VI.

MODELUL MILTON- CONSTRUIREA INTERVENTIILOR

METAFORICE N PSIHOTERAPIE
nvata-ma si voi uita,
Arata-mi si mi voi aminti,
Implica-ma si voi ntelege.
(Nadia Lalak, 2!"
1. Metafora terapet!"a #! $o%e&& M!&to'
#eta$ora terapeutica este un tip de meta$ora conceptuala pre%entata su& $orma de poveste sau
alta paralela la o ntreaga situatie sau un aspect al ei, relatata de catre psi'oterapeut clientului.
(ei mai cunoscuti )utili%atori de meta$ore n lumea moderna sunt *eorge Lako$$, unul din
cei mai de seama lingvisti din +,A, si #ilton -rickson, asa-numitul )parinte al 'ipnoterapiei
moderne. (on$orm cu -rickson meta$ora detine un rol crucial n comunicarea si e.perienta umana.
(omunicarea umana este privita n psi'oterapia -ricksoniana ca $iind o meta$ora, iar meta$orele
sunt utili%ate n 'ipnoterapie pentru a comunica simultan la mai multe nivele.
/rogramarea neurolingvistica numeste )modelul #ilton tipul de lim&a0 care si are originile
n utili%area lim&a0ului de catre #ilton -rickson, respectiv un model de contruire a propo%itiilor
cuprin%1nd o multime de omisiuni, distorsiuni si generali%ari. 2olosirea lim&a0ului comple. distrage
mintea constienta si permite accesul mai $acil la resursele inconstiente.
n sens larg modelul #ilton se re$era la utili%area comunicarii de tip meta$oric si a lim&a0ului
-ricksonian. #eta$orele reali%ea%a cone.iuni creative ntre 2 evenimente sau e.periente pentru a
crea un e.emplu, iar #ilton -rickson, maestrul terapiei meta$orice, c1nd a $ost ntre&at care sunt
cele mai importante trei varia&ile ale terapiei a raspuns3 )o&serva, o&serva, o&serva, cu re$erire la
meta$orele $urni%ate n terapie de catre clientul nsusi.
(ei mai de seama maestri contemporani ai comunicarii care au utili%at meta$orele ca si
modalitate de comunicare au $ost Nelson #andela, 4inston ('urc'ill, 5o'n 2. 6enned7, #o'amed
Ali si #artin Lut'er 6ing.
#eta$ora $unctionea%a la mai multe nivele. #intea constienta procesea%a continutul povestii
n timp ce inconstientul receptionea%a mesa0ul ascuns n meta$ora. #esa0ul meta$orei duce la
sc'im&are, iar mintea constienta se concentrea%a pe supra$ata povestii. n poveste se creea%a
realitati paralele, asa cum se nt1mpla n vis, ast$el nc1t pro&lemele pot $i re%olvate la nivel
inconstient.
/e de alta parte, ne spunem noua nsine, ncontinuu, n minte, versiuni di$erite ale propriei
noastre povesti de viata. 8ersiunile auto-construite ale scriptului vietii proprii nu sunt nimic altceva
dec1t meta$ore personale, nu neaparat con$orme adevarului realitatii e.terne.
(. T!pr! %e $etafore #! !'ter)e't!! $etafor!"e *' p#!+oterap!e
9e cele mai multe ori $olosirea sintagmei )meta$ora terapeutica ne duce cu g1ndul la povesti,
para&ole, a$orisme, &asme, si alte $orme de comunicare ver&ala sau scrisa. nsa meta$ora terapeutica
se re$era la toate tipurile de interventii care implica crearea de paralele cu situatia de viata a
clientului sau accesarea posi&ilitatii de identi$icare cu continutul meta$oric pre%entat. Ast$el, n
marea $amilie a meta$orelor terapeutice si gasesc locul povestile ai &asmele, respectiv &i&lioterapia
ca metoda terapeutica, $ilmele si implicit video- sau cinematerapia, mu%ica, respectiv meloterapia,
teatrul si ca urmare dramaterapia si psi'odrama, 0ocurile si terapia prin 0oc, umorul, recadrarea,
sculptura $amiliala, temele de casa si ritualurile ca te'nici mprumutate din terapia cognitiv-
comportamentala.
9e alt$el, orice psi'oterapie e$icace implica utili%area meta$orelor ntr-o $orma sau alta.
,. -!.!&!oterap!a
:i&iloterapia se &a%ea%a pe citirea si discutarea povestilor. (on$orm &i&lioterapiei, o serie de
povesti clasice ne nvata despre di$erite valori3 (artile 0unglei despre respect si prietenie,
/inocc'io despre dragoste, devotiune ai ndra%neala, (enusareasa despre ncredere si armonie,
iar ;arr7 /otter despre prietenie si &unatate, pentru a da doar c1teva e.emple.
:runo :ettel'eim, n )<'e ,ses o$ -nc'antment, =>?@, e.empli$ica din punct de vedere
psi'analitic care sunt mesa0ele pe care le transmite &asmul sau povestea. n )(ei trei purcelusi este
pre%entat principiul placerii versus principiul realitatii. Acest &asm l nvata pe copil sa nu $ie lenes
si sa ia lucrurile usor pentru ca poate muri. /lani$icarea inteligenta ne poate $ace victoriosi. -ste
pre%entat ai avanta0ul de a te maturi%a, pentru ca cel de-al treilea purcelus este cel mai mare si mai
v1rstnic.
(asele sim&oli%ea%a ai progresul istoric al omului de la casa de paie la cea de caramida, iar
din punct de vedere psi'analitic de la personalitatea dominata de id la cea in$luenaata de superego ai
controlata de ego.
(ei doi purceluai mai tineri traiesc n con$ormitate cu principiul placerii, caut1nd grati$icare
imediata. (el de-al treilea a nvatat sa traiasca n con$ormitate cu principiul realitatii.
(opilul nvata de asemenea ca e.ista posi&ilitatea de a-ai de%volta inteligenta pentru a $i
victorios asupra unui oponent mai puternic.
Lupul este o proiectie e.terna a rautatii copilului, a dorintei sale de a devora si a an.ietatii ca
sa nu ai&a cumva soarta similara lupului.
(opilul naelege su&constient si di$erenta dintre a m1nca si a devora, respectiv ntre principiul
placerii necontrolat si cel controlat (purcelul aduce si m1ncare n casa".
/urceluaul cel mai mare este superior celor mai tineri (atipic, pentru ca in povesti de o&icei
$ratele cel mai mic trium$a". (opilul poate identi$ica progresul sau, identi$ic1ndu-se pe r1nd cu
$iecare din cei trei purceluai.
Lupul primeste ceea ce merita, si ast$el este adus n scena si principiul dreptatii.
9isparitia primilor doi purcelusi nu este dramatica3 copilul ntelege ca tre&uie sa ne de&arasam
de $ormele de e.istenta anterioare daca dorim sa a0ungem ntr-o $orma superioara. (ei trei purceluai
sunt aceeasi persoana, n stadii di$erite (raspunsul lupului este e.act la $el".
