Aristarco Cinema- tografia ca arta Istoria teoriilor filmului Teaducere din limbs ivaliang Curtar taaince de LORIAN POTRA ITURA MERIDIANEPe a a CConrTIBUTIA FPALIANA Gas Deeb, Barbaro Caria bia en cde ‘See i’ eg STUnGRNTA REvIzUrR EL Connie 251 Tate a Ins J le Cuvine inainee Cet ber lpenerhgelpy es oe es one ere EEE ee tere ica hg lt erlfapie atone obeact end er ce ens aie err re i ese i emis i Sn alin — rt eestor al eri pe pls men cn elibrre ou Camandre Ren, Ec Vico, Cinema aun 196), aol eel ree oe a Sire taco in edie n 51 pt 908 ope sags acon Tae «to fim ene pina tc Eft as Sema rane oa nd Ge lei ids ee Bll Del cart Cam 1s siren” Balog Poort, Exe Ares loe pees nar, mal rin in Srp, Ices ah Ae eps Serpe tx cro pines ng ce fll cn operk dea apie ite mis yy denen 0 foe ee ‘smpe,cercedtorl an ve Inpune poses macht ise snc, Jpoa de nmrase rein space 2 pine. cpu de eter cist saror cone ov de comin orl # oa | Ste, ws tes wed peice Fea de canis wai, Dette wate cack ro de pee mii, Aree mt Dt passe diam, iy ~ fie set Ino pore su sorescnn pi ine Dips re ac ei came gate chay is oguipliy errirap ad far da sama ma carad sau mai devia, ch multe din probleme for a i fost dscuave gi depisite acum, dar mai als fn eecat"*. ‘Torin sinematografcs,dack yrom fner-alevi at vorbim despre @ ssemenea tes, face parte dia extca generals ge sorith si vommere dezvoltire; problema conset ina vedea care esetich © ‘cr ev adeviearvalabll,Inte-un asmenea cade Ingle #4 evo Tueze Tucrarea de fot, cave ni se pare fi cea dint ineerare de Sore tworilor fll gi de stamatzare aces aloe a Inisiatorii Canudo 4 Delluc, Richter, Dulac gi MoussinaePrimal gi adevirataliaiator al toil cinematogratice a fort ‘un italian + Riceiowto Canudo. ‘Niscut [a Gio del Calle (Bai), la 2 ianaarie 1879, Canodo ‘emigreai inc foarte de fu Frags, ¢ifondead la Pars gzeta Grisced «Monje. Ving de Boum pe eare o doce ntelestalt _ pe carei frecvenear (de Ia Apllinate la Piast, de Ia D’Aanun- "Zio la. Liger gla ai pietori eabie) fi sogerea 0 sere de eseur “esie fn limba francest ca pave Ia Dante, Bethoven i final fc care, In Lacerta, fi deed cimiliark «malthusiand> se ‘nai ales [a activitaten Iu Uerars*, Tn rice caz, namale Iai do rimine tn sora ime, cam s-a mal spos, pote roll pies pe care La jocat fn domenial cic teri cinemato- fice, In 1911 gi snp de mali ani duph acom, tnd filmlepoten; el 2 previsut imal desvoltisile Gate gi ifinie” Printre numeroasele aprhensian!iaeectuale gi intlartalode ale eam fn fata wor filme anonime, confune gi sufocae de elemente trerogens, Canado eautt de fap lle generale gi orient tuale ale nou milac de exprasie, recunosind fae, po de alet parte, ef dack xi o arth care au admite foe tora, acenta © in euza ner! sale— acm cinamatogeafl. BL serie asl un Manifese des spt arts (Maniferal clor fapte are) gi 0 Estcique du septiome are (Etech a cele doa fapten ar), dn cae reli et cnematorafal a ¢ nil meldramt fats entra: pout fun diversmenefrogafc ta unele fee ine Fevoare dae, in een, o arth alsath pentru af rpeeneatsres tort a sflela a eorpuli, 0 deamd Vial alee dia ins fini picts cu pone