mai ales
mirosul primaverii si al parcurilor in haine de sarbatoare.
Diana Siminic
Clasa a IV a A
Scoala cu clasele I-VIII Nr.4 Suceava
Prof. Elena Rogoz
Ghiocelul
Este început de primăvară .Zăpada d-abia s-a topit.Soarele luceşte ca un

ban auriu pe cer.Natura este veselă, iar vântul adie ca fâlfâitul aripilor unor
rândunici.Păsărele cu glasurile lor măiastre îşi încep din nou cântecele.
O prietenă de-a mea care a văzut ghioceii doar în poze, îmi va face o
vizită şi m-am gândit să-i fsac o surpriză.Am pornit spre păduricea din spatele
casei.Vâul cu adierea lui plăcută m-a oprit lângă o poieniţă....şi ce să
vezi?Tocmai ce căutam......Erau EI...Ghioceii....M-am aşezat pe iarbă şi i-am zis
unui ghiocel:
- Bună ziua ,ghiocelule!
-Bună,fetiţo!
-De unde ai aceste petale albe şi fine?am întrebat eu?
-Cum ,nu ştii?De la zăpada care d-abia s-a topit.
-Dar clopoţelul acesta cu bănuţ de aur în mijloc,de unde îl ai?De unde ai şi
frunzele acestea lungi şi înguste ca nişte săbii?
-Hm...Nici asta nu ştii...De la Dumnezeu care a făcut întreaga natură.Dar şi tu
eşti ca o floare de primăvară,mi-a răspuns ghiocelul.
-Mă gândeam să te rup, dar când am văzut cât de gingaş eşti, m-am
răzgândit,am spus eu.
-Poţi să mă rupi, pentru că în urma mea vor creşte alţi ghiocei la fel de albi şi de
minunaţi ca şi mine....şi pe mine poţi să mă rupi........şi pe mine....ziseră şi ceilaţi
ghiocei în cor
76
-Mulţumesc ,dacă sunteţi de acord,voi face cu ajutorul vostru buchetelul la care
m-am gândit pentru prietena mea.
-Îţi mulţumim şi noi că ne-ai făcut atâtea complimente,răspunseră ghioceii.
Am rupt câţiva ghiocei mai mari şi am făcut bucheţelul pentru prietena
mea.Erau toţi ca nişte perle.Când i-am dat prietenei mele,s-a bucurat foarte mult.
Curea Claudia-cl a VI-a A, Sc.2 Marginea-Indr. Prof. Casandra Daniela

Inv. Isabela Cristina Apavaloaie
O ZI DE NEUITAT
Era răsăritul,un mistic interludiu,când lumina şi întunericul stau într-un

albastru infinit.Măgăruşii sunt cei dintâi care se minunează de frumuseţea firii şi
fără părere de rău îşi rup întotdeauna somnul numai să vadă răsăritul soarelui,
prima dungă de lumină a zorilor.Apare întâi ca o dâră de zăpadă, apoi ca un
izvor care ţâşneşte înspre văzduh.
Această minunată zi nu e o zi oarecare , e Ziua Floriilor: parfumată de
mirosul florilor cu potirul plin de colbul aurului strălucitor.Mirosul minunat al florilor
ajunge până în suflet, purificându-l.
Atmosfera acstei zile te face să pluteşti direct către al nouălea cer.Timpul
zboară ca nişte stoluri de grauri spre porţile cerului.Razele soarelui de după
amiază răsfaţaă ghioceii abia înmuguriţi.Glasurile pământenilor sunt ca nişte
dumbrăvi înfloriteîn adâncuri şi ciripitul vesel al ciocârliei umple văzduhul.
Spre apus, peste câmpiile cu flori deschise şi liliachii se aşterne un văl de
aur.Apoi, florile se închid morocănoase,stolurile de graurizboară spre cuiburişi
soarelese duce la culcare.
Lumea pare adormită într-un somn liniştitor de primăvară.
Maftean Mirela –cl a VI-a B Sc. Cu cl I-VIII, Nr 2 Marginea
Prof indr. Covaşă Aurora.
77
PRIMELE FLORI DE PRIMAVARA
Ghiocel mititel,
Ti-ai scos floarea din zăpadă,
Primăvara să te vadă ,
Soarele să te privească,
Copiii să te iubească .
Brânduşică frumuşică
Tu eşti tot o floricică,
Tu răsari tot primăvara
Şi mov îţi e culoarea.
Floricele mititele,
Firave şi frumuşele
Nu conteaz-a lor culoare
Ele tot sclipesc în soare.
Curea Claudia
Scoala cu cl I-VIII, Nr.2 Marginea,cl.a VI-a A
Prof Casandra Daniela
78
Cu bunicii de Florii
Este ajunul sărbătorii de Florii. Crina şi fratele ei , Viorel, elevi în clasa a I-a, se
pregătesc să meargă la ţară în vizită la bunicii lor. Ca în fiecare an, ei îşi pun în bagaj şi
hainuţe frumoase pentru a merge în Duminica Floriilor la biserică. Părinţii lor îi lăsă la
bunici pentru două zile.
În căsuţa mică de la ţară, bunica pregătea mâncare şi prăjituri pentru Florii. De
fiecare dată îşi aşteaptă nepoţii dragi cu bucate alese şi plăcinte aburinde. Bunicul tăie
lemne pentru focul din sobă. Noaptea este frig şi ei nu doresc ca nepoţii lor să se
îmbolnăvească.
Crina o întreabă pe bunica ei :
- Bunico, de ce sărbătorim Floriile ?
- Păi, draga mea, de Florii Iisus Hristos a intrat în Ierusalim unde a fost
întâmpinat cu ramuri de finic şi măslin. Este singura dată când Iisus a acceptat să fie
aclamat ca împărat al oamenilor. Astfel, toţi cei care se aflau în cetatea Ierusalimului,
simţind că însuşi Dumnezeu a venit în lume, l-au întîmpinat cu ramuri de finic şi de
măslin, strigând: « Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! ».
- Ce interesant ! De unde ştii dumneata toate acestea ? Unde sunt scrise aceste
lucruri, bunico?
- Aceste lucruri sunt scrise în Biblie. Când veţi fi mai mari, tu şi fratele tău, veţi
citi Biblia. O să învăţaţi şi la şcoală despre aceasta, la ora de Religie. Floriile este o
sărbătoare a bucuriei. Cu ea începe ciclul sărbătorilor pascale pentru noi creştinii, care
durează până la Înălţarea lui Iisus.
Crina i-a povestit lui Viorel tot ce i-a spus bunica. Şi el a fost surprins de ce au
aflat .
- Câte lucruri interesante ţi-a spus bunica ! Şi eu am aflat de la bunicul ceva.
- Ce ?
- Am aflat că sărbătoarea Floriilor este numită şi sărbătoarea Florilor, dar este şi
ziua în care se dezgheaţă pământul după o iarna grea şi rece. Până la Florii nu este voie să
ne aşezăm pe pământ. Denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor,
Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. În
vremuri demult apuse zeiţa romană Flora, zeiţa reînvierii naturii, era sărbătorită la 28
aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renaşterea naturii. În zilele noastre însă , Floriile
simbolizeaza intrarea Mântuitorului în Ierusalim, călare pe un asin şi întâmpinat cu
ramuri bogate şi strigăte de bucurie.
- Foarte interesant !
Dimineaţa copiii şi bunicii şi-au pregătit hainele pentru a merge la biserică.
- Copii, haideţi cu mine, este o scurtătură spre biserică pe unde nu vă veţi
murdări pe hăinuţe. Priviţi, în grădină, mugurii copacilor aproape s-au deschis, florile de
primăvară sunt înflorite. Bunica este foarte mândră de grădiniţa ei plină cu panseluţe,
lalele, zambile şi lăcrimioare. Albinele încep să iasă din stup şi să caute polen. Viţa de vie
începe să-şi formeze frunzele.
- Vom veni cu tine , bunicule. Grădina ta este atât de frumos colorată şi miroase
atât de bine !
79
Ajunşi la biserică copiii au ascultat slujba cuminiţi, alături de bunicii lor. La
sfârşitul slujbei ei au primit de la preot ramuri de salcie îmbobocite.
- Ce vom face cu aceste ramuri, bunicule ?
- Ramurile de salcie, sfinţite în ziua de Florii sunt speciale. Însăşi Maica
Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutând-o
pe Fecioara Maria să treacă apa unui râu. Le vom duce acasă şi le vom îngropa în brazdă
pentru recolte mănoase. Vom împodobi cu ele pomii fructiferi şi viţa de vie pentru a da
rod bogat, le vom pune pe lângă stupi pentru ca albinele să fie ferite de boli, iar mierea să
fie dulce şi aromată. Iar când vor fi nori pe cer şi furtună, bunica le va pune la geam iar
casa ne va fi ferită de fulgere şi grindină.
- Dar ce duce bunica în acel coş ?
- Bunica voastră a pregatit bucate pe care le va da pomană pentru odihna celor
morţi.
Obosiţi şi înfometaţi copiii au ajuns acasă. Acolo bunica îi aştepta cu masa
pregătită, plină de bucate gustoase şi prăjituri. Pusese deja într-o vază şi la icoane
ramurile de salcie aduse de la biserică. Într-un colţ al încăperii îi aşteptau două biciclete
noi-nouţe.
- La mulţi ani, de ziua onomastică, copii ! Credeaţi că am uitat ? Sărbătoarea
Floriilor este şi ziua voastra de nume. Să ne trăiţi, să creşteţi mari şi sănatoşi, să aveţi o
viaţă frumoasă, aşa ca florile ale căror nume le purtaţi !
Seara, când părinţii au venit să-i ia acasă, Crina şi Viorel încercaseră deja
bicicletele, prăjiturile buncii erau aproape terminate de pe platou iar cei doi erau obosiţi.
Dar asta nu conta prea mult. S-au bucurat din plin de frumusţea acestei sărbători, de
simfonia de culori a florilor de primăvară, de liniştea şi pacea din căsuţa bunicilor şi că au
fost şi ei, la rândul lor, sărbătoriţi.
Hădărean Andreea Roxana

