METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

DE CONCURENTA SI COLINIARITATE

In geometrie, ca si in celelalte ramuri ale matematicii, nu exista

chei
universale, motiv pentru care prin metode de rezolvare a problemelor nu se intelege
prezentarea unor retetare absolute, care sa asigure solutionarea problemelor pe baza unor
formule cunoscute sau algoritmi prestabiliti.
Insusirea notiunilor de baza ale geometriei elementare si folosirea acestora in mod
selectiv in rezolvarea problemelor constituie esenta procesului invatarii dirijate si constiente a
acestei discipline.
Este esential ca rezolvitorul, dezvoltand operatiile mentale fundamentale analiza,
sinteza, comparatia, abstractizarea si generalizarea sa imbine diferitele ipoteze si prin
rationamente logice sa descopere solutia; realizandu-se in acest sens o unitate dialectica intre
formativ si informativ.
In geometrie o problema rezolvata nu este un punct terminus in timp ce serveste
scopului propus in mod conttient, ea devine si o sursa de plecare pentru noi implicatii, sugestii,
probleme adiacente.
In rezolvarea problemelor de geometrie este absolut obligatorie stapanirea metodelor
generale si a metodelor particulare de rezolvare a problemelor.
A.

Metode generale:
metoda sintezei, metoda analizei, metoda reducerii la absurd.

A1 Metoda sintezei se dovedeste a fi utila atat in rezolvarea problemelor de calcul

cat si in rezolvarea unor probleme de demonstratie. Pentru demonstrarea unor teoreme sau
pentru rezolvarea unor probleme se considera o figura despre care se stie ca poseda
proprietatea p si se cere sa aratam ca poseda proprietatea q, p q
Metoda sintezei consta in a pleca de la propozitia p si a descoperi alte propozitii r1, r2,
, rk astfel incat p r1 r2 rk q.
Problema: Fie un triunghi ABC si punctele coliniare A, B, C unde AI (BC), B
I (CA) si CI (AB).
Atunci are loc egalitatea :
Demonstratie:

Teorema lui Menelaus:

Fiind vorba de rapoarte si legaturile ce trebuiesc stabilite intre ele, apare necesitatea de
a utiliza asemanarea triunghiurilor. Ne fiind triunghiuri asemenea, trebuie sa le construim.

In acest sens ducem CD AB, unde DI CA.

Din asemanarea triunghiurilor, obtinem:
Din D ABC ~ D ACD T

iar din D BCD ~ D BAC T

Inmultind cele doua relatii, obtinem ca:

de unde:

Considerand propozitiile:
p: punctele A, B, C coliniare
q:

r1: D ABC ~ D ACD si D BCD ~ D BAC

r2:
si
unde r1 si r2 sunt conjunctii de propozitii, observam ca
demnstrarea teoremei lui Menelaus s-a bazat pe schema:
p r1 r2 q

A2 Metoda analizei este o metoda eficace in abordarea problemelor de calcul sau de

demonstratie. Se demonstraza implicatia p q

Se cauta o propozitie rn care s-o implice pe q, dupa care trebuie

gasita o propozitie rn-1 din care sa deducem rn si asa mai departe pana reusim sa gasim o
propozitie r1 care sa rezulte direct din propozitia p.
Problema:
Sa se arate ca intr-un tetraedru oarecare cele trei
bimediane sunt concurente
Intr-un tetraedru numim bimediana segmentul
care uneste mijloacele a doua muchii opuse.
Orice tetradru are sase muchii, deci exista trei
bimediane .
In tetraedrul ABCD consideram bimedianele [KL], [QP], [MN].
Trebuie sa dovedim implicatia p q unde:
p: ABCD tetraedru, [KA] = [KB], [LC] = [LD], [MA] = [MC], [NB] = [ND], [PA] =
[PD] si [QB] = [QC]
q: [KL], [MN], [PQ] concurente
Se observa ca propozitiile:
t1 : In paralelogramul KQLP diagonalele [KL], [PQ] sunt concurente si se injumatatesc
t2 : In paralelogramul KNLM diagonalele [KL], [MN] sunt concurente si se
injumatatesc
t3 : In paralelogramul NPMQ diagonalele [MN], [PQ] sunt concurente si se
injumatatesc
implica concluzia q.

Se observa ca din propozitiile:

a1: KQLP si KQ = LP
a2: KNLM si KN = LM
a3: MPNQ si MP = NQ se deduc propozitiile t1, t2, t3.
Cat priveste propozitiile a1, a2, a3, acestea sunt consecinte directe ale propozitiilor:
r1: [KQ] linie mijlocie in triunghiul BAC si [LP] linie mijlocie in triunghiul DAC
r2: [KN] linie mijlocie in triunghiul BAD si [LM] linie mijlocie in triunghiul CAD
r3: [MP] linie mijlocie in triunghiul ACD si [NQ] linie mijlocie in triunghiul BCD
in sfarsit r1, r2, r3 se deduc imediat din p.

