Algebra Roman A Not It Ze

Algebr
a liniar
a.
Note de curs
Ioan Radu Peter (Cluj-Napoca)

17 decembrie 2007
Algebra liniara
Cluj Napoca, 2007-2008
Radu
Produs cartezian. Relatii.
H, A multimi, : I A se numeste multime indexata de elemente din A.

Notam paiqiPI paiq, cu ai piq. Pt. I t1, . . . , nu- finita, notam
paiqiPI pa1, . . . , anq, n-uplu.
I
Familie de multimi: elementele lui A sunt multimi (sau submultimi ale unei multimi
T ) obctinem notiunea de familie de multimi (resp. familie se submultimi ale lui T ).
Fie pAiqiPI o familie de multimi,
i PI
i PI
Algebra liniara
Ai
tx|Di P I, x P Aiu
Ai
tx|@i P I, x P Aiu
1
Radu
se numesc reuniunea, resp. intersectia familiei pAiqiPI .
i PI
Ai
t : I
iPI
A i | pi q
P A i , @i P I u ,
se memeste produs cartezian al familiei pAiqiPI .

Daca Ai A, @i P I , produsul cartezian este AI
I t1, . . . , nu (finita), notam
i PI
Ai
t
: I
A u.
Pentru
A1 A2 An tpa1, . . . , anq|ai P Ai, i 1, nu
P I , funtia pi : Aj Ai, definita de pipq piq P Ai, cu P Aj

j PI
j PI
(pippxj qj PI q xi), se numeste proiectia canonica produsului cartezian pe multimea Ai
Pentru i
(proiectia pe factorul i).

Axioma alegerii.
Algebra liniara
Daca pAiqiPI este o familie nevida de multimi nevide, atunci

2
iPI
Ai
Radu
H.
Echivalent cu axioma alegerii este: Daca S este o colectie nevida de multimi nevide
disjuncte doua cate doua, atunci exista o multime A, numita reuniune selectiva, a.. A X X
este formata dintr-un singur element, @X P S.
Relatii binare. M multime. O submultime a produsului M
binara pe M .
Fie
M
se numeste relatie
P M M si x, y P M . Daca px, yq P , x si y sunt in relatia , notam xy.
Relatia binara este:
reflexiva daca xx, @x P M .

simetrica daca pentru x, y P M : xy yx.
antisimetrica daca pentru x, y P M : xysi yx x y .
tranzitiva daca pentru x, y, z P M a.. xy s yz xz .
Relatii de:
Algebra liniara
Radu
cuasiordine sau preordine : reflexive si tranzitive

ordine (ordine partiala) : reflexive, antisimetrice si tranzitive.
echivalenta: reflexive, simetrice si tranzitive.
O rel. de ordine este si de preordine.
Relatii de echivalent
a. Fie M multime nevida si o relatie de echivalenta pe M .
Fie x P M . Definim
x
ty P M |xy u,
clasa de echivalenta a lui x. Notam cu x
, classpxq, rxs clasa de echivalenta a unui
element.
Teorema 1. Fie M H si o relatie de echivalenta pe A. Clasele de echivalenta
determinate pe M de au proprietatile:
1. x P x
for all x P M .
2. x
y xy .
3. pentru x
si y doua clase de echivalenta, atunci x
Algebra liniara
y sau x X y H.
4
4.
xPM
Radu
A.
Dem. (sketch) 1. evident x
P x, deoarece xx.
2. Daca x
y avem x P x
si deci xy . Reciproc, fie a P x
, deci ax, cum xy din
tranzitivitate avem ay , adica a P y. Deci x
y. Analog y x
, in consecinta x
y
4. Pres. ca x
X y H. Fie a
ca xY si conform 2 x
y.
P x X y. Rezulta ca ax si ay. Din simetrie rezulta
3 Din 1.
Partitii. Fie M o multime si Mi, i P I o familie de submultimi ale lui M . Familia
Mi, i P I se numeste partitie a lui M daca:
Mi X Mj H pentru i
iPI Mi M .
j.
Teorema anterioara arata o relatie de echivalenta pe o multime determina o partitie a

ei, elementele partitiei fiind clasele de echivalenta.
Algebra liniara
Radu
Reciproc avem:
Teorema 2. Fie M o multime si Mi, i P I o partitie a ei. Relatia M M M data
de xM y daca si numai daca Di P I a.. x, y P Mi este o relatie de echivalenta.
Dem. Seminar
Algebra liniara
Radu
I Elemente de algebr
a liniar
a
1. Spatii vectoriale. Propriet
ati de baz
a.
Algebra liniara
Radu
Definitia unui spatiu vectorial. Propriet

ati de baz
a
Definitia 3. Spatiu vectorial V peste un corp F (sau F spatiu vectorial) este o multime
V cu o opertie
(lege de compozitie interna) a. pV, q este grup si o operatie externa
: F V V, p, vq v v, (nmultirea cu scalari), care satisface proprietatile:
1.
2.
3.
4.
pv wq v w, @ P F, @v, w P F
p qv v v, @, P F, @v P V
pv q p qv
1 v v, @v P V
Elementele lui V - vectori, elementele lui F scalari. Inmultirea cu scalari depinde de F.
Observatie. Reguli simple de calcul ntr-un spatiu vectorial V peste F :
0V
Algebra liniara
0
8
0F v 0V
v 0V 0F or v 0V .
paqv apvq av.
Radu
Exemple.
V Cn are o structura de R spatiu vectorial, dar si de C spatiu vectorial.

V FrX s este un F spatiu vectorial.
Mm,npFq este un F spatiu vectorial.
Cr0a,bs este R spatiu vectorial.
Algebra liniara
Radu
Subspatii ale unui spatiu vectorial.
Este natural sa studiem submultimi ale unui spatiu vectorial crae sunt inchise fata de
operatiile definite pe spatiu.
Definitia 4. Fie V un spatiu vectorial peste F. O submultime U V se numeste
subspatiu a lui V (peste F) daca este stabila in raport cu operatiile induse ( adica
v u P U, @v, u P U, si v P U @ P F, v P U ) si ele verifica axiomele spatiului
vectorial.
Caracterizari ale subspatiilor vectoriale:
Propositia 5. Fie V be a F un spatiu vectorial si U V o submultime nevida. U este
subspatiu vectorial al lui V peste F daca si numai daca:
v u P U, @v, u P U
v P U, @ P F, @v P U
Algebra liniara
10
Radu
Propositia 6. Fie V un F spatiu vectorial si U V o submultime nevida a sa. U este

subspatiu vectorial al lui V peste F daca si numai daca v u P U, @, P F, @v, u P
V.
Urmatoarele propozitii arata cum putem opera cu subspatii vectoriale si cum putem
obtine subspatii pornind de la multimi arbitrare.
Propositia 7.
U X W si U
Fie V spatiu vectorial si U, W V subspatii vectoriale.

W tu w|u P U, w P W u sunt subspatii vectoriale.
Multimile
Dem.
Sfarsit Dem.
U X W se numeste intersectia subspatiilor, iar U

ramne adevarata pentru un nr. finit de subspatii.
W suma. Binenteles ca propozitia
Propositia 8. Fie V un spatiu vectorial peste F si S V nevida. Multimea xS y
t ivi, finite sum, with i P F and vi P S u este subspatiu vectorial peste F a lui V .
Algebra liniara
11
Radu
Dem. Sfarsit Dem.

Spatiul vectorial definit in Prop. 8 se numeste spatiul vectorial generat de S , sau
infasuratoarea liniara a multimii S . Este cel mai mic subspatiu cer contine multimea S , n
sensul ca, @ U subspatiu al lui V cu S U rezulta ca xS y U .
O rafinare a notiunii de suma a doua subspatii este cea de suma directa.
Definitia 9. Fie V un spatiu vectorial si Ui V subspatii, i 1, n. Subspatiul
U1 Un se numeste suma directa daca pentru orice v P U1 Un, din v
u1 un w1 wn cu ui, wi P Ui, i 1, n rezula ui wi, pentru i 1, n.
Suma directa subspatiilor Ui, i 1, n o vom nota cu U1
propozitie caracterizeaza suma directa de doua subspatii:
Propositia 10. Fie V un spatiu vectorial si U, W
directa daca si numai daca U X W tu.
` ` Un .
Urmatoarea
subspatii. Suma U
W este
Fie V un spatiu vectorial peste F si U V un subspatiu . Pe V definim relatia

binara RU : fie u, v P V , uRU v iff u v P U .
Algebra liniara
12
Lemma 11.
Teorema 12.
peste F.
Radu
Relatia RU este o relatie de echivalenta.

Pe multimea factor V {U exista o structura naturala de spatiu vectorial
Dem.
Sfarsit Dem.
Spatiul vectorial din propozitia precendenta se numeste spatiu vectorial cat.
Algebra liniara
13
Radu
Baz
a. Dimensiune.
In prima parte am introdus anumite prorietati globale ale spatiilor vectoriale. In speta
am vorbit despre spatii vectoriale, subspatii, sume directe, spatii factor.
Propozitia 8 ridica n mod natural o serie de intrebari legate de structura unui s.v. V .
Exista o multime S V care genereaza V (adica xS y V )?

Daca da, cat de mare trebuie sa fie? Cat de mare trebuie sa fie o astfel de multime
minimala?
Daca exista astfel de multimi, doua astfel de multimi pot fi comparate?
Exista o multime finita care genereaza pe V ?
Vom incerca sa dam raspunsuri la aceste intrebari in cele ce urmeaza.
De ce sunt importante raspunsuri la aceste intrebari? Cel putin un motiv este destul de
simplu. Daca putem controla (descrie) un sistem minimal de generatori (care ne asteptam
Algebra liniara
14
Radu
sa fie si liniar independent), putem descrie unic orice vector din spatiul vectorial, adica
putem controla structura ntregului spatiu.
Definitia 13. Fie V un F spatiu vectorial. O submultime nevida S V se numeste
sistem de generatori pentru V daca pentru orice v P V exista o submultime finita
tv1, . . . , vnu V si scalarii 1, . . . , n P F a.. v 1v1 nvn (sau altfel
spus v este combinatie liniara a vectorilor v1, . . . , vn cu scalari n F). V se numeste finit
dimensional daca admite un sistem finit de generatori.
O submultime L V se numeste sistem de vectori liniar independenti daca pentru
orice submultime finita tv1, . . . , vnu L, din 1v1 . . . nvn 0 rezulta ai 0 for
i 1, n.
O submultime a lui V care nu este liniar independenta se numeste liniar dependenta.
O submultime B V se numeste baza a lui V daca este sistem de generatori si liniar
independent. In acest caz orice vector v P V se scrie n mod unic ca si combinatie liniara
de vectori din baza B.
Teorema 14.
Algebra liniara
(Existenta bazei) Fie V un spatiu vectorial. V are o baza.

