Sunteți pe pagina 1din 25

Geometrie

Victor Vuletescu
Cuprins
Capitolul 1. Spat ii ane 5
1. Spat ii ane.Denit ie, exemple 5
2. Combinat ii ane. Repere ane si carteziene 6
Capitolul 2. Subspat ii ane. 9
1. Denit ii, caracterizare intrinseca. 9
2. Operat ii cu subspat ii ane 10
3. Paralelism an 12
4. Ecuat ii ale subspat iilor ane 12
5. Ecuat ii ale unor cazuri particulare de subspat ii ane. 13
Capitolul 3. Transformari ane 15
1. Denit ii, teoreme de caracterizare 15
2. Exemple de transformari ane. 18
Capitolul 4. Spat ii ane euclidiene 21
1. Denit ii, proprietat i elementare 21
2. Geometrie analitica euclidiana 22
3. Izometrii, teorema fundamentala a geometriei euclidiene. 24
3
CAPITOLUL 1
Spat ii ane
1. Spat ii ane.Denit ie, exemple
Definitie 1. Se numeste spat iu an un triplet (A, V, ) unde:
- A este o mult ime nevida;
- V este un spat iu vectorial peste un corp (comutativ) K;
- : AA V este o funct ie ce satisface urmatoarele proprietat i:
i) pentru orice A, B, C A are loc
(A, B) +(B, C) = (A, C) (1)
ii) exista un punct O A astfel ncat apli atia
O
: A V data prin

O
(A) = (O, A) este bijectiv a.
Terminologie. Elementele lui A se vor numi puncte. Spat iul vectorial
V se va numi spat iul director sau direct ia lui A. Elementele lui V se vor numi
si vectori liberi. Funct ia se numi structura ana si vom utiliza notat ia

AB = (A, B).
Vectorul

AB se va numi uneori si vectorul legat generat de A si B. De
asemeni, vom mai utiliza notat ia
r
O
(A) =

OA
si vom numi r
O
(A) vectorul de pozit ie al lui A n raport cu O.
Fie A un spat iu an ; vom deni dimensiunea lui A ca ind dimensiunea
lui V.
Exemplu.(Structura ana canonica a unui spat iu vectorial.) Fie V un
spat iu vectorial. Fie A = V si : V V V denita prin
(u, v) = v u.
Se verica imediat ca satisface cele doua proprietat i din enunt .
Proprietat i elementare.
Propozitie 1. Fie A un spat iu an; atunci
a)

AA = 0
V
pentru orice A A;
b)

AB =

BA pentru orice A, B A.
c) proprietatea ii) din denit ia de mai sus ramane adevarata pentru orice
O A.
Observat ie. Remarcam ca proprietatea ii) din denit ie se poate citi si
asa:
Pentru orice v V si orice punct O A exista si este unic un punct
A A astfel nc at

OA = v.
5
V. Vuletescu Geometrie
2. Combinat ii ane. Repere ane si carteziene

In general, pe un spat iu an dat, nu putem deni o structura algebrica


familiara; grup, etc. Putem totusi deni o operat ie ce suplineste aceasta
decient a, numita combinat ie ana, dupa cum urmeaza.
Propozitie 2. Fie A un spat iu an. Fie n N, n 1 arbitrar,
P
1
, . . . , P
n
A si
1
, . . . ,
n
K arbitrare. Fie O A arbitrar. Daca
n

i=1

i
= 1
atunci punctul P, unic denit de relat ia

OP =
n

i=1

i

OP
i
nu depinde de alegerea lui O. El va notat
P =
n

i=1

i
P
i
.
Demonstrat ie. Fie O

A arbitrar, si e P

denit de

=
n

i=1

i

O

P
i
.
Atunci

OP

=

OO

+

O

P =
n

i=1

i

OO

+
n

i=1

i

O

P
i
=
=
n

i=1

i
(

OO

+

O

P
i
) =
n

i=1

i

OP
i
=

OP
Deci

OP

=

OP deci P

= P.
Observat ie. Desi pentru combinat iile ane nu are sens punerea pro-
blemei asociativitat ii, are loc o proprietate similara, care se deduce imediat
din denit ie
Observatie 1. Fie
a, b,
1
. . . ,
n
,
1
, . . . ,
m
K
si punctele P
1
, . . . , P
n
, Q
1
, . . . , Q
m
A arbitrare. Dac a
a +b = 1 ,
n

i=1

i
=
m

i=1

i
= 1
atunci
a(
n

i=1

i
P
i
) +b(
m

i=1

i
Q
i
) = a
1
P
1
+ +a
n
P
n
+b
1
Q
1
+ +b
m
Q
m
.
6 version 1.05, March 15, 2012
Geometrie V. Vuletescu
Fie A un spat iu an si e X A. Numim acoperirea ana a lui X
mult imea Af(X) a tuturor punctelor lui A ce se pot obt ine ca si combinat ii
ane de elemente din X, i.e.
Af(X) = {P A|n N, {
i
}
i=1,..,n
K,
n

i=1

i
= 1, {P
i
}
i=1..n
A, P =
n

i=1

i
P
i
}
Definitie 2. Fie A un spat iu an si e S A. Spunem ca mult imea
de puncte S este un:
-sistem an independent daca pentru orice P S avem ca
P Af(S \ {P});
-sistem an de generatori daca
A = Af(S);
-reper an daca S este atat sistem an independent cat si sistem an de
generatori.
De asemeni, vom spune ca un spat iu an este nit generat daca are un
sistem an de generatori care este mult ime nita.
Fie A un spat iu an si e S A; xam O S arbitrar si notam S
O
V
sistemul de vectori denit prin
S
O
def
= {

OA|A S \ {O}}.
Are loc
Teorema 1. Fie A un spat iu an si S A. Fie O S arbitrar; atunci
a) S este sistem an independent daca si numai daca S
O
V este
sistem liniar independent;
b) S este sistem an de generatori dac a si numai daca S
O
V este
sistem de generatori.
Demonstrat ie.
a) . Presupunem ca S
O
nu este liniar independent; atunci exista un
vector din S
O
care este combinat ie liniara de alt i vectori din S
O
, i.e exista
A, A
1
. . . , A
n
S distincte si
1
, . . . ,
n
K astfel ncat