de Iuming +o abstract asemenen tage serve fi dramei desnae lect Pentru Canodo exist dou are fandamentale:arhitectura gi maze, Piewra gi selpeaa ant com- plemente ale cl dint; poesia «efor cuvintul, iar danal efor tol cli de a deveni muzicl. Cinamatogeaul, cave ezun roa scot are, e ara plastic tn micae, cea do-a sjaptea, care 5° fimpirtjece simltan dia saree imobilee pi din sarle’moiler (Walenine de SsitPoint) sau dia «artele Smpulaiy din «arele ‘pinay Schopenhauer, sau din saree plastic» qi dia cance fimices, Clasfcaen, aja com spur ciaeva, «sug Dar 0 afemenea enetch , baat mu numai pe disincia Ainre are, dar chiar fp oleate a lor, fn vif cess war afla SSnumatogsfl, poate fintlsbils i juifiebils cu o condi fcea dea se fncadea fa amblanya culurall i ozofied fn eave a tet Camudo, forte aproape de un talmey-baleyexeiant gi de- ‘dent, wagnerino-dannanzian". Cinematografl — exclami ‘Abc! Gasee — ete, cum spune prictnsl moa Cando, 08 fapea| art, care face fn primi i pag. O a apeea are care ta clips sci, cx gi tragedia fn Fran pe timpol lat Hardy, ft ayeapeh {Come un ela alee 58 ovis. Mai le sf na mai facem teatra, ct legori,simbol. Si lim ridicnlefeerel cilia, {nbeafipim toate ire ear epcilor penta a abineael clase care va orienta cinematograful spre o epocl nou: iat mile tele vines In orice cz, important lui Canada nu tebe identifiat “Manifest eelorjape arte, ere az mu mai poate fi apratdeoaree fe dept; pe de ales par, ea aa lmitaet de wn factor itor sau cronologe fa sine. Pe ling aceast valoare, tobuie smal vor bi deo alta, do mai mare anvergrt. Drin sree al, dei ple de retorck confi, Canudo inmiejte ceva prinipt eee {i un vocabular cinematagrfic ascent rezalvidi anamitorpro= Dleme. Et vorbeste de un vitm tls ea sjoe de planus (.dimen- siunile ant imagini fn eapore cu cle are 0 preed 4 care © ut smeazi") precum gi ca «game plate, co valri de . Or, smal css, ae gles, ue altceva dese prefs a ismal interior” despre cae va vorbi Moussinas i, mai eu sum, i gsiren a ca ‘ce va numi specifica filmic"? montajl. La Canudo se pot f= fade fapefrcvante reer Ia tmp tel en ideal sn afar de aceasta, chiar in teri de nenoinat « yclor gape arte” ext jn mvce, cen anumit sens, wn alt princiiu fundamental : poi- Dilieateacinematografulu dea contopi mai mule thn Canudo vorbere despre Wagner, ila Wagner vor refer, pentr a susie aceasth contopire, mol torts, prin care Chiarni @ Bar- ‘aro, Exist fa Canudo un afore constant dea conides cnemato- tafel deeps o manifetare spirinals, de « voi ot extagh din ilu semnificajia une oper untae, rod al une persnaiti ceeatoare, Jgnora de owe timporile fi care ma aves, fac, wh ume cae pabil +o individualizer, Canado numeyte acest personales, fares folosee de dif colaborston, deraiste adic gars a ecranlu, deoarece tal de mettesnen seine, coafeuntat cu oma fare scopert acest functi in tatu, inafclen. El ateage ate sis, torodats, cf aurori de film sae foarte pring de noun tabi sMetodsle de exes viznalizatoare, pentru a folod expres hi Marcel L'Herbier, predomins. i preocpirile de ordin see 1i- ‘nin pe plan secundae. dar talencel va