*1ndirea copilului este directionata spre propriul sau progres si el poate trage propriile
conclu%ii.
/. Po)e#t!&e terapet!"e
,nele din cele mai vec'i povesti din lume sunt cele ale a&origenilor australieni, care povestesc
despre nasterea $enomenelor naturale. +e spune ca totul a nceput cu sapte $emei care controlau
$ocul, si un &ar&at a venit si a $urat $ocul pentru el nsusi. Neputincioase, $emeile se ridicara la cer si
devenira constelatia sapte surori, n timp ce &ar&atul re$u%a sa mparta $ocul cu ceilalti. -nervat
de cererile oamenilor, el arunca cu car&uni n ei, si porni un incendiu n care el nsusi $u incinerat. si
mai traieste si a%i, trans$ormat n cioara.
#ic'ael Aapko spunea ca povestile ca instrumente educationale au $ost principala metoda de
educare si sociali%are n istoria umana.
:i&lia este o poveste meta$orica despre $acerea lumii. (a specie, oamenii au $olosit povestile
pentru a e.plica lumea n care traiesc si propriile origini. Aceste povesti ne a0uta sa de$inim si sa
ntelegem multe lucruri care alt$el ar $i de nenteles, si ast$el ne permit sa ne cream lumea.
Isus si :ud'a nu tineau cursuri, ci $oloseau para&ole. Ben :ud'iatii sunt cunoscuti pentru
povestile lor pro$unde. /iesele de teatru, &aletul si opera sunt alte $orme de meta$ore, ca si video-
clipurile ai $ilmele. /ovestile ne pot mplini visele si visele noastre sunt de $apt povesti.
Nadia Lalak (2!" spunea3
nvata-ma si voi uita,
Arata-mi si mi voi aminti,
Implica-ma si voi ntelege.
/ovestile sunt o parte importanta de implicare a clientilor n ntelegerea in$ormatiei.
/ovestile au si puterea de a disciplina. 9e e.emplu n Nepal e.ista traditia ca pedeapsa pentru
comportamentul neadecvat la copii sa $ie nlocuita de povesti cu persona0e n$ricosatoare. /ovestile
inspira si motivea%a, invoca emotii, promovea%a sc'im&area, crea%a legaturi minte-corp, au puterea
de a vindeca.
#ilton -rickson utili%a povesti meta$orice structurate n scop terapeutic.
(omunicarea meta$orica n terapie pre%inta mari avanta0e. n primul r1nd sunt ateoretice. C
ast$el de comunicare aduce oamenii laolalta, ne a0uta sa ne conectam unii la altii, sa $acem noi
nsine cone.iuni si sa $ormam noi relatii. /ovestea nu are leagatura doar cu continutul sau ver&al, ci
n primul r1nd cu conectarea. /ovestile relatea%a in$ormatia mai e$icace dec1t un simplu $apt si se
apropie mai mult de e.perienta personala.
#eta$orele sunt o $orma de comunicare indirecta, imaginativa si implicita cu clientul. 9e
multe ori cuvintele meta$ora terapeutica, poveste terapeutica sau poveste care vindeca sunt
$olosite in acelasi mod.
-.ista o di$erenta ntre povestile orale si cele scrise. /ovestile transmise pe cale orala sunt
dinamice, asa cum tre&uie sa $ie povestile, si ele sunt adaptate de la povestitor la povestitor si de la
un ascultator la altul.
/ovestile au o serie de caracteristici ale comunicarii e$icace3
=. sunt interactive
2. ne nvata prin atractivitate
!. nving re%istenta
D. de%volta a&ilitatile de re%olvare a pro&lemelor
E. crea%a posi&ilitati
@. invita la luarea independenta a deci%iilor
0. -a#$e&e. Per#pe"t!)a p#!+a'a&!t!"a
(opilul are nevoie de o modalitate prin care sa se nteleaga pe sine n lumea comple.a n care
traieste. 9e o&icei copilul gaseste ntelesuri n &asme. :asmele comunica cu copilul la mai multe
niveluri. (on$orm modelului psi'analitic al personalitatii umane &asmele poarta mesa0e importante
la nivel constient, su&constient si inconstient.
(opiii, indi$erent de nivelul lor intelectual si de v1rsta pe care o au, par sa pre$ere &asmele
populare oricaror alte povesti. Aceste &asme $ac re$erire la presiunile interne pe care copilul le
ntelege automat n mod inconstient si o$era solutii temporare si permanente la pro&lemele sale.
/ro&lemele cu care copiii se con$runta sunt multiple3 de%amagiri, dileme, rivalitati ntre $rati,
ac'i%itionarea unei valori proprii, reali%area e.istentei sinelui, depasirea dependentelor.
(opilul nu poate ntelege mediul sau n mod rational, ci prin intermediul viselor cu oc'ii
dec'isi, $ante%iei si 0ocului. Ast$el, continutul inconstient este ncorporat n $ante%iile constiente.
:asmele o$era noi dimensiuni imaginatiei copilului, pe care pro&a&il i-ar $i di$icil sa le descopere de
unul singur. #ai important c'iar, $orma si structura &asmelor sugerea%a copilului imagini prin
intermediul carora si poate structura $ante%iile si si poate gasi un drum n viata.
At1t la copil, c1t si la adult, inconstientul este un determinant important al comportamentului
inconstient. (on$orm teoriei psi'analitice daca materialului inconastent i este permis sa a0unga la
nivel constient si sa $ie prelucrat prin intermediul imaginatiei, potentialul sau daunator (prin
reprimare presupun1ndu-se ca duce la personalitati rigide, o&sesiv-compulsive" este mult redus, si
are, dimpotriva, un e$ect po%itiv.
(opilul are nevoie de sugestii n $orma sim&olica despre cum poate depasi diverse pro&leme si
poate a0unge la maturitate. /ovestile )corecte politic nu mentionea%a m&atr1nirea sau moartea,
limitele e.istentei noastre, sau dorinta de viata eterna.
:asmele pre%inta la modul imaginar procesul de%voltarii umane si $ac acest proces mai
atractiv pentru copil. /e l1nga ntelesul lor pro$und psi'ologic, &asmele sunt o opera de arta.
:asmele nu ar putea avea impact daca nu ar $i o $orma de arta. si n acest sens &asmele sunt unice,
$iind o $orma de arta pe care copilul o poate ntelege.
n &asm este e.primata si mostenirea noastra culturala. n $unctie de punctul de vedere asupra
&asmului, putem gasi n el ntelesuri di$erite. 9e e.emplu n )+cu$ita Foaie $aptul ca este ng'itita
de lup este privit ca tema pentru3
=. noaptea care devorea%a %iua
2. iarna care nlocuieste anotimpurile calde
!. %eul care ng'ite victima sacri$icata.