OA =
n

i=1

i

OA
i
Atunci

OA = (1
n

i=1

i
)

OO +
n

i=1

i

OA
i
deci
A = (1
n

i=1

i
)O +
n

i=1

i
A
i
.
Deducem A Af(S \ {A}), contradict ie.
7 version 1.05, March 15, 2012
V. Vuletescu Geometrie
b) . Fie v V arbitrar; atunci exista A A astfel ncat

OA = v.
Cum Af(S) = A, exista A
1
, . . . , A
n
S \ {O} astfel ncat
A =
n

i=1

i
A
i
+ (1
n

i=1

i
)O.
Atunci

OA =

n
i=1

OA
i
Corolar 1. Fie S A; atunci S este sistem an independent, daca si
numai dac a pentru orice puncte A
1
, . . . , A
n
S si orice
1
. . . ,
n
,
1
, . . . ,
n

K, relat ia
n

i=1

i
A
i
=
n

i=1

i
A
i
implica
i
=
i
, i = 1, . . . , n.
Definitie 3. Fie A un spat iu an de direct ie spat iul vectorial V. Vom
numi reper cartezian al lui A un cuplu (O, B) unde O A iar B V este
o baza a lui V.
Observatie 2. Fie A un spat iu an de direct ie spat iul vectorial V si
e S A. Atunci S este un reper an daca si numai dac a (O, S
O
) este un
reper cartezian.
Definitie 4. Fie A un spat iu an xat si P A arbitrar.
a) Daca R = (O, B) este un reper cartezian atunci coordonatele vectoru-
lui

OP in baza B se vor numi coordonatele carteziene ale lui P (n raport
cu R);
b) Daca S este un reper an, si P se reprezinta sub forma (unica!)
P =
n

i=1

i
A
i
cu A
i
S pentru orice i, atunci
1
, . . . ,
n
se numesc coordonatele ane
sau coordonatele baricentrice ale lui P n raport cu S.
Observatie 3. Fie A un spat iu an nit generat de dimensiune n.
Atunci
a) orice reper an al lui A are n + 1 puncte.
b) pentru orice reper an R
af
= {O, A
1
, . . . , A
n
} si orice punct P A
avem
P = (1
n

i=1
)
i
O +
n

i=1

i
A
i
unde (
1
, . . . ,
n
) sunt coordonatele carteziene ale lui P n raport cu reperul
cartezian
R = (O, {

OA
1
, . . . ,

OA
n
}).
8 version 1.05, March 15, 2012
CAPITOLUL 2
Subspat ii ane.
1. Denit ii, caracterizare intrinseca.
Definitie 5. Fie A un spat iu an de direct ie spat iul vectorial V. Se
numeste subspat iu an o submult ime A

A pentru care exist a un subspat iu


vectorial V

V si exista O A

astfel nc at
V

= {

OA|A A

}.
De asemeni, mult imea vida este considerata subspat iu an de dimensiune
dim() = 1.
Remarca. Daca A

este un subspat iu an, atunci A

are o structura de
spat iu an de direct ie V

.
Exemple. Evident, A este un subspat iu an al sau. De asemeni, pentru
orice A A, mult imea {A} este un subspat iu an, de direct ie subspat iul
nul {0
V
} V.
Teorema 2. Fie A un spat iu an de direct ie spat iul vectorial V peste
corpul K. O submult ime A

A este subspat iu an dac a si numai daca pen-


tru orice n N, orice
1
, . . . ,
n
K cu

n
i=1

i
= 1 si orice A
1
, . . . , A
n

A

avem ca

n
i=1

i
A
i
A

.
Demonstrat ie. . Fie n N, orice
1
, . . . ,
n
K cu

n
i=1

i
= 1
si A
1
, . . . , A
n
A

arbitrare. Avem

OA
i
V

pentru orice i si, cum V

este
subspat iu vectorial, deducem
n

i=1

i

OA
i
V

;
din denit ia lui V

vedem ca exista A A

astfel ncat

OA =
n

i=1

i

OA
i
;
dar atunci A =

n
i=1

i
A
i
deci

n
i=1

i
A
i
A

.
Fie O A arbitrar; aratam ca V

= {

OA|A A

} este subspat iu
vectorial. Fie v
1
, v
2
V

si a, b K arbitrare. Avem v
1
=

OA
1
, v
2
=

OA
2
cu A
1
, A
2
A

. Din ipoteza, (1 a b)O + aA


1
+ bA
2
A

, deci
(1 a b)

OO + a

OA
1
+ b

OA
2
V

. Deci av
1
+ bv
2
V , i.e. V

este
subspat iu vectorial.
9
V. Vuletescu Geometrie
2. Operat ii cu subspat ii ane
Propozitie 3. Fie A un spat iu an si e A
1
, A
2
subspat ii ane. Atunci
A
1
A
2
este un subspat iu an, iar daca A
1
A
2
= atunci
dir(A
1
A
2
) = dir(A
1
) dir(A
2
).
Demonstrat ie. Faptul ca A
1
A
2
este subspat iu an rezulta din
teorema de caracterizare anterioara. Privitor la direct ia intersect iei, daca
A
1
A
2
= , nimic de demonstrat. Fie deci O A
1
A
2
. Avem ca un vec-
tor v apart ine lui dir(A
1
A
2
) daca si numai daca v =

OP cu P A
1
A
2
.
Dar atunci v dir(A
1
) dir(A
2
), deci dir(A
1
A
2
) dir(A
1
) dir(A
2
).
pentru incluziunea inversa, observam ca dacu v dir(A
1
) dir(A
2
) atunci
v =

