CURS DE EXCELEN clasele a VII-a, a VIII-a

Prof. Marilena Enache

Colegiul Naional I. L. Caragiale, Ploieti
DETERMINAREA CLDURILOR SPECIFICE ALE CORPURILOR
SOLIDE SI LICHIDE
DETERMINAREA CALDURILOR LATENTE
CALORIMETRIA capitol al fizicii care se ocupa cu masurarea:
caldurilor schimbate intre corpurile puse in contact
caldurilor specifice
caldurilor latente specifice
Aceste masuratori se pot efectua pe baza PRINCIPIILOR CALORIMETRIEI:
1.
PRINCIPIUL ECHILIBRULUI TERMIC: un sistem izolat ajunge , dupa un
timp, in starea de echilibru termic, cand temperatura este aceeasi in tot sistemul si nu iese
de la sine din aceasta stare.
2.
PRINCIPIUL SCHIMBULUI DE CALDURA: daca mai multe corpuri sunt puse
in contact, in procesul de stabilire a echilibrului termic, caldura cedata de corpurile mai
calde esta egala cu caldura primita de corpurile mai reci.
Acest principiu este exprimat de ECUATIA CALORIMETRICA:
Qc= Qp
In cazurile in care schimbul de caldura este implicat in reactii chimice, cum sunt de
exemplu arderile (de combustibili sau cele care au loc in organismele vii) se defineste o
marime numita putere calorica (q):
q=

Q
m

[q]SI = J/ Kg ,

care este caldura degajata prin arderea unitatii de masa dintr-un combustibil.
Pentru determinari precise ale caldurii specifice si a caldurilor latente se foloseste
calorimetrul si trebuie sa tinem cont de capacitatea calorica a calorimetrului si a
accesorilor sale.
CALORIMETRUL este un aparat astfel construit incat sa:
permita schimbul de caldura intre corpurile introduse in interiorul lui
sa impiedice schimbul de caldura cu mediul exterior.
Parti componente:
-1-

(1) vas de alama, introdus intr-un alt vas (2) de volum mai mare ;
Izolatia termica dintre aceste vase este asigurata de suporturile dintr-un material
izolant termic,care poate fi pluta sau material plastic (3) si de stratul de aer dintre pereti.
In interiorul vasului (1) se introduc:
agentul de schimb (6), de obicei apa ;
agitatorul (4), pentru omogenizarea amestecului ;
termometrul (5) pentru masurarea temperaturii.
Capacul ce acopera sistemul de vase este notat cu (7)
Pentru masurarea caldurii si a caldurilor specifice, se folosesc mai multe metode:
A.
B.
A.1.

Metoda amestecurilor, care se bazeaza pe schimburile de caldura dintre

corpuri cu temperaturi diferite aduse in contact;
Metoda bazata pe schimbarea starii de agregare, caldura care se masoara
determinand schimbarea starii de agregare a sistemului.

Determinarea caldurii specifice a unui solid :

-

Materiale necesare:
calorimetru ;
termometru ;
balanta si cutie cu mase marcate ;
apa ;
mensura ;
corp cu caldura specifica necunoscuta ;
stativ ;
vas ;
sita de azbest ;

-2-

- spirtiera ;
- trepied .
Consideratii teoretice:
Fie 1 = temperatura apei ;
2 = temperatura corpului .
Daca t2 > t1 , pentru atingerea echilibrului termic corpul va ceda caldura, care va fi
absorbita de apa, calorimetru si termometru. Ecuatia calorimetrica:
mccc (-1) + maca (-1) + qV = mcx (2-) ;
mc = masa calorimetrului
cc = caldura specifica a materialului calorimetric
ma = masa apei
ca = caldura specifica apei
q = cantitatea de caldura necesara pentru a ridica cu 1 grad temperatura unui cm3
din volumul termometrului
V= volumul termometrului introdus in apa din vasul calorimetric
m = masa corpului
cx = caldura specifica necunoscuta
= temperatura de echilibru
Datorita schimbului de caldura intre calorimetru si mediul ambiant trebuie sa
facem corectii de temperatura. Dupa introducerea corpului in calorimetru, se citeste
temperatura apei la intervale egale de timp. La inceput temperatura creste, trece printr-un
maxim si apoi, daca temperatura maxima este mai mare decat a mediului ambiant, incepe
sa scada.