aves cpg de cated Inrematograf, caf toate atele, tebe ma multi sugereri dace $5 define. .Cinsmatogafal — adaugi Canudo — rea experenga Sisulu 9 o'Tanoite, Lizrle alfabenlai slat 0 sched pentru 2 implica 9 tla agile care baw impresionat pe osment fa ‘pose prinitive...Cinematograful, care maliplics posite de txpree prin imagine, permite un limba) universal. Nou! mioc de xprsie tebuie prin urmare i ciliueasc fntengn reprenearare 8 vigil spre ivoaae eauror emogilr, cutnd vag Insp prin rigeare” Taw serie de vélexions, Canudo susine asl filmal de avangaedt na o simpli cSotare de miloace tence, lund woreda fi aplraren docomeoearala lite gia nawari-personaj + adich a une Dati care eh exclads spor devoraiv entra deve un element spt des pong fnimplarea povesih st de ase contpi cue iar tor, care pabemanen seritorall ce se faveynintnzd fn perena- Teaen|pesonajlor sale, webuie st expriae imagini umane. De sic admin lui Canodo penra cola” nordic, maga love de dram vizualt gi umani, concep fn pin naw, sti lo ath de sflel qi de aspoctle naar, chemaci penta prima fark rprerinte personal principal al deamei, sflewl any tm fel de dens ex machine" In ace réflesions mlke probleme ting, daek nu exalt, tn orice eas pse oo ocdiate premergi- foarescenzue gi drptaril ingens, imal fn seviial inti, saporutle dinte cinematograf si public, dint cinematogeaf si music juan din sre, care se refer la fonoflm, edadieaé mix fai colon ntrvo 21 —- aie Canudo — ae va ajunge rs ndoials [a descopeiea cinematografulsi fn colori naturale... Atunct va ttebut et artitl eranao of devins exenilmente pctr, sku se tmulumesict a fomrafiaclonile ox aparatl. Ca pit, va treba file leaps gi le armonizeze fn micarea cadeului — pitora na reproduce atora." Opers de precursor de inigintor sae pag tile erie ale fi Canudo,falnite feo alt serie de article, de scons la filme gropst, free, pe genus Ble de aventui, Aram gi melodrame, Filme bafe comedi, documentare romney, Sorc, prelogice granguignoleyt,bingraice. El ma sei n fark ‘& acest, studi panoramiceaopts cinemaingeaflor laine orien tale Sin att iartooe dewori bogae fo obsereati acts, fn ‘bine’ valabile avi mai ales cnd e vorba de ansmit opere fle li Gaiffdh sau Ganon ale li Lieber sav Wien. TEpetcin sie pe bund deptate: ,Camudo 3 fost un misonar al pocre in cinematograf. Le baruen cath ca orice prot sh ate pre nova forms de expres pe iatlcealtwcopabil sh fixeze wot fhai multe lego ale thie ale estes cum ae fi Rshand Wag fer vis dela nach (acel Wagner al Opera i Dram). Aste, fae cum odinioard tenis tn «Monti "pe exponent eataror ar- {elo pe ei ate pute sl ajte,Canudo fsemeiar acum primel ‘ined (CASA ,Clab ds Amis da Setiime Art") i -La Gazette "ds Sept Are pn cae lnceact s apropie de cinema poet pic fori, athtes fitmiced, Apoi presne la Bourse do Traval”, I -Granceaor Beller" ima oo am la Salon @Aaremme" flme sau feagmente aleve din ele: np eae covelatoare de alt ti tice, de slr ea de detalii de fovogenie™ deo, ci pe cle repre= zcoacive pentru ail In general: ,feogenia®. Ca acest cuvint frit ees fae alan Ia earactl filmic, Ia. valarea cst a ‘nenatografull, Canudo se mai adresasd si sade fi, Ia tae lar! Ii, cgva diate aepa se reuse Sat-un fel de Comite Allis police" ponte a cere sguveouli si sodieze activ pro: Dlemcle cinenatografull fm ycoall ca fi fn toate celale ramus fle fovitiodanual socundar qi soperior, facuraladu-e eforaile icate plot acum fn acest sens” "Meriele acivitigit Ii Canudo, valbilé fn miele amine, ast cu geist exagerate de uni, minind tory necunorcite Imoltors, Dupl cum am vazut, Carlo L. Ragghiand susie , dap’ (Caoudo (i Lacan) nu sau faut dace purine progrte in Himpesicea problemclor fllmaki, ba dimporcivi, sau facut confi, av facuea si complcat probleme gata rezalvateInt-on mod mai po itive Pe dealt pare, Sn Hiri de cinéma’, René. Jexone ‘Chases Ford i doit Ini Canudo dar dock pag you petrs sted heir cal SY ahiporeanitace (1) ~ sri i ~ flung lia Jaa fei odark cu al 4 fapr, dopt mares Jai Canodo, CASA a disput, In simp ce *Cinf-Clab, opera ni Dells a supraviwui fondarouli ei." Aces {or nedreptecuvins li xe poate rispunde cu cele roste de Femand Divoire, cae, dup moares hi Canudo (Pacis, 10 noiembrie 1923) sadunat x devosament fn valu fr modifi In ext, cea mai ‘mare parte 2 artcollor price! su, apirae fa sane evs in Pars gi Buenos Aies, prinele article datad din 1911. ta prfara la Lsine ace images, Uzioa de imagini (Office Coote Editon, Gentve, Eienne Chiron, Paris 1927), Divoire sie Sint spr ek aces cate, cxampla de cdi temas, va din Malye, mamele lai Canado ma va fcetaniiodatl of xine" De altiel,aburaie fictad de opera premergitoare (i cyl de atin oporunists) Iai Cansdo fa domeniul worie einenatogrs fice, sf nu aii ot exemplal lui a dae asere «Ciné Cabuli™ hi Dalia; iar CASA nu moarte oda pete cu Le Club Fraga da Cinéma", presidat de Léon Pirie. fa fell acres iamgtreyCink-Chb de France oL'dan dit donnd® dort Iai Canado, scia Les Cahiers be Mois." Fotogenie Lois Dalle eel mai direct susinitor al ope crtce gi t0o- rescefnrprinse de Ricoto Canudo. Niscut fn 1590 la Cadouin (Doedogs) Ii fcepe de timpuri acivitavea linear scrie mel, overt, eeu, poome, drame, coma romane. Opersle sale ele ‘al importante sat: Monsieur de Belin gi La princes qui ne rome (ps, Ma femme dansease ji Les secrets di confesional, E'bomme ‘der bar i Le deriersouie de te Brile.* Dar Delle, ca.‘Canudo, imine fn iar filmalsi ea poner alert i exsist Gnemaograie, Epstein spuse.derpre Cando: ,Conversiunes ‘unora dinte ni w datrete acest misionar. Bardiche gi Bral- Tach tdavgd + Se poate spune ci fi Dellve noi vam fi tdci aces now mice de expresie™ Charenol vorbete chiar despre DDelloc ca despre primal mare sume al cinematograuli france", jar syioral Vitoria Jaset ca despre plrintele critic cinema ‘Dopi cea detest cinemazograful, Delle fia aplcares. Noo! Snereseat dct dou aa trifle de cow-boy,s as conde spre ‘Gacma de chiva prsien! actor i fa special de Eve Francis intr~ pret a teatrlu fi Claudel, Conversanes are Joc ereptat, dup ce Fee cuoyting diet. n Forfltre gi mai ales cu Charles Spenser ‘Chaplin, chu inch’ ana hein un interesante, Chrlot De Bruno, Pass 1921): Tn Chapin, spane Mousinac, a ve