OP
1
, respectiv v =

OP
2
cu P
i
A
i
, i = 1, 2. Dar din unicitatea scrierii
lui v ca vector din direct ia lui A deducem P
1
= P
2
deci v dir(A
1
A
2
),
Q.E.D.
Analogul not iunii de suma a subspat iilor vectoriale o constituie urmatoarea
Definitie 6. Fie A un spat iu an si e A
1
, A
2
doua subspat ii ane.
Denim uniunea A
1
A
2
ca ind subspat iul generat de A
1
A
2
.
Remarca. Am observat deja, n teorema de caracterizare a subspat iilor
ane, ca, prin contrast cu cazul subspat iilor vectoriale, nu mai este sucient
sa testam nchiderea unei submult imi doar n raport cu combinat iile ane
de cate doua puncte. Similar, in denit ia uniunii nu este adevarat ca
A
1
A
2
= {a
1
P
1
+a
2
P
2
|a
1
, a
2
K, a
1
+a
2
= 1, P
1
A
1
, P
2
A
2
}.
De exemplu, daca luam A =planul an (de exemplu, peste R) A
1
= o
dreapta arbitrara, A
2
= {P} unde P A
1
atunci
{a
1
P
1
+a
2
P
2
|a
1
, a
2
K, a
1
+a
2
= 1, P
1
A
1
, P
2
A
2
}.
este planul din care lipsesc semidreptele deschise determinate pe paralela
dusa prin P la A
1
, care nu este un subspat iu an.
Teorema 3. Fie A un spat iu an si A
1
, A
2
doua subspat ii ane de
direct ii V
1
respectiv V
2
. Atunci
dim(A
1
A
2
) =
_
dim(A
1
) +dim(A
2
) dim(V
1
V
2
) + 1, daca A
1
A
2
=
dim(A
1
) +dim(A
2
) dim(A
1
A
2
), daca A
1
A
2
=
Pentru demonstrarea teoremei este sucient sa demonstram
Lema 1. Cu notat iile de mai sus, e O
1
A
1
, O
2
A
2
arbitrare. Atunci
dir(A
1
A
2
) = dir(A
1
) +dir(A
2
)+ <

O
1
O
2
>
Demonstrat ia lemei. Pentru , e v dir(A
1
A
2
); atunci
v =

A
1
A
2
cu A
i
A
i
, i = 1, 2 Dar atunci
v =

A
1
A
2
=

A
1
O
1
+

O
1
O
2
+

O
2
A
2
deci incluziunea este demonstrata.
Pentru este sucient sa observam ca, direct din denit ii avem ca
ecare dintre dir(A
1
), dir(A
2
) si <

O
1
O
2
> sunt subspat ii ale lui dir(A
1

A
2
), deci si suma lor este subspat iu al lui dir(A
1
A
2
). Q.E.D. Lema.
Terecem acum la
10 version 1.05, March 15, 2012
Geometrie V. Vuletescu
Demonstrat ia teoremei. Cazul A
1
A
2
= rezulta banal luand O
1
= O
2
.
Pentru celalalt caz, este sucient sa observam ca
<

O
1
O
2
> (dir(A
1
) +dir(A
2
)) = {0}.

Intr-adevar, n caz contrar am avea O


1
O
2
dir(A
1
) +dir(A
2
) deci ar exista
A
1
A
1
, A
2
A
2
astfel ncat

O
1
O
2
=

O
1
A
1


O
2
A
2
Dar aceasta ar implica

O
1
A
2
=

O
1
A
1
deci A
1
= A
2
, absurd.
11 version 1.05, March 15, 2012
V. Vuletescu Geometrie
3. Paralelism an
Definitie 7. Fie A un spat iu an si A
1
, A
2
subspat ii ane ale sale.
Spunem ca A
1
, A
2
sunt paralele (notat A
1
||A
2
) daca dir(A
1
) dir(A
2
) sau
dir(A
2
) dir(A
1
).
Remarca. Daca dim(A
1
) = dim(A
2
) atunci condit ia A
1
||A
2
este echiva-
lenta cu dir(A
1
) = dir(A
2
).

In particular, pe mult imea subspat iilor ane de
o aceeassi dimensiune relat ia de paralelism este relat ie de echivalent a.
Exerct iu. Aratat i ca relat ia de paralelism nu este relat ie de echivalent a pe
mult imea tuturor subspat iilor ane ale unui spat iu an dat.
Are loc
Teorema 4. Fie A un spat iu an si e A
1
A un subspat iu an al
sau si O A arbitrar xat. Atunci exista si este unic un subspat iu an A

astfel nc at
dim(A

) = dim(A
1
), A

||A
1
, P A

.
Demonstrat ie. Existent a. Denim
A

= {P A|

OP dir(A
1
)}.
Din chiar denit ia subspat iilor ane rezulta A

subspat iu an, dir(A

) =
dir(A
1
) (n particular dim(A

) = dim(A
1
) si O A

(pentru ca

PP =

0
dir(A
1
)).
Unicitatea. Fi A un subspat iu an ce satisface proprietat ile cerute.
Din dim(A) = dim(A
1
) rezulta dir(A) = dir(A
1
); cum O A rezulta
atunci ca
A = {P A|

OP dir(A
1
)}
deci A = A

.
4. Ecuat ii ale subspat iilor ane
Teorema 5. (Ecuat ii carteziene ale subspat iilor ane.) Fie A un spa-
t iu an de dimensiune n si e R = (O, B) un reper cartezian xat al lui
A. Atunci o submult ime A

A este subspat iu an daca si numai dac a


coordonatele carteziene ale punctelor din A

formeaza mult imea solut iilor


unui sistem liniar, i.e. exista m 0 si matricele A M
m,n
si B M
m,1
astfel nc at
A

= {P(x
1
, , . . . , x
n
)|A
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
.
.
x
n
_
_
_
_
_
_
= B}.

In acest caz, dim(A

) = n rang(A).
Demonstrat ie. Fie O A

un punct arbitrar de coordonate (x


O
1
, . . . , x
O
n
).
Reamintim ca A

este subspat iu an daca si numai daca mult imea vecto-


rilor din A
O
= {

OP|P A

} formeaza un subspat iu vectorial al lui dir(A).


Observam ca A

O
este formata cu vectorii din A

O
au coordonatele de forma
(x
1
x
O
1
, . . . , x
n
x
O
n
), unde P(x
1
, . . . , x
n
) sunt coordonatele unui punct
12 version 1.05, March 15, 2012
Geometrie V. Vuletescu
arbitrar din A

. Ca atare, A

este subspat iu an daca si numai daca exista


o matrice A astfel ncat
A

O
= {A
_
_
_
_
_
_
x
1
x
O
1
x
2
x
O
2
.
.
x
n
x
O
n
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
0
0
.
.
0
_
_
_
_
_
_
}
Daca notam B = A
_
_
_
_
_
_
x
O
1
x
O
2
.
.
x
O
n
_
_
_
_
_
_
vedem ca
A

O
= {A
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
.
.
x
n
_
_
_
_
_
_
= B}.