15
Radu
Nu prezentam demonstratia acestei teoreme. In continuare ne limitam la cazul finit

dimensional.
Teorema 15. Fie V t0u un spatiu vectorial finit dimensional peste F. Din orice sistem
de generatori finit, putem extrage o baza.
Dem. Fie S tv1, . . . , vr u un sistem finit de generatori. In V exista vectori nenuli
(altfel V 0). Fie 0 v1 P S . Multimea tv1u este liniar independenta (deoarece
v1 0 0 din v1 0). Aceasta inseamna ca S contine submultimi liniar
indpenedente. Consideram P pS q (multimea partilor lui S ), care este finita (S fiind finita).
Intr-un numar finit de pas putem extrage un sistem maximal de vectori liniar independenti,
fie acesta B. Presupunem ca B tv1, . . . , vnu, 1 n r .
Demonstram ca B este o baza a lui V . Este suficient sa aratam ca B genereaza V ,
deoarece B este liniar independenta din alegerea ei.Fie v P V . Deoarece S este sistem de
generatori rezulta ca este suficient sa aratam ca orice vk P S, n k r este combinatie
liniara de vectori din B. Presupunem ca vk nu este combinatie liniara de vectori din B.
Rezulta ca multimea B Y tvk u este liniar independenta, contradictie cu maximalitatea lui
B. Sfarsit Dem.
Algebra liniara
16
Radu
Corolar 16. Fie V be a F un spatiu vectorial si S un sistem de generatori a lui V . Orice

multime liniar independenta L S poate fi completata la o baza n V .
Dem. Fie L S o multime liniar indpendenta n S . Daca L este maximala, conform
Teoremei anterioa rerezulta ca L este baza. Daca L nu este maximala, exista o multime
liniar independenta L1 cu L L1 S . Daca L1 este maximala rezulta ca L1 este baza.
Daca nu este maximala repetam pasul anterior. Deoarece S este finita, dupa un numar
finit de pasi obtinem un sistem de vectori liniar independenti B care este si maximal,
L B S , deci o baza V cu proprietatile cerute, conform Teoremei anterioare. Sfarsit
Dem.
Teorema 17. Fie V un F spatiu vectorial peste F finit generat. Orice sistem de vectori
liniar independent L poate fi completat la o baza n V .
Dem. Fie S un sistem finit de generatori. Reuniunea L X S este sistem finit de
generatori si L L X S . Aplicam corolarul anterior si obtinem ca L poate fi completat
la o baza lui V . Sfarsit Dem.
Teorema 18.
Algebra liniara
(Cardinalul bazei). Fie V un F spatiu vectorial finit generat. Orice baza

17
Radu
n V este finita si are acelasi numar de elemente.

Dem.Fie B te1, . . . .enu o baza a lui V , si fie B1te11, . . . , e1mu un sistem de
vectori cu m n. Demonstram ca B1 nu poate fi o baza n V .
Sfarsit Dem.
Definitia 19. Fie V t0u un F spatiu vectorial finit generat. Numarul elementelor
dintr-o baza s.v. V se numeste dimensiunea s.v. V (nu depinde de alegerea bazei), si se
noteaza dimFV ). Spatiul vectorial V se numeste de dimensiune finita daca dimFV 8.
Pentru V t0u , dim FV 0.
Corolar 20.
Fie V un spatiu vectorial peste F de dimensiune finita, dim FV
n.
1. Orice sistem liniar independent de n vectori formeaza o baza. Orice sistem de m

vectori, m n este liniar dependent.
2. Orice sistem de generatori ai lui V format din n vectori este o baza. Orice sistem liniar
independent de m vectori, m n nu este sistem de generatori.
Algebra liniara
18
Radu
Dem. a) Fie L tv1, . . . , vnu un sistem linear independent de n vectori. Din

teorema de completare (Teorema 17) rezulta ca L poate fi completat la o baza a lui V .
Din cardnalul bazei, rezulta ca nu avem de adaugat nici un vector la L, deci L este baza.
Fie L1 un sistem de m vectori, m n. Daca L1 este linear independent, rezulta ca
L1 poate fi completat la o baza (Theorem 17), deci dim FV m n, contradictie.
b) Fie S tv1, . . . , vnu un sistem de generatori format din n vectors. Cf. Teoremei
15 din cei n vectori se poate extrage o baza. Din nou din teorema bazei 3 rezulta ca nu e
nevoie sa extragem nici un vector, deci S este o baza.
Fie S 1 un sistem de generatori care consta din m vectori, m n. Din Teorema 15
rezulta ca din S 1 se poate extrage o baza, deci dim FV m n, contradictie. Sfarsit
Dem.
Observatie Dimensiunea unui spatiu vectorial finit dimensional este egala cu unul din
urmatoarele:
Numarul vectorilor dintr-o baza
Algebra liniara
19
Radu
Numarul unui sistem minimal de generatori.

Numaarul maxim de vectori liniar independent.
Algebra liniara
20
Radu
Calcul local.Schimb
ari de baz
a.
In aceasta sectiune vom preciza proprietati de calcul n spatii vectoriale finit dimensionale.
Fie V un F spatiu vectorial finit dimensional, cu o baza B
vector v P V se reprezinta unic
i 1
aiei
a1e1
t e 1 , . . . , e n u.
Orice
anen.
Scalarii pa1, . . . , anq se numesc coordonatele vectoruluiv n baza B. Este clar ca

1
daca avem o alta baza B , coordonatele aceluiasi vector n baza noua se schimba. Cum
putem masura aceasta schimbare? Porinim cu o situatie putin diferita.
Teorema 21. Fie V s.v. finit dim. peste F cu o baza B
1
1
vectorii S te1, . . . , emu V :
Algebra liniara
te1, . . . , enu.
Consideram
21
Radu
e1
em
a11e1
a1nen
...
am1e1
amnen
paij qi1,m Dimensiune subspatiului xS y este egala cu rangul matricii A,

j 1,n
i.e. dimxS y rankA.
Notam A
Algebra liniara
22
Radu
Consideram acum cazul m

rankA n Avem
n.

e1
e2
Multimea S
a11e1
a21e1
te11, . . . , e1nu este o baza d.s.n.d.

a1nen
a2nen
...
en
an1e1
annen,
reprezinta scimbarea de baza de la b la noua baza B

pe,e q
P
a11

a12

...
a1n
Algebra liniara
a21
a22
...
a2n
S . Matricea At este notata cu
...
...
...
...
an1
an2
...
ann

23
Radu
(are pe coloane componentele noii baze e n vechea baza e).

Observatii.
Matricial putem scrie:

1
e1
1
e2
...
1
en

A

e1
e2
...
en

or

pe q1,n
1
p
e,e q t
p P q peq
1,n
1
1
2
p
e,e q
Consideram schimbarile de baze de la B la B cu matricea P
si de la B la B cu
1 2
p
e ,e q
matricea P
. Ne putem gandi la compunerea acestors schimbari, i.e. schimbarea
2
2
p
e,e q
de baze de la B la B cu matricea P
. Este usor de vazut ca avem
1
1
1 2
p
e,e q pe ,e q
P
P
Algebra liniara
2
p
e,e q
P
24
Radu
In discutia anterioara consideram B2
adica
B si obtinem
1
1
p
e,e q pe ,eq
P
P
In ,
1
p
e ,eq 1
pP q
1
p
e,e q
P
In acest punct ncercam sa raspundem la urmatoarea ntrebare, importanta n

aplicatii.Daca aveam doua baze, un vector se reprezinta n mod unic n mod unic n
ambele. Care este relatia dintre coordonatele unui vector n cele doua baze?
In primul rand sa fixam notatiile.
Fie s.v.
V , cu bazele B
1
te1, . . . , enu, iar P pe,e q matrcea schimbarii de baza.
Fie v
si
P V . Avem
v
Algebra liniara
te1, . . . , enu
a1e1
anen
b 1 e1
b n en ,
25
Radu
unde pa1, . . . anq si pb1, . . . bnq sunt coordonatele aceluiasi vector v n cele doua baze.
Avem
pv q
a1
a2
...
an
e1

e2

...

b1
en
Fie
pv qe
a1

a2

...
b2
...
bn
1
e1
1
e2
...
1
en

an
Algebra liniara
26
Radu
si
pvqe1
b1

b2

...

bn
matricile coordonatelor lui v n cele doua baze.
Considerand
peq1n
e1

e2

...

en
matricea coloana a bazeiB si
pe q1n
Algebra liniara

1
e1
1
e2
...
1
en

27
Radu
matricea coloana a bazei B , avem
pvq pvq peq1n pvq

t
e
t
1
e1n
pv q
t
pe,e
P
1
e
q peq
1n
Deaorece reprezentarea lui v ntr-o baza este unica rezulta
pv q
sau
pv q
t
1
e
Algebra liniara
t
pe,e
P
1
e
pvqte ,
1
p
e,e q 1
pP q pvqte .
28
Radu
Linear maps between vector spaces

In acest capitol vom studia aplicatii liniare, aplicatii compatibile cu structura de spatiu
vectorial.
Definitia 22. Fie V si W s.v. pesteF. O aplicatie liniarade la V la W este o aplicatie
f : V W cu prop.f pv uq f pv q f puq @ v, u P V and , P F.
Multimea aplicatiilor liniare de la V la W o vom nota cu LFpV, W q or HomFpV, W q
Obsf p0V q
0W si
fp
i 1
iviq
i 1
if pviq,
@ i P F, @vi P V, i 1, . . . , n
1
ker f f p0W q tv P V |f pv q 0w u, and

imf f pV q tw P W |D v P V, f pv q wu
Algebra liniara
29
Definitia 23.
Multimile ker f si f pV q se numeasc nucleul, resp. imaginea lui f .
Propositia 24. Nucleul si imaginea unei aplicatii liniare f : V

lui V , resp. W .
Radu
sunt subspatii ale
dem. gata dem.

In cazul finit dimensional avem:
Teorema 25.
Fie f : V
linara, V si W s.v. pesteF, V finit dimensional.
dim V
dim ker f
dim f pV q.
Dem Fie n si m dimensiunile lui V resp. ker f , m n. Fie te1, . . . emu

baza n ker f . Sistemul de vectori l.i. e1, . . . , em poate fi completat la o baza
te1, . . . em, em 1, . . . enu a lui V .
Aratam ca f pem 1q, . . . , f penq formeaza o baza a lui f pV q. este suficient saaratam
ca f pem 1q, . . . , f penq sunt l. ind., deoarece genereaza f pV q.
Algebra liniara
30
Pp. ca f pem
q, . . . , f penq nu sunt l.i. Exista am

n
km 1
k f pek q
1 , . . . an
P F a..
Radu
0W ,
iar din liniaritatea lui f ,
fp
k m 1
k ek q
0W ,
adica
1
v
k m 1
k ek
P ker f.
si deci se sunt comb. liniara de e1, . . . em. Dar e1, . . . en formeaza baza in V deci
km 1 kn 0, adica f pem 1q, . . . , f penq sunt l.i.. gata dem.
Algebra liniara
31
Teorema 26. Fie F : V W liniara V si W s.v., si dim V dim W

f pV q W d.s.n.d ker f t0V u. In particular f is surj. d.s.n.d. A bij.
Dem Pp. ker f t0v u. f pV q subspatiu a lui W , deci dim V
adica dim f pV q dim W , adica f pV q W .
f pV q
W
implica ker f
8.
Radu
Atunci,
dim f pV q dim W ,
t0V u analog.
sf. dem
Propositia 27. Fie f : V W liniara V, W s.v. peste F. Daca f este bijectie ,
rezulta ca inversa f 1 : W V este liniara.
Dem f bij. @w1, w2 P W , D! v1, v2 P V ,a.i. f pviq wi, i 1.2. Deoarece f liniara
, avem
1w1 2w2 a1f pv1q a2f pv2q f pa1v1 2v2q.
Deci a1v1
2v2
f
Algebra liniara
f 1p1w1
1p w
1 1
2w2q
2w2q, so
1f 1pw1 q
2f
1pw
q
32
Radu
sf. dem
Definitia 28. O aplicatie liniara bij.
izomorfism intre V si W
f : V
W intre s.v.
V, W peste F s.n.
Un s.v. V s.n. izomorf cu un s.v. W daca exista un izomorfism f : V

s.v. V si W sunt izomorfe, vom nota acest fapt cu V W .
W.
Daca
@v P V
avem
Example
Fie V un F s.v. si V1, V2 subspatii suplementare adica V V1 ` V2.
descompunerea unica v v1 v2, cu v1 P V1 and v2 P V2. Aplicati a
p:V
V1, ppvq v1, @v P V
s.n. proiectia lui V pe V1, paralela cu V2,.

Aplicatia s : V
paralela V2.
Algebra liniara
V, spvq v1 v2, @v P V
s.n.simetria lui V relativa la V1,
33
Avem v P V1, v2 0, adica ppv q

ppv q 0 and spv q v .
Algebra liniara
v and spvq v, iar pt.
Radu
P V2, v1 0, so
34
Radu
Propriet
ati ale lui LpV, W q
Propositia 29.
1. Daca V1
Fie f : V
lniara intre s.v. V, W peste F.
subsp. a lui V , atunci f pV1q subspatiu a lui W .
2. Daca W1 subspatiu a lui W , atunci f 1 subspatiu a lui V .
Dem 1. Let w1, w2 be in f pV q. It follows that there exists v1, v2

f pviq wi, i 1, 2. The, for every , P F we have
w1
w2
f pv1q
f pv2q
f pv1
v2q
PV
such that
P f pV q.
2. For v1, v2 P f 1pW1q we have that f pv1q, f pv2q P W , so @ P F, f pv1q

f pv2q P W . Because F is linear f pv1q f pv2q f pv1 v2q v1 v2
f 1pW q.
Algebra liniara
35
Radu
sf. dem
The next proposition shows that ker and the image of a linear map characterize the
property injectivity and surjectivity of the map.
Propositia 30.
Let f : V
be a linear map between the linear spaces V, W .
1. f is one to one (injective) ker f t0u.