:asmele a&unda si n elemente religioase, si multe povesti &i&lice au o structura asemanatoare
&asmelor. 9e e.emplu )== de Nopti este plina de re$erinte la religia islamica. #ulte din
povestile $ratilor *rimm $ac re$erire la 9umne%eu.
:asmele sunt terapeutice pentru ca pacientul si gaseste propriile solutii prin contemplarea a
ceea ce &asmul pare ca implica despre sine nsusi si con$lictele sale interne n acel moment al vietii.
:asmele nu au pretentia sa descrie lumea asa cum este, si nici nu ne dau s$aturi re$eritoare la
ceea ce ar tre&ui sa $acem. 9e o&icei &asmul nu are nimic de-a $ace cu viata e.terioara a
pacientului, ci cu pro&lemele sale interioare. Natura nerealista a &asmului este $oarte importanta
pentru ca devine clar ca el nu contine in$ormatii despre lumea e.terna, ci despre procesele interne.
#iturile au multe lucruri comune cu &asmele, dar n mituri eroul principal este $recvent
pre%entat ca persona0 demn de urmat.
:asmele raspund n mod sugestiv la ntre&ari eterne3
(um este lumea cu adevaratG
(um mi voi trai viata n aceasta lumeG
(um pot $i eu nsumiG
:asmul este o e.perienaa de viata pentru copil, si adolescentii care nu au parte de &asme n
copilarie ncearca sa compense%e acest lucru n adolescenta, prin credinta n astrologie, vra0itorie,
droguri, aderarea la un cult condus de un guru, etc. (:ettel'eim, =>?@". :asmele sunt o etapa prin
care omul tre&uie sa treaca.
(u c1t o persoana se simte mai sigura n mediul sau, cu at1t mai putin are nevoie de proiectiile
in$antile (&asme, religie, mituri, etc.".
:asmele seamana de alt$el cu visele. /rin intermediul &asmului persoana se distantea%a de
continutul inconstientului, pe care-l poate vedea e.terior lui, si asupra caruia poate do&1ndi
controlul.
(1nd copilul spune despre un &asm )mi place, nseamna ca are ceva sa i spuna si &asmul
tre&uie repetat.
1. Per#pe"t!)a a'a&!2e! tra'2a"t!o'a&e
:asmele a0uta la inocularea normelor societatii n mintea copilului la modul constient, dar la
nivel su&constient pot $urni%a roluri, locatii si orare atractive si stereotipe pentru un scenariu de
viata de$ectuos.
Anali%a structurala a scenariului este &a%ata pe #atricea +cenariilor a lui +teiner.
9rama poate $i anali%ata ca sc'im&ari ale rolului si locatiei ntr-un continuum al timpului.
Intensitatea dramei este in$luentata de numarul de permutari ntr-o perioada de timp (8ite%a
+cenariului" si contrastul dintre po%itiile permutate (*ama +cenariului". C vite%a si o gama sca%ute
nseamna plictiseala. #omentul $iecarei permutari varia%a independent, de la supri%a la suspans.
Asa cum anali%a starilor eului este o parte a anali%ei tran%actionale structurale, anali%a rolului
este o parte a anali%ei 0ocului si scenariilor, n de$inirea identitatilor implicate n actiune. +loganul
de pe tricoul unui om poate repre%enta sloganul scenariului sau. (u a0utorul acestui slogan se poate
determina, adesea printr-o ntre&are indirecta, ce rol 0oaca n viata.
/ersoana care traieste ntr-un scenariu a simpli$icat de o&icei vederea asupra lumii cu un
minimum de persona0e dramatice. 9iagrama rolurilor $urni%ea%a un mi0loc de $i.are a unui numar
presta&ilit de identitati c'eie vi%uali%ate n terapie. (1nd o persoana cunoaste care a $ost &asmul
sau pre$erat rolurile c'eie pot $i ase%ate n cerc si apoi se distri&uie rolurile n viata. #ai putin
$recvent acest lucru poate $unctiona si invers, si povestea clasica gasita se potriveate cu rolurile.
Aceasta imagine n circumscrierea actiunii are o utilitate similara cu anali%a 0ocului.
+agetile din diagrama nu indica actiunea secventiala, ci regula ca toate rolurile se pot sc'im&a
ntre ele, si ca o persoana poate 0uca orice rol ntr-un moment sau altul si poate vedea orice
persoana, inclusiv terapeutul, ntr-unul din aceste roluri la un moment dat. ,nele persoane pot
pre%enta semne de manierism a unora din acestea. Fegula sc'im&arii rolurilor este aceeasi ca si n
anali%a 0ocului, unde ntr-un anumit moment o persoana 0oaca cu toate cartile din 0oc, si anali%a
visului, unde $iecare persoana din vis este cel ce visea%a. <ratamentul nu poate $i complet p1na nu
este anali%ata po%itia persoanei n $iecare rol.
n anali%a dramei sunt su$iciente trei roluri pentru a n$atisa miscarile emotionale care sunt
drame. Aceste roluri de actiune, spre deose&ire de rolurile de identitate la care ne-am re$erit nainte,
sunt /ersecutorul, +alvatorul si 8ictima. 9rama ncepe c1nd aceste roluri sunt sta&ilite sau
anticipate de pu&lic. Nu e.ista drama $ara o sc'im&are a rolurilor. Aceasta este indicata de o
sc'im&are a po%itiei vectorului din diagrama. n urmatoarele trei e.emple se poate urmari
permutarea rolurilor.
n (1ntaretul din $laut eroul ncepe ca +alvator al orasului si /ersecutor al so&olanilor, apoi
devine 8ictima a nselaciunii /ersecutorului primar (care nu-i plateste onorariul" si ca ra%&unare
devine /ersecutor al copiiilor din oras. /rimarul se sc'im&a din 8ictima (a so&olanilor" n +alvator
(anga01ndu-l pe c1ntaret", n /ersecutor (du&la sc'im&are", n 8ictima (copiii lui mor". (opiii se
sc'im&a din 8ictime /ersecutate (so&olanii" n 8ictime +alvate, n 8ictime /ersecutate de
+alvatorul lor (contrast crescut".
n +cu$ita Fosie eroina ncepe ca +alvator (m1ncare si companie pentru &unicaH prietenie ai
instructiuni pentru lup". n sc'im&area de suspans ea devine 8ictima pentru /ersecutorul lup, care
ntr-o sc'im&are neasteptata este 8ictima a padurarului /ersecutor, care n acest act 0oaca doua
roluri deodata (vite%a crescuta", de asemenea +alvea%a pe +cu$ita Foaie si pe &unica. ntr-o versiune
a povestii, +cu$ita Fosie, 0uc1nd toate trei rolurile, se trans$orma n /ersecutor ndes1nd pietre n
&urta lupului mpreuna cu padurarul.
n (enusareasa eroina se trans$orma din 8ictima du&lu /ersecutata (mama si surorile
vitrege" n 8ictima triplu +alvata (%1na ursitoare, apoi soarecii, apoi printul" si din nou n 8ictima
/ersecutata (dupa mie%ul noptii", apoi 8ictima +alvata din nou. C anali%a &ruta a intensitatii dramei
pentru ea, prin totali%area trans$ormarilor, ne da un numar de I trans$ormari.