Şcoala “Teodor Murăşanu” Turda
clasa a III-a B
îndrumător: înv. Dorina Vitaliş
80
La Florii
A sosit primăvara.Toţi oamenii se bucură şi aşteaptă cu nerăbdare

sărbătorile primăverii. Floriile este una dintre aceste sărbători.
Întotdeauna de Florii mă duc la bunica mea la ţară. Îmi place foarte mult
pentru că mergem la biserică. Acolo se face pomenirea morţilor.Toată lumea
merge cu flori şi se aprind lumânări.Copiii sunt fericiţi că primesc dulciuri,
floricele, colaci.
Pentru mine această zi este deosebită pentru că bunica mea s-a născut în
sâmbăta Floriilor, ocazie cu care ne întâlnim toţi din familie şi ne bucurăm de
această zi specială.
Autor: Pop Maria

Clasa a III-a B
Îndrumător: înv. Dorina Vitaliş
Şcoala “Teodor Murăşanu” Turda
Viata, ca o zi de Florii
Primavara a sosit. Viata isi reia ciclul din nou.

Iarba a inceput sa incolteasca, totul a inceput sa devina verde.
Ciripitul pasarilor din pomii onfloriti ne imbie la viata.
Animalele sunt pline de voiosie, bucurie ca pot sa se joace afara, pe campuri.
Impreuna cu prietenele mele am iesit la cumparaturi pentru ziua Florinei pe care o
sarbatoreste in ziua de duminica, ziua in care noi ctrestinii sarbatorim ziua de Florii.
Cadourile pe care le-am cumparat le-am luat special cu semnificatia zilei de
sarbatoare de Florii.
Este o sarbatoare mare a noastra care povesteste apropierea sarbatorilor de Pasti.
Se spune din batrani, ca asa cum e vremea de Florii asa va fi vremea si ziua de
Pasti.
In ziua de Florii, toata lumea este vesele oamenii ies cu familiile si copii la iarba
verde pentru a se bucura de natura care incepe din nou sa traiasca.
Nostalgia se citeste pe chipurile tuturor cand soarele incepe sa apuna si fiecare se
reintoarce la casa lui.
Mehedintu Elena Gabriela

Cls. a IV-a
Inv. Stanciu Elvira
Sc. „Nicolae Balcescu”
Loc. Dragasani, jud. Valcea
81
Ziua Floriilor
Sfanta zi de intampinare
La biserica cea mare
Oamenii pornesc in zori
Ci crengute si cu flori.
Impletesc cu drag crengute

Si mai mari si mai marete
Sunt citite si sfintite
La icoane-mpodobite.
Credinciosii canta-n cor

„E ziua Floriilor”
Si se intorc cu drag acasa
Dupa o zi asa frumoasa.
Branisteanu Eduard Florian

Cls. a IV-a
Inv. Stanciu Elvira
Sc. „Nicolae Balcescu”
Loc. Dragasani, jud. Valcea
82
Floriile
Sfântă-i sărbătoarea noastră,

A creştinilor de neam.
Domnul să ne mântuiască,
Azi ne punem flori în geam.
Şi în astă zi preasfântă,
Spre biserici ne-ndreptăm
Să rostim o rugăciune,
De Florii să ne-nchinăm.
Ne-nchinăm cu plecăciune
În faţa lui Dumnezeu,
Vrem să facem lucruri bune
Şi-l iubim mereu, mereu.
BRIBETE ALEXANDRA
Clasa a III-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Reşiţa
Înv. Surulescu Floarea
M-AM ÎNTÂLNIT CU PRIMĂVARA
Încă dormeam. Visam. Visam cum mă tăvăleam altă dată prin iarba verde şi crudă.
Acum, din păcate, iernii i s-a stricat caleaşca argintie din gheaţă şi s-a decis să mai stea pe
la noi câteva săptămâni. Vai, dar ce dor mi-e de draga Primăvară.
Mama a intrat în cameră şi mi-a întrerupt visul tocmai când eu o imploram pe
baba Iarna sa-şi facă bagajele.
Am sărit la geam. Spre marea mea uimire am observat că zăpada albă se topise,
iar noii puişori de iarba au încolţit şi erau de un verde smarald. Dezmierdaţi de căldura
83
soarelui, mugurii copacilor se pregătesc să plesnească. În curând, cele dintâi frunzuliţe se
vor deschide spre lumina cerului ca nişte ochişori verzi, iar pomii din livadă ne vor dărui
„falsa zăpadă”: petalele floricelelor albe imaculate. Mi-am dat seama că a venit
Primăvara.
M-am îmbrăcat şi am ieşit repede în grădină. Soarele îmi mângâia obrajii cu
razele lui călduţe. Fericită căutam Primăvara în fiecare colţişor al grădinii. „Trebuie să se
fi ascuns în grădiniţa cu flori din faţa casei!” mi-am zis în gândul meu şi am pornit repede
într-acolo.
Ghiocelul firav mă saluta şi îmi făcea cu mânuţa lui albă. Viorelele şi toporaşii îşi
puseseră hăinuţele de sărbătoare. Lalelele şi zambilele aşteptau să-şi deschidă petalele
sub ploaia razelor de soare. Un vânticel călduţ aducea miresme de flori. Aşteptam să-mi
apară în faţa ochilor Primăvara ca o fată sprinţară, dar pesemne avea treabă şi în altă
parte.
M-am jucat toată ziua printre florile multicolore. Când am intrat în casă eram
epuizată după atâta alergătură, dar fericită că, în sfârşit m-am întâlnit cu Primăvara,
prietena copiilor.
M-am trântit pe patul călduros, cu aşternutul moale. „Cum o sa mă mai urc eu
mâine pe o floare uriaşă şi o să zbor, cum o să vorbesc cu buburuzele şi cu albinuţele şi
… cred că deja visez.
Noapte bună!
HEDEŞ GIULIA CAROLINA

