Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea ,,Titu Maiorescu Bucuresti

Facultatea de Stiinte Sociale, Politice si Umaniste


Specializarea: Relatii Internationale, Anul I

Globalizarea i Corporaiile Multinaionale

Prof. Coordonator :
Prof. Univ.Dr. Prgaru Ion

Student:
Larion - Lorena

Introducere
ntr-o definiie care poate acoperi conceptul de globalizare poate
fi inclus sintagma ,, stat planetar, prezentat ca un fenomen
specific sfritului de secol si nceputul mileniului trei. Privit
dintr-un unghi obiectiv, globalizarea poate fi prezentat ca un
rezultat al cursului istoriei.
nc din vremurile vechi, oamenii se deplasau n cutarea
hranei, ca mai apoi, n Antichitate, mariile imperii s stabileasc
legturi comerciale cu toate regiunile i provinciile de sub
autoritatea lor i nu numai. n susinerea acestei afirmaii putem
aduce ca argument: Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei
ntre anii 336(.e.n) 323(.e.n), i-a cldit un vast imperiu
contribuind astfel, n direcia rspndirii culturii elene n
ntreaga lume.
Venind mai aproape n zilele noastre, mai exact in Evul
Mediu, marile descoperiri geografice au extins legturile
internaionale. Astzi, datorit avansrii n tehnologie,
globalizarea a devenit un proces ireversibil. Chiar dac ordinea
internaional presupune nc existena statului naional, a
culturii i economiei naionale, acesta nu mai poate constitui un
model al dezvoltrii contemporane.
Dup cei mai muli autori, ,,globalizarea reprezint
procesul prin care distana geografic devine un factor tot mai

puin important n stabilirea si dezvoltarea relaiilor


transfortaliere de natur economic, politic i social cultural.
Reelele de relaii i dependene dobndesc un potenial tot mai
mare de a deveni internaionale i mondiale. ( I.Brad ,,
Globalizarea i Problemele Globale, 2001 )
n aceast definiie regsim aspecte obiective i subiective,
pe care le implic acest concept. Factorul geografic pierde din
importana sa, datorit noilor tehnologii, care micoreaz
distanele.
Un alt aspect al definiiei vizeaz faptul c omul este din ce
n ce mai contient de oportunitile deschise de ctre
tehnologiile noi, precum i punerea n practic a noilor strategii
i politici globale. Astfel, putem vorbi de o logic a globalizrii,
care se refer la faptul c, o societate orientat doctrinar spre
conservatorism i izolare, rmne neevoluat politic i
economic.
Dintr-un alt punct de vedere, globalizarea este privit ca un
proces cu efecte benefice, inevitabil i ireversibil. Tot aici putem
include i cealalt teorie care privete globalizarea cu ostilitate,
considernd c aces fenomen determin dezvoltarea inegal
ntre naiuni, provoac omaj i afecteaz calitatea vieii.

Capitolul I

Globalizarea Un concept nu tocmai recent


n societatea contemporan, impresia general privind
globalizarea, este aceea unui proces relativ recent, datorat n
principal mijloacelor tehnico-informative aprute si dezvoltate
n ultimul secol.
ntr-adevr pentru o persoan care nu a studiat, nu neaprat
n amnunt, istoria cunoscut a Umanitii, acest proces pare a fi
recent. Aceasta se datoreaz n principal faptului c, pn acum,
nu s-a discutat acest concept.
Trecnd peste toate acestea, i privind n trecut, vom sesiza
intenia societii umane, n special a liderilor acesteia, n
direcia impunerii unei anumite ordini pe un teritoriu mult mai
vast, cuprinznd ct mai multe culturi, fiecare cu specificul ei.
Dup cum istoria ne-a artat, majoritatea acestor societi
culturale cucerite, si-au pstrat specificul naional n ciuda
aciunilor n general agresive, ale cuceritorilor, de a-i impune
modelele socio culturale i administrative.Un exemplu
elocvent n aceast privin, este considerat Republica Roman,
mai trziu Imperiul Roman, care dup cucerirea teritoriilor, se
trecea la procesul de romanizare, transformnd spaiul ocupat de

autohtoni n provincie roman. n acest proces intrau elemente


precum: implementarea limbii latine ca limb oficial, aducerea
administraiei romane, ct i colonizarea cu ceteni romani.
Mai trziu, a aprut conceptul de ,, om nou promovat de
Imperiul Sovietic i nu numai, ce consta n deculturalizarea
societii, manipulare, n principiu ,, tierea rdcinii
societilor respective.
Privind toate aspectele menionate, ajungem la concluzia c
globalizarea a fost vzut n mai multe feluri de-a lungul
timpului, ajungndu-se ca n ziua de astzi, globalizarea s fie
fcut prin mijloace panice facilitate de stadiul de evoluie al
umanitii.

Capitolul II
Comerul Factor decisiv al globalizrii
Orice stat vizeaz n principal dezvoltarea economiei.
Pentru aceasta, oamenii s-au folosit de comer.
La nceput, comerul se baza pe schimburi de produse. Dat
fiind faptul c agricultura sttea la baza existenei individului, ea
sttea deaseamenea, i la baza economiei. Acest lucru se
ntmpl i astzi, astfel nct unele state, i-au format un anumit

specific economic n funcie de zona geografic n care este


poziionat.
n timp, pentru simplificarea comerului au aprut ca factor
de mijlocire banii. Astfel c, productorii i biniarii, au vizat
alte prioriti care aveau n centru banii.
Direct proporional cu tehnologia, s-a dezvoltat i comerul,
aprnd astfel Companiile Multinaionale.