In ne, cum dim(dir(A

)) = n rang(A) rezulta dim(A

) = n rg(A).
Remarca. Merita subliniat ca din teorema de mai sus rezult a ca daca
AX = B reprezinta ecuat iile carteziene ale unui subspat iu an A atunci
ecuat iile carteziene ale lui dir(A

) sunt AX = 0.
5. Ecuat ii ale unor cazuri particulare de subspat ii ane.
5.1. Ecuat ii ale dreptelor. Reamintim ca dreptele unui spat iu an
sunt subspat iile ane de dimensiune 1.

In funct ie de modul n care le deter-
minam si de tipul de ecu atii pe care ni-l dorim (cartezian sau parametric)
distingem mai multe situat ii.
A: Dreapta determinata printr-un punct si un vector nenul din
direct ia sa. Presupunem deci date: un punct O(x
O
1
, . . . , x
O
n
) si un vector
nenul v = (v
1
, . . . , v
n
). Vrem sa determinam ecuat ii ale dreptei d ce trece
prin O si are direct ia generata de v.
Pornim de la denit ie; un punct P(x
1
, . . . , x
n
) d daca si numai daca

OP dir(d), i.e. exista t K astfel ncat



OP = tv. Deducem ecuat iile
parametrice:
_

_
x
1
x
O
1
= tv
1
x
2
x
O
2
= tv
2
.
.
x
n
x
O
n
= tv
n
Eliminand parametrul t gasim ecuat iile carteziene:
x
1
x
O
1
v
1
=
x
2
x
O
2
v
2
= =
x
n
x
O
n
v
n
.
Remarca. Ecuat iile carteziene de mai sus au sens, strict vorbind, doar
n cazul cand tot i v
i
, i = 1, 2, . . . , n sunt nenuli.

In practica, se utilizeaza
13 version 1.05, March 15, 2012
V. Vuletescu Geometrie
aceeasi notat ie ca mai sus n toate cazurile, cu convent ia ca daca v
i
= 0
pentru un i atunci fract ia
x
i
x
O
i
0
semnica, riguros vorbind, x
i
x
O
i
= 0.
B: Dreapta determinata de doua puncte distincte. Presupunem
deci date doua puncte distincte A = (x
A
1
, . . . , x
A
n
) si B(x
B
1
, . . . , x
B
n
). Pentru
determinarea ecuat iilor dreptei AB utilizam cazul anterior, n care v =

AB
si O = A. Deducem:
Ecu atii parametrice:
_

_
x
1
x
A
1
= t(x
B
1
x
A
1
)
x
2
x
A
2
= t(x
B
2
x
A
2
)
.
.
x
n
x
A
n
= t(x
B
n
x
A
n
)
Ecuat ii carteziene:
x
1
x
A
1
x
B
1
x
A
1
=
x
2
x
A
2
x
B
2
x
A
2
= =
x
n
x
A
n
x
B
n
x
A
n
.
C: Dreapta ce trece printr-un punct dat si este paralela la o
dreapta data. Presupune deci date punctul A(x
A
1
, . . . , x
A
n
) si o dreapta d

.
Vrem sa determinam ecuat iile paralelei dusa prin O la d

.
Daca, de exemplu, dreapta d

este data parametric prin ecuat iile


(d

)
_

_
x
1
x
O
1
= tv
1
x
2
x
O
2
= tv
2
.
.
x
n
x
O
n
= tv
n
atunci, cum d este paralea cu d

, deci are aceeasi direct ie gasim ecuat iile


parametrice ale lui d :
(d)
_

_
x
1
x
A
1
= tv
1
x
2
x
A
2
= tv
2
.
.
x
n
x
A
n
= tv
n
Similar, daca d

este data prin ecuat iile carteziene


(d

) :
x
1
x
O
1
v
1
=
x
2
x
O
2
v
2
= =
x
n
x
O
n
v
n
atunci d va avea ecuat iile
(d) :
x
1
x
A
1
v
1
=
x
2
x
A
2
v
2
= =
x
n
x
A
n
v
n
14 version 1.05, March 15, 2012
CAPITOLUL 3
Transformari ane
1. Denit ii, teoreme de caracterizare
Definitie 8. Fie A
1
, A
2
doua spat ii ane astfel ncat direct iile lor sunt
spat ii vectoriale peste un acelasi corp K. O funct ie : A
1
A
2
se numeste
transformare ana sau morsm an daca exista un punct O A
1
astfel
ncat aplicat ia
T
O
: A
1
A
2
, T
O
(

OA) =

(O)(A)
este liniara.
Remarca. 1. La fel ca n toate denit iile de pana cum, se poate verica
(exercit iu!) ca daca este transformare ana, atunci aplicat ia
O
denita
mai sus nu depinde de alegerea lui O A
1
. Ea se numeste si urma vectoriala
a lui si se mai noteaza si T

sau Tr().
Observatie 4. O transformare : A
1
A
2
este injectiva (resp. sur-
jectiva) dac a si numai daca urma sa T

este injectiva(resp. surjectiva).


Demonstrat ie. Injectivitatea. Presupunem injectiva; daca T

nu ar
injectiva atunci ar exista v = 0 astfel ncat T

(v) = 0 Dar atunci v =

AB = 0 implica A = B pe cand din



(A)(B) = 0 deducem (A) = (B),
contradict ie cu injectivitatea lui . Reciproca este similara.
Surjectivitatea. Presupunem surjectiva. Fie u dir(A
2
) arbitrar;
atunci u =

A
2
B
2
cu A
2
, B
2
A
2
Cum este surjectiva, exista A
1
, B
1
A
1
astfel ncat A
2
= (A
1
), B
2
= (B
1
). Fie v dir(A
1
) denit prin v =