CLASA a III-a
ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA
JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD
ÎNV. SZIKI RODICA
84
SPERANŢA
Într-o noapte senină de vară, o fetiţă era neliniştită. Trebuia să călătorească de
mult în împărăţia visurilor, dar somnul nu venea.
În cameră veni mama sa şi o întrebă:
- Puiul mamei, de ce nu dormi?
- Sunt supărată pentru că nu ştiu unde se ascunde îngeraşul meu. Vreau sa-l strâng în
braţe şi să-l rog să doarmă în patul meu.
- Oh, puiul mamei, îngeraşul nu îl poţi vedea dar el doarme cu tine.
- Dar eu de ce nu îl văd?
- Draga mea, îngeraşul e deasupra căpşorului tău gingaş.
- Ooo! Deci el mă păzeşte să nu păţesc nimic.
- Da, draga mea.
- Mamă, îngeraşul este trimis de Dumnezeu?
- Da. El l-a trimis aici să te păzească, să fie cu tine pretutindeni.
- Mamă, dar tu eşti ca şi îngeraşul?
- Nu chiar. Dar Dumnezeu m-a ales pe mine şi pe tatăl tău să te ocrotim.
- Îi mulţumesc Domnului şi vă mulţumesc şi vouă, dragii mei părinţi.
- Acum s-a făcut târziu. Trebuie să mergi la culcare.
- Bine, mamă, dar promite-mi că mâine o să-mi mai povesteşti.
- Desigur, puiule.
- Noapte bună, mamă!
- Noapte bună, dragă!
Fetiţa adormi liniştită cu speranţa că îngeraşul o va păzi mereu şi o va feri de
primejdii
Îngeraşul se opri pe un noruleţ pufos.
- Noapte bună, fetiţo! Şopti îngeraşul.
CÂMPAN LORENA MARIA
CLASA a III-a
85
ÎNV. SZIKI RODICA
DE VORBĂ CU FLORILE
Era o dimineaţă frumoasă de primăvară. Razele aurii ale soarelui îmi băteau în
geam, invitându-mă să mă joc cu ele.
Am deschis fereastra şi am lăsat aerul proaspăt al dimineţii să-mi mângâie faţa.
Ştiam că va fi o dimineaţă minunată.
După ce am luat micul dejun, am ieşit în grădiniţa cu flori. În faţa ochilor mei se
întindea un covor multicolor cu lalele şi zambile, care se scăldau în lumina blândă a
soarelui.
- Bună dimineaţa, copilă dragă! se auzi un glas subţirel.
- Cine e? Cine e? am întrebat eu speriată.
- Sunt eu, doamna Lalea, iar dumneaei este prietena mea, doamna Zambilă.
- Numele meu este Raluca şi am aproape 10 ani, am spus eu cu sfială. Dacă nu
vă supăraţi, aţi putea să-mi spuneţi cine v-a cusut aceste rochiţe multicolore?
De unde aţi luat roşul acesta aprins şi aurul strălucitor?
- Copilă dragă, e o poveste lungă. Pe noi, florile, ne iubeşte toată lumea. Roşul
şi aurul îl avem de la mândrul soare, care ne mângâie creştetele în fiecare zi cu
razele lui călduţe, ajutându-ne să înflorim în multe culori.
- Rochiţa mea are culoarea zăpezii! Intră în vorbă o zambilă care împrăştia în
jur un parfum îmbietor. Cât despre croitorul care ne-a cusut hăinuţele, trebuie
să-ţi spunem că e foarte priceput.
- Cine e acest croitoraş vestit? Am întrebat eu curioasă.
- Nu ştiu exact cum îl cheamă, dar stă în apropiere, spuse doamna Zambilă.
- Poţi să-mi dai adresa lui?
- Desigur, stă pe strada Crinilor.
- Mulţumesc! Mă duc chiar acum la el. La revedere!
- La revedere! A spus doamna Lalea!
- La revedere! A spus şi Zambila!
BOYTE RALUCA
86
CLASA a III-a
ÎNV. SZIKI RODICA
O SĂRBĂTOARE CU NUME DE FLOARE

Într-o zi de sărbătoare
Răsări şi mândrul soare
Şi lumina lui vesti
Că e duminica de Florii.
Multe fete şi feciori

Se duc să culeagă flori,
Cu ele să-mpodobească
Biserica strămoşească.
Pe albastrul cer senin,

Rândunelele tot vin,
Şi îşi caută de zor
Locul pentru cuibul lor.
Albinuţe mii şi mii

Zumzăie peste câmpii
Fluturii, din floare-n floare,
Uşor bat din aripioare.
În livezi pomi-nfloriţi,
De sărbătoare gătiţi,
Au la gleznele lor
Un covor multicolor.
PUŞCAŞ GEORGIANA
87
CLASA a III-a
JUD BISTRIŢA NĂSĂUD
ÎNV. SZIKI RODICA
M-AM ÎNTÂLNIT CU PRIMĂVARA
Primăvara pe toţi ne încântă,

Rândunelele vesele triluri ne cântă
Ea ne face bucurie mare
Venind pe-o floare roz, călare.
Cu Primăvara m-am întâlnit

Şi ea frumos mi-a vorbit.
Avea gânduri curate
Şi haine împopoţonate,
Cu flori înmiresmate,
Toate, toate-s colorate:
Frunze, flori şi mugurei
Şi-un dulce parfum de tei.
Soarele frumos lucea,

Erau colţi de iarbă de catifea
Şi cerul albastru de peruzea.
Primăvara a adus cu ea
Un ghiocel firav, născut din nea
Petalele lui erau albe
Şi, pe toţi merii,
Jur că el e vestitorul primăverii!
HEDEŞ GIULIA CAROLINA

CLASA a III-a
88
ŞCOALA GENERALĂ NR.1 BISTRIŢA
ÎNV. SZIKI RODICA
PRIMĂVARA ÎN SATUL BUNICILOR
Nicăieri în lume, primăvara nu-i mai frumoasă decât în satul bunicilor mei. Acolo,
cerul parcă-i mai albastru şi oamenii mai primitori.
Îmi place satul în prag de primăvară.
Sub razele blânde ale soarelui, natura se trezeşte la viaţă. Iarba abia a încolţit
printre petele de zăpadă. Mugurii pomilor încep să îmbobocească, îmbrăcându-i mai
târziu în straie albe şi roz, înmiresmate. În grădiniţele din faţa caselor, zambilele,
narcisele şi lalelele aşteaptă să-şi deschidă petalele.
Pe cer se văd pete negre: sunt păsările călătoare care vin din ţările calde, aducând
pe aripi primăvara. Cele două rândunele se întorc la cuibul lor de sub streaşina casei
bunicilor. Ciripind, îi dau mereu târcoale. Ca nişte ghemotoace de puf galben, puişorii de
găină ies din ouă, ocrotiţi de mama cloşcă.
În grădini, oamenii încep cu bucurie să lucreze pământul: ară şi seamănă
pregătind recolta viitoare. Pământul reavăn aşteaptă să hrănească seminţele din care vor
ieşi plantele.
Aşa arată satul bunicilor mei în prag de primăvară. Acolo toate anotimpurile sunt
frumoase şi copiii sunt fericiţi.
MAXIM ALEXANDRA
CLASA a III-a
ÎNV. SZIKI RODICA
89
Orice zi e sarbatoare
Fapte bune atunci cand faci
Milostiv si-n rugaciune
Impreuna cu cei dragi.
Bland si darnic tu sa fii,

Sa-l ajuti pe cel sarac,
Si mereu sa ai cu tine
Sfantul Duh in chip curat.
La biserica sa mergi
Cu sufletul impacat,
Sa n-ai pic de ura-n tine
Bun sa fii cu toti din sat.
Ingerasul tau cel bun

Cu surasul cristalin
Iti va darui indata
Coronita de maslin.
Ti-o va aseza pe cap,

Bucuros, ca tu copile
Ai facut din viata ta
Numai sarbatori si bine!
Scoala cu clasele I –VIII Nr. 2 Bilca

Puha Dana clasa a VI a
Prof. Iesan Cristina
Inca o zi senina
Iisus ne-a daruit
E o zi de pace plina
Asa cum ne-am dorit!
90
Pe camp e veselie
Iar pasari canta-n cor
Un imn de veselie,
O oda, florilor!
Astazi e ziua lor

Sunt toate pregatite
Sarbatorind de zor
Cu fetele-nflorite.
Florile-s mereu iubite

Pentru frumusetea lor
Si de asta-s multumite
Chiar daca repede mor.
Cu fata ridicat-o floare

Incepu a striga tare:
O Iisuse, mare esti!

De-ai putut sa ne iubesti
Si sa nu ne parasesti.
Pentru noi tu ai murit,
Viata tu ne-ai daruit.
Si la bine si la greu
Tu ai fost cu noi mereu.
Pentru asta-ti multumim
Si alaturi o sa-ti fim
Cand intri-n Ierusalim.
Si acum si-n veci! Amin!
Carstean Ramona clasa a VI a

Scoala cu clasele I-VIII Nr. 2 Bilca
PROF. Iesan Cristina
91
De vorbă cu Primăvara
Este seară, un vânt călduţ îmi mângâie obrajii. Cu ea aduce un miros

plăcut de flori, verdeaţă crudă şi pământ zvântat.
Stau pe terasa casei noastre şi privesc înserarea cum se lasă dintre
păduricea din vecinătatea grădinii noastre. O aud pe mama strigându-mă să intru
în casă. E deja târziu şi e timpul să mă duc la culcare. Adorm cu gândul la vesela
Primăvară.
O fată frumoasă, într-o rochie uşoară ca o adiere se apropie de patul meu.
- Cine eşti? o întreb eu nedumerit.
- Sunt Primăvara. Am venit pentru că ştiam că-ţi doreşti mult să mă vezi.
- Unde ai fost plecată? De ce ai zăbovit atât?
- Am călătorit în toată lumea şi am văzut locuri minunate, dar nicăieri nu e ca aici
la voi.
- Hai trezeşte-te! E timpul să pleci la şcoală, îmi spune mama cu glas blând.
Mă ridic şi-mi pare rău că s-a terminat visul. Simţeam încă mirosul
Primăverii, când zăresc pe masă un bucheţel de toporaşi, iar de la geam mă
saluta o rândunică.
Primăvara a venit cu adevărat!
E aici!
Bondrea Cătălin – Florin