Schematic:
Redactarea solutiei in mod natural:

In triunghiurile BAC si DAC care au latura comuna [AC] sunt puse in evidenta liniile
mijlocii [KQ] si [LP], care corespund laturii comune.
Deci: KQLP si KQ = LP

Analog:

KNLM si KN = LM
MPNQ si MP = NQ

Rezulta ca patrulaterele KQLP, KNLM, MPNQ sunt paralelograme si mai mult cele trei
bimediane [KL], [QP], [MN] ale tetraedrului sunt diagonale in aceste paralelograme : [KL] si
[QP] in paralelogramul KQLP
[KL] si [MN] in paralelogramul KNLM
[MN] si [PQ] in paralelogramul MPNQ.
Cum diagonalele unui paralelogram sunt concurente si se injumatatesc, cele trei
bimediane [KL], [QP], [MN] ale tetraedrului ABCD sunt concurente, punctul de concurenta
este notat cu G care este mijlocul fiecarei bimediane.
A3 Metoda reducerii la absurd.
Orice teorema este o implicatie logica

. Teorema reciproca fiind

Folosind tablele de adevar, se demonstreaza ca teorema directa

contrara teoremei reciproce q p.

este echivalenta cu

Echivalenta logica dintre teorema directa si contrara reciprocei se numeste principiul

contrapozitiei.
Metoda reducerii la absurd consta in: avand de demonstrat implicatia
se admite
ca nu este adevarata propozitia q (se neaga concluzia q) si atunci, evident, ar fi adevarata q.
Folosind si ipoteza p, pe baza unor deduceri logice, se ajunge la o absurditate, care contravine
fie ipotezei, fie unui adevar evident, fie unui adevar stabilit anterior. Contradictia obtinuta
atesta valabilitatea teoremei directe
.

Problema: (Reciproca teoremei lui Menelaus)

Consideram un triunghi ABC si punctele

AI (BC), BI (CA) si CI (AB).
Se presupune ca doua dintre puncte
sunt
si

situate

pe

doua

unul este situat pe prelungire celei de-a treia

latura (sau ca punctele A, B, C sunt situate
pe prelungirile laturilor triunghiului).
Daca are loc egalitatea:
(1)
atunci punctele A, B, C sunt coliniare.
Demonstratie:

laturi

ale

triunghiului

Presupunem ca doua dintre puncte sunt situate pe doua laturi ale triunghiului si unul este
situat pe prelungire celei de-a treia latura.
Presupunem ca punctele A, B, C nu sunt coliniare.
Atunci dreapta AB ar intersecta latura AB intr-un punct C diferit de C.
Aplicand teorema lui Menelaus pentru punctele coliniare A, B, C obtinem:
(2)
Din relatiile (1) si (2) rezulta ca:
Ar insemna ca segmentul [AB] este impartit de punctele interioare C si C in acelasi
raport contradictie, eliminand presupunerea facuta ajungem la concluzia ca punctele A, B,
C sunt coliniare.

Problema:
Se dau cercurile

si

care se intersecteaza in punctele A si B.

De aceeasi parte cu A fata de dreapta OO
se considera punctele

si

astfel ca OMOA si OMOA

Sa se arate ca punctele A, M, M sunt coliniare.
Demonstratie:

Presupunem ca punctele A, M, M nu sunt coliniare.

Fie E al doilea punct de intersectie al dreptei MA cu cercul

Atunci:

(1)

ca

unghiuri

corespondente.

Unghiurile < MOA, < AOM avand laturile doua cate doua paralele si de acelasi sens,
sunt congruente.
Triunghiurile isoscele D MOA si D AOM sunt asemenea si atunci:
(2) < AMO s < MAO
Comparand relatiile (1) si (2) obtinem ca: < EAO s < MAO (3)
Din relatia (3) rezulta ca doua unghiuri cu varful comun in A, cu latura comuna [AO] si
cu interioarele de aceeasi parte a laturii commune sunt congruente fara ca celelalte doua laturi
[AE, [AM sa coincida.
Contradictia la care s-a ajuns arata ca punctele A, M, M sunt coliniare.
B. Metode specifice de rezolvare a problemelor de coliniaritate si concurenta:
B1 Cu ajutorul unicitatii paralelei:
Daca dreptele XY si XZ sunt paralele unei drepte d atunci punctele X, Y, Z sunt
coliniare.

Problema: Fie B, C mijloacele segmentelor (AC) respectiv (AB). D simetricul lui B

fata de B, iar E simetricul lui C fata de C.