A
1
B
1
; din denit ia urmei rezulta imediat T

(v) = u deci T

este surjectiva.
Reciproca este de asemenea similara, si constituie un exercit iu.
Utilizand denit ia putem da urmatoarea teorema de caracterizare a
transformarilor ane utilizand sistemele de coordonate. Ne vom rezuma
la cazul sistemelor de coordonate carteziene, cazul coordonatelor ane ind
similar.
Teorema 6. Fie A
1
, A
2
doua spat ii ane de dimensiuni n respectiv m
denite peste un acelasi corp K. Fie R
1
= (O
1
, B
1
), R
2
= (O
2
, B
2
) repere
carteziene arbitrare xate pentru A
1
, respectiv A
2
. O funct ie : A
1
A
2
este transformare ana daca si numai daca are expresia n coordonate
(X) = AX +B
unde A M
m,n
(K), B M
m,1
(K) sunt matrici arbitrare.
15
V. Vuletescu Geometrie
Demonstrat ie. Fie P A
1
un punct arbitrar de coordonate
X =
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2

x
n
_
_
_
_
_
_
n raport cu reperul R
1
si e
Y =
_
_
_
_
_
_
y
1
y
2

y
m
_
_
_
_
_
_
coordonatele n raport cu R
2
ale lui (P). Fie de asmenea
B =
_
_
_
_
_
_
b
1
b
2

b
n
_
_
_
_
_
_
coordonatele lui (O
1
). Vecorul

O
1
P = va avea coordonatele X n raport
cu baza B
1
iar vectorul

(O
1
)(P) va avea coordonatele B Y n raport cu
baza B
2
, deoarece

(O
1
)(P) =

O
2
(P)

O
2
(O
1
). Cum este ana, urma
sa T

este liniara: e A = matricea lui T

n raport cu bazele B
1
, B
2
. Cum
T

(

O
1
P) =

(O
1
)(P) vedem ca are loc relat ia AX = Y B, Q.E.D.
De asemenea, putem da o teorema de caracterizare utilizand not iunea
de combinat ie ana.
Teorema 7. Fie A
1
, A
2
doua spat ii ane peste un acelasi corp K.
a) O funct ie : A
1
A
2
este transformare ana daca si numai da-
ca pentru orice n 1, orice
1
, . . . ,
n
K cu

n
i=1

i
= 1 si orice
A
1
. . . , A
n
A
1
avem
(
1
A
1
+ +
n
A
n
) =
1
(A
1
) + +
n
(A
n
).
b) Daca char(K) = 2, atunci este transformare an a daca si numai
daca pentru orice
1
,
2
K cu
1
+
2
= 1 si orice A
1
, A
2
A
1
avem
(
1
A
1
+
2
A
2
) =
1
(A
1
) +
2
(A
2
). (2)
Demonstrat ie. Vom arata doar b), lasand punctul a) ca si exercit iu.
. Prespunem ana, si e
1
,
2
K
1
+
2
= 1 si A
1
, A
2
A
1
arbitrare. Sa notam A
3
=
1
A
1
+
2
A
2
, B
i
= (A
i
) (i = 1, 2, 3) si B =
(
1
A
1
+
2
A
2
). Fie de asemeni O A
1
arbitrar xat si e O

= (O).
Relat ia (2) este echivalenta cu

B =
1

O

B
1
+
2

O

B
2
,
deci urma lui n raport cu O este liniara.
Vom arata mai nt ai ca urma lui n raport cu un punct arbitrar
xat O A
1
satisface proprietat ile:
16 version 1.05, March 15, 2012
Geometrie V. Vuletescu
1) este omogena, i.e. pentru orice v dir(A
1
) si orice K avem
T(v) = T(v);
2) este semi-aditiva, i.e. pentru orice doi vectori v
1
, v
2
dir(A
1
) avem
T(
1
2
v
1
+
1
2
v
2
) =
1
2
T(v
1
) +
1
2
T(v
2
).
Pentru 1) e v =

OP si e Q A
1
, Q = P + (1 )O; cum

OO =

0
avem

OQ = v.
Fie Q

= (Q); din ipoteza, Q

= (P) + (1 )O

(unde O

= (O)) deci

=

O

(P). (3)
Dar

=

(O)(Q) = T
O
(

OQ) = T
O
(v)
iar

(P) =

(O)(P) = T
O
(

OP) = T
O
(v).
Din relat ia (3) rezulta T
O
(v) = T
O
(v), Q.E.D.1).
Pentru 2) e v
1
=

OA
1
, v
2

OA
2
si e O

= (O), A

1
= (A
1
), A

2
= (A
2
).
Consideram punctul A
3
denit de
A
3
=
1
2
A
1
+
1
2
A
2
(deci

OA
3
=
1
2

OA
1
+
1
2

OA
2
= v
1
+v
2
) si e A

3
= (A
3
). Din ipoteza rezulta
ca
A

3
=
1
2
A

1
+
1
2
A

2
deci

3
=
1
2

1
+
1
2

2
Dar

O

i
= T
O
(

OA
i
), i = 1, 2, 3 deci
T
O
(

OA
3
) =
1
2
T
O
(

OA
1
) +
1
2
T
O
(

OA
2
)
adica T
O
(
1
2
v
1
+
1
2
v
2
) =
1
2
T
O
(v
1
) +
1
2
T
O
(v
2
), Q.E.D.2).
Pentru a ncheia demonstrat ia, trebuie sa aratam ca T
O
este aditiva.
Daca v
1
, v
2
dir(A
1
) sunt arbitrari, atunci din 1) avem
T(v
1
+v
2
) = T(2(
1
2
v
1
+
1
2
v
2
)) = 2T(
1
2
v
1
+
1
2
v
2
)
care, daca t inem cont de 2), este mai departe egala cu
2(
1
2
T(v
1
) +
1
2
T(v
2
)) = T(v
1
) +T(v
2
)
Q.E.D.
Corolar 2. (Proprietatea de universalitate a reperelor ane) Fie
A
1
, A
2
spat ii ane peste un acelasi corp K. Fie R
af
= {P
0
, . . . , P
n
} un
reper an xat al lui A
1
. Atunci pentru orice funct ie f : R
af
A
2
exista si
este unica o transformare ana : A
1
A
2
astfel ncat (P) = f(P), P
R
af
.
17 version 1.05, March 15, 2012
V. Vuletescu Geometrie
Demonstrat ie. Rat ionam similar cu demonstrat ia proprietat ii de uni-
versalitate a bazelorn spat ii vectoriale. Daca P A
1
este un punct arbitrar,
atunci el se scrie n mod unic ca si o combinat ie ana de punctele reperului,
P =
n

i=0
a
i
P
i
.
Denim
(P) =
n

i=0
a
i
f(P
i
)
Din teorema de mai sus se vede imediat ca este transfomare ana. Unici-
tatea este imediata.
Corolar 3. (Proprietatea de universalitate a reperelor carteziene)
Fie A
1
, A
2
spat ii ane peste un acelasi corp K. Fie R = (O
1
, B = {e
i
}
i=1,...,n
)
un reper cartezian xat al lui A
1
. Atunci pentru orice funct ie
f : B dir(A
2
)
si orice O
2
A
2
exista si este unica o transformare an a : A
1
A
2
astfel nc at (O
1
) = O
2
, T