Cls. A III-a
Îndrumător: învăţătoare Pintican Lucia
Liceul Teoretic “Constantin Romanu Vivu” Teaca
Şcoala generală Archiud
Jud. Bistriţa - Năsăud
92
Viata ca o zi de
Florii
Ziua de Florii este una dintre cele mai importante sarbatori religioase
deoarece cu mult timp in urma Domnul Iisus Hristos s-a dus la Ierusalim
unde la poarta a fost intampinat de o multime de oameni cu crengi de
maslin in mana tinute deasupra capului Domnului.Astazi crengile de maslin
se inlocuiesc cu crengi de salcie care sunt duse la biserica unde sunt
sfintite si tinute in casa tot anul pentru a aduce sanatate si noroc.Floriile
sunt sarbatorite cu o duminica inaintea Pastelui.El este cea mai importanta
sarbatoare religioasa crestina. Floriile se sarbatoresc la fel ca alta
sarbotoare mai importanta.Ce frumos ar fi sa sarbatorim in fiecare zi asa!
Vatasescu Alexandra-clasa a VI-a

Prof Dinita Lacramioara -Sc. Nationala
"Oprea D. Iorgulescu " Campulung jud. Arges
93
Legenda ghiocelului
Bunica mea mi-a spus multe poveşti despre ghiocei.Ghioceii sunt plante date de bunul
Dumnezeu.Acum in prag de primavara, ghioceii au ieşit la iveală din puţina zăpadă care a
mai ramas, ghioceii fiind primele flori care ies la începutul primăverii.Bunica îmi
povestea că atunci când Dumnezeu a făcut zăpada a lăsat-o să-şi aleaga singura
culoarea.Neaua s-a rugat de iarbă să-i dea puţin verde dar a refuzat.Apoi s-a dus la macul
înfocat dar nici el nu i-a dat din culoarea lui.Vorbi apoi cu vioreaua să-i dea şi ea puţină
culoare albăstruie, cu floarea soarelui să-i dea culoare galbenă.Dar toate plantele au fugit
speriate de frica zăpezii care aducea frigul.Supărată şi aproape fără speranţă, zăpada
ajunse şi la micul şi gingaşul ghiocel.Il ruga cu disperare să-i împrumute albul petalelor
sale. Milos din fire, ghiocelul cel plăpând s-a induioşat şi i-a dăruit din culoarea sa pură.
Tocmai de atunci, din negura timpului zăpada poartă straiul alb al ghiocelului.
Iar Dumnezeu, drept recunoştinţă i-a dăruit ghiocelului puterea să-şi scoată prin
covorul pufos al zăpezii, clopoţelul alb, vestitor al învierii naturii.
Ichim Miradona clasa a-VI-a A-prof indrumator Casandra

Daniela Cristina,Sc nr2 Marginea
94
CEA MAI SFÂNTĂ NOAPTE!
Astăzi totu-n lume-i mai frumos

Şi păsările toate le auzi cântând,
Până şi leul e mai blând
Pentru că a înviat Hristos!
Miroase-a primăvară, iar gospodinele

Ouăle roşii astăzi le vopsesc,
Colacii în cuptoare-i rumenesc
Şi forfotesc prin case ca albinele.
Vine noaptea…şi biserica e plină

Candelele răspândesc raze-aurii,
Oamenii cântă alături cu îngerii
Înconjurând biserica şi dăruind lumină.
În întuneric se aud şoapte…

Cineva spune cu glas misterios
Că a înviat Hristos!
Acum, în cea mai sfântă noapte.
Nichitean Dumitriţa-Veronica,
cl. a VII-a B-indrumator-prof.Aurora Covaşă,Sc nr 2 Marginea
95
VIATA-N SARBATOARE
O SARBATOARE ESTE VIATA
DACA NADEJDEA-TI ESTE EL,
CUM DUMNEZEU MEREU TE-NVATA
SA CREZI SI SA-L IUBESTI PE EL.
SA-TI FIE VIATA IN LUMINA,
COPIL FRUMOS SI SA NU UITI
CA INIMA-TI VA FI TOT PLINA,
LA LINISTE SA NU RENUNTI!
CU FLORI SA-TI FIE-NCUNUNATA
SI FAPTA BUNA SI IUBIREA
CREDINTA-TI ESTE MINUNATA,
IISUS TE-A INVATAT JERTFIREA!
ALEXANDRU BANU
CLASA A V-A A
COLEGIUL NATIONAL “MIRCEA CEL BATRAN”,
RM. VALCEA
PROF DANIELA IONESCU
96
O zi de Florii
Primavara a intrat
În grădini şi în păduri
Şi naturii a lăsat
În pomi, înflorite ramuri!
Azi e sărbatoare mare!

Toţi se duc la cuvântare
Şi la slujbă o pornesc,
Cu sălcii casa-şi sfinţesc!
Cei ce au nume de flori

Astăzi se trezesc în zori,
Îşi serbează-această zi:
Duminica, de Florii !
Anghelescu Irina
Clasa a IV-a A
Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea
Prof Daniela Ionescu
97
Primăvara - compunere
A venit primăvara.
Oraşul nostru se trezeşte la viaţă. Soarele este mai darnic în lumină.zilele s-au
mărit, iar nopţile s-au micşorat. Copacii se trezesc din somnul lor lung cât o iarnă. Ei
înmuguresc, înfrunzesc, înfloresc şi cand îi văd cât de frumos le stă înfloriţi printre
blocuri, fără să vreau îmi spun: „A venit primăvara!”
Ici şi colo câte o rândunică îşi ciripeşte cântarea. În spatele blocului nostru,
vecinii îşi scot covoarele pe bară şi le bat cu beţe sau cu bătătoare cumpărate de la
magazin. Tata se uită la ei şi murmură: „Iar cade năpasta pe mine să bat covoarele. Iar
muncă, iar febră musculară.” Mama îl aude şi-i spune să nu se mai vaite atâta că doar şi
aşa nu se rupe cu treaba. Tata o ascultă şi nu spune nimic, dar în gandul lui numără
covarele pe care va trebui să le bată curând.
Primăvara parcă a intrat în case. Cei credincioşi spun că fac curăţenia de Paşti, iar
cei care nu se omoară cu credinţa spun că fac curăţenia de primăvară. Primăvara parcă se
află pe feţele oamenilor, pentru că ele par mai vesele. În aceste zile de primăvară, prcă şi
bătrânii merg mai uşor bucurându-se că de acum s-a zis cu lunecuşul şi cu pericolul de a
merge la Ortopedie.
De la etajul doi, unde locuiesc, privesc în curtea vecinului şi în alte curţi cât pot
cuprinde cu privirea şi văd oameni trebăluin cât e ziulica de lungă. Unii sapă în grădină şi
fac straturi pentru ceapă, usturoi, ridichi şi salată verde. Nu ştiu de ce, dar parcă şi vântul
călduţ care adie prin fereastra deschisă de la care eu scutur câteva pături, miroase a
primăvară. Totul miroase frumos acum. Afară miroase a pomi înfloriţi, iar în aşternut
miroase a lenjerie spălată cu detergent parfumat. Totul miroase a primăvară şi a voie
bună.
Privind aceste zile de primăvară, fără să vreau imi spun: „Ce frumoasă este viaţa!”
Poezie de primăvară
Tu ne dai mari bucurii.

Milioane de copii cântă despre tine.
Voci pe care nu le ştii,
Îţi recită poezii,
Şi se bucură de tine.
Tu eşti anotimpul drag.

Noi te-ntâmpinăm în prag
Cu cântări de bucurie.
Voci plăpânde de copii, azi îţi cântă ţie.
98
Flori, şi cântec şi lumină
Azi ne-nveselesc,
Eu îţi strig azi din inimă:
Primăvară, te iubesc!
Samuel Ciorap
Clasa a VI-a
Liceul pentru Deficienti de Vedere – Cluj-Napoca
Prof Maria Mosora
IMN DE PRIMAVARA
In crangul plin cu ghiocei

Apar zburdalnici mielusei…
E primavara, campul a’nverzit
Pamantu-ntreg a fost impodobit
Copii mai mici, copii mai mari

Copii voinici, copii strengari
Cu totii astazi au rostit:
E primavara, sarbatorile-au venit!
Intr-adevar e-o mare sarbatoare

In jurul nosrtu capata culoare
Iar crangul pana ieri atat de amortit
Deodata acum la viata s-a trezit.
BAHNEAN CORINA
CLASA A V-a A
Scoala: cu clasele I-VIII ,,George Tofan’’Nr.1 Bilca, jud. Suceava
inv.MOTRESCU OTILIA
99
100
GALA DE PRIMAVARA
In sfarsit s-a votat, verdictul este suta la suta!