reise te sine, cu melancola sa profundl gi cu dorinele sale de poet ‘Conversanes ¢ateath de Dellac fast tn Cinkms et C* (Graset, ars 1919) oo act de crediat,plin de profi nebimute pens timpatle acl, Assim — delard ol — da nayerea unel arte txtrondinre + sngora arth moderns, poate, pentru ce, fn acl timp rusia mand ga idelloi wmman’- Na e nish peimay nici a inca nic ayaptn dntre are e 0 are cu arith putin dap ‘eum putai slot adevira sculptor i adovSragi muzica: forse favorite din miloucle specifice de expreie dec Aces prime lH wemeask Photogéie (De Bravo, Pais 1920) unde prin pill soretice sat mai pon dezordonate, mai loge. Prince ge- fell ¥defcencle pe cae le denungs, se named pejudesta de S contidera ohn cinematogaf forografiae cen mai mare gi wnica sure, In schimb, cnamatografel porn de Ia gforgenis", a Giri concept, lat gi de Canodo fn ses scnematografitiliii", mai dine studi exis, Acs cuvint, care seize acordal inte cinematograf x fotografie, vea sh exprine deowcbitl aspect poste al locruor qf oamenior, suscepail afi revelat in mod ex-clus de aol linbs. Orie ale aspect cre ¢mgerat de magic tile faire mu cfotogei nu spain ate ematgeatce Dalia di'sfelstaral pent anal din prince carne de avane tard, care pris roma! nfl ann a oni Ae rt ue isn rma une te me sine near inna” vec fonpafice" etn sates creme, pinto lati aca, flay geno nee ‘is sali conepa de foro, cv cae a ea ta oni nee n trl cfr fv al etronre' Dale inspite pe pts element pncale der, lla, 1s eden, le marge Pein dor (cenogai), Dec tgp terial erin nul fl, imply, pepe (x Arle dirt plano). Regal ape at prelate fie dl deal dal, ge find cl alge no focpalind = Cree Data ede ns can dco, duh abu {ti gicum #4 lamine; mine (atrle evar confer irenilor 0 snifcape parcours, put fnce! Fitna, Coe deaf siauatfenoneh tac", Dele fi dete un eat dies vind pea rt dt yaca, eed im a Ge {ih Cntr) caps tine dp aia mona la Ca. ado © peta leroat a dopentt pectic fli. a Cadence ¢ faite de tats, ents Dall, ut schiib de propor in vice ea ck pare ini nla a toroatlun etiliba de econ ave legs Tope difriele ep ein tn ee ie enti ‘Rest cadenit pom, de fap, nenatogeafle spopier msl lamin else ct tesa coeion sve sma eneypoctr su compart sPoubatn dea aka imal Ahoctie = sie wat Gris Dele In Drones de cinéma, Dranele ‘Shonatopfat (he Editns da Monde Nowexy Pars 1923) emit cematgesu hevoce ene vinaltan * poem ved. ijevoue pail etn. Rotera i plane ae en Cl fend, extra Poulin able woe elt a aor en Fro tnve pen tent eat veal dn Incl ee mi spstve al at fog Aci alm elds che geaval suomi Inds, Dele eprint 55 dia cre felis Io legitt cu coematoeafel. Cade fei face servic de lepers fn dior, laminae fi mas, (Biel soll te a rnd wena 0 ome sap farted eaclomen crest. Dunt Photogtie wean La jae de cine (Aue Bons det Sie, Pat 192, Let origin du cinémarpapie (Henry Pala ot Pas) yi cata lore ramos enn. inp Dalve devine satacoe xf la lin priate cemato- | gralick dela gParie Midi", colaborens Is diferie revise («L'Esprit | Nouveau", iBonsiey, .Comocdin stele", Le Crapoullo) i | duph exemplal Ini Canada, itemeiazd un iar (.Cinda") i -Cink-Club*. Organizeast poi |e" proc de filme smmifiative gi inedite penta Fran, ca Das Kabinert des Dr. Caliper (Cabineal doerorali Calgary 1919) | ab li Wiens. Spredeoscbire de Canada, Dall: nat epuzears a tivtaes tn ext gi teorie. Cindaue", cuvlat Fluide elf defi- eye pe cecritoral de probleme cinematografie gi in acl timp "perce care colaborsei, din puace de vedere tdhnic 4 atic, a falizares wow fil. Un asfel de ycingas", dae gta al dollea figslen devine Delve. Un prim scenaria seis do ol La five espa ‘ole (Sibitonresspanils)« regizae de Germaine A. Dulac (1919), | aps care debutant ea rior cu Lieicain (American, 1920), Urmeart Le lene (Ticers, 1921), Fitre (Feb, 1921), Le femme —demule part (Faneia de aches, 192) si Lmondation(Inandsia, 1923) fle fn cae Sncares si concrtzeze idle, slots 2 ifn tere pentru cnet al aera omens, pet 0 teat seat al ere proms ce fmt dvi pred nee," UH Gers Dsls. Dat avium te apane smo Manresa cde decor a tellin gee pe cae condannd, are cle de mi ings art lee evel Se mn Aa Dal fce un ences er de spainpcil de eamply i por Jogi coor ja rmlor le Grp de ve Franc) np ok fi dawor aba cade ol gona de a ne tlic smai mle Har dat chemntogaic tnd de 6 sme’ imagine ln tw fcevad ew lent propria der mecani wt meant aprenden fee I Do devi tne he ey cl ly ite se re intent pts ni vom ale dt atl Sep’: Tne a alvae chee seven din Pe, apd car our un fm po loom a fils Dorin sa dea ipune ons pcan o ely esate Asi pie alle In clot formal deo eral ant te Bsn ~ ea ol =m evn dnp dock wr, on leg Imporaoye semana: Sa ita @ 3'caadevet oralsy pe cat al frames mam ayevo nna dct ab forme pomp". $ poate sms de cn, peu emits a Sulnea noite ct, Dale send ml mult seme dase cons marl pli St nud om nat i Sal sie ti inosel deoiet — cemomi si, poled — a Frame 4: sie a une pion polis cae eal sit eonece inc peo formelte: Pana dee andarmal Boop en. siete ar publi le fone Inkpen ib petra wae Be cai: De sss ate poste acl pine ae face Ginna et ©; sCro et yom svea Fle bu, Dat de vor fo pie pes ck mw aven cienatpral Inge, Naor Far le plac tear, Fans ce inbe pac, romoul dali peura, eu simte yu” canoapte mora Gel Dehua al ai Dak pil clog dit ale at Foard ene mano aoxeRT MASLIN, Msn de ce tmnt Ata a piped pre jeonianyee alicia fee ety ieee trarnren ie Se eee ogous et ‘comenteari Sadoul, i sa dat o interpretare .trés oe Serres acacia Soa eee eee Bat Gy gar teat ecg renee eee eects rein Saree perenne "a Sop ee nn Seer nero | oan ce ceae a Series sie aecs a pare et ee ence ener ee Se uncut oad eae Se seatinet tae clie a RES eatin ee eens conaees comes fou’ itm tml neror piel exterior. Ritm san moerte [Nisence de cinéma, ssi Georges Sadoul, a ficatepocs. Fit fndoal, snes Ioi Loa Moussnae, aw mai publica i ali c | oger de atcole sorprincinoare (Camwdo, Delle) ; dar pink acum fa voris nai mult de enalsri provocate deo dscoprie inet “ eare reccati, dst de veraile inventareri* Bilanyrile pine: “eligi si Movsinac coprin, ins, istria unui deve de cinema te SMa a es Na SoS ‘Glows sk00UL eb ed ome de cee (ne pase seine‘ogra sina sot liste nic de prinipi eortice, Nast fo saiunes La