(v) = f(v), v B.
Demonstrat ie. Formam reperul an R
af
= {O, P
1
, . . . , P
n
} prin cerint a

OP
i
= e
i
, i = 1, . . . , n.
Fie Q
i
A
2
unic denite de

O
2
Q
i
= f(e
i
), i = 1, . . . , n.
Fie acum g : R
af
A
2
denita prin
g(O
1
) = O
2
, g(P
i
) = Q
i
, i = 1, . . . , n.
Aplicam corolarul anterior reperului an R
af
si funct iei g.
Corolar 4. Doua spat ii ane sunt izomorfe dac a si numai daca au
aceeasi dimensiune.
Corolar 5. Fie A un spat iu an. Mult imea transformarilor ane bi-
jective : A A formeaza un grup, numit grupul an, si notat Iso(A).
Demonstrat ie. Singurul lucru ce trebuie demonstrat este ca inversa
unei transformari ane este tot transformare ana, ceea ce rezulta imediat
din teorema de mai sus.
Corolar 6. Fie : A
1
A
2
o transformare ana. Atunci
a) oricare ar A

1
A
1
avem (A

1
) A
2
subspat iu an;
b) oricare ar A

2
A
2
avem
1
(A

2
) A
1
subspat iu an.
Exercitiu 1. Daca : A
1
A
2
este transformare ana si P A
2
este un
punct, aratat i ca
dir(
1
({P}) = Ker(T

).
2. Exemple de transformari ane.
Pe parcursul acestei sect iuni, xam un spat iu an an A.
18 version 1.05, March 15, 2012
Geometrie V. Vuletescu
2.1. Translat ii.
Definitie 9. O transformare ana : A A se numeste translat ie
daca T

= id
dirA
.
Propozitie 4. O transformare ana : A A este translat ie daca si
numai daca exista v dir(A) astfel ncat

P(P) = v pentru orice P A, si
reciproc, pentru orice vector v dir(A) exista o unica translat ie : A A
astfel ncat

P(P) = v pentru orice P A.
Demonstrat ie. Fie o translat ie. Aratam ca vectorul v denit de
relat ia v =

P(P) nu depinde de alegerea lui P. Fie R un alt punct; din
faptul ca este translat ie avem

PR =

(P)(R) de unde rezulta, calculand
n doua moduri pe

P(R) ca

P(P) =

R(R).
Pentru reciproca, e deci v V arbitrar. Cu acelasi rat ionament se vede
ca aplicat ia denita prin

P(P) = v, P A
are urma id
dir(A)
, deci este translat ie Q.E.D.
Corolar 7. Mult imea Trans(A) a translat iilor formeaza un subgrup
normal a lui Iso(A), subgrup izomorf cu (dir(A), +). Avem un izomorsm
canonic
Iso(A)/Trans(A) Gl(dir(A)).
2.2. Omotetii.
Definitie 10. Fie A un spat iu an, O A si K

arbitrare, x-
ate. Denim o funct ie h
O,
: A A astfel. Fie P A arbitrar; denim
h
O,
(P) = P

prin

OP

=

OP.
Funct ia h
O,
se numeste omotetia de centru O si raport .
Propozitie 5. Aplicat ia h
O,
denita mai sus este corect denit a si este
transformare ana.
Demonstrat ie. Din denit ie rezulta h(O) = O. Fie v dir(A) arbitrar
si P A astfel ncat v =

OP. Vedem atunci ca T
O
(v) =

h(O)h(P) = v
deci h este transformare ana.
Corolar 8. O transfomare ana este omotetie daca si numai daca
exista K

astfel ncat T

=
i
d
dir(A)
.

In particular, ntr-un sistem de
coordonate carteziene xat, o funct ie este omotetie daca si numai daca
este de forma
(X) = X +B.
Propozitie 6. a) Mult imea H
O
= {h
O,
| K

} este un grup, izomorf


cu (K

, );
b) Compunerea a dou a omotetii de centre arbitrare h
O
1
,
1
, h
O
2
,
2
este e
o omotetie (daca
1

1
= 1), e o translat ie (n cazul
1

2
= 1) .
19 version 1.05, March 15, 2012
V. Vuletescu Geometrie
Demonstrat ie. a) Se vede imediat ca h
O,
h
O,
= h
O,
deci H
O
este
nchisa la compunerea funct iilor. Cum h
1
O,
= h
O,
1 vedem ca H
O
este un
grup. n ne, evident aplicat ia f : H
O
K

, f(h
O,
) = este izomorsm.
b) Daca h
O
1
,
1
si h
O
2
,
2
sunt doua omotetii arbitrare, atunci ele au
expresia n coordonate
h
O
1
,
1
(X) =
1
X +B
1
,
h
O
2
,
2
(X) =
2
X +B
2
.
Deducem
h
O
1
,
1
h
O
2

2
(X) =
1

2
X + (
1
B
2
+B
1
)
de unde decurge imediat armat ia.
20 version 1.05, March 15, 2012
CAPITOLUL 4
Spat ii ane euclidiene
1. Denit ii, proprietat i elementare
Definitie 11. Se numeste spat iu an euclidian un spat iu an E peste
corpul R pe a carui direct ie dir(E) am xat o structura de spat iu vectorial
euclidian, i.e. un produs scalar
<, >: dir(E) dir(E) R.
Propozitie 7. Fie E un spat iu an euclidian si e d : EE R funct ia
denita prin
d(A, B) = ||

AB||.
Atunci (E, d) este un spat iu metric.
Demonstrat ie. Trebuie sa demonstram ca d satisface proprietat ile
i) d(A, B) 0, A, B E si d(A, B) = 0 daca si numai daca A = B;
ii) d(A, B) = d(B, A), A, B E;
iii) d(A, B) +d(B, C) d(A, C), A, B, C E.
Pentru i), d(A, B) = ||

AB|| 0 si daca ||

AB|| = 0 atunci

AB =

0 deci
A = B.
Pentru ii) d(B, A) = ||

BA|| = ||

AB|| = ||

AB|| = d(A, B).