Batrana iarna va trebui sa paraseasca aceste tinuturi, lasand loc tinerei domnite
primavera sa stapaneasca cum numai ea stie, meleagurile amortite de atata zapada.
Cu zambetul ei dulce, cu prezenta ei diafana, apare domnita in caleasca-I
fermecata la marea petrecere de gala ce are loc in cinstea ei.
Lumina, caldura si culoare deopotriva cuprind intreaga zare, iar invitatii freamata
de nerabdare inainrea inceperii marelui spectacol. Formatia de greieri lautari isi
acordeaza instrumentele, fluturasii pregatesc decorul, albinele umplu cu zumzetul lor
crangul, randunelele elegante, imbricate in frac negru de sarbatoare isi fac loc prin
multime, iar furnicutele se intrec in a face delicatesuri.
O voce suava se aude din multime: “ Daca cerul este impodobit cu stele, atunci
pamantul sa fie impodobit cu flori, daca noaptea e plina de stralucire, atunci florile sa fie
pline de cantec pentru incaqntarea oamenilor cu frumusetea si parfumul lor.
Acum toata lumea la dans! Sa inceapa distractia.”
In mijlocul acestei sarbatori, apare si nastrusnicul Iepuras, cu cosul lui imens.
“Buna sa va fie inima frumosilor! A venit nasul Iepuras cu darurile Primaverii.
Pentru cei cu inima deschisa am daruri pe masura, cate-un cos cu veselie si unul cu
jocuri, iar ca multumirea sa fie deplina sunt oua rosii pentru toata lumea!”
O hora mare s-a incins si a tinut pana cand caleasca cu licurici a Reginei Noptii a
disparut in zare.
SCHIPOR MARIANA SARA
CLASA a V-a A
101
ZI DE PRIMAVARA
Azi e o zi cu totul speciala pentru mine. Stitit de ce? A venit primavara cu mirosul
lunii martie, cu ghioceii albi ca perlele bunicii, cu pasarele care ne alina sufletul ranit,
cantandu-ne frumos, cu soarele auriu ce ne face sa fim veseli in fiecare zi, deoarece el e o
bucurie pentru noi si cu norisorii care ne mai supara uneori cand cad picuri limpezi si desi
si mai ales ma bucur caci se apropei ziua mea de nastere (23 mai).
Intr-o zi ma trezesc de dimineata si pornesc afara, natura ma atrage spre ea cu
magie, merg cu grija pe poteca magica si pasesc incet. In fata mea, ce vad? O lume noua,
care numai in povesti exista! O lume de basm, de vis, cu totul nemaivazuta! O campie
mare cu fel de fel de flori, care imi incalzeau sufletul. Inaintez si nu dupa mult timp,
gasesc o lume a pomilor, nu erau simpli pomi, ci pomi cu o multime de flori colorate in
mii de culori calde. Am stiut! Au inflorit pomii! La un moment dat ceva ma atinse pe
mana … M-am uitat in spate. O multime de fluturasi gingasi se vedeau, dar planuiau
ceva! S-au pus laolalta si m-au ridicat in sus si m-au plimbat prin vazduh. In acea clipa
m-am simtit foarte bine deoarece am vazut soarele, care a rasarit din norii iernii.
Dupa ce am facut aceasta calatorie, fluturasii m-au dus la Zana Ghioceilor, care
mi-a aratat cum e lumea lor, a vestitorilor. Nu am putut sta foarte mult, deoarece soarele
tocmai apunea, luna aratandu-si fata portocalie.
Fluturasii m-au dus acasa si doar a doua zi, am realizat ce mi s-a intamplat ieri…
Acum am stiut ca e primavara si se apropie ziua mea de nastere.
Bine ai revenit, primavara mea!
CRASNEAN EMANUEL-MIHAIL
CLASA A VI-A
inv.MOTRESCU OTILIA
102
PRIMAVARA
S-a dus zapada rece

Si primavara a sosit
Cu multe flori si pasari,
Campia a‘nverzit.
E dulcea primavara…
Ce mult am asteptat
S-alunge crunta iarna
Sis a domneasca ea!
Ne bucuram cu totii
De frumusetea ei
Caci fluturasi si pasari
Se n-china numai ei.
E blanda si frumoasa
Cu mii de flori si de culori
Craiasa primavara
Te-am asteptat cu dor.
CRASNEAN DAVID
Clasa a VI-a
inv. MOTRESCU OTILIA
103
ZIUA FLORIILOR
Este primăvară. Florile au înflorit în păduri şi grădini. Copacii au înverzit

foarte frumos.
Oamenii merg la biserică să-şi sărbătorească ziua numelui şi a florilor.
Această zi este foarte frumoasă pentru oameni. Ei sunt bucuroşi de
Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim.
Acum îşi aduc aminte de intrarea triumfală a Mântuitorului, ca un împărat
al păcii şi retrăiesc acele momente.
La sfârşitul slujbei părintele va sfinţi ramurile de salcie şi le va împărţi
oamenilor în amintirea ramurilor de finic.
Ajungând acasă ei le vor împleti şi le vor pune la icoanele din casele lor.
Totul în jur este colorat, proaspăt şi reîntors la viaţă.
Ce frumos este să-ţi petreci viaţa ca într-o zi de Florii!
Găină Cosmina, clasa a IV-a

SAM Prisacani Iasi
Prof.Nita Georgiana
PRIMĂVARA DE FLORII
Primăvara a sosit,
Şi pădurea a-nverzit.
Ghiocelul s-a trezit
Prin păduri şi codrul mic.
Oamenii cată de zor
Sălcii pentru ziua Floriilor.
Ei culeg cu mic, cu mare,
Pentru marea sărbătoare.
Iar când ziua a sosit,
La biserică au venit.
Preotul frumos slujeşte,
Pe Domnul el îl slăveşte.
Iar copiii cei frumoşi,
Cântă în strană mai duios.
Iftime Raluca, clasa a IV-a

SAM Prisacani Iasi
Prof.Nita Georgiana
104
Compunere – Primăvara
A venit primăvara. Păsărelele se întorc din Ţările Calde, bronzate, relaxate şi cu
cadouri pentru cei dragi. Se întorc în stoluri, în formă de V, care se plimbă pe cerul senin.
Pajiştile sunr acoperite cu un covor verde. Primii care şi-au scos capul prin stratul
de zăpadă au fost ghioceii, vestitorii primăverii. Pomii s-au îmbrăcat în haine de
sărbătoare, parcă în aşteptarea unei mari minuni. Crengile sunt pline de flori, din care
vara vor creşte fructe pe care ţăranii le vor culege voioşi.
Majoritatea oamenilor se pregătesc sufleteşte în aşteptarea Învierii Domnului. Şi
frumuseţea naturii aşterne peste sufletele pământenilor speranţa în Lumină şi Iubire.
Primăvara
Primăvară, primăvară
Ai venit la noi în ţară
Cu flori şi cu soare dulce
Te rugăm nu te mai duce.
Te rugăm să nu mai pleci

Să rămâi aici pe veci.
Că de iarna ce a fost,
Ne-am săturat de tot.
105
C-a fost grea şi cam geroasă,
Dar a fost şi frumoasă.
Însă noi te-am aşteptat
Ca un dar de neuitat.
Claudia Mureşan
Clasa a VI-a
Liceul pentru Deficienţi de Vedere Cluj-Napoca
Prof Maria Mosora
Parfum de primăvară
O boare caldă se strecoară printre crengile copacilor înfloriţi. Mireasma