2. f is onto (surjective) f pV q W .
3. f is bijective ker f t0u and f pV q W .
Dem 1 Suppose that f is one to one. Because f p0q 0 P W it follows that
ker f t0u V . For the converse, suppose that ker f t0u. Let v1, v2 P V with
f pv1q f pv2q. It follows that f pv1 v2q 0 and because ker f t0u it follows that
v1 v2 .
2 and 3 are to be proved in the same manner.
sf. dem
Algebra liniara
36
Radu
Nest we shall study how special maps acts on special systems of vectors.
Propositia 31. Let f : V W be a linear map between the linear spaces V, W and
S tvi|i P I u a system of vectors in V .
1. if f is one to one and S is a free system of vectors, then f pS q is a free system of
vectors.
2. if f is onto and S is a system of generators, then f pS q is s system of generators.
3. if t is bijective and S is a basis for V , then f pS q is a basis for W .
Dem 1. Let tw1, . . . wnu be a finite subsystem from f pS q, and i P F with i1 aiwi
0. There exists the vectors vi P V such that f pviq wi, @ i 1, . . . n. Then
n
n
n
n
a
w

a
f
p
v
q

f
p
a
v
q

0
,
so
i
i
i
i
i
i
i 1
i1
i 1
i1 ai vi 0. Because S is linearly
independent it follows that i 0@ i 1, . . . , n, so f pS q is linearly independent.
2. Let w P W . There exists v P V with f pv q w. Because S is a system of
generators, there exists a finite family of vectors in S , vi, and the scalars i P F, i1, . . . , n
Algebra liniara
37
such that
i 1
Radu
aivi
v. It follows that
w
f pv q f p
i1
aiviq
i 1
aif pviq,
3. Because f is bijective and S is a basis for V , it follows that both 1 and 2 holds,
that is f pS q is a basis for W . sf. dem
Definitia 32. Let f, g : V
F, and inF. We define
be linear maps between the linear spaces V.W over
1. f g : V W by pf g qpv q f pv q g pv q.@ v P V , the sum of the linear maps,

and
2. f : V W by pf qpv q f pv q, @ v P V, @ P F, the scalar multiplication of a
linear map.
Propositia 33.
over F.
Algebra liniara
With the operations above defined LpV, W q becomes a vector space
38
Radu
In the next we specialize the study of the linear maps, namely we consider the case
V W.
Definitia 34.
The set of endomorphisms of e linear space

EndpLq
pV q is the set:
tf : V V |f linearu
By the results from the previous section, EndpV q is an F linear space.

Let W, U another linear spaces over the same field F, f P LpV, W q and g
We define the product (composition) of f and g by h g f : V U ,
hpv q
Propositia 35.
gpf pvqq, @ v P V.
The product of two linear maps is a linear map.
Moreover if f and g as above are isomorphisms, the product h

isomorphism.
Algebra liniara
P LpW, U q.
f
is an
39
Radu
Dem
hpv1
v2q

g pf pv1
v2qq
gpf pv1q f pv2qq gpf pv1qq

hpv1q hpv2q, @ v1, v2 P V, @ , P F
g pf pv2qq
The last statement follows from the fact that h is a linear bijection. sf. dem
It can be shown that the composition is distributive with respect to the sum of linear
maps, so EndpV q becomes an unitary ring.
Propositia 36.
Definitia 37.
The isomorphism between two F linear spaces is an equivalence relation.

Let V be an F linear space. The set
AutpV q
tf P EndpV q|f isomorphismu
is called the set of automoprhisms of the vector space V .

Propositia 38.
Algebra liniara
AutpV q is a group with respect to the composition.

40
Radu
Dem It is only needed to list the properties.

1. the identity map 1V is the unit element.
2. g f is an automorphism for f and g automorphisms.

3. the inverse of an automorphism is an automorphism.
sf. dem
The group of automoprhisms of a linear space is called the general linear group and is
denoted by GlpV q.
Example
Projectors endomorphisms. An endomorphismp : V V is called projector of the

linear space F is p2 p (p2 p p). If p is a projector, then:
1. ker p ` ppV q V
2. the endomorphism q 1V p s again a projector.
Algebra liniara
41
Denote v1 ppv q and v2 v v1, it follows that ppv2q

ppv q p2pv q 0v , so v2 P ker f . It follows that
v1
v2 , @ v
Radu
ppvq ppv1q
P V, where v1 P f pV qand v2 P f pV q,
and moreover the decomposition is unique, so we have the direct sum decomposition
ker p ` ppV q V . For the last assertion simply compute q 2 p1V pq p1V pq
1V p p p2 1V p q , because p is a projector. It can be seen that
q pV q ker p and ker q q pV q. Denote by v1 ppV q and V2 ker p. It follows
that p is the projection of V on V1, parallel with V2, and q is the projection of V on
V2 parallel with V1.
Involutive automorphisms. An operator s : V V is called involutive iff s2

From the definition and the previous example one have:
1V .
1. an involutive operator is an automorphism

Algebra liniara
42
Radu
2. for every involutive automorphism, the linear operators:
ps
:V
V, pspvq 12 pv
spv qq
qs
:V
V, qspvq 12 pv spvqq
are projectors and satisfy the relation ps qs 1V .

3. reciprocally, for a projector p : V V , the operator sp : V
sppv q 2ppv q v is an involutive automorphism.
V , given by
From the previous facts it follows that ps s s ps p, sp p p sp p.

An involutive automorphism s ia a symmetry of V with respect to the subspace pspV q,
parallely with the subspace ker ps.
Algebra liniara
43
Radu
Linear maps between finite dimensional subspaces
Up to now we studied the global properties of linear maps. In this section we are
interested to see how they look like locally, for example how they acts on basis, or what
objects characterize the transformation of vectors by linear maps.
All this section is related to finite dimensional spaces. We will write V n for a vector
space of dimension n.
Let V n a linear space over F, of dimension n, and E te1, . . . , enu a basis. A
n
vector v P V can be uniquely written as v i1 viei. We will call pv1, . . . , vnq the
coordinates (components) of v in the basis E .
We will start this section with the change of basis. Consider two basis E
te1, . . . , enu and F tf1, . . . , fnu, of the vector space V . It follows that there exists
the scalars aij P F, i, j 1, . . . , n such that
Algebra liniara
44
Radu
fj
i1
aij ei, j
1, . . . n
For e vector v which has the components pv1, . . . , vnq and pv11 , . . . , vn1 q resp. we
have its representation in the basis E and F
1
j 1
v j fj
n
1
j 1
vi
i1
aij ei
n
n
i1 j 1
aij vj ei,
(1)
that is
n
i 1
v i ei
n
n
i1 j 1
aij vj qei,
and from the fact that the coordinates in a basis are unique we have that
Algebra liniara
45
Radu
vi
j 1
aij vj , i
1, n
We denote
rvsE
and A
paij qi,j1,n, we can write
v1
...
vn
rvsE ArvsF ,
relation which express the change from the basis E to the basis F . Let G
tg1, . . . , gnu be third coordinate system, and rvsG the coordinates of v in G, we have
Algebra liniara

46
Radu
rvsF A1rvsG,
for some matrix A1.We deduce that
rvsE ArvsF AA1rvsG.

Particularly it is true for G
Algebra liniara
E , so in this case we obtain that In AA1.
47
Radu
Vectori proprii.
Vectori si valorii proprii.
Algebra liniara
Subspatii invariante.
Forma canonic
a Jordan.
48
Radu
Subspatii invariante. Vectori si valori proprii

In acest capitol vom studia n continuare aplic. liniare. In speta vom studia structura
unui operator liniar.
Pp. ca avem un s.v. V peste F si un operator liniar T
descompunerea:
i 1
P EndpV q. Mai pp. ca avem
Ui ,
cu Ui subspatiu a lui V. Pt. a nt elege comportarea lui T este nec. si suf. sa ntelegem
T |Uj . A studia T |Uj este mai usor decat a studia T deoarece Uj este mai mic decat
V . Totusi ramane o problema: dacaa vrem sa aplicam procedee folosite n pt. aplicatii
liniare (de ex. compunerea) problema este ca in general TUj nu aplica Uj n el nsusi, cu
alte cuvinte TUj nu este un operator pe Uj . Din acest motiv este natural sa consideram
descompuneri pt, care T duce Uj n el nsusi.
Algebra liniara
49
Radu
Definitia 39. Fie V un operator pe s.v. V peste F si U subspatiu a lui V . U s.n. T

invariant prin daca T pU q U , adica T este operator pe U .
Apare o alta ntrebare legata de spatii invariante.Cum se comporta un operator pe
un spatiiu invariant de dimensiune 1? Orice spatiu de dimensiune 1 este de forma
U tu| P Fu. Daca U este invariant prin T atunci T puq este n U , @u P U , si deci
D un scalar P F a.i. T puq u. Reciproc daca exista u P V a.i. T puq u, P F,
atunci subspatiul U generat de u este invariant prin T si pt. @v P U one has T pv q v .
Este natural sa dam definitia
Definitia 40. Fir T P EndpV q un operator pe un s.v. peste un corp F. Un scalar P F
s.n. valoare proprie pt. T daca exista un vector nenul v P V a.i. T pv q v . Un vector
corespunzator s.n. vector propriu (asociat valorii proprii ).
Multimea vectorilor proprii ai unui operator T corespunz
atori unei valori proprii formeaz
a un s.v., notat cu E pq, numit subspatiul prporpiu
corespunz
ator valorii proprii .
In plus E pq kerpT 1V q.
Pt un spatiu finit dimensional fie At matricea lui T intr-o baza. Egalitatea T pv q
Algebra liniara
v
50
este echivalenta cu Atv
Radu
v sau , cu pAt Inqv 0, care este un sistem liniar.
Teorema 41. Fie T P EndpV q. Pp. ca i, i 1, m sunt valori proprii distincte ale lui
T , si vi, i 1, m sunt vectori proprii corespunzatori. Vectorii tv1, . . . , vmu sunt liniar
independenti.
Dem. Pp. ca vectorii tv1, . . . , vmu sunt l.d. Exista cel mai mic indice k a.i.
vk
P spantv1, . . . , vk1u.
vk
a1v1
si scalrii a1, . . . ak1 a.i.
. . . ak1vk1
.
Aplicam T si avem
k vk
Algebra liniara
a11v1
. . . ak1k1vk1
51
Radu
.
Adica
0 a1pk 1qv1 ak1pk pk 1qqvk1