In ne, observam ca inegalitatea de la iii) este echivalenta prin ridicare


la patrat cu
||

AB||
2
+||

BC||
2
+ 2||

AB|| ||

BC|| ||

AC||
2
ceea ce, t inand cont ca

AC =

AB +

BC si ||

AC||
2
=<

AC,

AC > este
echivalent cu
||

AB|| ||

BC|| <

AB,

BC >
ceea ce este adevarat (inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwartz).
Definitie 12. Fie E un spat iu an euclidian si e E

, E E subspat ii
ane. Spunem ca E

este perpendicular pe E (notat E

E) daca
dir(E

) dir(E),
i.e. oricare ar v

dir(E), v dir(E) avem < v

, v >= 0.
Observatie 5. Cu notat iile de mai sus, dac a E

E atunci
card(E E) 1.
Demonstrat ie. Daca E

E = sau vreunul dintre E

, E are di-
mensiune zero, nu avem ce demonstra. Presupunem deci ca E

E =
si e O
1
, O
2
E

E. Avem deci pe de o parte



O
1
O
2
dir(E

) dar si

O
1
O
2
dir(E). Dar cum E

E deducem <

O
1
O
2
,

O
1
O
2
>= 0, deci
O
1
= O
2
.
21
V. Vuletescu Geometrie
Teorema 8. (Teorema cosinusului) Fie E un spat iu an euclidian si
e A, B, C E puncte necoliniare. Notam
a = d(B, C) = ||

BC||, b = d(A, C) = ||

AC||, c = d(A, B) = ||

AB||.
Atunci
cos(

AB,

AC) =
a
2
+b
2
c
2
2ab
(4)
Demonstrat ie. Din denit ia unghiului ntre doi vectori ntr-un spat iu
vectorial euclidian avem:
cos(

AB,

AC) =
<

AB,

AC >
||

AB|| ||

AC||
Pe de alta parte, avem

BC =

AC

AB
de unde
||

BC||
2
=<

AC

AB,

AC

AB >= ||

AC||
2
+||

AB||
2
2 <

AB,

AC > .
Deducem
2 <

AB,

AC >= a
2
+b
2
c
2
ceea ce demonstreaza egalitatea dorita.
Corolar 9. (Teorema lui Pitagora) Fie E un spat iu an euclidi-
an si e A, B, C E puncte necoliniare. Atunci dreptele AB, BC sunt
perpendiculare daca si numai daca
d
2
(A, B) +d
2
(B, C) = d
2
(A, C).
Observatie 6. (Teorema celor trei perpendiculare) Fie E un spat iu
an euclidian , E un plan, d
1
, d
2
, d
3
E drepte si M d
1
. Daca d
1
,
d
2
, d
3
astfel nc at d
2
d
3
si {O} = d
1
d
2
, {N} = d
2
d
3
atunci
NM d
3
.
Demonstrat ie. Fie v = 0, v dir(d
3
); cum d
3
rezulta v dir().
Din ipoteza, cum d
1
avem

OM v, deci < v,

OM >= 0. Pe de alta
parte, d
3
d
2
implica v

ON deci si < v,

ON >= 0. Dar atunci
< v,

MN >=< v,

ON

OM >=< v,

ON > < v,

OM >= 0.
2. Geometrie analitica euclidiana
Definitie 13. Fie E un spat iu an euclidian; un reper cartezian R =
(O, B) se numeste reper ortonormat daca B este baza ortonormata a lui
dir(E).
Existent a reperelor carteziene ortonormate este asigurata de existent a
bazelor ortonormate n spat ii vectoriale euclidiene.
Fie deci E un spat iu an euclidian si R = (O, B = {e
i
}
i=1,...,n
) un reper
cartezian ortonormat.
Daca A(x
A
1
, . . . , x
A
n
) respectiv B(x
B
1
, . . . , x
B
n
) sunt doua puncte arbitrare
din E atunci

AB =
n

i=1
(x
B
i
x
A
i
)e
i
22 version 1.05, March 15, 2012
Geometrie V. Vuletescu
deci, cum B este ortonomata deducem:
d(A, B) = ||

AB|| =

_
n

i=1
(x
B
i
x
A
i
)
2
.

In continuare vom arata cum putem deduce ecuat ii pentru cateva congurat ii
geometrice ntr-un spat iu an euclidian E.
Hiperplanul perpendicular pe o dreapta data ntr-un punct dat.
Fie d E o dreapta si O(x
O
1
, . . . , x
O
n
) d un punct xat. Cum d este
dreapta, avem dim(dir(d)) = 1 deci exista si este unic un subspat iu vectorial
dir(d)

dir(E) astfel ncat


dir(d) dir(d)

= dir(E).
Ca atare, dim(dir(d)

) = dim(E) 1 si deci unicul subspat iu an ce trece


prin O si are direct ia dir(d)

va un hiperplan, evident perpendicular pe


d.
Acum, daca d are ecuat iile
(d) :
x
1
x
O
1
v
1
=
x
2
x
O
2
v
2
= =
x
n
x
O
n
v
n
avem ca dir(d) este generat de v = (v
1
, v
2
, . . . , v
n
). Deci, cum
dir(d)

= {u| < u, v >= 0}


vedem ca
dir(d)