dulce a dragostei pluteşte în aer, măcinând fiecare inimioară în firicele de praf ce
palpită cu putere răspâdindu-se cu putere în tot corpul. Un zâmbet de copil, o
rază de soare şi atât…nimic nu mai poate să spulbere inocenţa clipelor rupte
parcă din copilaria de odinioară.
E zi de primăvară, Duminica Sfântă de Florii şi, odată cu ea, calmul şi
liniştea mult-dorite coboară în sufletele înrobite de muncă şi de necazuri.
Lumina se avântă cu braţele deschise în drumul ei spre sătucul
melancolic, precum valurile mării care se înfruptă dintr-o singură clipă pentru a
săruta ţărmul. Pe uliţele înguste ,presărate cu pietricele, oamenii trec smeriţi. Cu
sufletul împăcat, se duc să-şi dăruiască întreaga fiinţă lui Dumnezeu, chemaţi
parcă de o putere divină ce se ascunde în vârful dealului, într-o bisericuţă de
lemn. Glasurile lor s-au ascuns în petale de flori. Nu mai e nevoie de cuvinte. ..!
În ochii sclipitori ai fiecăruia se oglindeşte sufletul dezgolit de minciuni şi
răutate…Sufletul în care se luptă adesea sentimente contradictorii, emoţii de
nepătruns…în care se ascund visele ce n-au nevoie de cuvinte pentru a se face
cunoscute. Da…în suflet trebuie să stea ascunse toate pentru că, printr-un
procedeu inimaginabil, numai ochii pot dezvălui adevărata faţă a omului.
În curtea bisericuţei, lumea, îndemnată de un simţământ puternic, ar lua
ramurele de salcie ca să-l aştepte pe Iisus călare pe un asin.
Căsuţele mici şi albe, uliţele prăfuite sunt acum pustii, mângâiate doar de
vântul domol de primăvară. Bătrâni peste care a plouat timpul cu necazuri,
bucurii şi înţelepciune, femei şi bărbaţi încercaţi de grijile vieţii, dar şi copii pe ale
căror buze puritatea este în floare precum un cireş, toţi au plecat îndemnaţi de o
voce interioară pentru a se desfăta în bucuria împlinirii sufleteşti.
În curte nu mai este nimeni. Toţi au intrat în bisericuţa umilă, dar
primitoare, pentru a asculta cuvântarea izvorâtă din credinţa preotului. Glasul
acestuia se ridică duios ca un cor de ingeri către cerul albastru ca o apă. Din
106
ochii femeilor ţâsnesc lacrimi cristaline ce se preling uşor pe obrajii rumeni. Inima
fiecăruia bate din ce în ce mai tare, alimentată de un puternic sentiment mişcător.
Şi, dintr-o dată, din mila şi iubirea nemărginite ale lui Dumnezeu, din împărăţia
cerului coboară Iisus aşteptat de toţi, sădind în sufletele zguduite de emoţie un
sâmbure de speranţă.
Afară, păsărelele încep să ciripească vesele. Zumzetul de albine umple
grădinile. Fluturaşii zugrăviţi în mii de culori de un pictor grăbit, zboară din floare-
n floare eliberând glasurile ascunse ale oamenilor. Sunt voioşi şi plini de
încredere într-un viitor mai bun, într-o viaţă neumbrită de supărări şi tristeţi
istovitoare. Astfel, cu un zâmbet pe buze, păşesc în continuare pe potecuţa
anevoioasă a vieţii, învioraţi de un puternic parfum de primăvară…!
Lungu Simona – clasa a VIII-a Lic. T.”M. Kogălniceanu”, Snagov.

Prof Ilie Alina Mihaela
A fost odata ca niciodata,asa îsi începea o salcie povestea.

Glasul ei curgea domol, purtat de adierile line de vânt. ntr-o zi, pe când eu
eram doar o rămurică, ne povesti ea, un copilaş zglobiu m-a desprins de cea
care –mi dăduse viaţa şi m-a lăsat pe aleea din faţa grădinii. Intr-un minut m-aş fi
ofilit dacă un bătrânel milos nu m-ar fi luat cu el.
El locuia într-o căsuţă modestă, cu câteva cărţi pe ici pe colo, pe un
perete găsindu-se câteva fotografii cu familia lui.
Bătrânelul m-a pus într-o vază, fericit că acum nu mai era singur. Imi
povestea în fiecare zi, fiecare detaliu al vieţii lui oricât de neînsemnat ar fi fost el.
Mie mi se părea plictisitor, nu-ntelegeam ce rost mai are să răsfoieşti
trecutul. Abia dupăa aceea am înţeles că bătrânul îmi arăta prin aceste lucruri să
nu fac aceleaşi greşeli pe care el le-a făcut în tinereţe.
Acum, bătrânelul îşi pregătea sufletul deoarece ştia că nu mai are mult de trăit.
Primăvara multasteptată a trezit la viaţă toate vieţuitoarele, plantele. Totul
era într-o armonie deplină: iepuraşii se jucau de-a v-aţi ascunselea, pe ici pe
colo, câte o vrăbiuţă fredona o melodie, iar florile recitau poezii despre Sfintele
Sărbători de Paşti care se apropiau.
Bătrânul care m-a salvat se pregătea pentru ziua de Florii.
107
În noaptea dinaintea Floriilor, ceva magic s-a întâmplat. Nu pot explica în
cuvinte.
Cerul a devenit alb ca zăpada, un curcubeu brăzdat de mii de nuanţe de
alb şi rosu a apărut.
A doua zi când m-am trezit, bătrânul murise…
Dar eu nu mai eram doar o simplă ramură de salcie, prinsesem rădăcini.
Vecinii, în amintirea bătrânelului, m-au plantat în grădina din faţa casei lui.
Acum am înţeles ce vroia să-mi spună bătrânul: viaţa este ca o zi de Florii
şi trebuie preţuită aşa cum e ea.
Chiriac Cristiana
Clasa a VII-a
prof. Corina Antonescu
Şcoala: Nr. 4 “Elena Donici Cantacuzino” – Pucioasa
Scrisoare către iepuraş
Iepuraş drăgălaş,
Când vii de Paşti la oraş,
Poate treci şi pe la mine
Caci eu te iubesc pe tine.
Am fost tare hărnicuţă:
Pe stradă am ajutat o bunicuţă,
Pe micuţul Nicuşor,
L-am plimbat in cărucior.
Pe mămica o ascult,
Pe tati îl iubesc mult.
De aceea te-aş ruga
Să ne-aduci de Paşti ceva:
Multă, multă sănătate,
Cozonac şi ouă colorate.
Căpităneanu Andreea
Grupa: pregătitoare
Grădiniţa PP nr.11 ,Brăila
Îndrumător: educatoare Chiriac Frusina
108
În ziua de Florii
Ziua asta e frumoasă,

Şi grădina a-nflorit,
La Biserică merg voioasă
Cu flori şi salcie la Iisus,
Să mă rog şi să mă-nchin
Fericiţi cu toţi să fim
Să-mi dea minte, sănătate
Ca să pot să învăţ carte.
Hanganu Violeta
Grupa: pregătitoare
Grădiniţa PP nr.11 ,Brăila
Îndrumător: educatoare Chiriac Frusina
SAM "N.Stoleru" – Baia-Potlog Carmen Mihaela

Dialoguri poetice
de Radu Mădălina, clasa a V-a B
Dansul primăverii vine
Vin rândunele şi albine,
Zboară vesele spre tine
Răspândind iubire.
Ghioceii s-au trezit

Soarele a răsărit,
Nori pe cer au dat năvală
Totu-i înverzit.
Şi copiii se jucau
Ei natura îndrăgeau,
Dăruiau şi flori
În zile de sărbători.
Să nu uităm de fluturaşi,
Nici de-ai noştri iepuraşi,
Care au sosit
Să-i ureze primăverii „Bun venit!”
109
Bucuria renaşterii
de Mihalache Petronela, clasa a V-a B
Învelişul alb al anotimpului iarna pare din ce în ce mai plăpând. Primăvara aduce
în ţară păsările călătoare şi lumina sclipitoare a soarelui.
Primele semne ale primăverii nu sunt altele decât chipurile gingaşe ale ghioceilor.
Ei vestesc ziua de 1 martie, ziua mărţişoarelor. Legenda spune că mărţişorul e adus de un
om înţelept care a împletit o aţă roşie cu una albă.
Acum întreaga natură renaşte la viaţă . Pentru că acum florile apar într-un număr
mare se organizează un fel de festival al lor, zi în care florile sunt în centrul atenţiei,
mărturisind bucurie, dorinţa de a iubi, recunoştinţă, iubirea către Dumnezeu.
Firele de iarbă ale primăverii, de un reavăn crud se ating una pe alta la adierea
vântului. Gâzuliţele plutesc pe deasupra copacilor. Pomii cu muguri visători îşi clatină
crengile. Mireasma prospătă a primăverii începe să-şi facă simţită prezenţa în mijlocul
naturii. Culorile lumii sunt vii, totul este lumină şi splendoare. Prin rama de salcâmi se
văd case care par a fi desprinse din poveşti.
Soarele primăverii mângâie pământul reavăn cu brazde de catifea.
Primăvara este un anotimp al reînvierii întregii naturi.
Bucuria renaşterii
de Mihalache Petronela, clasa a V-a B
Primăvara vine iar
Cu alaiul ei de flori
Şi cu zumzet de albine,
Primăvara-i printre noi.
Niciun nor şi niciun vânt
Soarele-i zâmbind, plăpând
Şi ne invită la fereastră
S-admirăm natura vastă.
Câmpurile-s înverzite
Şi copacii plini de floare,
Păsărele ciripite
Vestesc că e sărbătoare.
Anotimpul florilor
de Dârjoancă Mihaela, clasa a V-a B
Primăvară, rază de soare,
Tu ne- aduci în cale
Păsări călătoare,
Flori tu înfloreşti,
Copacii înverzeşti,
Natura întinereşti.
110
Vestitori ai primăverii
Veseli ghioceii
Alungă asprul ger
Şi vesteşte-n ţară
Dulce primăvară.
Copiii o zi întreagă
Colindă să culeagă
Să-mpletească o cunună
Pentru primăvara bună.
Visul renaşterii
de Pădurian Flavia, clasa a V-a B