. Deoarece am ales k sa fie cel mai mic indice a.i. vk a1v1 . . . ak1vk1, rezulta ca
pv1, . . . vk1q sunt l.ind, adica toti coeficientii as are zero.
Gata Dem.
Corolar 42. Un operator T pe un s.v. finit dimensional V are cel mult dim V valori
proprii distincte.
Dem. Este o consecinta imediata a faptului ca n V putem avea cel mult dim V
vectori l.ind. Gata Dem.
Operatorii care au exact n dim V vectori proprii l. ind. au proprietati simple si
importante. Acesta este cel mai fericit caz care poate fi realizat n acest context.
Definitia 43. O aplictie liniara T : V
V formata din vectori proprii.
Algebra liniara
s.n. diagonalizabila daca exista o baza a lui
52
Radu
Polinomul minimal al unui operator
Moticul principal pentru care exista o teorie mai bogata a operatorilor liniari cecat a
aplicatiilor liniare este faprul ca putem considera produsul (compunerea) unui operator prin
el nsusi.
Fie V un s.v. n-dimensional peste F si A : V
un operator liniar.
LpV, V q EndpV q este un s.v. n2 dimensional. Putem considera T 2 T T si,

binenteles obtinem T n T n1 T inductiv. Definim T 0 identitatea lui V , I IV pe
V . Daca T este inversabil (bijectiv), exista T 1, deci definim T m pT 1qm. Avem
binenteles
m n
m n
T T T
, for m, n P Z.
Pt. T
P EndpV q si p P FrX s un polinom dat de

ppz q
Algebra liniara
a0
a1z
. . . amz
, z
PF
53
Radu
definim operatorul ppT q dat prin
ppT q
a0I
a1T
. . . amT
Este o folosire noua simbolului polinomial!Pt. un operator T fixat obtinem o functie def.
pe FrX s cu valori n EndpV q, data de p ppT q, care este liniara. Pt. p, q P FrX s def.
operatorul pq given by ppq qpT q ppT qq pT q.
Acum ncepem studiul existentei si prprietatile unui operator.
Teorema 44. Orice operator peste un spatiu vectorial complex (peste C), nenul, are
vectori proprii.
Dem. Pp. V s.v. finit dimensional complex si T P EndpV q. Alegem v P V , v 0.
Consideram multimea
pv, T pvq, T 2pvq, . . . T npvqq.
Aceasta este l.d. (are cardinalul n 1 si dim V n). Exista nr. complexe, a0, . . . an,
nu toti zero 0, a.i.
n
0 a0v a1T pv q anT pv q .
Algebra liniara
54
Fie m cel mai mare indice a.i. am
a0
a1z
0. Avem atuci descompunerea

amz
Radu
a0pz 1q . . . pz mq .
Rezulta ca
a0v a1T pvq . . . anT npvq

pa0I a1T . . . anT nqpvq
a0pT 1I q . . . pT mI qpvq .
adica T j I nu este injectiv pentru cel putin un indice j , sau echivalent T are o valoare
proprie. Gata Dem.
Unul din cele mai importante probeleme ale algebrei liniare (la acest nivel) este de a
arata ca un operator dat are o matrice rezonabil de simpla inttr-o baza preferentiala. Este
natural sa cugetam ca rezonabil de simplu inseamna ca matricea sa aiba multe elemente
nule, bine distribuite.
Algebra liniara
55
Radu
Reamintim ca tek , k
1, nu,
T pek q
where A
i1
ai,k ei ,
paij qi1,m and At este matricea operatorului.
Teorema 45.
afrimatiile:
j 1,n
Fie T
EndpV q si tei, i
1. Matricea lui T , rel. la baza tei, i
2. T pek q
3.
1, n o baza n V .
Sunt echivalente
1, n este superior triunghiulara.
P spante1 . . . ek u for k 1, n
spante1, . . . , ek u este invariant prin T
pt. orice k
1, n.
Dem. 12 obviously follows from a moments tought and definition. Again 32.
Remains only to prove that 23.
Algebra liniara
56
P t1, . . . , nu. Din 2 avem

spante1u
spante1, . . . ek u
spante1, e2u
spante1, . . . ek u
Radu
Deci , pp. 2 adevarata. Fixam k
T pe1q
P
T pe2q P
... ...
T pe1 q
spante1, dots, ek u
spante1, . . . ek u.
Deci , pt. v combinatie liniara de te1, . . . ek u, rezulta
T pv q
P spante1, . . . ek u. 3
Gata Dem.
Teorema 46. Fie V s.v. complex si T P EndpV q. Exista o baza a lui V a.i. matricea
lui T este superior triunghiulara ntr-o baza a lui V .
Dem. Inductie dupa dim V . Clar pt. dim V
Algebra liniara
1.
57
Radu
Pp. dim V 1 si ca afirmatia are loc pt. orice s.v. complex de dim mai mica ca dim.
lui V . Fie o val. proprie T (exista) si
impT I q
Deoarece T I nu este injectiva, avem dim U

(homework).
dimV .
Mai mult, U este prin T
Deci T |U este un operator pe U. Cf. ipotezei de inductie D o baza tu1, . . . umu a lui
U n care T |U are a matrice sup. diagonala. Deci pt. fiecare j avem
T puj q pT |U qpuj q
P spantu1, . . . umu.
Extind baza tu1, . . . umu a lui U la o basa tu1, . . . um, v1, . . . vnu a lui V . Pt.
orice k 1, n
T pv k q
Algebra liniara
pT I qpvk q
vk
58
. Din def. lui U , T
Radu
I qpvk q P U spantu1, . . . umu. Atunci eq. de sus arata ca

T pv k q
P spantu1, . . . um, v1, . . . vnu.
De aici rezula ca T este matrice sup. diagonala rel. la aceatsa baza. Gata Dem.
Unul din punctele bune ale acestei teoreme este ca, in astfel de baze putem decide
usor daca un operator este bijectiv, si-i putem gasi ker si im folosind matricea atasata.
Teorema 47. Pp. ca T P EndpV q are o matrice sup. triunghiulara ntr-o baza a lui V .
Atunci T este inversabil iff elementele de pe diagonala sunt diferite de 0.
Dem. Fie te1, . . . enu baza n V a.i. T are matricea

0

0
0
Algebra liniara
...
2
0
0

...
0

n
59
Dem. ca T nu este inv. dsndc

T pv1q 0, deci T nu este inv.
un k s egal cu zero. Daca 1
Radu
0, atunci
Pp. k 0, 1 k n. Atunci T aplica e1, . . . , ek1 in spante1, . . . , ek1u.

Deoarece k 0, T pek q P te1, . . . , ek1u, vectorii T pe1q, . . . , T pek q sunt l.d. (they are
k vectori intr-un k 1 dimensional s.v., spante1, . . . , ek1u, Deci T nu este injectiv,
adica nu este inversabil
Pp. ca T nu este inversabil. Atunci ker T

T pv q 0 .
v
Fie k cel mai mare intreg cu ak
Algebra liniara
a1e1
t 0 u,
adica Dv
V, v
0 a.i.
anen
0. Avem
60
Radu
a1e1
ak ek
and

0

pa1T pe1q
T pa1e1
ak1T pek1qq
T pv q
ak ek q
ak T pek q.
Ultimul termen din paranteza este in spante1 . . . , ek1u, din forma lui A. In final
T pvk q P spante1 . . . , ek1u. Cand T pvk q se scrie ca o combinatie liniara de te1 . . . , enu,
coef lui ek va fi zero. Adica, k 0. Gata Dem.
Teorema 48. Pp. T P EndpV q are o matrice sup. diagonala rel. la o baza a lui V .
Val. proprii ale lui T sunt exact elementele de pe diag. princ. dif. de 0.
Dem Alegem baza te1, . . . , enu a.i. matricea lui T este sup. triungh. in aceasta
baza. Fie P F, si consider op. T I . El are aceaasi matrice exceptand el. de pe
Algebra liniara
61
Radu
diagonala care sunt i daca in matricea lui T sunt j . Rezulta ca T I inversabil

iff este egal cu un j , adica este val. proprie iff este egal cu un j , as desired.
Gata Dem.
Algebra liniara
62
Radu
Matrici diagonale
O matrice diagonala este o matrice care are toate elementele egale cu zero, exceptand
eventual pe cele de pe diagonala principala.
Un operator T
P EndpV q are o matrice diagonala

0
2
...

Propositia 49. Daca T P EndpV q are dim V val. proprii distincte , atunci T are o
matrice diagonala intr-o baza
Dem Pp. ca T are dim V val. proprii distincte, 1, . . . , n,n dim V . Legem
vectori proprii corespunzatori e1, . . . , en. Deoarece vectorii nenulicoresp. la valori prorii
Algebra liniara
63
Radu
distincte sunt lin. independenti, obtinem un set de vectori de cardinal egal cu dim V , adica
o baza, si in aceasta baza matricea lui T este diagonala.
Gata Dem.
The next prop. gives several conditions on an operator that are equivalent to having a
diagonal matrix.
Propositia 50. Fie T P EndV . Notam 1, . . . , m valorile proprii distincte ale lui T .
Sunt echivalente afirmatiile:
1. T are o matrice diagonala rel. la o baza a lui V .
2. V are o baza formata din vectori proprii.
3.
DU1, . . . Um of V , fiecare invariant by T

V
4. V
such that
U1 ` ` Um
kerpT 1I q ` ` kerpT mI q
Algebra liniara
64
5. dim V
dim kerpT 1I q
dim kerpT
mI q
Radu
Dem Am vazut ca 1 2. pp ca 2 adev. Alegem te1, . . . , enu o baza constand din

vectori proprii si Ui spanteiu @i 1, n. Deci 2 3.
Pp. ca 3 adev. Alegem o baza ej P Uj . Rezulta ca ej sunt vectori proprii , deci sunt
liniar independenti , deci sunt baza n (fiindca-s n dim V nene). Atunci 3 implica 2
Acum stim ca 1, 2, 3 sunt echivalente.
Vom demnonstra lantul de implicatii:
452
Pp. 2 adev., atunci V are o baza formata din vectori proprii. Atunci orice vector in V
este unica comb. liniara de vectori proprii T , adica
V
Algebra liniara
kerpT 1I q ` ` kerpT mI q.
65
Radu
Aratam ca este suma directa. Pp. ca
u1
. . . um ,
P kerpT j I q. Ei sunt liniar indpendenti, deci toti sunt nuli.

4 5 este clar dupa un moment de cugetare 4 avem suma directa. 5 2 Homework
with uj
Gata Dem.
Propositia 51. Daca este o valoare proprie pt un operator (endomorfism) T , si v

v P V este vector propriu :
0,
@k P N, k este val proprie pt. T k T T (k ori) si v este vector propriu

If p P FrX s este polinom cu coef. in F, atunci ppq este o val. proprie ppT q si v este

vector propriu.
for T automorfism (liniar si inversabil, 1 este val proprie pt. T 1 si v este vector
propriu.
Dem
Algebra liniara
66
Radu
your job
Gata Dem.
Algebra liniara
67
Radu
Subspatii invariante ale spatiilor vectoriale reale.
In cazul cand spatiul V este def. peste corpul F , nu exista in mod necesar vectori
proprii, dar exista subspatii invariante de dim. 1 sau 2.
Teorema 52. Orice operator pe un s.v. real finit dimensional are un subspatiu invariant
de dimansiune 1 sau 2.
Example Let T : F2 F2 given by T px, y q
eigenvectors if F R. Find them for F C .
Teorema 53.
Algebra liniara
py, xq.
It has no eigenvalues and
Every operator on and odd dimensional real vector space has an eigenvalue.
68
Radu
Spatii cu produs scalar
Definitia 54. Un produs scalar pe spatiul vectorial V peste F este o functie (forma
bilineara ) x, y : V V F cu proprietatile :
(positivity and definiteness) xv, v y
0 and xv, vy 0 iff v 0.

(additivity in the first slot)xu v, wy xu, wy xv, wy, for all u, v, w P V
(homogeneity in the first slot) xav, wy axv, wy for all a P F and v, w P V
(conjugate symmetry) xv, wy xw, v y for all v, w P V .
Un s.v. inzestrat cu un produs scalar se numeste spatiu cu produs scalar.

Cel mai imp. exemplu este Fn. Fie v pv1, . . . , vnq si w
produsul scalar:
xv, wy v1w1 vnwn.
Algebra liniara
pw1, . . . wnq si definim
69
Radu
Ex. tipic de produs scalr, numit prod. scalar Euclidean , iar cand ne referim la Fn ca spatiu
cu produs scalar, ne gandim la acest produs scalar Euclidean , daca nu se specifica in mod
expres altul.
Examples
Din def. rezulta :
xv, 0y x0, vy 0
xu, v wy xu, vy xu, wy
xu, vy xu, vy
forallu, v, w P V and P F
Definitia 55.
Fie V un s.v. peste F. O functie
|| || : V R
s.n. norma pe V daca:
Algebra liniara
70
(positivity) ||v || 0, v P V v 0 ;
(homogeneity) ||v || || ||v ||, @ P F, @v P V ;
(triangle inequality) ||u v || ||u|| ||v ||, @u, v P V ;
Un spatiu normat este o pereche pV, || ||q, cu V s.v. iar

Definitia 56.
Radu
Fie X nevida . O functie d : X
|| || este norma pe V .
X R care satisface proprietatile:
(positivity) dpx, y q 0 and dpx, y q 0 x y

(symmetry) dpx, y q dpy, xq, @x, y P X
(triangle inequality) dpx, y q dpx, z q dpz, y q, @x, y, z
PX
s.n metrica sau distanta pe X . O multime X impreuna cu o metrica definita ea s.n.