Capitolul III

Companiile Multinaionale
Compania Multinaional este unitatea economic care
produce bunuri sau servicii pentru a genera profit, nregistrat n
mai multe ri, iar activitatea sa depete grania unei singure
ri.
O firm multinaional e structurat n filiale localizate pe
mai multe teritorii, acesta fiind complet sau parial controlate de
ctre societatea mam.
Prima companie multinaional a fost fondat n urm cu
peste 400 de ani, 1602, numit Compania Indiilor Olandeze de

Est. Aceasta avea o flot de peste 100 de vase, cu mii de angajai


i birouri n Asia i 6 orae din Olanda.
De atunci numrul acestor companii a crescut semnificativ,
fiind un factor de baz al procesului de globalizare. Domeniul
lor de activititate sunt vaste: de la companii culturale pn la
cele economice.

Concluzie
n concluzie, globalizarea este un proces complex nceput
cu multe secole nainte chiar de primii oameni, acei vntori
culegtori care pentru hran si adpost migrau coloniznd astfel
intreaga planet. Sedentarismul, aprut mai trziu a dus la
cresterea populaiei i a reprezentat un moment n care procesul
a stagnat.
Astzi, datorita evoluiei societii procesul a luat un
caracter accelerat si ireversibil, facilitat de dezvoltarea tehnicotiinific a Umanitii.
Parte a procesului este i existena Companiilor
Multinaionale care reprezint un actor activ n consolidarea
globalizrii.

n opina mea, globalizarea are un caracter pozitiv, caracter


alterat de oamenii care pun interesele personale deasupra
intereselor Umanitaii. Cred c nc nu suntem pregtii pentru
desvrirea pe termen scurt/mediu al acestui proces. nc
suntem ntr-un stadiu semi-civilat i asta ne mpiedic
deocamdat. Societatea n-a ajuns nc la nivelul atins de
tehnologie i de aici apar majoritatea problemelor.
n viziunea mea, globalizarea este asemenea trecerii de la
societatea rural la cea urban, adic dac atunci cnd oamenii
stteau la cas era treaba lor ce fceau acolo, vecinii nefiind
deranjai de zgomot sau alte activitai perturbatoare, la bloc orice
neliniste i deranjeaz pe vecini. Acest exemplu este foarte
elocvent in opinia mea deoarece privind Umanitatea ca un tot
unitar, orice neregul ntr-o zon poate afecta alta alturi de care
se afl n strns legtur.

Cuprins

Introducere
Capitolul I: Globalizarea Un proces nu tocmai recent
Capitolul II: Comerul Factor decisiv ala globalizrii
Capitolul III: Companiile Multinaionale
Concluzie
Bibliografie

Bibliografie
1. I.Brad ,,Globalizarea i Problemele Globale, 2001
2. Eugen Popescu ,,Teorii ale integrrii europene
3. Prgaru Ion ,,Tranzacii economice internaionale,, Noiuni
de baz, Deva 2003
4. www.google.ro
5. www.europa.ro
6. www.wikipedia.com

S-ar putea să vă placă și

  • Licenta
    Licenta
    Document10 pagini
    Licenta
    LoreLarion
    Încă nu există evaluări
  • SCD Curs Strategie
    SCD Curs Strategie
    Document20 pagini
    SCD Curs Strategie
    Popa Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • SCD Curs Strategie
    SCD Curs Strategie
    Document20 pagini
    SCD Curs Strategie
    Popa Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Dreptul Muncii
    Dreptul Muncii
    Document8 pagini
    Dreptul Muncii
    LoreLarion
    Încă nu există evaluări
  • Alitzu
    Alitzu
    Document11 pagini
    Alitzu
    LoreLarion
    Încă nu există evaluări
  • Razboiul Rece
    Razboiul Rece
    Document36 pagini
    Razboiul Rece
    oanailisan
    85% (13)
  • Politica Bugetara
    Politica Bugetara
    Document8 pagini
    Politica Bugetara
    Svetlana Golban
    Încă nu există evaluări
  • Mkit
    Mkit
    Document7 pagini
    Mkit
    LoreLarion
    Încă nu există evaluări
  • De La Razboiul Rece La Dezordinea Globala
    De La Razboiul Rece La Dezordinea Globala
    Document17 pagini
    De La Razboiul Rece La Dezordinea Globala
    ralugeo
    Încă nu există evaluări
  • Razboiul Rece
    Razboiul Rece
    Document36 pagini
    Razboiul Rece
    oanailisan
    85% (13)
  • Pol Bug
    Pol Bug
    Document9 pagini
    Pol Bug
    LoreLarion
    Încă nu există evaluări
  • Mkit
    Mkit
    Document7 pagini
    Mkit
    LoreLarion
    Încă nu există evaluări
  • Mitologie
    Mitologie
    Document30 pagini
    Mitologie
    Doru Jc Ciuntu
    100% (1)
  • Rasism
    Rasism
    Document15 pagini
    Rasism
    LoreLarion
    Încă nu există evaluări
  • SCD Curs Strategie
    SCD Curs Strategie
    Document20 pagini
    SCD Curs Strategie
    Popa Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • ALITU
    ALITU
    Document6 pagini
    ALITU
    LoreLarion
    Încă nu există evaluări
  • SCD Curs Strategie
    SCD Curs Strategie
    Document20 pagini
    SCD Curs Strategie
    Popa Alexandra
    Încă nu există evaluări
  • Politica Externa Dintre Romania Si Israel
    Politica Externa Dintre Romania Si Israel
    Document8 pagini
    Politica Externa Dintre Romania Si Israel
    LoreLarion
    Încă nu există evaluări
  • Relatiile Diplomatice
    Relatiile Diplomatice
    Document13 pagini
    Relatiile Diplomatice
    Razvan Gutin
    100% (2)