-3-

Se prelungesc segmentele liniare AB si CD, apoi se traseaza o dreapta verticala

astfel incat ariile BBN si CCN sa fie egale. Punctul B va corespunde temperaturii
initiale 0 , iar punctual C temperaturii de echilibru a amestecului, . Relatia 1) corectata
devine:
cx= (mccc + maca )(-0)
m(2-)
Modul de lucru
Cu ajutorul balantei determinam masa mc a calorimetrului gol impreuna cu
agitatorul. Introducem apoi apa in calorimetru si, printr-o noua cantarire, determinam
masa ma a apei.
Volumul V al termometrului se determina scuturandu-l pana la acelasi nivel intr-o
mensura cu apa (q = 1,88 J/cm3 pentru termometru). Pentru a incalzi corpul, cantarit in
prealabil, il punem intr-un vas cu apa, pe care il asezam pe trepied, pe sita de azbest. Sub
trepied punem spirtiera. Lasam corpul sa se incalzeasca, urmarind temperatura cu ajutorul
termometrului. Cu cat temperatura 2 este mai mare, cu atat erorile in determinarea
caldurii specifice sunt mai mici.
Scoatem corpul din vas si il introducem in calorimetru. Se agita si se urmareste
variatia temperaturii din 15 in 15 secunde, pana la atingerea temperaturii maxime, apoi
din minut in minut. Reprezentam grafic = f(t) si determinam temperaturile 0 si 2
conform constructiei descrise anterior. Valorile obtinute le trecem in urmatorul tabel dupa
ce, in prealabil, am facut mai multe determinari pentru mase diferite de apa:
Date experimentale:
m
(kg)

mc
(kg)

ma
(kg)

2
(0C)

0
(0C)

( C)
0

V
c
c
c= c-cmed =c/c
3
(cm ) (J/Kg*grd) (J/Kg*grd) (J/Kg*grd)
(%)

Surse de erori:
masurarea maselor corpului, calorimetrului si apei ;
masurarea volumului termometrului ;
pierderea de caldura la transferul corpului in calorimetru ;

-4-

 in determinarea temperaturilor din grafic, apar erorile cele mai mari

deoarece egalitatea celor doua arii este greu de apreciat exact.
caldurile specifice ale calorimetrului si apei, precum si caldura specifica
volumica q0 a termometrului nu sunt corecte.
A.2.

Determinarea caldurii specifice a lichidelor :

Putem folosi metoda descrisa anterior, insa in loc de apa din calorimetru, folosim
lichidul necunoscut, iar caldura specifica a corpului se considera cunoscuta:
(mLcL + mccc + qV)(-1) = mc1(2-) =>
cL=1/ m*l { [mc1(2-)/ -1] - mccc qV}
ml = masa lichidului
c1 = caldura specifica a corpului
cL = caldura specifica a lichidului
Celelalte notatii raman aceleasi. Mersul lucrarii este acelasi cu cel prezentat
anterior.
B. Determinarea caldurii latente specifice de topire a ghetii :
In studiul diferitelor transformari de faza am vazut ca se absoarbe sau se cedeaza
anumite cantitati de caldura in timpul transformarii, numite calduri latente. Calorimetria
ne permite sa determinam caldurile latente specifice de lichefiere, topire, vaporizare. In
locul corpului din lucrarea A.1. se introduce in calorimetru o bucata de gheata, cu masa
mg, cu temperatura g = 00C. Gheata primeste caldura si se topeste. Pentru a se topi,
absoarbe o caldura Qg = mgt
t = caldura latenta specifica de topire a ghetii
Dupa topire, in vasul calorimetric se realizeaza echilibrul termic si intregul
amestec capata temperatura .
Qc= ( mccc + maca)( 1- )
Qp= mgt + mgca (-tg)
Qc= Qp=> ( mccc + maca) ( 1- )= mgt + mgca (-tg)
=> t = 1/ mg[( mccc + maca) ( 1- ) - mgca (-tg) ]