Primăvară zână bună
Împleteşti soare şi lună
Eşti ca o rază între flori
Şi lumină între nori.
Florile-au vestit
Că tu ai venit
Dăruind natură
Zâmbete, lumină.
Frumuseţea visării
de Diaconiţa Niculai Vasile, clasa a V-a B
Iarna este pe sfârşite. E încă puţin frig, dar razele soarelui îşi fac loc printre norii
de cenuşă şi destul de timide încearcă să topească petele mari de zăpadă, care au mai
rămas.
Codrii sunt încă lipsiţi de frunze şi de cântecul păsărilor. În aer pluteşte o boare
caldă, cu miros de pământ umed.
Minunatul anotimp, primăvara, a trezit la viaţă întreaga natură şi parcă a adus o
nouă bucurie în sufletele noastre.
Din cerul albastru, ca o petală de nu-mă-uita au început să zboare în adierea
vântului, mii şi mii de fluturi albi. Pomii încep să înmugurească. Păsările călătoare se
întorc din sudul însorit la vechile cuiburi, unde-şi vor cloci din nou ouăle şi vor scoate
puii.
Ghioceii îşi scot şi ei capul scăldându-şi frumuseţea în lumina soarelui.
O adiere uşoară de vânt a mişcat clopoţelul de argint, şi acele câteva picături de
apă de cristal ce erau pe el, alunecând uşor, ajung în pământul de catifea.
Totul este atât de frumos, atât de minunat încât nu te mai saturi să admiri
minunatul peisaj al primelor zile de primăvară.
Ca o fantasmă a înălţimilor albastre, o cărare palidă de lumină pictată de o mână
nevăzută şi neştiută a depărtărilor îşi face simţită prezenţa.
111
Ierburile se desprind şi ele din dunga gheţii şi şipotesc ca nişte fluturi de argint,
din care cântă ciobănaşii.
Toate aceste sunete şi imagini de neuitat ce revin an de an ne reamintesc cât de
frumoasă şi fermecătoare este primăvara.
Dansul florilor
de Aioane Paula, clasa a V-a B
Venise primăvara. Soarele se arăta de după nori şi trimitea razele spre pământ
încălzindu-l. Copacii, iarba şi-au schimbat straiele de iarnă şi le-au îmbrăcat pe cele de
primăvară, veşmintele verzi care te încântă atunci când le priveşti. Vântul bate domol.
Toată natura este liniştită. Florile au înflorit spre încântarea copiilor.
Se lăsă de cu noapte. Grădina mea cu flori aştepta miezul nopţii. Florile ieşiseră
din pământ şi intrară în casă. Ele puseră parcă muzică şi dansau. Multe flori serveau
ceaiul. Regina nopţii, o floare mirositoare mai ales noaptea dă startul pentru vals: lalele,
zambile, ghiocei, viorele dansau.
Era toiul petrecerii şi auzeam nişte glasuri. Mă dau jos din pat şi urmăresc pe
gaura cheii toată petrecerea. Nu îmi venea să-mi cred ochilor. Regina florilor se aşeză pe
covorul culorilor vii şi prezidă un concurs la care au participat opt perechi de flori. Prima
pereche era formată din ghiocei, o altă pereche era formată din trandafiri, o alta din lalele,
viorele. Juriul a fost impresionat de dansul narciselor albe.
De cu zi ceasul a sunat deşteptarea. Atunci am realizat că tot concursul a fost
rodul imaginaţiei mele. Am suspinat uşor, dar valsul lor continuă încă în visele mele...
Flori din sufletul copiilor
de Pupăză Claudia , clasa a a V-a A
Florile se trezesc la viaţă,

Ca noi, în fiecare dimineaţă.
Ele înfloresc şi cresc
Şi pe noi ne -nveselesc.
Pe câmpul plin de flori,

Vin iar privighetori
Ca să vestească iară,
Frumoasa primăvară.
Sunt mereu înfloritoare,
Formând o grădină tot mai primitoare,
Sunt frumoase şi îmbietoare
Vestind zi de sărbătoare.
112
Paradisul florilor
de Grădinariu Ioana, clasa a V-a A

Primăvara a venit,
Florile au înflorit,
Copacii au înverzit,
Iar copiii au zâmbit.
Florile sunt fericite

Căci se simt iubite,
Şi mireasma-şi împărtăşesc
Celor ce le privesc.
Musafirii primăverii
de Todirică Cornelia, clasa a V-a A
Mândră şi veselă a sosit primăvara. Ea poate fi comparată cu o zână din poveşti

care readuce căldura prin mişcarea gingaşă a unei baghete.
primăvara e îmbrăcată cu o rochie din culorile specifice lunii mai, are o coroniţă
împletită din ghiocei, pantofi făcuţi din zambile şi un modest colier împletit din
trandafiraşi.
Pe bolta cerului senin se întrevede mândrul soare încălzind cu multă putere
natura.
Venirea berzei confirmă o dată în plus venirea anotimpului florilor.tot acum
înfrunzesc pădurile şi glasurile păsărilor gingaşe se aud printre crenguţele înflorite. Pomii
se îmbracă în straie de sărbătoare.
Mieii au început să zburde prin câmpii, liliacul începe să înflorească, furnicile ies
din muşuroaie, cucul îşi strigă vesel numele, mierla cântă, iar gândacii ies din căsuţa lor
pentru iarnă.
Pârâul curge cristalin la vale, stejarul începe să înmugurească, veveriţele sar din
creangă în creangă. Dinspre est se aude trist un ţipăt disperat al unei ciocănitori.
Pe ogoare şi prin grădini oamenii harnici au început munca prin livezi: au început
să are, să semene. Cocostârcul se arată pe stâlpi. Aerul pare ca o mireasmă dulce a
primăverii.
Întreaga natură se lasă pradă unei metamorfoze a culorilor.
113
In Sfanta Sarbatoare de Florii
Avand in maini crengute de maslin,
Domnul Iisus cu ucenicii
Intrara in orasul sfant, Ierusalim.
Calare pe un mic asin

Domnul Iisus venea la noi,
Nu am stiut cum sa-l primim,
C-avea ca sa ne scape din nevoi.
Aceasta sarbatoare s-o cinstim

Pe Dumnezeu sa-l preaslavim!
Pe Fiul Lui el l-a jertfit
Si lumea din pacat a mintuit.
Sa ai in casa bucurie
Si-n suflet tu curat sa fii
Si lasa viata ta sa fie:
O zi imiresmata, de Florii!
Negru Simona Anuca clasa a VII a

Scoala cu clasele I-VIII Nr. 2 Bilca
Profesor indrumator Iesan Cristina
Miracolul primăverii
După o „luptă” grea dintre primăvară şi iarnă, primăvara, dătătoare de viaţă şi