Ne vom ocupa cu produse scalare.
a
Dar observam ca un prod. scalar pe V defineste o norma, prin ||v || xv, v y pt.
v P V , iar o norma pe V defineste o metricaprin dpv, wq ||w v ||, pt. v, w P V .
Algebra liniara
71
Pt. un spatiu cu produs scalar pV, x ,
i1
ivi,
j 1
j wj y
PV
yq sunt adevarate identitatile:

m
n
i1 j 1
Radu
i j xvi, wj y.
se numesc ortogonali daca xu, v y
0.
Definitia 57.
Doi vectori u, v
Teorema 58.
V .Atunci
(Legea Paralelogramului ) Fie V un spatiu cu produs scalrsi u, v
||u v||2 ||u v||2 ||u||2 ||v||2

Dem
||u
v ||
Algebra liniara
||u v||2 xu v, u vy xu v, u vy xu, uy xu, vy xv, uy xv, v

xu, uy xu, vy xv, uy xv, vy
2p||u||2 ||v||2q.
72
Radu
Gata Dem.
Teorema 59. (Theorem lui nea Pythagoras )Fie V un spatiu cu produs scalar, si
u, v P V ortogonali. Atunci
||u
v ||
||u||2 ||v||2.
Dem
||u
v ||
xu v, u vy
xu, uy xu, vy xv, uy xv, vy
||u||2 ||v||2.
Gata Dem.
Vom demonstra una din cele mai imprtante inegalitati in matematica, inegalitatea
Cauchy-Schwartz. Exista o multime de dem. prez. una care e folositoare prin tehnica si
rationamentul ei.
Algebra liniara
73
Radu
Consideram u, v P V . Vrem sa sriem u ca si suma dintre un vector collinear cu v

si un vector ortogonal cu v . Fie inF si u v pu v q. Impunand conditia ca v
ortogonal cu pu v q, avem
xu v, vy xu, vy ||v||2,
adica in mode necesar xu, v y{||v ||2, iar descompunerea este
0
u
Teorema 60.
V . Atunci
x||u,v||v2y v pu x||u,v||v2y vq.
Cauchy-Scwarz Inequality Fie V un spatiu cu produs scalariar u, v
|xu, vy| ||u|| ||v||.
Egalitatea are loc iff u, v este multiplu scalr de celalalt.

Dem Fie u, v
Algebra liniara
P V . Daca v 0 ambii membri ai ineg. sunt 0 si rez. are loc.

74
Pp. v
Radu
y v pu xu,vy v q. Din T. Pitagora

0. Scriem u x||u,v
2
v ||
||v||2
||u||
x
u, v y
x
u, v y 2
|| ||v||2 v|| ||pu ||v||2 vq||2
|x
u, v y|2
x
u, v y
||v||2 ||pu ||v||2 vq||2
|x
u, v y|2
||v||2 ,
ineg. echiv cu cea din teorema.
y vq
Avem eg. iff pu x||u,v
2
v ||
0, adica iff u este multiplu scalar de v.
Gata Dem.
Algebra liniara
75
Radu
Baze ortonormale
Definitia 61. O familie de vectori A tei|i P I, ei P V u s.n. familie ortogonala daca
xei, ej y 0 pt orice ei, ej P A. Familia A s.n. ortonormala daca este ortogonala si
||ei|| 1 @ ei P A.
Motivul esential pt. care studiem familii ortogoonale este ca in baze ortonormale
calculele se fac f. usor.
Propositia 62.
Daca pe1, . . . emq este o familie ortonormala de vectori in V , atunci
||1e1
for all 1, . . . m
P F.
. . . mem||
|1|2 |m|2
Dem Apply Phytagorean Theorem, you at home z. Gata Dem.

Corolar 63.
Algebra liniara
Orice familie ortonormala de vectori este liniar independenta.

76
Radu
Dem Fie A o familie ortonormala in V si pe1, . . . , emq o parte finita a ei iar

1, . . . , m P F cu
1e1 mem 0.
Rezulta ca |1|2
|m|2 0, adica j 0, @j 1, . . . , m. Gata Dem.
O baza ortonormala intr-un sp. cu produs scalar V este o baza a lui V care este
de asemenea a familie ortonormala in V . Este clar ca o familie ortonormala de lungime
dim V este o baza ortonormala (argumentati z).
Teorema 64. Fie pe1, . . . , enq o baza ortonormala insp. cu produs scalar V . Daca
v 1e1 nen P V , atunci
xv, eiy, si
||v||
2
Algebra liniara
i1
|xv, eiy|2
77
Radu
Dem Fie v 1e1 nen. Cons. prod. scalar in ambii termeni cu ei si rezulta
prima afimratie.A doua rezulta din aplicarea repetata a teoremei lui conu Pitagora. Gata
Dem.
Up to know we have an image about the usefulness of orthonormal basis. But how one
does go to find them?. The next results give an answer to the question. The algorithm is a
well known algorithm in linear algebra, called Gram-Schmidt procedure. Here is pointed the
procedure, giving a method for turning from a linearly independent list into an orthonormal
one, with the same span as the original one.
Teorema 65. Gram-Schmidt Daca pv1, . . . , vmq este o multime liniar independenta
in V , atunci exista o familie ortonormala et of vectors pe1, . . . emq in V a.i.
for k
1, m.
spanpv1, . . . , vk q
spanpe1, . . . , ek q
Dem Fie pv1, . . . , vmq liniar ind. Vom construi familia ortonormala pe1, . . . , emq
ortonormala inductiv. Fie e1 v1{||v1||.
Algebra liniara
78
Pp. ca j
Radu
1 si familia pe1, . . . , ej1q am ales-o a.i.

spanpv1, . . . , vj 1q
spanpe1, . . . , ej1q
Consideram
ej
||vvj xxvvj ,, ee1yyee1 xxvvj ,, eej1yyeej1||

j
j 1
j 1
Deoarece pv1, . . . , vmq sunt liniar ind., rezulta ca vj nu este in spanpv1, . . . , vj 1q,
si deci nici in spanpe1, . . . , ej 1q.
Atunci ej este bine definita si ||ej ||
Prin calcul direct rezulta ca pt. 1
Algebra liniara
1.
k j avem
79
Radu
xej , ek y x ||vvj xxvvj ,, ee1yyee1 xxvvj ,, eej1yyeej1|| , ek y

j
j
1 1
j
j 1 j 1
||v xv , exvyje, eky xvj ,xvek,y e ye ||
j
j
1 1
j
j 1 j 1
0,
si deci pe1, . . . ek q este familie ortonormala. Din modul de definire al lui ej studentu poa
sa vada (dupa un moment de cugetare of course) ca vj P spanpe1, . . . , ej q, care implica,
(impreuna cu ipoteza de inductie), ca
spanpv1, . . . , vj q
spanpe1, . . . , ej q
Ambele multimi fiind liniar independente (prima din ip. si a doua din ortogonalitate),
rezulta ce subspatiile au aceeasi dim j , deci sunt egale. Gata Dem.
Now we can state the main results in this section
Algebra liniara
80
Corolar 66.
Radu
Orice spatiu cu produs scalar, finit dimensional are o baza ortonormala
Dem Alegem o baza in V , applicam Gram-Schmidt si obtinem o lista ortonormala, de

lungime dim V . Rezulta ca lista este o baza, fiind liniar independenta. Gata Dem.
The next proposition shows that any orthonormal list can be extended to an orthonormal
basis.
Propositia 67. Orice familie ortonormala de vectori a unui spatiu cu produs scalar de
poate extinde la o baza ortonormala a lui V .
Dem Pp. ca pe1, . . . emq este o familie ortonormla de vectori. Fiind liniar independenta,
se extinde la o baza pe1, . . . em, vm 1, . . . , vnq. Aplicam algoritmul Gram-Schmidt
vectorilor pe1, . . . em, vm 1, . . . , vnq, si obtinem pe1, . . . em, fm 1, . . . , fnq.
Procedeul Gram Schmidt lasa primii m vectori neschimbati, fiind deja ortonormali.Deci
obtinem o extindere la o baza ortonormala. Gata Dem.
Corolar 68.
Algebra liniara
Pp. T
P EndpV q.
Daca T are o matrice sup. triunghiulara rel. la o baza

81
Radu
a lui V , atunci T are o matrice superior triunghiulara relativ la o baza ortonormala a lui
V.
Corolar 69. Pp. ca V este sp. vectorial complex si T P EndpV q. Atunci T are o
matrice sup. triunghiulara relativ la o baza ortonormala a lui V .
Algebra liniara
82
Radu
Proiectii ortogonala si probleme de minimizare

Fie U P V o submultime a unui spatiu cu produs scalr V . Complementul ortogonal
al lui U , notat U K este multimea vectorilor in V care sunt ortogonali la fiecare vector din
U:
K
U tv P V |xv, uy 0, @u P U u.
Homework Verify that U K is a subspace of V , that V K
U1 U2 U1K U2K.
Teorema 70.
0 and 0K
V , that
Daca U este subspatiu al lui V , atunci
U ` UK
Dem Suppose tha U este subspatiu al lui V (finit dim.). Aratam ca
V
Algebra liniara
U
K
83
Fie te1, . . . , emu o baza in U si v
Radu
P V . Avem
pxv, e1ye1 xv, emyemq pv xv, e1ye1 xv, emyemq
Notam primul vector cu u iar al doile cu w. Clar u
P U . Pt. orice j 1, m avem
xw, ej y xv, ej y xv, ej y

0
Atuci w este ortogonal pe fiecare vector din baza lui U , i.e. w
Aratam ca U
Algebra liniara
U
P U K, i.e.
U .
X U K t 0 u.
84
Radu
Fie v P U X U K, atunci v este ortogonal pe fiecare vector din U (fiindca este in U K,

adica xv, v y 0, echivalent cu v 0. Relatiile V U U K si U X U K t0u implica
virgula concluzia teoremei.
Gata Dem.
Corolar 71.
(Pt. voi de demonstrat z) Daca U1, U2 sunt subspatii in V atunci
U1 pU1KqK.
pU1 U2qK U1K X U2K.
pU1 X U2qK2 U1K U2K.
Dem Your job Gata Dem.
Intr-un spatiu vectorial real cu produs scalardefinim unghiul a doi
xv, wy
p{
v, wq arccos
}v } } w }
Algebra liniara
85
Avem
Algebra liniara
Radu
v Kw
p{
v, wq 0.
86
Radu
Varietati liniare
Fie V un s.v. peste F.

Definitia 72. O multime L v0 VL tv0 v |v P VLu unde v0 P V este un vector
iar VL V este subspatiu in V s.n. varietate liniara. Subspatiul VL s.n. subspatiul
director al varietatii liniare iar vectorul v0 s.n. vector director.
Remarks
if v0 P VL then L Vl .
v0 P L because v0 v0 0 P v0 L.
for v1, v2 P L we have v1 v2 P L.
for every v1 P L we have L v1 L.
VL1 VL2 iff L1 L2.
Definitia 73.
Algebra liniara
Dimensiunea unei var. liniare este dimensiunea spatiului ei director.

87
Varietatile liniare L1 and L2 se numesc ortogonale daca VL1 KVL2 .

Varietatile liniare L1 and L2 se numesc paralele daca VL1
Radu
VL2 sau VL2 VL1 .
Ecuatiile unei varitati liniare

Fie L v0 VL o varietate liniara intr-un s.v. finit dimensionala V . Pp. ca
dim L k n dim V putem alege in spatiul director VL o baza (finita) tv1 . . . vk u.
Avem
tv
v0
1v1
k vk |i
P F, i 1, k
Consideram o baza arbitrara (fixa) in V , lets say te1, . . . enu and iar daca utilizam
vectori coloana pt. coordonatele in baza obtinem ecuatiile parametrice ale varietatii
liniare.
Algebra liniara
88
Radu
$
'
'
&x1
...
'
'
%x
x01
1v11
. . . k v1k
x0n
1vn1
. . . k vnk
Rangul matricii pvij qi1,n is k deoarece vectorii v1, . . . vk sunt lin. ind.
j 1,k
1. O varietate liniara de dim. 1 s.n. dreapta.

2. O varietate liniara de dim. 2 s.n. plan.
3. O varietate liniara de dim. k s.n. k-plan
4. O varietate liniara de dim.n 1 intr-un s,v, de dim n hiperplan.
Fie V si U doua s.v. peste Fn si T : V U liniara. Vom arata ca orice varietate

liniara in V este nucleul unei aplicatii liniare. Pp. ca VL este subspatiu in V . Alegem o
Algebra liniara
89
Radu
baza te1, . . . , ek u in VL si o completam la o baza in te1, . . . , ek , ek 1, . . . , enu of V .