= {u = (u
1
, u
2
, . . . , u
n
)|v
1
u
1
+v
2
u
2
+ +v
n
u
n
= 0}.
Avem deci ecuat ia direct iei hiperplanului an cautat, deci ecuat ia sa va :
v
1
(x
1
x
O
1
) +v
2
(x
2
x
O
2
) + +v
n
(x
n
x
O
n
) = 0.
Perpendiculara pe un hiperplan dat ce trece printr-un punct dat.
Reciproc, sa presupunem ca avem un hiperplan an H de ecuat ie
(H) : a
1
x
1
+ +a
n
x
n
+b = 0
si un punct O(x
O
1
, x
O
2
, . . . , x
O
n
) E arbitrar. Rat ionand ca la punctul
anterior, deducem ca orice dreapta de direct ie generata de vectorul v =
(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) este perpendiculara pe H; daca cerem si ca acea dreapta sa
treaca prin O gasim ca ea are ecuat iile:
(d) :
x
1
x
O
1
a
1
=
x
2
x
O
2
a
2
= =
x
n
x
O
n
a
n
Distant a de la un punct la un hiperplan.
Ca mai sus, presupunem ca avem date un hiperplan
(H) : a
1
x
1
+ +a
n
x
n
+b = 0
si un punct O(x
O
1
, x
O
2
, . . . , x
O
n
) E arbitrar. Atunci distant a de la O la H
este (prin denit ie) egala cu d(O, O

) unde O

este unicul punct de intersect ie


23 version 1.05, March 15, 2012
V. Vuletescu Geometrie
dintre Hsi dreapta perpendiculara pe H ce trece prin O. Pentru a determina
coordonatele lui O

scriem mai ntai d sub forma parametrica:


(d) :
_

_
x
1
= ta
1
+x
O
1
x
2
= ta
2
+x
O
2

x
n
= ta
n
+x
O
n
Determinam valoarea lui t corespunzatoare punctului de intersect ie O

din condit ia O

d H;
a
1
(ta
1
+x
O
1
) +a
2
(ta
2
+x
O
2
) + +a
n
(ta
n
+x
O
n
) +b = 0
de unde gasim
t
0
=
a
1
x
O
1
+a
2
x
O
2
+ +a
n
x
O
n
+b
a
2
1
+a
2
2
+ +a
2
n
Deducem ca

OO

are coordonatele

OO

= (t
0
a
1
, t
0
a
2
, . . . , t
0
a
n
).
Deci
||

OO

|| = |t
0
|
_
a
2
1
+a
2
2
+ +a
2
n
de unde rezulta
d(O, H) =
|a
1
x
O
1
+a
2
x
O
2
+ +a
n
x
O
n
+b|
_
a
2
1
+a
2
2
+ +a
2
n
3. Izometrii, teorema fundamentala a geometriei euclidiene.
Definitie 14. Fie E
1
, E
2
doua spat ii ane euclidiene, de direct ii respectiv
spat iile vectoriale euclidiene (dir(E
1
), <, >) , (dir(E
2
), ( , )) . O transformare
ana se numeste trasnformare ortogonalasau izometrie (pe imagine) daca
urma sa vectoriala
T

: dir(E
1
) dir(E
2
)
este aplicat ie ortogonala, i.e.
(T

(v
1
), T

(v
2
)) =< v
1
, v
2
>, v
1
, v
2
dir(E
1
).
Spre deosebire de transformarile ane, transformarile ortogonale satisfac
o proprietate similara morsmelor de corpuri.
Observatie 7. Orice transformare ortogonala este injectiva.
Demonstrat ie. Este sucient sa ne reamintim ca este injectiva daca
si numai daca T

este injectiva si ca orice aplicat ie liniara ortogonala este


injectiva. Q.E.D.
Ca atare, ne vom restrange la studiul automorsmelor ortogonale ale
unui spat iu euclidian, : E E.
Evident, are loc urmatoarea teorema de caracterizare n raport cu sis-
temele de coordonate carteziene ortogonale.
24 version 1.05, March 15, 2012
Geometrie V. Vuletescu
Teorema 9. Fie E un spat iu an euclidian si R = (O, B) un reper
cartezian ortonormat xat. O funct ie : E E este izometrie daca si
numai daca are expresia n coordonate
(X) = AX +B
unde A este matrice ortogonala, i.e. A A
t
= I
n
.
Demonstrat ie. Este sucient sa ne reamintim ca A este matricea lui T

n raport cu baza (ortonormata) B si ca o aplicat ie liniara care are matricea


A este ortogonala daca si numai daca A satisface relat ia A A
t
= I
n
. Q.E.D.
Avem nevoie n continuare de urmatoarea
Lema 2. Fie (V, <, >) un spat iu vectorial euclidian si T : V V o
funct ie. Daca T pastreaza atat normele cat si unghiurile, i.e.
||T(v)|| = ||v||, v V
si

T(u), T(v) = u, v, u, v V

atunci T este izometrie.


Demonstrat ie. Deoarece < u, v >= ||u|| ||v|| cos( u, v) rezulta ca T
pastreaza produsul scalar, i.e.
< T(u), T(v) >=< u, v >, u, v V.
Ramane sa aratam ca T este liniara. Fie a, b, R,u, v V arbitrari. Avem
||T(au +bv) aT(u) bT(v)||
2
=
< T(au +bv) aT(u) bT(v), T(au +bv) aT(u) bT(v) >=
=< T(au +bv), T(au +bv) > +a
2
< T(u), T(u) > +b
2
< T(v), T(v) >
2a < T(au +bv), T(u) > 2b < T(au +bv), T(v) > +2b < T(u), T(v) >=
=< (au +bv), (au +bv) > +a
2
< u, u > +b
2
< v, v >
2a < (au +bv), u > 2b < (au +bv), v > +2b < u, v >=
< (au +bv) au bv, (au +bv) au bv >= 0.
Deducem T(au +bv) aT(u) bT(v) = 0,Q.E.D.
Putem acum demonstra
Teorema 10. Fie E un spat iu an euclidian si : E E o funct ie.
Daca pastreaza distant ele, i.e.
d((A), (B)) = d(A, B), A, B E
atunci este izometrie.
Demonstrat ie. Trebuie sa demonstram ca urma lui n raport cu un
punct xat A E este ortogonala. Cum pastreaza distant ele, din teorema
cosinusului, va pastra si unghiurile. Ca atare, din lema anterioara rezulta
T

izometrie, Q.E.D.
25 version 1.05, March 15, 2012