9rama se compara cu 0ocurile tran%actionale, dar drama are un numar mai mare de
evenimente, un numar mai mare de permutari per eveniment si o persoana adesea 0oaca doua sau
trei roluri odata. 5ocurile sunt mai simple si e.ista o miscare ma0ora. 8ictima devine /ersecutor ai
+alvatorul devine Noua 8ictima.
9iagrama locatiei simpli$ica miscarile de locatie prin vectorul a.ei ma0ore Aproape si 9eparte
care au su&divi%iuni n nc'is si 9esc'is, n /u&lic si /rivat (spatiu". 9rama este mutarea locatiei, si
este intensi$icata de *ama +cenariului (de la casa la sala de &al a castelului, de la Fascruce de
81nturi n ('ina, din curtea din $ata n C%" si 8ite%a +cenariului (aventurile n sc'im&are ale lui
/inocc'io, ,lise, etc".
#ulti alti $actori pot $i adaugati pentru a creste gradul de contrast precum si pentru a
intensi$ica drama rolurilor, cum ar $i momentul %ilei, anotimpul, temperatura, nivelul %gomotului,
lumina, dimensiunile, sim&olurile inconstiente, etc. ('ina si peisa0ul 0oaca un rol important n
romanele istorice care arata trans$ormari ale persona0ului odata cu trans$ormarile istoriei.
n terapie diagrama locatiei poate $i $olosita pentru a ilustra vi%ual sc'im&arile de locatie
$acute de o persoana, si c1teodata pentru comparatie cu altele. /oate $i util pentru a arata tiparele de
calatorie ale unei persoane si a le asemana cu tiparele scenariului. #ulte povesti clasice au tipare de
tip Cdisee care includ multe calatorii, n timp ce altele au perioade lungi de somn $ara nici o
calatorie, cum este 2rumoasa din padurea adormita. ,n tipar de calatorie dintr-un &asm, de
e.emplu casa- padure- luminis departat- casa de turta dulce, poate $i cartogra$iat numeric pentru
re$erinta.
+tructurarea spatiului, ca ai a timpului, poate $i utila n mod similar. 8i%ual ilustrea%a opt
pre$erinte posi&ile si arata unde-si petrece timpul o persoana. /entru tiparul unui scenariu, scena
s$1rsitului tragic al cuiva poate $i locali%ata dinainte si o calatorie a scenariului poate $i evitata.
+c'im&arile n spatiile vietii pot duce la sc'im&ari semni$icative. +e pot sta&ili deci%ii
importante n viata intr1nd n noi locali%ari ale scenariului, cum ar $i o slu0&a noua, o casa noua, o
vacanta sau intrarea n terapie. +c'im&arile de spatiu pot duce nsa si la an.ietate de separatie sau
an.ietate de sosire, adesea cu semni$icatie pentru scenariu.
Interpretarile re$eritoare la camera n care locuieste o persoana din punct de vedere psi'ologic,
cu imaginatia si concreti%area realitatii, a $ost multa vreme o parte a te'nicilor terapeutice n anali%a
tran%actionala. Camenii si pot cara camerele din scenariu dupa ei, duc1nd la lucruri cum sunt
con$erinte pu&lice n dormitor, vor&itul n &aie singur, etc. In0unctiile parentale pot in$luenta aceste
lucruri, de e.emplu3 Nu as parasi niciodata casa si 2ii n doua locuri deodata.
,n copil este e.pus la mituri in$luente, &asme sai povestiri clasice ntr-un mod care di$era de
la o $amilie la alta si de la o cultura la alta. (ulturile di$era nu numai prin selectia naturala a
povestilor populare care sunt spuse si tiparite, dar si n versiunile disponi&ile ale acestor povesti. 9e
e.emplu (enusareasa si +cu$ita Fosie au mai mult de @ $inaluri arti$iciale di$erite. C mama
care citeste povestea copilului ei are posi&ilitatea de a alege versiuni $ericite, triste, violente, lipsite
de autenticitate, etc. 81rsta si starea civila a mamei sau pre$erinta pentru copil i pot in$luenta
alegerea. #ulte povesti includ a scapa de copil pentru un timp indic1nd ca ar putea $i terapeutice
pentru mama, un mod de comunicare cu copiii, si ele trec de la o generatie la alta at1t datorita
pre$erintei mamei c1t ai a copilului. (ititorii $urni%ea%a copilului un rol din scenariu. ,neori o
persoana nu-si poate aminti povestea pre$erata din copilarie, dar mama acelei persoane si va aminti
cu siguranta.
#atricea scenariului a $ost $olosita pentru urmarirea permisiunilor parentale si in0unctiilor.
B1m&etul cald al mamei poate nsemna acesta esti tu si poate adauga un Nu g1ndiJ 2ii
(enuaareasaJ n matricea scenariului. n spiritul amu%amentului si al contractului ;ai sa ne
pre$acem dintre copil si mama, pot apare importante in0unctii3 Nu g1ndi, cum ar $i3 Nu o&serva
persona0ele minore, Nu acorda atentie $inalului(/a7-o$$", si <reci prin asta iar si iar. :asmul
este $oarte e$icace si prinde daca reiterea%a mitul $amiliei din 0urul copilului si daca $urni%ea%a
matricea timpului longitudinal pentru in0unctia care tre&uie ndeplinita.
3. Dra$aterap!a4 )!%eoterap!a4 5"ar!!&e "a $etafore
+e &a%ea%a pe crearea unei piese de teatru n 0urul unei povesti si a0uta ast$el la identi$icarea
cu persona0ul, descoperirea $inalului si retinerea re%ultatului.
/rin punerea n scena a povestii se creea%a o meta$ora de tip e.periential.
#c(ormack (=>I>" sustinea ca nsasi psi'oterapia este o meta$ora de tip piesa de teatru.
8ideoterapia sau cinematerapia este $olosita ca interventie meta$orica. (lientii se pot
identi$ica cu pro&leme similare celor pe care le au pentru a construi strategii e$icace de iesire din
situatie. (lientii sunt rugati sa urmareasca anumite $ilme si su&iectul lor este discutat n sedintele de
terapie.
8ideoterapia $oloseste imagini care cer clientului sa introduca n poveste continutul personal
pentru a construi ntelesuri relevante, duc1nd la o sc'im&are.
n cinematerapie sau videoterapie e.ista de alt$el liste de $ilme care se utili%ea%a pentru
di$erite pro&lematici, iar unele din aceste $ilme sunt $olosite n mod similar interventiilor 'ipnotice.