Consideram U spantek 1, . . . , enu. Fie T : V U dat de
T pe1q
0, . . . T pek q 0, T pek 1q ek
si o extindem prin liniaritate. Este clar ca ker T
1, . . . , T
pen q en
VL and T U si T
Teorema 74. Daca T : V U este liniara, surjectiva , pt. orice u0

L tv P V T pv q u0u este varietate liniara.
dem Fiindca T surjectiva, rezulta ca exista v0
tv v0|v P Lu ker T .
Fie v
PV
cu T pv0q
este surjectiva.
P U , multimea
u0
Vom arata ca
P L. T pv v0q T pvq T pv0q 0, so tv v0|v P Lu ker T .
Fie v1 P ker T , i.e. T pv1q 0. Sriem v1 pv1 v0q v0. T pv1

pv1 v0q v0 P L, adica tv v0|v P Lu ker T . gata dem
v0 q
u0, deci
Teoremele anterioare ne dau (atsa ar fi un esemplu de Teorema de univesalitate:

Algebra liniara
90
Radu
Teorema 75. Pt. orice varietate liniara L V de dimensiune dim L k, dim V n,

exista un s.v. U , cu dim U n k, o aplicatie liniara T : V U surjectiva, si un
vector u P U with
L tv P V |T pv q uu
.
Please think about the proof on your own z.
Daca alegem in V si U doua baze si scriem aplicatia liniara din teorema precendenta
matricial MT v u obtinem ecuatiile implicite ale varietatii liniare L,
$
'
'
&a11 x1
a12x2
a1nxn
b1
ap2x2
apnxn
bp
...
'
'
%a x
p1 1
unde p
n k dim U , rank paij q i1,p .
Algebra liniara
j 1,n
91
Radu
Un hiperplan are o singura ecuatie
a1v1
. . . anvn
b
Spatiul director poate fi vazut ca
t v v 1 e1
unde f este aplicatia liniara f : V
. . . v n en |f pv q
0 u,
R cu f pe1q a1, . . . f penq an.
Daca ne gandim la hiperplan ca si la o varietate liniara in spatiul euclidian Cn, ecuatia

poate fi scrisa ca
xv, ay 0, where a a1e1 anen,
unde a este vectorul normal la hiperplan.

In general ecuatiile unei varietati liniare intr spatiul euclidian sunt:
Algebra liniara
92
Radu
$
'
'
& v, v1
...
'
'
% v, v
p
y
b1
y
bp
unde vectorii v1, . . . vp sunt liniar independenti. Subspatiul director este dat de
$
'
'
& v, v1
...
'
'
% v, v
p
y
y
deci vectorii v1, . . . vp sunt perpendiculari pe VL.

Determinanti Gram. Distante.
Vom incerca sa gasim o abordare unitara pentru algoritmi de calculare a distantelor in
s.v. cu produs scalar.
Algebra liniara
93
Radu
Fie pV, x, yq in s.v. cu produs scalar si vi
PV
, i
1, k.
Determinantul
G pv 1 , . . . v k q
xv 1 , v 1 y
xv 2 , v 1 y
. . . . . .
xvk , v1y
xv1, v2y
xv2, v2y
...
xvk , v 2 y
...
...
...
...
xv1, vk y
xv2, vk y
xv k , v k y
s.n. det. Gram al vectorilor v1 . . . vk .

Propositia 76.
G pv 1 , . . . , v k q
Intr-un spatiu cu produs scalr v1, . . . vk sunt liniar independenti iff

0.

x
G ..2
.

0
..
.
dem Consideram sistemul
x1
xk
Algebra liniara
0
94
Radu
Dansul poa sa fie rescris asha

$
'
'
& v1 , v
...
y0
'
'
% v ,v
k
y0
where v
x1v1
. . . xk v k
gata dem.
Vectorii v1, . . . vk sunt liniar independenti D x1, . . . xk
. Sistemul are solutie netriviala daca si numai daca det G
P F, nu tonti zero v 0
0.
Propositia 77. Daca te1, . . . , enu sunt liniar independenti iar tf1, . . . fnu sunt vectori
obtinuti prin ortogonalizare Gram Schmidt avem:
Gpe1, . . . enq
Algebra liniara
Gpf1, . . . , fnq }f1}2 }fn}2

95
dem In Gpf1, . . . , fnq inlocuim fn by en a1f1 . . . an1fn1 si obtinem
G pf 1 , . . . , f n q
Radu
Gpf1, . . . , fn1, enq
Recursiv avem realtia din teorema (prima ). Dar Gpf1, . . . , fnq }f1}2
}fn}2 deoarece in det. avem numai pe diagonala el. diferite de zero adica astea
xf 1 , f 1 y, . . . , xf n , f n y.
.
Remarks
c
1 ,...ek q
}fk } GGpep1e,...,e
k 1 q
fk ek a1f1 . . . ak1fk1 ek vk one obtains ek fk vk ,
vk P spante1, . . . , ek1u and fk P spante1, . . . , ek1uK, so fk is the orthogonal complement of ek with respect to the space generated by te1 . . . , ek1u.
gata dem
Algebra liniara
96
Radu
Distante. Distanta de la un vector la un subspatiu
Fie U un subspatiu in V . Distanta de la un vector v si un subspatiu U este
dpv, U q
Propositia 78.
winf
dpv, wq inf }v w}
PU
w PU
Distanta de la un vector la un subspatiu este
dpv, U q
unde v
v1
v K , v1
P U,
vK
}v K }
Gpe1, . . . ek , v q
G pe1 . . . e k q
P U K iar e1 . . . ek este o baza U .
dem Prima data dem. ca }v K}

Algebra liniara
}v v1} }v u}, @u P U . Avem

97
Radu
xvK, vKy xvK v1 u, vK v1 uy

xvK, vKy xvK, vKy xv1 u, v1 uy.
A doua parte a inegalitatii rezulta din propoziti anterioara. gata dem.
Definitia 79. Daca e1, . . . , ek sunt vectori in V volumul
k- paralelipipedului construit
a
pe vectorii e1, . . . ek este definit de Vk pe1 . . . ek q Gpe1 . . . ek q.
Avem realtia
Vk
Algebra liniara
pe1 . . . ek , ek 1q Vk pe1 . . . ek qdpek
1 , span
te1, . . . ek uq
98
Radu
Distanta de la un vector la o varietate liniara.

Fie L v0 VL o varietate liniara si v un vector in s.v. finit dimensional V . Distanta
este invarianta la translatii
dpv1, v2q
dpv1
v0 q
v0 , v 1
} v 1 v 2 } }v 1
v0 pv2
v0q}
Aceasta inseamna ca avem
dpv, Lq
winf
dpv, wq inf dpv, v0
v PV
PL
L
vL q
v inf
dpv v0, vLq
PV
L
dpv v0, VLq

In final
Algebra liniara
99
Radu
dpv, Lq
dpv v0, VLq
Gpe1, . . . ek , v v0q
,
G pe1 . . . e k q
unde e1, . . . ek is a basis in VL.

Consideram hiperplanul H de ecuatie
xv v 0 , n y 0 .
Subspatiul director este VH
xv, ny 0 iar distanta de la v la H

dpv, H q
VH
dpv v0, VH q.
Descompunem v v0 n vH , unde vH este proiectia ortogonala a lui v v0 pe

iar n este componenta normala a lui v v0 rel. la VH . Inseamna ca
dpv, H q
Algebra liniara
}n}
100
Radu
Calculam putintel avand la capsor observatiile anterioare :
xv v0, ny xn vL, ny
xn, ny xvL, ny
}n}2 0
Adica am obtinut;
adica
|xv v0, ny| ||}n} }n}

}n }
|x
v v0, ny|
dpv, H q
}n}
Daca avem o baza ortonormala , ecuatia unui hiperplan H este
a1x1
. . . anxn
0,
adica relatia este in acest caz

Algebra liniara
101
Radu
dpv, H q
Algebra liniara
|a1v1b
a21
anvn
b|
. . . a2n
102
Radu
Distanta dintre doua varietati liniare.
Pt. A si B multimi intr-un spatiu metric , distanta dintre ele este
dpA, B q
Pt. doua varietati liniare L1
dpL1, L2q
inf tdpa, bq|a P A , b P B u
v1
V1 and L2
dpv1 V1, v2
dpv1 v2, V1
V2q
V2q
v2
V2 rezulta usor:
dpv1 v2, V1 v2q
(2)
(3)
Aceasta ne da propozitia urmatoare

Propositia 80. Distanta dintre varietatile liniare L1 v1 V1 si L2
egala cu distanta dintre vectorii v1 v2 si spatiul suma V1 V2.
Algebra liniara
v2
V2 este
103
Radu
Daca alegem o baza in V1
V2, lets say e1, . . . , ek rezulta formula

d
dpL1, L2q
Gpe1, . . . , ek , v1 v2q
G pe1 . . . e k q
Geometrie analitica
Vom aplica distante la probleme geometrice in spatii euclidiene. Consideram v.s. Rn
cu produsul scalar canonic: pt. x px1, . . . xnq and y py1, . . . , ynq P Rn produsul
scalar este
xx, yy
i1
xk yk
Fie D1 , D2 doua drepte (var. lin. 1 dimensional ), M un punct (var. lin. zero dim.)
(il asimilam cu vector 0M , P o var. lin. doi dim. (un plan), iar H o var. lin. n 1
Algebra liniara
104
Radu
(hiperplane). Ecuatiile acestora sunt:
D1 : x
D2 : x
M : x
P : x
H :

x1
sd1
x2
td2
xM
xP
v 1
xx, ny
v 2
0,
unde s, t, , , b P R. Reamintim ca doua var. liniare sunt paralele d.s.n.d unul din
subspatiile directore este inclus in celalalt.
Acum putem scrie formulele de baza pt. spatii euclidiene (rel. la distante).
Algebra liniara
105
Radu
Algebra liniara
dpM, D1q
dpM, P q
dpD1, D2q
dpD1, D2q
dpM, H q
dpD1, P q
GpxM
x1, d1q ;
Gpd1q
d
GpxM xP , v 1, v 2q
;
Gpv 1, v 2q
d
Gpx1 x2, d1q, d2
if D1 D2
Gpd1, d2q
d
Gpx1 x2, d1q
if D1 k D2
Gpd1, q
|xxM , ny b|
}n }
d
Gpx1 xP , d1, v 1 v 2q
if D1 P
Gpd1, v 1, v 2q
106
Radu
Bibliografie
Algebra liniara
107
Radu
The Jordan canonical form
In a previous chapter we have seen the endomorphisms which are diagonalizable.

Fie V s.v. finit dim. n peste F. Fie T : V V si consideram 0 o valoare proprie
a lui T . Consideram forma matriciala a endom. intr-o baza data, T pv q MT v . Valorile
proprii sunt radacini ale polinomului detpMt Inq 0. Acest polinom nu depinde de
alegerea bazei (not very hard) (and of the matrix MT ). De aceea il numim polinomul
caracteristica al endomorfismului T , si il vom nota cu P pq. E clar ca deg P n.
Sometimes it is called the characteristic polynomial of the matrix, but we understand
that is the matrix associated to an operator.
Fie mp0q multiplicitatea lui 0 ca si radacina a polinomului caracteristic. Asociat
val. proprii 0 consideram subspatiul propriu corespunzator lui 0:
E p0q
Algebra liniara
tv P V |T pvq 0vu
108
Radu
Consideram o baza a lui V and let MT be the matricea lui T in aceasta baza. Avem
Teorema 81.
dim E p0q
n rank pT 0I q mp0q
no proof here
Fie T P EndpV q, si pp ca rad. pol. caracteristic sunt in F. Fie o rad., i.e.
val proprie a lui T . Consideram m multiplicitatea algebrica a lui si q dim E pq,
multiplicitatea geometrica .
Este pos. sa gasim q vectori proprii si m q principal vectors, toti liniar independenti.
Un vector propriu v si vectorii principali corespunzatori u1, . . . ur satisfac
T pv q
v, T pu1q u1
v, . . . , T pur q
ur
u r 1
Acesti vectori proprii si valori proprii asociati lui T considerand toate valorile proprii
ale lui T formeaza o baza in V , numita baza Jordan relativ la T . Matricea lui T relativ
Algebra liniara
109
Radu
la o baza Jordan s.n. matrice Jordan, si are forma

J1
J2

...
Jp
J s are matrix, called Jordan cells. Each cell represents the contribution of an
eigenvector v , and the corresponding principal vectors, u1, . . . ur , and it has the form

1
...