-5-

Probleme : CURS de EXCELENTA clasele a VII-a, a VIII-a

Prof. Marilena Enache
Colegiul National I. L. Caragiale, Ploiesti

1. Intr-un vas de sticla , cu masa ms = 4kg , se afla m1 = 3 kg apa cu temperatura

t1= 300C. Adaugand alcool cu temperatura t2 = 150C, in vas se obtine o solutie cu
concentratia 75% alcool.
a) Cat alcool s-a adaugat in vas?
b) Care a fost temperatura finala a amestecului?
Se dau : capa= 4185J/kg.grad, calcool = 2482 J/Kg.grad, cs = 836 J/kg.grad
R:

m2 = 9kg ;

=21,20C

2. In cele m1 = 300g de apa dintr-un vas, incalzita pana la fierbere, se afla o bila de sticla
cu masa m2 = 100g. Se pune tot continutul vasului intr-un calorimetru cu masa
m3 = 300g, care contine un lichid necunoscut cu masa m 4 = 1kg si cu temperatura
t2=100C. Temperatura de echilibru din calorimetru fiind =40 0C, sa se calculeze
caldura specifica a lichidului necunoscut .
(caldurile specifice ale apei, sticlei si materialului din care este confectionat
calorimetrul sunt : c1 = 4815 J/kg.grad, c2 = 836 J/kg.grad, c3 = 460 J/kg.grad)
R:

c4 = 2135,2 J/kg.grad

3. Intr-un vas A se afla m1 kg apa cu temperatura t1, iar intr-un vas B se afla m 2 kg apa cu
temperatura t2.
Daca intr-un vas C s-ar amesteca din continutul vasului A cu din continutul
vasului B, atunci s-ar obtine un amestec cu temperatura t3 = 680C.
Daca intr-un vas D s-ar amesteca din continutul vasului A cu din continutul
vasului B, s-ar obtine un amestec cu temperatura t4 = 500C.
Daca s-ar amesteca apa din vasul C cu apa din vasul D, s-ar obtine 18 kg de apa
cu temperatura de 600C.
Sa se determine:
a) masele mA si mB de apa din vasele A si B ;
b) temperaturile lor initiale
R: mA = 8 kg ; mB= 16 kg ; t1 = 200C ; t2 = 800C

-6-

4. O galeata cu zapada si apa, cantarind in total m = 10 kg (fara masa galetii), este adusa
intr-o camera incalzita. Se masoara temperatura si timpul. Se constata ca dupa 50 de
minute, toata zapada s-a topit (temperatura, in acest timp, ramanand 0 0C), iar dupa 10
minute temperatura apei a crescut pana la +20C.
a) Care a fost masa zapezii?
b) Sa se construiasca graficul = f(t) (temperatura ca functie de timp).
Se dau : t = 34.104 J/kg ; ca = 4810 J/kg.grad.
R:

mz = 1,2 kg.

5. Sub un clopot de sticla se pune un vas cu apa la 0 0C. Prin evaporare o parte din apa
ingheata. Aerul si vaporii de apa sunt evacuati cu ajutorul unei pompe. Sa se calculeze
masa initiala a apei, daca masa de apa evaporata este mv = 3,4 kg.
Se dau : caldura latenta specifica de solidificare g=3,4.105 J/kg si caldura latenta specifica
de evaporare v = 2,3 MJ/kg.
R:

mapa = 26,4 g .

Bibliografie:
1) Constantin Corega, Dan Andreica Probleme si lucrari practice de fizica , Editura
Studium, Cluj NApoca, 1995;
2) Cleopatra Gherbanovschi, Nicolae Gherbanovschi , Fizica , manual pentru clasa a
XI-a , Editura Niculescu , Bucuresti 2002 ;
3) Dorin Borsan, A. Costescu, Fizica, manual pentru cls a X-a, Bucuresti 1993.

-7-