5ucariile sunt $olosite at1t n psi'oterapia copilului, c1t ai a adultului.
5ucaria ca o&iect are o ncarcatura meta$orica, ea sim&oli%ea%a un anumit persona0, $ante%ie
sau situatie de viata. 9e multe ori este mai usor sa atri&uim comportamente, sentimente sau g1nduri
papusii, si papusa si poate lua li&ertatea de a spune sau a $ace ceea ce clientul considera ca nu poate
$ace el nsusi.
5ocul a0uta la de%voltarea sinelui, la interactiunea minte-corp si la re%olvarea con$lictelor.
2acilitea%a de%voltarea identitatii si aptitudinilor sociale, si modelea%a comportamentul si rolurile
adecvate cultural.
U$or& "a $etafora
F1sul este o activitate umana timpurie, care apare n 0urul v1rstei de D luni. F1sul pare a $i un
mecanism $unctional care a0uta la adaptarea la pro&lemele vietii. ,morul este $olosit pentru a ne
descurca cu di$erite situatii de viata, pentru a ne a0uta sa ne sc'im&am sentimentele, si pentru a ne
conecta cu alti oameni. Ne poate a0uta sa ne de%voltam stima si coerenta, sa crestem calitatea
interactiunilor noastre cu alti oameni si sa punem &a%ele unei &une relatii. ,morul poate a0uta la
aplanarea con$lictelor, sc'im&area dispo%itiei si m&unatatirea perceptiei vietii.
A&te $etafore
Fitualurile terapeutice, recadrarea, sculptura $amiliala, o&iectele, imageria g'idata,
meloterapia, art-terapia, sunt $orme de psi'oterapie meta$orica.
,nele din cele mai importante meta$ore sunt cele e.perientiale. (rearea e.perientei posi&ilei
sc'im&ari este importanta n terapie. #eta$orele e.perientiale se re$era, ca e.emplu, la o tema de
casa care sa a0ute clientul sa a0unga la re%ultatul dorit sau la des$asurarea unei activitati n cadrul
sedintei terapeutice sau n a$ara ei.
nvatam mai mult prin e.perienta, asa cum copilul nvata sa mearga prin propria e.perienta, n
care parintii i ntind o m1na de a0utor.
H!p'o2a "a te+'!"a $etafor!"a
;ipno%a n sine este o interventie de tip meta$oric. -a se &a%ea%a pe crearea unei imagini, pe
accesarea nivelului inconstient, pe lim&a0ul de tip -ricksonian.
#eta$ora se aplica n con$runtarea cu acele pro&leme care pe de o parte sunt re$lectate, traite
de client ca $iind imposi&il de re%olvat, dar n care terapeutul ntre%areate posi&ilitatea e$ectiva de a
$i modi$icate, n cadrul carora clientul se declara incapa&il sa produca solutii via&ile sau a&ordari
care ar putea $i aplicate cu succes. n toate aceste ca%uri recursul la meta$ora poate $urni%a un
&r1nci pentru a iesi din punctul mort al de%nade0dei, al neputintei sau &locarii de care da dovada
clientul c1nd se simte parali%at n $ata di$icultatilor.
+eamana mult cu interpretarea viselor. (lientul este ntre&at3 9upa tine, asta ce ar putea
nsemnaG si prin asociere li&era se a0unge la gasirea ntelesului.
C aplicatie des utili%ata a 'ipno%ei ca meta$ora este aceea din 'ipnoanali%a, respectiv
catali%area prin meta$ora 'ipnotica a anali%ei trairilor, comportamentelor ai g1ndurilor clientului,
precum si anali%a visului 'ipnotic. (lientul se anga0ea%a n ver&ali%are, dramati%are, 0oc
terapeutic, desen, etc., si se poate elimina ast$el intelectuali%area procesului analitic. Ast$el
'ipnoanali%a $acilitea%a e.presivitatea. ;ipnoanali%a cuprinde ca te'nici de &a%a asociatia li&era,
inducerea visului 'ipnotic, scrisul automat, desenul 'ipnotic, 0ocul terapeutic, regresia, privirea
n oglinda, inducerea con$lictului e.perimental, meta$orele pentru a&ordarea inconstientului.
Metafora terapet!"a %!' per#pe"t!)a p#!+o&o6!"a
#eta$ora nu este pur ai simplu un $enomen lingvistic. -ste un mecanism conceptual prin care
ntelegem concepte a&stracte ai reali%am 0udecati a&stracte. 9esi o &una parte din sistemul nostru
conceptual este meta$oric, o parte semni$icativa este non-meta$orica. #eta$ora ne permite sa
ntelegem un su&iect a&stract n termeni mai concreti sau cel putin n $orma mai concisa.
;arta meta$orei nu este un algoritm matematic. -a se &a%ea%a mai degra&a pe corespondenta
e.perientelor noastre dec1t pe similitudine. -ste o modalitate compacta de repre%entare a unui
su&set de trasaturi cognitive si perceptive si permit unui numar mare de in$ormatii sa $ie trans$erate.
#eta$ora ne permite sa vor&im despre e.periente care nu pot $i descrise literal. /rin imagerie
meta$ora asigura o repre%entare vie si ast$el memora&ila a e.perientei percepute.
/eivio (=>>!" spunea ca meta$orele sunt procese cognitive care au loc n cadrul unei
repre%entari cognitive si a unei retele de memorie. ntelegerea meta$orei implica retinerea
in$ormatiei pe termen lung, asociata cu termenii meta$orici.
#eta$ora implica imagerie, asociatii ver&ale, repre%entari a&stracte si productie lingvistica,
respectiv imageria si procesele ver&ale sunt com&inate. Imageria a0uta la stocarea e$icienta a
in$ormatiei si asigura $le.i&ilitatea.
+e presupune ca meta$ora este o structura lingvistica care poate $i conceputa ca matrice sau
punte care $avori%ea%a $unctionarea la nivel de g1ndire si emotie prin intermediul sim&olului,
nainte ca emotia sa apara n lim&a0 su& $orma de g1ndire constienta. #eta$orele au at1t nteles
emotional, c1t si cognitiv.
Lako$$ (=>I" clasi$ica meta$orele n termeni de structuri cognitive care permit procesarea
in$ormatiei3
=. meta$orele ontologice, care se nasc din e.perienta corporala si sunt legate de o&iecte
nensu$letite
2. meta$orele de orientare, care $urni%ea%a orientarea n dimensiuni sau coordonate care se
sc'im&a
!. meta$ore emotionale, ce $unctionea%a ca matrici ce permit e.primarea emotiilor si starilor
a$ective
D. meta$ore structurale sau cognitive, n care se compara concepte a&stracte, cum sunt
dragostea sau li&eratatea, si sunt un amestec de meta$ore ontologice si de orientare.