P Mr 1pFq
It is easy to se that the Jordan matrix is a diagonal matrix iff there are no principal
vectors iff mpq dim E pq for each eigenvalue .
Algebra liniara
110
Radu
Let MT be the matrix of T with respect to a given basis B , and J be the Jordan
matrix with respect to a Jordan basis B 1. Late C be the transition matrix from B to B 1.
Then J C 1T C , hence MT CJC 1.
Algebra liniara
111
Radu
Operatori pe spatii cu produs scalar.Functionale liniare. Adjunctul

unui operator.
O functionala liniara pe un s.v. V este o aplicatie liniara f : V

Ex. f : F3
F3 .
Pt. v
F data de f pv1, v2, v3q 3v1
F.
4v2 5v 3 este functionala liniara pe
P V , aplicatia f : V F data de f puq xu, vy functionala liniara.
The next fundamental theorem shows that every linear functional on V is of this form.
Teorema 82.
v P V a.i.
Pp. ca f este functionala liniara pe V . Atunci exista un unic vector
f pu q
Algebra liniara
xu, vy .
112
Dem. Dem. pt caz finit dim. Aratam ca exista un vector v P V a.i. f puq
pe1, . . . , enq o baza ortonormala in V . se vede cu ochiul liber ca
f pu q
f pxu, e1ye1
xu, f pe1qe1
xu, enyenq xu, e1yf pe1q

f pen qen y ,
xu, vy.
Radu
Fie
. . . xu, enyf penq
P V . Rezulta ca vectorul
satisface f puq
v f pe1qe1
xu, vy pt. orice u P V .
Ramane de em. unic. v . Pp. ca exista v1, v2
f puq
f penqen
PV
a.i.
xu, v1y xu, v2y,
@u P V . Rezulta ca
Algebra liniara
113
Radu
xu, v1y xu, v2y xu, v1 v2y @ v P V

Pt. u v1 v2 it follows that v1 v2, so v is unique. Gata Dem.
0
Consideram alt s.v. W peste F, si un produs scalar pe el.

Fie T P LpV, W q un operator continuu (ca si functie continua pe sp. normate-sau
metrice) Definim adjunctul lui adjunctul lui T in continuare.
Fixam w P W . Consideram functionala liniraa pe V care aplica v in xT pv q, wyW .
Rezulta ca exista un unic vector T pwq P V a.i
xv, T pwqyV xT pvq, wyW @v P V

Operatorul T : W
Ex. Fie T : R3
T : R3
Algebra liniara
construit mai sus s.n. adjunctul of T .
R2 dat de T px, y, zq py
3z, 2xq.
R2. Fixam pu, vq P R2. Rezulta

114
Radu
xpx, y, zq, T pu, vqy xT px, y, zq, pu, vqy

xpy 3z, 2xq, pu, vqy
yu 3zu 2xv
xpx, y, zq, p2v, u, 3uqy
@px, y, zq P R3. Adica
T pu, v q
p2v, u, 3uq
In ex. ant. T nu etse doar aplicatie din R2 in R3, dar este de asemenea liniara.
Vom dem. aceasta in general. Fie T
LpW, V q.
Fie w1, w1
Algebra liniara
P LpV, W q,
deci vrem sa dem. ca T
P W . Din def. se vede ca:

115
Radu
xT pvq, w1
adica T pw1q
ca
w2 y
xT pvq, w1y xT v, w2y

xv, T pw1qy xv, T pw2qy
T pw2q joaca rolul lui T pw1
T pw 1 q
T pw 2 q
w2q. Din unicitatea dem. anterior avem
T pw1
Ramane sa verificam omogenitatea lui T . Pt. a
w2 q .
P F avem
xT pvq, awy axT pvq, wy

axv, T pwqy
xv, aT pwqy .
Algebra liniara
116
Aceasta arata ca aT pwq joaca rolul lui T pawq, si din nou din unicitate avem
aT pwq
Radu
T pawq .
Atunci T este liniara.

Se poate verifica (I kindly ask you to do the job z!) ca sunt adevarate proprietatile:
aditivitate pS T q S T for S T P LpV, W q

omogenitate conjugata paT q aT for a P F and T P LpV, W q
adjuctul adjunctului pT q T for all T P LpV, W q
identitate I I , if I IV .
produs pST q T S for all T P LpV, W q and S P LpW, U q.
Propositia 83.
Pp. ca T
P LpV, W q admite cojugat, T . Atunci
1. ker T pim T qK
2.
T pker T qK
Algebra liniara
117
Radu
3. ker T pim T qK

4. im T pker T qK
Dem. (a). Fie w
P W . Atunci
P ker T T pwq 0
xv, T pwqy 0 @ v P V
xT pvq, wy 0 @v P V
w P pim T qK ,
adica ker T pim T qK. Daca virgula consideram complement ortogonal in ambii termeni,
obtinem (d). Inlocuind T cu T in (a) and (d) gives (c) and (b). Gata Dem.
Transpusa conjugata a unei matrici pm, nq este o matrice n, mq obtinuta schimband
Algebra liniara
118
Radu
liniile cu coloanlele si considerand conjugatul complex in fiecare termen.

Propositia 84. Suppose that T P LpV, W q. If pe1, . . . , enq, and pf1, . . . , fmq are
orthonormal basis fos V and W resp., and we denote bu=y MT and MT the matrices of
T and T in these basis, then MT is the conjugate transposed of MT .
Dem. The kth column of MT is obtained by writing T pek q as linear combination
of fj s, the scalars used became the kth column of MT . Being the basis with fj s
orthonormal, it follows that
T pek q xT pek q, f1yf1 xT pek q, fmyfm

So on the position pk, j q of MT we have xT pek q, fj y. Replacing T with T and
interchanging the roles played by es andf s, we see that the entry on the position pj, kq of
MT the entry is xT pfk q, ej y, which equals to xfk , T pej qy, which equals to xT pej q, fk y.
In others words, MT equals to the complex conjugate of MT . Gata Dem.
Algebra liniara
119
Radu
Operatori normali
Un operator pe un s.v. cu produs scalar s.n.normal daca el comuta cu adjunctul sau,

adica

TT T T .
Ex. Pe F2 consideram operatorul care in baza canonica are matricea
2
3
3
2
This is a normal operator (vom vedea ca nu este autoadjunct).

Propositia 85.
Un operator T
P LpV q este normal d.s.n.d.

}T pvq} }T pvq}.
Algebra liniara
120
Dem. Fie T
Radu
P LpV q.
T estenormal
T T T T 0
xpT T T T qpvq, vy 0 for all v P V
xT T pvq, vy xT T pvq, vy for allv P V
}T pvq}2 }T pvq}2 for allv P V.
Gata Dem.
Teorema 86.
Fie T un operator normal pe V si 0 o val. prop.a lui T .
1. Subspatiul prpriu E p0q este T invariant.

2. Daca v0 este vector propriu a lui T corespunzator val. prop. 0, atunci v0 este vector
propriu a lui T corespunzator val. proprii 0.
3. Fie v, w vectori proprii coresp. val. proprii distincte , . Atunci v, w sunt ortogonali.
Dem. Fie v
Algebra liniara
P E p0q. De. ca T pvq P E p0q.

121
T pv q
Radu
0v, avem

T pT pv qq
adica T pv q
pT T qpvq pT T qpvq T pT pvqq T p0vq 0T pvq.
P E p0q.
Pentru a doua parte avem ca T pv0q
0v0. Fie w P E p0. Atunci
xT pv0q, wy xv0, T pwqy

xv0, 0wy 0xv0, wy x0v0, wy
Adicatelea
xT pv0q 0v0, wy 0 ,
pt. orice w P E p0q. Primul termen in produsul scalr sta in E p0q conform afirmatiei
anterioare. Fie w T pv0q 0v0 si rezulta ca T pv0q 0v0, i.e. adica a doua parte
in teorema.
Acum ultima afirmatie. Avem T pv q
Algebra liniara
v and T p q w. Din ce am dem. rezulta

122
ca T pwq
Radu
w, adica
(def. of adjoint),
Gata Dem.
xT pvq, wy xv, T pwq

deci xv, wy xv, wy. Deoarece ,
rezulta ca xv, wy
0.
Un spatiu unitar este un s.v. cu produs scalar peste C.

Daca U este subspatiu T invariant in V atunci U K este T invariant in
Propositia 87.
V.
Dem.
P U K , v P V w P U K , T pvq P U xv, T pwqy xT pvq, wy.
That is T pwq
P U K.
Gata Dem.
Teorema 88.
Algebra liniara
Pp. V este finit dim. unitar , si T
P LpV q operator pe V .
Atunci T
123
Radu
este normal iff exista o baza ortonormala B in V a.i. matricea in acesta baza sa fieT
diagonala.
Dem. Inductie n dim V . Afirmatia este clara pt. n 1. Pp. ca este
adevarata pt. dimensiuni n. Fie T P LpV q. Atunci T are cel putin o val. proprie
. Daca dim E pq n este suficient sa construim o baza ortonormala in E pq. Pt.
dim E pq n, alegem E Kpq, si avem 0 dim E Kpq n.
E pq este T invariant, deci E Kpq este T invariant. Din ipoteza de inductie, E Kpq
are o baza ortonormala formata din vectori proprii a lui T . Adaugam aceasta baza la
baza ortonornala a lui E pq. Rezulta o baza ortonormala in V formata din vectori proprii.
Gata Dem.
Teorema 89. Complex spectral theorem Pp. ca V este s.v. comlex cu produs
scalar. Atunci T are o baza ortonormala formata din vectori proprii iff T este normal.
Dem. Pp. ca T are o matrice diagonala. Matricea lui T este transpusa conjugata,
deci este din nou diagonala .Orice doua matrici diagonale comuta, , adica T este normal.
Pt. cealalta implicatie pp. T normal. Exista o baza in V a.i matricea lui T este sup.
Algebra liniara
124
Radu
triunghiulara. Aratam ca matricea este diagonala.

Avem
si
}T pe1q} |a1,1|2

T pe1q 1,1|
|a1,n|
Deoarece T este normal, normele sunt egale, adica a1,2
s.a.m.d(complete the proof on your own please z). Gata Dem.
Algebra liniara

a1,n
0,
125
Radu
Izometrii
Un operator T
P LpV q s.n. izometrie daca

}T pvq} }v ,
for all v
P V.
Ex. Fie I aplicatia identica a lui V (V complex v.s.), si inC cu ||

I este izometrie.
1.
Aplicatia
Daca T este izometrie rezulta ca T este injectiva(prove it please z).

Teorema 90.
pp. T
P LpV q.Sunt echivalente afirmatiile:
1. T este isometrie
2. xT puq, T pv qy xu, v y for every u, v
3. T T I .
Algebra liniara
P V.
126
Radu
4. pT pe1q, . . . , T pemqq este fam. orotnormala daca pe1, . . . emq este familie ortonormala.
5. Exista o baza orotnormala pe1, . . . enq in V a.i.

ortonormala.
pT pe1q, . . . , T penqq
este baza
6. T este izometrie.
7. xT puq, T pv qy
I
pT pe1q, . . . , T pemqq este familie oronormala daca pe1, . . . emq familie oronotmala.
Exista o baza orotnormala pe1, . . . enq of V a.i. pT pe1q, . . . , T penqq este baza
8. T T
9.
10.
xu, vy for all u, v P V .
ortonormala.
11. S izometrie.
Dem. Pp. (1) adevarata. Folositi problemele de pe fisierul pdf si rezulta (2). Pp. (b)
adevarata. avem
xpT T I qpuq, vy xT puq, T pvqy xu, vy 0 .

pt. orice u, v
Algebra liniara
P V . Fie v pS S I qpuq si rezulta ca T S I 0. i.e. (3).

