MANIA

Aparitia starii de manie

Desi exista schimbari distincte in fiecare din cele trei zone faciale in timpul furiei, exceptie facand cazul in care
schimbarile se intampla in toate cele trei zone, nu este clar daca o persoana este sau nu furioasa.
In acest moment de furie, sprancenele sunt coborate si trase impreuna, pleoapele sunt tensionate si ochiul pare sa
priveasca intr-un mod mai greu. Buzele sunt fie presate bine impreuna, fie sunt despartite intr-o forma patrata.
runtea in momentul furiei
Atat in momentul furiei sau a fricii, colturile interioare ale sprancenelor sunt impreuna. In timpul furiei, sprancenele
sunt putin mai lasate, iar in timpul fricii, sprancenele sunt mai ridicate.
Impreunarea din colturile interioare ale sprancenelor produce de obicei riduri verticale intre sprancene. Acest tip de
riduri fiind singurul, ridurile orizontale daca apar, sunt cele de!a permanente.
In timpul furiei, momentul cand sprancenele se unesc este insotit de ochi furiosi si gura furioasa. "neori insa,
fruntea poate sa exprime manie insa restul fetei sa nu aiba nici o expresie. Atunci cand se intampla aceasta, pot
aparea si alte semnificatii cum ar fi o persoana care este furioasa insa incearca sa-si controleze orice semn de furie,
persoana este usor iritata sau furia este la stadiul de inceput,persoana este intr-un mod serios sau persoana se
concentreaza asupra a ceva intens.
#chii$pleoapele in momentul furiei
In momentul actului de furie, pleoapele sunt tensionate si ochii par sa se holbeze intr-un mod greu de patruns.
%xista doua moduri prin care ochii exprima furie si anume versiunea de ochi lasati si versiunea de ochi larg
deschisi.
Modul de privire furioasa nu poate avea loc fara implicarea fruntii, deoarece sprancenele lasate sunt responsabile de
ingustarea partii superioare a ochiului, impingand impotriva pleoapei superioare.
&leoapa inferioara poate fi tensionata si ridicata, iar privirea poate fi fixa, in sensul ca ar putea fi umbigua. Astfel
apar tot felul de intrbari cum ar fi '%ste o persoana usor suparacioasa( sau '%ste o persoana ce are probleme in
focalizare( sau chiar '%ste o persoana concentrata, serioasa si determinata)(.
*hiar si cu fruntea, cu ochii, pleoapele si sprancenele implicate, inca persista indoaiala cu privire la intelesul
expresiei, deoarece ar putea avea oricare dintre sensurile enumerate anterior.
+ura in momentul furiei
%xista doua tipuri de baza ale gurii in momentul fricii si anume gura apropiata,buza presata peste buza- si gura
deschisa,gura patrata in partea de !os-.
Modul gura deschisa, are loc in doua tipuri destul de diferite ale furiei.o data are loc cand persoana se anga!eaza in
forme de violenta fizica iar apoi are loc cand persoana incearca sa controleze un act de furie verbala, strangand din
buze intr-o incercare de a se abtine sa nu tipe sau sa spuna ceva ostil.
In mod normal, aceste expresii ale gurii in momentul furiei, apar cu ochi si sprancene ce exprima furie, insa pot
aparea si cu restul fetei indiferente. Mesa!ul este oricum ambiguu, este la fel ca si atunci cand furia este afisata
numai in sprancene sau in pleoape.
Daca furia este afisata doar la gura, primul mod si anume buza presata pe buza, poate semnifica o usoara furie, o
furie controlata, un efort fizic sau o concentrare.
Modul gura deschisa si patrata este de asemenea si el ambiguu daca restul fetei ramane neimplicata, deoarece este
posibil sa apara in cazul strigatelor de bucurie,de exemplu la un meci de baseball- sau in cazul anumitor sunete ale
discursului.
*ele doua zone faciale
Daca furia apare in doar doua zone faciale si anume la sprancene si ochi, mesa!ul este atunci ambiguu, la fel este si
daca furia este aratata in doua zone ale gurii si ale ochilor.
Ambiguitatea in aceste doua moduri ale furiei poate fi redusa de tonul vocii, postura corpului, miscarea mainilor
sau vorbele spuse de asemenea si de contextul in care expresiile au loc.
"nii oameni au tendinta sa arate furia in primul rand intr-o zona sau alta a fetei atunci cand de fapt incearca sa isi
controleze aceasta furie. In acest caz, cei ce le sunt apropiati, cum ar fi membri ai familiei sau prieteni, pot invata
cate ceva despre ei si despre modul acestora de exprimare. Astfel, ce pentru unii ar putea parea ambiguu, intr-un
cadru intim nu ar mai fi asa.
Intensitatea furiei
Intensitatea furiei se poate manifesta in functie de cat de multa tensiune exista in pleoape sau cat de mult sunt
umflati ochii. Aceasta intensitate mai poate fi aratata si prin cat de strans sunt presate buzele.
Asocierea furiei cu alte emotii
Aceasta asociere de expresii aratata in capitolele anterioare, a fost realizata de asocierile a doua emotii inregistrate
in diferite zone ale fetei. *hiar si limitand la numai o parte a fetei, mesa!ul din fiecare asociere de emotii a fost inca
transmis in totalitate.
*u toate acestea, facand exceptie atunci cand expresia este inregistrata in toate cele trei zone ale fetei, cand vine
vorba de furie, mesa!ul devine ambiguu. # consecinta a acestui fapt este ca acest amestec de furie in care una sau
doua zone ale fetei inregistreaza o alta emotie, de obicei rezulta faptul ca mesa!ul de furie este coplesit de un alt
amestec de emotii.
/unt doua exceptii in care mesa!ul prin care furia este transmisa sa fie pierdut. &rimul, este asocierea dintre dezgust
si furie, in care mesa!ul furiei este retinut. Acest fapt se datoreaza faptului ca dezgustul si furia se incruciseaza de
prea multe ori, sau datorita asemanarilor in aspectul facial si al contextului situational dintre cele doua emotii.
A doua exceptie este aceea in care amestecul poate fi realizat printr-o tehnica diferita. Intr-o asociere, nu este
obligatoriu ca diferite expresii ale fetei sa arate emotii diferite.
Manifestarea furiei [2] :
Forma de manifestare a furiei. Imagine luata de pe http://www.fox.com/lietome
- Sprncenele sunt coborte i unite
- Apar linii ertical ntre sprncene
- !leoapa inferioar" este ncordat" i poate # sau nu ridicat"
- !leoapa superioar" este ncordat" i poate # sau nu coborte de c"tre ac$iunea frun$ii
- %chii au o priire grea i un aspect bombat
- &u'ele pot # n dou" po'i$ii de ba'" : strnse mpreun"( cu col$urile drepte sau n )os* sau deschise( ncordate ntr-o
form" p"trat" ca i cum ar striga
- +"rile pot # dilatate dar acest lucru nu este esen$ial n manifestarea facial" a furiei( ntruct apare i la triste$e