Sa se demonstreze ca punctele D, A, E sunt

coliniare.
Demonstratie:
Patrulaterul AEBC avand diagonalele care se
taie in parti congruente este un paralelogram, deci:
(1) AEBC

In patrulaterul ABCD diagonalele se taie in parti

congruente deci este un paralelogram, atunci:
(2) ADBC
Din relatiile (1) si (2), tinand cont de axioma unicitatii paralelei rezulta ca punctele D, A,
E sunt coliniare.

Problema:
Trapezul isoscel ABCD (BCAD) este
circumscris unui cerc de centru O. Punctele de contact
ale laturilor (AB), (BC), (CD), (DA) cu cercul inscris
sunt: E, F, G, H.
Diagonalele trapezului se intersecteaza in O.
Demonstrati ca E, O, G si H, O, F sunt
triplete de puncte coliniare.
Demonstratie:
Tinand cont ca trapezul ABCD este isoscel si este circumscris unui cerc avem egalitatile:
(EB)=(BF)=(FC)=(CG) si (EA)=(AH)=(HD)=(DG)
Din asemanarea triunghiurilor formate obtinem ca:
Aplicand reciproca teoremei lui Thales
din triunghiul D BAD obtinem EOAD

(1)

iar din triunghiul D DAC obtinem OGAD

(2)

Din relatiile (1) si (2), tinand cont de axioma unicitatii paralelei rezulta ca punctele E, O,
G sunt coliniare.

Din OH ^ AD, OF ^ BC si ADBC obtinem ca punctele H. O, F sunt coliniare.

B2 Cu ajutorul ughiurilor adiacente suplementare:

Daca
m(YXU)
+m(UXZ)=180 si punctele Y si Z sunt separate de dreapta XU, atunci punctele X, Y, Z sunt
coliniare

Problema:
Fie un paralelogram ABCD si
punctele E, F astfel incat
BI(AE), BE=AD, DI(AF), DF=AB.
Sa se demonstreze ca punctele
E, C, F sunt coliniare.
Demonstratie:
Din triunghiurile isoscele
D CBE si D FDC obtinem
relatiile: (1) <BCE s<CEB
(2) <DCF s<CFD
iar din paralelogramul ABCD

obtinem (3) <DAB s<DCB

Tinand cont de relatiile (1), (2) si (3) rezulta: m(FCD)+m(DCB)+m(BCE)=180

Cum punctele D, F si E, B sunt de aceeasi parte a lui AC, rezulta ca punctele F, E sunt de
o parte si de alta a dreptei AC, deci CI(FE).

Unghiurile ACF si ACE sunt adiacente suplementare daca laturile lor necomune vor fi in
prelungire. Asadar punctele F, C, E sunt coliniare.

B3 Daca < UXY s < UXZ si punctele Y si Z de

aceeasi parte a dreptei ux, atunci punctele X, Y, Z sunt coliniare.
Problema:
Fie E un punct in interiorul patratului
ABCD si F un punct in exteriorul patratului
astfel incat triunghiurile D ABE si D BCF sa
fie truinghiuri echilaterale.
Demonstrati ca punctele
D, E, F sunt coliniare
Demonstratie:
Va trebui sa demonstram ca < CDE s < CDF in conditia in care punctele E si F sunt de
aceeasi parte a dreptei DC.
Din tiunghiul isoscel D ADE obtinem ca m(DAE)=30, m(ADE)=m(AED)=75 Cum
m(ADE) < m(ADC) T E si A sunt de aceeasi parte a lui DC si m(CDE)=15
Din triunghiul isoscel D DCF avem m(DCF) = 90 + 60 = 150 si
m(CDF) = m(CFD) = 15 cu punctele F si B de aceeasi parte a lui DC.
Cum punctele E si A respectiv F si B sunt de aceeasi parte a dreptei DC si
< CDE s < CDF obtinem ca punctele D, E, F sunt coliniare.
B4 Cu ajutorul reciprocei teoremei unghiurilor opuse la varf:

Fie dreapta UV, punctul XI(UV) si punctele Y si Z separate de dreapta UV.

Daca < YXV s < UXZ,

atunci

punctele X, Y, Z sunt coliniare.

Problema:
Fie paralelogramul ABCD (AB<AD) si
punctele E, F astfel incat AI(BE), FI(AD)
si [BE]s[AD] si [DF]s[AB].
Demonstrati ca punctele C, F, E sunt coliniare.
Demonstratie:
Unim F cu C si separat F cu E.
Triunghiurile D CDF si D AEF isoscele.
Deoarece < EAFs< FDC
obtinem ca < AFEs< DFC.
Deoarece semidreptele [FE si [FC formeaza cu dreapta AD, FI(AD), de o parte si de alta a ei,
unghiurile congruente <AFE si < DFC, rezulta ca semidreptele [FE si [FC sunt in prelungire,
adica punctele E, F, C sunt coliniare.