127
Pp. ca are loc (3). Fie pe1 . . . emq o fam. ortonormala in V . Atunci
Radu
xT pej q, T pek qy xT T pej q, ek y xej , ek x

i.e. (4) adevarata. Clar (4) implies (5).
Pp. (5) adev. Fie o baza ortonormala pe1, . . . enq of V a.i. pT pe1q, . . . , T penqq e
baza ortonormala. Pt. v P V
}T pV q}2

}T pxv, e1ye1 xv, enyenq}2

}xv, e1yT pe1q xv, enyT penq}2
|xv, e1y|2 |xv, eny|2
} v }2 .
Rezulta ca T izometrie. Avem 1 2 3 4 5 1. Imlocuim T cu

T si rezulta ca (6) pana la (10) sunt echivalente. Ramane sa dem. echivalenta a dou din
afirmatii din fiecare grup.
Algebra liniara
128
p3q p8q se vede usor (prove it yourself please z!!q.
Radu
Gata Dem.
Teorema arata ca o izometrie este operator normal. Folosind caracterizarea operatorilor
normali putem descrie frumos isometriile.
Teorema 91. Pp. ca V este s.v. complex cu produs scalar si T P LpV q. Atunci T este
izometrie iff exista o baza orotnormala a lui V formata din vectori proprii ai lui T a caror
valori proprii au modul 1.
Dem. Pp, ca exista o baza ortonormala formata din vectori proprii asociati la valori
proprii de modul 1.Daca ne apucam de calculat avem pt orice v P V
T pv q

v, e1yT pe1q
1xv, e1ye1
. . . xSv, enyT penq
nxv, enyen
Acum sa dem. cealalta implicatie.PP. ca T este izometrie. Din teorema de descompunere

spectrala in spatii cimplexe rezulta ca exista o baza formata din vectori proprii . Fie ej un
Algebra liniara
129
Radu
astfel de vector propriu, asociat unei valori proprii j . Rezulta ca
|j | }j ej } }T pej q} }ej } 1
Gata Dem.
Teorema 92. Pp. ca V este sp. vect. real cu produs scalar si T P LpV q. Atunci T
este izometrie iff exista o baza ortonormala in V in raport cu care matricea lui T este
diagonala cu blocuri iar fiecare bloc este o matrice de tip p1, 1q formata din 1 sau 1, sau
o matrice de tip p2, 2q de forma
with
cos
sin
sin
cos
P p0, q.
Dem. you will see it on the net. Gata Dem.
Algebra liniara
130
Radu
Operatori autoadjuncti
Un operator T
P LpV q s.n. autoadjunct daca T T .
Ex. Fie T un operator pe F2 a carui matrice relativ la baza standard este

2
3
b
5
T este autoadjunct iff b 3. Se verifica virgula ca (please do it z), suma a doi

operatori autoadjuncti si produsul unui operator autoadjunct cu un scalar sunt operatori
autoadjuncti.
Important analogy. Keep it in mind please! In special cand F C este urila
analogia ca adjunctul unui operator pe LpV q joaca rolul conjugarii complexe pe C. Un nr.
complex este real iff z z ; un operator este autoadjunct T T este analog cu nr. real.
Analogia este reflectata in anumite proprietati importante ale operatorilor autoadjuncti,
incepand cu valorile lor proprii.
Algebra liniara
131
Propositia 93. Valorile proprii ale unui operator autoadjunct sunt reale.
Fie v, w vectori proprii corespunzatori la val proprii distincte. Atunci xv, wy
Radu
0.
Dem. Suppose that T is self-adjoint operator on V . Let be an eigenvalue of T ,

and v be an eigenvector, that is T pv q v . The
}v }
Thus

xv, vy
xT pvq, vy
xv, T vy because T
xv, vy
2
}v } .
is self adjoint
, i.e. is real.
The next assertion cames from the fact that a self-adjoint operator is normal. Gata
Dem.
Algebra liniara
132
Teorema 94. Let T P LpV q, where V is an inner product space.

statements are equivalent.
Radu
The following
1. T is self-adjoint
2. There exists an orthonormal basis of V relative to which the matrix of T has the form
T diag p1 . . . , n
Algebra liniara
133
Radu
Elements of geometry
following joint notes with I. Rasa and D. Inoan
Algebra liniara
134
Radu
Forme patratice
Consideram Rn si baza canonica E te1, . . . , enu, notam x px1, . . . , xnq
coordonatele unui vector in baza E . O forma patratica este o aplicatie Q : Rn R,
Qpxq
a11x21
. . . annxn
2a12x1x2
2aij xixj
. . . 2an1,nxn1xn,
unde aij s sunt reali.

Notam:
x1

x2
..
.
xn
Algebra liniara

, andA

a21

...
a11
an1
a12
a22
...
an2
...
...
a1n

a2n
...
ann
135
unde aij
aji. Matrixul simetric A il vom numi matricea formei patratice. E clar ca

Qpxq
Radu
X tAX.
Fiind A simetrica (and reala) e matricea unui operator autoadnjuncin baza E .

Operatorul e diagonalizabil. Fie B t1, . . . , bnu o baza formata din vectori proprii
in raport cu care T ar o matrice diagonala formata din vectori proprii , o notam tot
T diag t1. . . . , nu.
LFie C matricea de tranzitie de la E la B si px11, . . . x1nq coordonatele unui vector in
B . Atunci X CX 1
We know that T
Qpxq

C 1AC . Now C 1 C t plzzzzzzzzz prove it z Adica

t
X AX
12
1x 1
pCX 1qtApCX 1q pX 1qtC tACX 1 X 1tT X 1

nx12n.
So we reduced the quadratic form to a canonical form

Algebra liniara
136
Radu
Qpxq
1x121
12
nx n.
Aceasta e o metoda geometrica, vom vedea altele. Ne intoarcem la A si notam minorii

diagonali
D1
a11 ,
D2
a11
a21
a12
, Dn
a22
det A
Forma patratice s.n.
pozitiv definita daca Qpxq 0 for every x P Rnzt0u

negativ definita daca Qpxq 0 for every x P Rnzt0u.
Avem criteriul :
Q este positiv definita iff Di 0 for every i 1, n

Q este negativ definita iff p1qiDi 0 for every i 1, n
Algebra liniara
137
Radu
Cuadrice
The general euation of a quadric is
a11x
a22y
2a14x
2a24y
a33z
2a34z
2a12xy
a44
2a13xz
2a23yz
0
You will find on the net examples. Plzzz learn them zfor exams.
STudiem cum sa reducem ecuatia generala la forma canonica folosind:
a11x2
a22y
a33z
2a12xy
2a13xz
2a23yz
geometric.
Algebra liniara
138
Radu
Fie A matricea lui Q. E simetrica si are val. proprii reale 1, 2, 3. Daca sunt
distincte, vectorii proprii corespunzatori sunt ortogonali. Daca nu aplicam Gram Schmidt
orth. method. Obtinem trei vectori unitari ortogonali, i.e. a basis in R3. Fie R matricea
de tranzitie de la ti, j, ku la baza noua te1, e2, e3u. Daca este necesar inlocuim unul
cu opusul, pt ce det R 1. The new basis e1s is obtained from the original one by a
rotation.
Fie px, y, z q si px1, y 1, z 1q coordonatele aceluiasi punct in baza originala si in cea cu
e1s one.
Avem
x
y
z

1
x
R y1
z1
We know that
Q
Algebra liniara
1x12
1y
12
nz
12 .
139
Radu
The equation becomes
12
1x
(A) Pt 1
1y
12
nz
12
2a 14x
2a 24y
1y
3pz
2a 34z
a44
0
0 avem
1x
1px
q2
2py
Consideram translatia definita x

new coordinates the equation became
2
1x
q2
1z
q2
a 44
x1 x0 , y y1 y0 ,
1y
nz
a 44
0
z1 z0.
In the
0
(B) and (C) that is when one or two of s are zero can be treated similarly.
Algebra liniara
140

Algebra Roman A Not It Ze

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Algebra Roman A Not It Ze

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Algebr

Ioan Radu Peter (Cluj-Napoca)

Cluj Napoca, 2007-2008

Produs cartezian. Relatii.

 H, A multimi, : I A se numeste multime indexata de elemente din A.

Cluj Napoca, 2007-2008

se numesc reuniunea, resp. intersectia familiei pAiqiPI .

se memeste produs cartezian al familiei pAiqiPI .

 A1 A2 An  tpa1, . . . , anq|ai P Ai, i  1, nu

P I , funtia pi : Aj Ai, definita de pipq  piq P Ai, cu P Aj

(proiectia pe factorul i).

Daca pAiqiPI este o familie nevida de multimi nevide, atunci

Cluj Napoca, 2007-2008

P M M si x, y P M . Daca px, yq P , x si y sunt in relatia , notam xy.

Relatia binara este:

reflexiva daca xx, @x P M .

Cluj Napoca, 2007-2008

cuasiordine sau preordine : reflexive si tranzitive

Cluj Napoca, 2007-2008

Dem. (sketch) 1. evident x

P x X y. Rezulta ca ax si ay. Din simetrie rezulta

Teorema anterioara arata o relatie de echivalenta pe o multime determina o partitie a

Cluj Napoca, 2007-2008

Cluj Napoca, 2007-2008

Cluj Napoca, 2007-2008

Definitia unui spatiu vectorial. Propriet

Cluj Napoca, 2007-2008

V  Cn are o structura de R spatiu vectorial, dar si de C spatiu vectorial.

Cluj Napoca, 2007-2008

Subspatii ale unui spatiu vectorial.

Cluj Napoca, 2007-2008

Propositia 6. Fie V un F spatiu vectorial si U V o submultime nevida a sa. U este

Fie V spatiu vectorial si U, W V subspatii vectoriale.

U X W se numeste intersectia subspatiilor, iar U

W suma. Binenteles ca propozitia

Propositia 8. Fie V un spatiu vectorial peste F si S V nevida. Multimea xS y

Cluj Napoca, 2007-2008

Dem. Sfarsit Dem.

Fie V un spatiu vectorial peste F si U V un subspatiu . Pe V definim relatia

Cluj Napoca, 2007-2008

Relatia RU este o relatie de echivalenta.

Cluj Napoca, 2007-2008

Exista o multime S V care genereaza V (adica xS y  V )?

Cluj Napoca, 2007-2008

(Existenta bazei) Fie V un spatiu vectorial. V are o baza.

Cluj Napoca, 2007-2008

Nu prezentam demonstratia acestei teoreme. In continuare ne limitam la cazul finit

Cluj Napoca, 2007-2008

Corolar 16. Fie V be a F un spatiu vectorial si S un sistem de generatori a lui V . Orice

(Cardinalul bazei). Fie V un F spatiu vectorial finit generat. Orice baza

Cluj Napoca, 2007-2008

n V este finita si are acelasi numar de elemente.

Fie V un spatiu vectorial peste F de dimensiune finita, dim FV

1. Orice sistem liniar independent de n vectori formeaza o baza. Orice sistem de m

Cluj Napoca, 2007-2008

Dem. a) Fie L  tv1, . . . , vnu un sistem linear independent de n vectori. Din

Numarul vectorilor dintr-o baza

Cluj Napoca, 2007-2008

Numarul unui sistem minimal de generatori.

Cluj Napoca, 2007-2008

Scalarii pa1, . . . , anq se numesc coordonatele vectoruluiv n baza B. Este clar ca

Cluj Napoca, 2007-2008

 paij qi1,m Dimensiune subspatiului xS y este egala cu rangul matricii A,

H, A multimi, : I A se numeste multime indexata de elemente din A.

A1 A2 An tpa1, . . . , anq|ai P Ai, i 1, nu

P I , funtia pi : Aj Ai, definita de pipq piq P Ai, cu P Aj

V Cn are o structura de R spatiu vectorial, dar si de C spatiu vectorial.

Exista o multime S V care genereaza V (adica xS y V )?

Dem. a) Fie L tv1, . . . , vnu un sistem linear independent de n vectori. Din

paij qi1,m Dimensiune subspatiului xS y este egala cu rangul matricii A,

te11, . . . , e1nu este o baza d.s.n.d.

S . Matricea At este notata cu

pvq pvq peq1n pvq

ker f f p0W q tv P V |f pv q 0w u, and

Teorema 26. Fie F : V W liniara V si W s.v., si dim V dim W

V1, ppvq v1, @v P V

Avem v P V1, v2 0, adica ppv q

v and spvq v, iar pt.

1. f is one to one (injective) ker f t0u.

1. f g : V W by pf g qpv q f pv q g pv q.@ v P V , the sum of the linear maps,

gpf pv1q f pv2qq gpf pv1qq

tf P EndpV q|f isomorphismu

2. g f is an automorphism for f and g automorphisms.