-.tensiile meta$orice produc sc'im&ari ale ntelesului la nivel de lim&a0. 9ar n toate culturile
meta$orele si mentin calitatea structurala pentru ca3
=. produc imagini
2. compara doua cuvinte, perceptii, lucruri sau concepte di$erite
!. au un nteles literal si unul $igurativ
D. ntelesul literal iase din conte.t
Loko$$ si 5o'nson (=>I" spuneau ca meta$ora com&ina doua tendinte conceptuale di$erite
pentru a produce o noua semni$icatie. Acest $enomen de cartogra$iere a unui domeniu cognitiv se
reali%ea%a printr-o serie de entitati ce $ormea%a un domeniu sursa si calitatile trans$erate devin
un domeniu tinta. Asemenea cartogra$ieri sunt asimetrice si partiale. +e pot proiecta tipare din
domeniul sursa n domeniul tinta.
!.=. A&ordarea meta$orica n programarea neurolingvistica
n con$ormitate cu 5o'n *rinder <ot ceea ce nu este concret este meta$oric- n mod clar,
aceasta implica marea ma0oritate a e.perienaelor noastre de %i cu %i. Felaaia pe care o avem cu
inconatientul este cel mai important $actor care determina succesul nostru n viaaa, ai aceasta este o
meta$ora.
#eta$ora este parte integranta a noului cod NL/. -a asigura cadrul de initiere a sc'im&arii si
de de%voltare a competentelor prin povesti, activitati si e.emple care n aparenta nu au prea mult
de-a $ace cu pro&lema clientului. Aceasta aparenta con$u%ie ne permite sa transmitem idei si sa
invitam la noi asociatii, care apoi devin e.perienta de viata.
#eta$ora are si $unctia de initiere si mentinere a sc'im&arii organi%ationale, din perspectiva
programarii neurolingvistice, compunerea si utili%area meta$orelor devenind o a&ilitate utila la nivel
de management, ast$el nc1t prin utili%area meta$orelor sa se reduca re%istenta la sc'im&are n
cadrul organi%ational.
5o'n *rinder ai (armen :ostic sunt maeatrii meta$orei n programarea neurolingvistica n
ultimii ani, at1t n ce priveate meta$orele ver&ale c1t ai cele non-ver&ale.
(on$orm teoriei NL/ meta$ora este mai uaor de acceptat ca $orma de comunicare ver&ala ai
utili%area ei se &a%ea%a din punct de vedere teoretic pe paradigma lui 4ol$ram. /aradigma lui
4ol$ram asupra sc'im&arii susaine ca procesele non-liniare sunt n mod tipic repre%entate de seturi
de ecuaaii di$erite. Atunci c1nd ne con$runtam cu un $enomen comple. anticipam acel $enomen
printr-un comple. corespondent, respectiv prin repre%entarea proceselor non-liniare ca seturi de
ecuaaii di$erenaiale, care din punct de vedere matematic sunt di$icil de calculat. 4ol$ram arata nsa
ca e.ista o alternativa, str1ns legata de teoria automatului (care sta la &a%a teoriei programarii
neurolingvistice", ai anume crearea de sisteme de reguli noncon$ormiste. (u un simplu set de reguli
noncon$ormiste este posi&ila generarea unui $enomen e.trem de comple. ai aceste seturi de reguli
pot servi drept modele pentru procesele non-liniare. Aceasta este practic o meta$ora matematica
asemanatoare cu geometria non- -uclidiana, a&stracti%ata nainte de posi&ilitatea aplicarii sale
practice, geometrie care $ace a&stracaie de a.ioma paralelelor.
+istemele $ormale sunt ast$el privite ca tipuri speciale de meta$ore.
5o'n *rinder l cita de alt$el pe (arl #ar., spun1nd ca daca nu ar e.ista di$erenae ntre
aparenaa ai realitate, nu am avea nevoie de atiinaa.
(u alte cuvinte, orice e.plicaaie sau descriere a unui $enomen este o meta$ora, ai uneori
meta$orele sunt ver&ale, alteori $ormale- ca de e.emplu teoria automatului sau a sistemelor
noncon$ormiste. <oate e.plicaaiile reduc n acest $el comple.itatea $enomenului descris. n
consecinaa, utili%area meta$orei terapeutice poate $i o modalitate de evitare a reducaionismului.
/ractic programarea neurolingvistica se &a%ea%a pe com&inaaia dintre modelul #eta a lui 5o'n
*rinder ai Fic'ard :andler, ca metodologie lingvistica de e.plorare ai in$luenaare a modelului
clientului asupra lumii- respectiv e.perienaa sen%oriala, ai modelul #ilton, re$eritor la arta
lim&a0ului pentru a utili%a e.perienaa nespeci$ica ai conceptuala n scop terapeutic.
La ora actuala 9avid *rove a introdus o noua metoda de a&ordare derivata din NL/ n care se
lucrea%a direct cu e.perienaa meta$orica ai sim&olica a clientului. A&ordarea la acest nivel necesita
un nou model lingvistic, numit lim&a0ul curat, a&ordarea n sine $iind descrisa ca modelul
meta$oric. NL/-ul este e.tins cu ncorporarea constructelor sim&olice ai meta$orice.
#eta$orele *roviene di$era de cele clasice prin $aptul ca sunt generate n ntregime de
e.perienaa clientului, sunt repre%entate ca ai constructe interne $olosind modalitaai vi%uale, auditive
ai kineste%ice, ai sunt codi$icate prin atri&ute sim&olice care au naeles ai semni$icaaie pentru client.
9e e.emplu, daca clientul $olosate o e.presie de genul (ontinui sa ma lovesc de un %id, atri&utele
%idului sunt considerate ca av1nd semni$icaaie pentru pro&lema de pre%entare ((1t de mare este
%idula 9in ce este $acuta (1te carami%i conainea, etc". n plus locaaia %idului n relaaie cu cel care l
descrie, secvenaa evenimentelor, direcaia din care este privit devin evenimente n cadrul meta$orei
ai parte a comportamentului repetitiv. *rove numeate aceasta mecanismul replicativ.
!.2. A&ordarea meta$orica n psi'oterapia cognitiv- comportamentala
/si'oterapia cognitiva se centrea%a pe g1ndurile ai credinaele care produc stressul emoaional.
+copul psi'oterapiei este acela de a a0uta clienaii sa renunae la g1ndurile distorsionate ai sa le
nlocuiasca cu g1nduri sanatoase.
/rin procesele interactive din terapia cognitiv- comportamentala se apelea%a practic la
meta$ore terapeutice, $olosite ca metode de nvaaare cognitiva sau comportamentala. *raniaele
g1ndirii ai credinaelor sunt e.tinse.