speranţă, a ieşit învingătoare. Toată natura a renăscut, iar soarele, de fericire, trimite raze
blânde şi călduţe cu care mângâie petalele florilor.
Primăvara este de două ori mai frumoasă, deoarece în acest timp se sărbătoresc
Floriile. Simbolul acestei sărbători este salcia, care aşteaptă nerăbdătoare şi parcă
unduindu-şi ramurile în aer de fală ca un creştin să o culeagă. Aceasta, odată ruptă, este
dusă la biserică sau acasă, pentru a ne aminti de această sfântă sărbătoare. Nici chiar
sălciile care nu au fost rupte nu au de ce să fie triste,
căci ele ne încântă privirile cu mişcările lor graţioase şi elegante.
Bineînţeles, florile parfumate sunt nelipsite din ferestre, mândre că poartă
asemenea podoabe. Cei ce poartă nume de flori sunt sărbătoriţi şi sunt mândri că numele
lor sunt legate de o aşa mare sărbătoare. Copiii veseli şi binedispuşi împletesc cu
mânuţele lor gingaşe şi finuţe mândre coroniţe de sălcii tinere şi flori delicate, care parcă
se întrec în frumuseţe.
Cu inima împăcată şi senină, orice creştin îşi pune hainele curate şi elegante de
sărbătoare, îşi găteşte copiii ca pe nişte prinţişori şi pleacă spre Sfânta Biserică pentru a
înălţa o rugăciune. Oamenii miloşi, care au o inimă mare, îi ajută cu ce pot pe copilaşii
săraci: o haină mai frumoasă pentru a simţi şi ei că este sărbătoare, mai ales că şi oraşul
şi-a luat o nouă îmbrăcăminte, sau cu nişte mâncare pentru a-şi potoli foamea.
114
Odată „înnoiţi”, copiii nu mai pot de fericire şi merg la râul cristalin să-şi spele
faţa, pe care, dintr-o dată, a apărut un zâmbet liniştitor şi merg şi ei, ca toţi ceilalţi, la
biserică să se roage lui Dumnezeu.
În acea linişte de rai, oamenii admiră cu încântare dansul graţios al păsărelelor ce
săreau din creangă-n creangă. Dar în centrul atenţiei erau, bineînţeles, rândunelele care
şi-au pus fracurile de sărbătoare şi papioanele rubinii, care parcă sunt mai frumoase ca
niciodată. Toate vietăţile dansează şi cântă voioase sub lumina plăcută a soarelui, acum
când clopotele Bisericii bat fără încetare.
Cerul este de un albastru pur neimaginat şi ici şi colo se mai văd împletite fuioare
de nori pufoşi, care mângâie câteodată vârfurile mândre ale munţilor. Toţi oamenii,
tocmai veniţi de la Biserică, se plimbă prin natură, pe lângă lacul cu apă proaspătă şi rece
ce tresare uşor, vegheat de trestia ce-şi mişcă în bătaia
vântului corpul suplu şi graţios.
Parcă oraşul, fermecat de bagheta unei zâne, a devenit ca prin minune perfect:
brazii şi copacii îşi mişcă graţioasele crengi în bătaia vântului, florile împrăştie în aer ploi
de miresme, toate vietăţile stau liniştite în dumbravă, iar salcia bătrână îşi pleacă cosiţele
la pământ şi cinsteşte această sărbătoare.
Toţi oamenii aşteaptă cu inima împăcată şi nerăbdătoare sărbătoarea cea mare,
Paştele.
Flavia Onişor
Cls. a VI-a B
Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Cugir, Alba
Prof Nicoleta Negru
115
Sărbătoarea primăverii - Floriile
Când sunt Floriile,

Toate câmpiile
Sunt verzi şi fericite
Şi gingaş înflorite.
Floriile se sărbătoresc
Ca un obicei dumnezeiesc,
Cu-o săptămână înainte de Paşti
Ca să le vestească cu drag.
Este cald şi lumină,

Ies animalele din vizuină.
Paştile se apropie acum
Noi ne pregătim oricum.
Alexandra Drogoţel
Cls. a VI-a B
Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Cugir, Alba
Prof Nicoleta Negru
116
Tica Nicoleta,cl VI,prof. Giurca Cornelia Sc cu cls I-VIII V. Goldis Alba Iulia
117
118
Inv Hutuleac Doina
SAM Iraclie Porumbescu
Fratautii-Noi
Primavara
Ziua s-a trezit in zori,
Sa anunte lumea toata
C-a sosit peste campii
Primavara cea bogata.
Fluturii pornesc la joc,
Colorati si mititei,
Asezandu-se in tei,
Printre muguri rotofei.
Canta cucu-ntr-un copac,
Plin de voie buna,
Fiindca iarna a plecat
Codru-ntreg rasuna.
Galan Andreea clasa a III-a A
119
Inv Hutuleac Doina
Fratautii-Noi
Primavara
Ziua s-a trezit in zori
La fereastra cantatori,
Calatori cu flori in mana
Ziua intreaga le aduna.
Fluturii pornesc la dans,
Colorati si frumusei
Care salta intr-un tei
Lumea se uita la ei.
Lumea s-a trezit acum,
Din ogoare iese fum
Oamenii ara acum
Si vin pasarile in drum.
Streanga Elisabeta
Cl a III-a A
120
Inv Hutuleac Doina
Fratautii-Noi
Sosirea Primaverii
La fereastra langa flori
Florile zambesc la soare
Pentru marea sarbatoare.
Zburda mieii fericiti
Langa pomii infloriti
Cucii veseli canta-n cor,
Sa dea oamenilor spor.
Copilasii fericiti
Merg la joaca mai grabiti
Pe campie langa ei
Cresc firavii ghiocei.
Isopescu Ioana
Clasa a III-a A
121
Inv Hutuleac Doina
Fratautii-Noi
Primavara
Si-a pus roua pe la flori
Si la geamuri.....
Sarbatori.
Fluturii pornesc la dans
In lumina stralucind,
C-o petala de argint,
Sa ramai tu primavara
Peste tara.
Pomii au inmugurit,
Iarba frumos a-nverzit,
Berzele au revenit,
Primavara,bun sosit!
Chisca Bianca-Mihaela
Cl a III-a A
122
PANDELEA ALINA
CLASA a V-a A
Colegiul Naţional Liceal Alexandru Odobescu, Piteşti
Prof. Casu Carmen
CU BUCURIE ÎN SUFLET
Te bucură, copile drag

E Ziua de Florii!
Ne-ntâmpină această zi în prag
Cu multe bucurii.
Şi la icoane să-aşezăm
Sălciile sfinţite,
Şi hainele ce le purtăm
Să le aşezăm smerite!
Cu bucurie azi în suflet

Icoana Lui să avem
Şi peste tot al nostru umblet
Cu grijă să-l veghem!
123
SÎRBU VALENTIN
CLASA a V-a A
Prof. Casu Carmen
DE FLORII
Când vin Floriile la noi

Să le primim cu bucurie
Căci sărbătoarea este în toi
Intrarea Domnului…se ştie!
Cândva în Ierusalim
Venea încet, smerit
Călare pe asinul său
Cu stâlpări l-au primit.
124
MIHAI BIANCA
CLASA a V-a A
Prof. Casu Carmen
STÂLPĂRI DE SĂLCII
Sărbătoarea a venit
Către biserică alergăm
Şi sălcii mândre să purtăm
De pe altarul sfinţit.
E bucurie şi e cânt
În sufletele noastre
Floriile sunt pe pământ
Şi le aducem în case.
125

Viata, Ca o Zi de Florii-Compuneri Si Poezii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viata, Ca o Zi de Florii-Compuneri Si Poezii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viata,ca o zi de Florii

Selectie de compuneri si poezii

PROFESOR INDRUMATOR: MARIA MIHAELA GHINEA

3. Pentru noi El s-a jertfit

4. De cand soarele s-a intunecat

SANDOR LOREDANA BIANCA

Iisus in Ierusalim a venit

Romanii l-au crucificat

Acesta perioada de post

Vremea buna se-nnoieste

DAN RALUCA FLORICA

Sa iubesti campul cu flori,

Si pe mare merg vapoare,

Iarba astazi a – nverzit,

Vezi, copile drag?

Ghiocelul – vezi cum creste?

Iarba verde creste

Frumoasa esti , padure!

Cu flori si iarba multa.

NIORBA MIHAELA – cls a VI a

ŞTIRBEI DAIANA – cls a VI a

Ziua Sfanta de Florii

In ziua sfanta de Florii,

Legenda spune preacurat

Apoi poporul cel smerit

Dar Domnul cel Adevarat,

Când zorile aleargă dimineaţa

Te laudă şi câmpul şi stejarii

Şi buni şi răi se-mbată-n frumuseţea,

NUMELE ELEVULUI: Spătaru Raluca-Nicoleta

Primăvară, timp frumos,

Andreea Corduneanu, cl. a IV-a

VIAŢA CA O ZI DE FLORII DIN TĂRÂMUL ZEILOR ...

APOSTU ANDREI – cls a VIII a

Porumbeii albi din zare,

Marinela Solescu, cl. a IV-a

Inv. Bondar Gladiola

ÎNV. GHEORGHINCĂ ZENOVIA

Acestă mare sărbătoare

Îmi este, mie, dragă tare!

C-a intrat acolo sus

:PALGAN CRISTINA-MIHAELA,Clasa: a –IV-a

Un vis, un început, o rază de soare !

Sosită e iar primăvara

Primavara… e zambetul diminetii , e aer, e boare…

elev MIRCEA SILVIA IOANA

Dintr-o ramură de tei

Şi tot ciripesc de zor,

Soare dulce, cer senin,

Pe tarabe multe flori,

În oraş apare iar

Băcilă Miruna Maria

Ghioceii te-au vestit,

Mocanu Ancuţa Ana-Maria

Ce îmi bate inimioara!

O broscuţă mai ciudată,

S-au trezit gâzele toate,

Prof. Rozalia Mihu , Cugir- Alba

Azi e Paşti, la noi în casă.

Azi Hristos a înviat,

În duminica Floriilor credincioşii sărbătoresc intrarea Domnului Isus în Ierusalim. În

În duminica dinaintea Paştelui, creştinii serbează intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus

Elev Dima Larisa