Problema: Dreapta lui Simson

Sa se demonstreze ca proiectiile ortogonale ale unui

punct M de pe cercul circumscris unui triunghi pe laturile
acestuia sunt puncte coliniare.

Demonstratie:
Fie A = prBC M, B = prAC M, C = prAB M
Unim B cu A si separat B cu C
Patrulaterele ABCM, ACMB, ABMC sunt inscriptibile.
Avem
m(ABC)=m(AMC)=90m(ACM)=90m(CAM)=m(CMA)=m(CBA)
deci < ABC = < CBA T punctele A, B, C sunt
puncte coliniare.
B5 Cu ajutorul reciprocei teoremei lui Simson:

Problema:
Fie H ortocentrul triunghiului ABC si A piciorul inaltimii din A.
Se noteaza cu D simetricul lui H fata de A si fie E = prABD, F = prACD.
Sa se demonstreze ca punctele E, A si F sunt coliniare.
Demonstratie:

Din Teorema lui Simson, stim ca simetricul

ortocentrului unui triunghi se afla pe cercul
circumscris triunghiului.
Punctele A, E, F sunt proiectiile unui punct D
de pe cercul circumscris triunghiului ABC pe laturile
acestuia.
Conform teoremei lui Simson, punctele
A, F si E sunt puncte de pe dreapta lui Simson

a punctului D in raport cu triunghiul ABC.

Fiind pe aceeasi dreapta, punctele A, F si E sunt puncte coliniare.
B6 Cu ajutorul reciprocei teoremei
lui Menelaus:
Consideram
triunghi neisoscel.

triunghiul

ABC

Bisectoarea exterioara a unghiului A

intersecteaza dreapta BC in A.
Analog: Bisectoarea

exterioara

unghiului B intersecteaza dreapta AC in B.

Bisectoarea exterioara a unghiului C intersecteaza dreapta AB in C.
Sa se arate ca punctele A, B, C sunt coliniare
Stim ca bisectoarea interioara este perpendiculara pe bisectoarea exterioara.
AA ^ AA
BB ^ BB
CC ^ CC
Notam: AB=c, AC=b, BC=a,
Din teorema bisectoarei unghiurilor exteriore A, B, C
avem:

< A:

(1)

<B:

(2)

si < C :

(3)

Inmultind cele trei relatii membru cu membru, obtinem:

si folosind reciproca teoremei lui Menelaus pentru
triunghiul ABC si punctele A, B, C situate pe prelungirile laturilor triunghiului obtinem ca
punctele A, B, C sunt coliniare.
B7 Cu ajutorul identificarii unei drepte ce contine punctele X, Y, Z.
Problema:

Fie trapezul isoscel ABCD (BCAD).

Bisectoarele interioare ale unghiurilor
A si B se intalnesc in E,
iar bisectoarele interioare
ale unghiurilor C si D in F.
Fie G mijlocul diagonalei AC.
Sa se arate ca punctele F, G, E sunt coliniare.
Demonstratie:
Triunghiul AEB este dreptunghic in E.
Fie M - mijlocul laturii AB, atunci EM =

AB, triunghiul EMA este isoscel.

< MEA s < MAE s <EAD, deci ME AD.

Analog, pentru N mijlocul lui CD, obtinem NE AD
MN fiind linie mijlocie in trapez, avem MN AD, deci punctele E, F I MN.
G mijlocul diagonalei apartine lui MN, asadar punctele F, G, E sunt coliniare.

Problema:
Fie un triunghi ABC si punctele
D, E, F, G picioarele perpendicularelor duse
din A pe bisectoarele interioare si exterioare ale
unghiurilor < ABC, respectiv < ACB.

Sa se demonstreze ca punctele D, E, F, G
sunt coliniare.
Fie D, E, proiectiile lui A pe bisectoarele
unghiului ABC. ADBE dreptunghi, deci DE trece prin C mijlocul diagonalei AB.
Din m(CEB) = m(ABE) =

m(B) = m(EBC), obtinem ca ECBC

Paralela prin C la BC trece prin B mijlocul laturii AC.

Prin urmare punctele D, E, F, G apartin lui BC, deci sunt coliniare.

B8 Cu ajutorul proprietatilor paralelogramului:

Problema:
Fie unghiul XOY si M un punct in interiorul lui,
nesituat pe nici una din laturi.
Segmentul [OM] se prelungeste cu [MA]s[OM].
Paralela prin A la OX intalneste pe OY in B, iar
paralela prin A la OY intalneste pe OX in C.
Sa se demonstreze ca punctele B, M, C sunt coliniare.
Demonstratie:
In patrulaterul OBAC avem OCAB, OBAC, deci OBCA este paralelogram.
Segmentul [OA] este una din diagonale, cu M mijlocul ei.
Cealalta diagonala [BC] intersectaza diagonala [OA] in M.
Asadar punctele B, M si C sunt coliniare.