,na din te'nicile $recvent $olosite pentru sc'im&area perspectivei clientului asupra
semni$icaaiei evenimentelor este cea a caleidoscopului. (aleidoscopul, o 0ucarie pentru copii,
re$lecta lumina n diverse moduri pe masura ce lentila este rotita. /ersoana roteate caleidoscopul ca
meta$ora pentru sc'im&are, pentru reconstrucaie
9e alt$el cele mai multe te'nici cognitiv- comportamentala sunt de natura meta$orica. +e
presupune ca e.perienaa umana a nvaaarii este dominata de analogie ai meta$ora. nvaa1nd
trans$ormam ceea ce este strain n ceva $amiliar, ca de e.emplu atunci c1nd comparam inima cu o
pompa. Atunci c1nd cream, modi$icam conte.tul ai trans$ormam ceva $amiliar n ceva ne$amiliar.
/rocesele de comparare a di$erenaelor ai similitudinilor a0uta la conceptuali%area unei noi
perspective. 9e alt$el teoriile moderne susain ca relaaiile sociale umane sunt asemanatoare $i%icii
cuantice.
Ideea clasica a o&iectivitaaii- aceea ca lumea are o stare di$inita a e.istenaei independenta de
oservaaie, a $ost radical sc'im&ata de $i%ica cunatica. /agels, n =>I2, spunea ca +tarea actuala a
e.istenaei depinde paraial de modul n care o o&servam ai de ceea ce alegem sa vedem. Fealitatea
o&iectiva tre&uie nlocuita de realitatea creata de o&servator. (adrul conceptual al realitaaii create
de o&servator este transpus n lumea ncon0uratoare prin $unaionarea minaii umane.
!.!. A&ordarea meta$orica n psi'anali%a
n comparaaii un lucru este ca ai celalaltH n meta$ore un lucru este celalalt. n meta$orele vii
ecuaaia este naeleasa ca analogie, n timp ce n meta$orele moarte este acceptata identitatea de
termeni. n psi'anali%a meta$orele vii au tendinaa de a regresa spre meta$ore moarte prin
g1ndirea ai acaiunile analistului ai anali%andului. (onceptele anlitice sunt uneori simple reiterari ale
$ante%iilor inconatiente, care sunt meta$ore moarte. (eea ce se ncearca este procesul invers, de
re-trans$ormare a meta$orelor moarte n unele vii.
/e de alta parte psi'anali%a n sine este la r1ndul sau o a&ordare terapeutica meta$orica. +e
pleaca de la premi%a ca cele mai multe evenimente cotidiene pot $i privite ca $iind meta$ore. 8isele
sunt un e.emplu clasic de meta$ora pentru lumea conatienta, iar interpretarea viselor este o metoda
meta$orica.
#eta$ora nu este doar o $orma de e.primare ver&ala, ci un mod de g1ndire larg rasp1ndit,
$undamental ai sistematic, din perspectiva psi'analitica. +e susaine ca adesea ne g1ndim la o&iecte,
proprietaai sau relaaii dintr-un domeniu (numit domeniu ainta" ai n mod sistematic ncadram aceste
o&iecte ai proprietaai n alt domeniu (numit domeniu sursa". Acestea sunt ceea ce numim meta$orele
conceptuale.
/ro&a&il cele mai cunoscute meta$ore n psi'anali%a sunt metodele 5ungiene, respectiv
ampli$icarea mitologica ai imaginaaia activa. #iturile sunt considerate valoroase din punct de
vedere psi'ologic pentru anumite vise, $ante%ii ai e.perienae ale oamenilor moderni, prin
similitudinea acestora cu miturile. 5ung argumenta ca %eii e.ista, dar numai meta$oric ai n marime
naturala. n con$ormitate cu teoria sa psi'ismul este intrinsec mitopoetic, iar psi'ologia este o
mitologie moderna.
/si'anali%a considera meta$ora o realitate su&iectiva &a%ata pe re$lectare. (eea ce vedem ai
traim c1nd ne privim n oglinda este un c'ip cu noi dimensiuni. /rin percepaia imaginii re$lectate
apare o noua realitate. Ast$el, prin re$lectare ne apro$undam cunoaaterea proprie prin $aptul ca avem
e.perienae proprii care nu ar $i $ost posi&ile $ara a0utorul oglin%ii.
!.D. A&ordarea meta$orica n psi'odrama
/si'odrama se &a%ea%a n primul r1nd pe meta$ora, pe plus-realitate. Imaginaaia este
dimensiunea vieaii noastre care se a$la la &a%a plus-realitaaii. Invitaaia de a $ace apel la imaginaaie
este punctul central al psi'odramei, ca ai al 'ipno%ei ai terapiei prin 0oc.
/si'odrama asigura, ca meta$ora, distanaarea ai protecaia eului, $uncaionea%a ca intermediar
ntre acaiune ai re$lecaie pasiva, su&iectivitate ai o&iectivitate, spontaneitate ai calculH duce la
sc'im&area seturilor atitudinale ai prin utili%area imageriei ne a0uta sa intram n lumea comple.a a
sentimentelor, comple.elor mitologice ai dimensiunilor spirituale.
/si'odrama se &a%ea%a n mare masura pe teoria rolurilor. +e pleaca de la presupunerea ca
oamenii ai de$inesc rolul propriu ai pe al altora prin nvaaare sociala, ca ai $ormea%a e.pectanae
legate de rolul propriu ai al altora, ca i ncura0ea%a pe ceilalai sa acaione%e con$orm rolului n care
i-au distri&uit ai ca vor acaiona n con$ormitate cu rolul adoptat.
/rin implicarea teoriei rolurilor este implicat modelul pluralist al psi'ismului, con$orm cu
teoria psi'odramatica. /si'oterapia care tratea%a $iecare parte a psi'ismului ca rol ce poate $i pus n
scena are mai mari aanse de promovare a sc'im&arii.
-ste utili%ata nclinaaia naturala de a spune poveati, ca metoda de sc'im&are terapeutica, de
la trairea propriei vieai ca air de evenimente la gasirea unor sensuri care pot $i interpretate ca parte a
procesului de nvaaare ai de%voltare.
/rin aceste caracteristici psi'odrama devine o meta$ora e.perienaiala.
KJ--Li$ JsupportListsM--ND. KJ--Lendi$M--N2uncaiile meta$orei terapeutice
In conte.t terapeutic meta$orele sunt utili%ate ca unelte pentru trans$ormare, $acilit1nd noi
moduri de g1ndire, simaire ai comportament. (onstruite adecvat ele sunt $oarte puternice ai e$icace
n $acilitarea sc'im&arii pentru ca ele comunica direct cu mintea inconatienta, ocolind $acultaaile
critice ale minaii conatiente.
9upa -spar%a (2=" meta$orele ai poveatile, n conte.t terapeutic pot3
- +a $urni%e%e un mecanism c'eie pentru sc'im&area modului propriu de repre%entare a lumii.
- +a determine amintirea a ceva
- +a ilustre%e, demonstre%e sau e.plice un punct de vedere
- +a cree%e realitaai alternative
- +a desc'ida noi posi&ilitaai ai strategii.
- +a normali%e%e sau sa reconte.tuali%e%e o po%iaie particulara sau un anume conainut.
