LUCRARE DE ABSOLVIRE

Paralelism şi coliniaritate ı̂n geometria afină

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu)

Coordonator ştiinţific:
Prof. Univ. Dr. Ioan Bucătaru

iulie 2019

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 1 / 17

 Definiţie (Spaţiu afin)
→
−
Se numeşte R-spaţiu afin un sistem A = (X , X , Φ), format dintr-o
→
−
mulţime nevidă X , un R-spaţiu vectorial X şi o aplicaţie
→
− −→
Φ : X × X → X , (A, B) 7→ Φ(A, B) := AB, toate acestea verificând
axiomele:
→
−
Există un punct P ∈ X , astfel ı̂ncât aplicaţia ΦP : X → X definită
−→
prin ΦP (Q) = PQ este o bijecţie;
Dacă P, Q, R sunt puncte din X atunci are loc relaţia lui Chasles:
−→ −→ −→
PQ + QR = PR.

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 2 / 17

 Exemplu
Un spaţiu afin de dimensiune 1 se numeşte dreaptă afină iar cel de
dimensiune 2 se numeşte plan afin.

Exemplu
Orice spaţiu vectorial are structură de spaţiu afin.

Exemplu
Produsul direct de R-spaţii vectoriale este un R-spaţiu vectorial.

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 3 / 17

 Subspaţii afine

Definiţie
→
−
Fie A = (X , X , Φ) un spaţiu afin. O submulţime nevidă Y a lui X se
→
−
numeşte subspaţiu afin sau varietate liniară a lui X dacă există V ⊂s.v X
astfel ı̂ncât sistemul (Y , V , Φ/Y × Y ) să fie un spaţiu afin. Se va scrie
Y ⊂s.a X .

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 4 / 17

 Exemple de subspaţii afine

Orice subspaţiu vectorial V 0 al lui V este subspaţiu afin canonic

A = (V , V , Φ) cu Φ : V × V → V , (u, v ) 7→ Φ(u, v ) = v − u.
Orice intersecţie nevidă de subspaţii afine este un subspaţiu afin.
Pentru dimensiunile 1 şi 2, avem:
→
−
Se consideră d dreapta vectorială asociată unei drepte d. Se ştie că d
este un subspaţiu liniar al lui V . Când se restricţionează funcţia Φ la
mulţimea punctelor dreptei d, Φ : d × d → d, proprietăţile ei din
definiţia spaţiului afin se păstrează.
→
−
Astfel (d, d , Φ/d×d ) este un subspaţiu afin al lui E 3 .
Analog, pentru un plan π, tripletul (π, → −
π , Φ/π×π ) este un subspaţiu
afin al lui E 3 .

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 5 / 17

 Paralelism ı̂n subspaţii afine

Definiţie
Fie X un spaţiu afin şi X 0 , X ” două subspaţii afine ale sale. X 0 este paralel
−
→ −→
cu X ” dacă X 0 = X ”. Folosim notaţia X 0 ||X ”.

Definiţie
Subspaţiul afin X 0 este paralel ı̂n sens larg cu X ” şi se foloseşte notaţia
−
→ −→ −→ −
→
X 0 / X ” dacă X 0 ⊂s.v X ” sau X ” ⊂s.v X 0 .

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 6 / 17

 Observaţie
În particular, două spaţii afine disjuncte cu acelaşi spaţiu liniar
director (deci şi aceeaşi dimensiune) sunt paralele: dreptele coplanare
AD şi A0 D 0 ale unui paralelipiped dreptunghic ABCDA0 B 0 C 0 D 0 .
Nu este adevărat că două spaţii afine disjuncte sunt paralele: dreptele
necoplanare BC şi DD 0 ale unui paralelipiped dreptunghic
ABCDA0 B 0 C 0 D 0 .

Figura: Paralelipiped dreptunghic

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 7 / 17

 Teoremă
Într-un spaţiu afin de dimensiune 3, o dreaptă şi un plan care nu se
intersectează sunt paralele.

Demonstraţie.
Folosim figura 1. Fie dreapta AA0 şi planul (BCC 0 ). Dacă intersecţia lor
este vidă atunci suma dimensiunilor lor este 3. Dar din teorema
dimensiunii avem că:
−→ − →
dim(X1 + X2 ) = dimX1 + dimX2 − dim(X1 ∩ X2 ) + 1
−
→ − →
3 = 1 + 2 − dim(X1 ∩ X2 ) + 1.
−
→ − → −
→ − →
Deci dim(X1 ∩ X2 ) = 1. Deci X1 ⊆ X2 deci X1 ||X2 , AA0 ||(BCC 0 ).

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 8 / 17

 Teoremă (Thales)
Fie X un spaţiu afin finit dimensional, (π), (π 0 ), (π”) trei hiperplane
paralele distincte şi (δi )i∈I , I 6= ∅ o mulţime de drepte neparalele cu (π).
Atunci sunt bine definite punctele:

{Ai } = π ∩ δi , {A0i } = π 0 ∩ δi , {Ai ”} = π” ∩ δi

pentru i ∈ I şi scalarii egali λi ∈ R pentru care

−−→0 −−−→
Ai Ai = λi Ai Ai ”, sunt egali : λi = λj .

Teoremă (Teorema lui Thales ı̂n spaţiu)

Trei plane paralele determină pe două drepte pe care le intersectează
segmente proporţionale.

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 9 / 17

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 10 / 17
 Teoremă (Teorema lui Thales ı̂n plan)
O paralelă dusă la una dintre laturile unui triunghi determină pe celelalte
două sau pe prelungirile acestora, segmente proporţionale.

Teoremă (Teorema paralelelor echidistante)

Dacă dreptele paralele d1 , d2 , ..., dn (n ∈ N, n ≥ 3) determină pe o secantă
segmente congruente, atunci determină pe orice altă secantă segmente
congruente.

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 11 / 17

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 12 / 17
 Teoremă (Teorema lui Pappus)
Fie (π) un plan afin şi (δ), (δ 0 ) două drepte distincte din (π). Fie
A, B, C ∈ (δ) şi A0 , B 0 , C 0 ∈ (δ 0 ) astfel ı̂ncât AB 0 ||A0 B şi BC 0 ||B 0 C atunci
AC 0 ||A0 C .

Cazul I:

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 13 / 17

 Pentru cel de-al doilea caz:

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 14 / 17

 Teorema lui Desargues
Teoremă
Fie X un spaţiu afin cu dimX ≥ 2. Fie ı̂n X două triunghiuri ABC şi
A0 B 0 C 0 (două triplete de puncte necoliniare), astfel ı̂ncât două vârfuri ale
acestora nu coincid şi care au laturile respective paralele: AB||A0 B 0 ,
BC ||B 0 C 0 , AC ||A0 C 0 . Atunci dreptele AA0 , BB 0 , CC 0 sunt concurente sau
paralele.

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 15 / 17

 Al II-lea caz:

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 16 / 17

 Bibliografie

Pop, I.-Geometrie afină, euclidiană şi proiectivă, Ed. Universităţii ”A.

I. Cuza”, Iaşi 1999.
Ornea, L., Turtoi, A.-O introducere ı̂n geometrie, Ed. Theta, Bucureşti
2011.
Mohorianu, C., Balmuş, A.- Elemente de geometrie afină şi euclidiană
multidimensională, Ed. Universităţii ”A. I. Cuza”, Iaşi 2016.

Covaliuc Andreea Georgiana (căs. Rotariu) iulie 2019 17 / 17