- +a transporte multiple nivele de in$ormaaii.
- +a $acilite%e noi tipare de g1ndire, simaire ai comportamente.
- +a stimule%e g1ndirea laterala ai creativitatea.
- +a recadre%e sau re$ormule%e o pro&lema sau situaaie.
- +a introduca un du&iu ntr-o po%iaie care susaine ca e.ista doar o singura cale.
- +a o$ere sau g'ide%e asociaaii ai g1ndirea n anumite direcaii.
- +a permita clientului sa-ai $ormule%e o opinie sau sa ai gaseasca direcaia proprie.
- +a ocoleasca de$ensele egoului.
- +a permita clientului sa procese%e direct la nivel inconatient (sugestii indirecte"
- +a sc'im&e su&iectul sau sa redirecaione%e discuaia.
- +a sugere%e soluaii sau noi opinii.
- +a cree%e un pasa0 ntre conatient ai inconatient.
- +a trimita sugestii minaii inconatiente
- +a m&unataaeasca alianaa terapeutica ai comunicarea
- +a $acilite%e accesarea e.perienaelor resursa
- +a m&unataaeasca dispo%iaia.
Fecitarea de $ormule, practicarea ritualurilor sau 0ocul pot pregati din punct de vedere
psi'ologic acei clienai care au di$icultaai n con$runtarea cu situaaii dureroase sau trarile asociate
evenimentelor neplacute. /rocesul terapeutic poate $i n mod constant )sa&otat de catre client, prin
re%istenaele mo&ili%ate- cel puain din punct de vedere analitic. /e de alta parte introducerea
meta$orelor terapeutice poate $acilita procesul sc'im&arii prin utili%area re%istenaelor ca material
care promovea%a sc'im&area.
KJ--Li$ JsupportListsM--NE. KJ--Lendi$M--N#eta$orele generate de client n psi'oterapie
2recvent clienaii ai aduc propriile meta$ore n terapie ai daca i ascultam cu atenaie le putem
sesi%a. -.presiile $olosite de client au adesea ncarcatura meta$orica, ai pe de alta parte clientul
poate e.prima meta$oric ceea ce doreate ai nu poate e.prima n mod direct.
Nota3 ca%urile clinice pre%entate un sunt pu&licate pentru a respecta con$identialitatea
KJ--Li$ JsupportListsM--N@. KJ--Lendi$M--N Am&ala0ul
2iind o metoda de comunicare indirecta, meta$ora are valoare mai ales n acele situaaii clinice
n care comunicarea directa este ine$icienta.
#eta$ora poate a0uta sau motiva clienaii care cred ca pro&lema lor nu are o soluaie, este
e$icienta atunci c1nd clientul nu poate accepta ceea ce i spune terapeutul sau este $olositoare atunci
c1nd se ve'iculea%a o idee ce ar putea $i deran0anta pentru client. 9ar mai mult dec1t at1t, mesa0ul
meta$oric are impact mult mai mare dec1t comunicarea directa.
+trategia meta$orica leaga pro&lema de re%ultatul dorit.
(um am construi o interveaie meta$orica prin care sa aratam care este valoarea meta$oreia
/ro&a&il pornind de la ideea ca psi'oterapia n sine este o meta$ora ai ca se &a%ea%a n primul r1nd
pe teatru.
:i&liogra$ie3
KJ--Li$ JsupportListsM--N=. KJ--Lendi$M--N:andler, F., *rinder, 5. <'e +tructure o$ #agic,
+cience and :e'avior :ooks, =>?E
KJ--Li$ JsupportListsM--N2. KJ--Lendi$M--N:andler, F., *rinder, 5. /atterns o$ t'e '7pnotic
tec'niOues o$ #ilton erickson, vol. I ai II, =>?E-=>??, +cience and :e'avior :ooks
KJ--Li$ JsupportListsM--N!. KJ--Lendi$M--N:arker, /. ,sing metap'ors in ps7c'ot'erap7,
:runner- #a%el, =>>=
KJ--Li$ JsupportListsM--ND. KJ--Lendi$M--N:attiello, *. (ognitive- &e'avioral t'erap7 and
metap'or, /erspectives in ps7c'iatric (are, 2?
KJ--Li$ JsupportListsM--NE. KJ--Lendi$M--N:erlin, F.#., Crlson, :., (ano, (.-., -ngel, +.
#etap'or and ps7c'ot'erap7, American 5ournal o$ /s7c'ot'erap7, =>>= 5ulHDE(!"3!E>-@?.
KJ--Li$ JsupportListsM--N@. KJ--Lendi$M--N:ettle'eim, :. <'e uses o$ enc'antment, Fic'ard
(la7 /u&lis'ers, =>?@
KJ--Li$ JsupportListsM--N?. KJ--Lendi$M--N:latner, A. ,se$ul metap'ors in ps7c'ot'erap7,
#etap'oria, 2@
KJ--Li$ JsupportListsM--NI. KJ--Lendi$M--N:urns, *.4. == ;ealing +tories $or Adults, 4ile7
/u&lis'ing, =>>
KJ--Li$ JsupportListsM--N>. KJ--Lendi$M--N-rickson, #. #7 voice Pill go Pit' 7ou, +idne7
Fosen, =>I2
KJ--Li$ JsupportListsM--N=. KJ--Lendi$M--N-rickson, #. <'e nature o$ sugegstion and
'7pnosis, Irvington /u&lis'ers, =>I>
KJ--Li$ JsupportListsM--N==. KJ--Lendi$M--N2riedel&erg, F., *orman, A. Integrative
/s7c'ot'erapeutic /rocesses Pit' (ognitive :e'avioral /rocedures, pu&lis'ed online, 2?,
PPP.springerlink.com
KJ--Li$ JsupportListsM--N=2. KJ--Lendi$M--N*argiulio, *. Cntolog7 and metap'or3 re$lections
o$ t'e unconscious and t'e I in t'e t'erapeutic setting, <'e ('icago Cpen ('apter $or
/s7c'oanal7sis, 2E
KJ--Li$ JsupportListsM--N=!. KJ--Lendi$M--N#ac(ormack, <. , :elieving in make-&elieve3
looking at t'eater as a metap'or $or ps7c'ot'erap7, 2amil7 process, =>>? 5unH!@(2"3=E=-@>.
KJ--Li$ JsupportListsM--N=D. KJ--Lendi$M--NCates, 5.9. #etap'or restructuring3 a neP approac'
to t'erap7, PPP.adam.com.au, 2?
KJ--Li$ JsupportListsM--N=E. KJ--Lendi$M--N<ompkins, /., LaPle7 5. #eta, #ilton and
#etap'or3 #odels o$ su&0ective e.perience, Fapport #aga%ine, !@,=>>@
KJ--Li$ JsupportListsM--N=@. KJ--Lendi$M--N4'ite, #., -pston, 4. Narrative means to
t'erapeutic ends, Norton and (ompan7, =>>