Roche Migeones, pe Coasta de As, Ia 19 iauarie 189, cog de ‘coal, la Pass, eu Delle, autor de omane gi de isi poeme, lapel tor in ahold la 19141916, activin plc de snga, Moa sna ajunge fn 1928 — fmpreunt cr Eisenstein, cu Balen cu J-G. ‘Aro yea Richter — promotor eli din ongees international al neato, faut in Elvi, La catll familie Saez, Iatemcacs poi «Asociation des drivaine ot artiteseévoltonnaies™ fi lege material In Mosiova pentru Jucraren 24 Cinéma svidique dup Bliberre, devine diector a Bcole nationale des ars dco ssi [a IDHEC (Cental expezimental frances de cinema *oprafie) Prim arco de cinema al lui Moussinse pare fn Fila, al cri redactorgef er Dalle; gi dac aces e primal cite gietzi 4 Frans, o crite cinenatografil independent nt-an cotidian” (Pari Mid", 1917), Moussa e primal care sre fa ficae ln slespre cinema tn -Mercure de France revs de psig In 1920, comenteazd Sudo, o rubict de feel aceta wert 0 noutate revole: tional, Naissace du cinéma, aduni lat loc tocmal jee crite «principle woreie ale lui Meussnac publicte in cea revisit altel, ca .Crapouillo", La Gazer” Iai Canad, Clare lui Barbuse, Atas spre’ cinema de flee amercane Ste si Chaplin, Ince i Griffith, pe cate easier primal om mare al scram (0 atric pe caro vor copii a Eisenstein gl Padovkin), el tnearc st defines, tn afar contrib cinema tografului ‘american, sf contrat clorlale «joi cen suede, france, geemani in peioada care se finde dela 1929 pink ln 1924, prcum fi propria s8 sconepte toes" In nota inroductivi la Naiseance du Cinta, debotears eu © aficmatie car, dup mali ani, va fi reluas de iaianal Chiacni + ~Ginematograful ¢ o ard, ia industria cinematografick se afl tn Sclaicapore fay de acest ar cn industria citi, de exempll, fh de lteratarS. Imposmolt fm vechi rol le uni ete afla Intro faz de lnnoize i bolnay din punct de vedere sili, lel fu ra liber ned de tor de'0 atemenes Safle nefat si cx Teron 4000 pt ig a Roca Se anne See ee ee eee eens Fee aes Rocce Se eee at See eres So ee ome Biisteiieapeeerepeer= 2 cee cide Eee eigoess et ee ee Sega en Seance nes Bae ee eee eer Sa are ee Se eee ane aa ae See ed ee epee ee rece Sea a eee ; Pr Cinmmopeld' pte Mone on pl geen ee en Ricci us Dead sitter pec rs es ae eee Eee ee esl ee eee See eee oe eee Saher tearers ge ee ee Bei ee natetisoul fos al filmalut (cigm exterior. Tat de ce, conchide Movs. ‘Saac, Vallee a post #f spuad el cinematgrafl eo antec ‘rchestaie de iain gi de simu. La Tneeput a fost rismal”, afm Je Rowse i acena elemental principal, baza arte filma. "Ritm sam moarte © de fape sla semificate al una. din capitolele cele ai mast dio Naisance dv cinima. Dack smal xe uma imagines peopeo-is, lta succesonenimagi- filo, expres, cinematogafict datoreasi. ritmula exterior" cen thai mate pare a efcacieli sale. «Conyings acne necesita it~ Tube ati de puternict Ia nit ogizori — care au atuiat-o toni obvi Moussinae — tnt fi dceming 5-0 eaute Fi a (ds seuma", Dupl cum se vede, e aflim Ta Tnceparel montjuli Ingles ca bask atic a lala elementle constitive ale to- ‘Ea sovitice a mentjulei — ta form embrionals, free — sie pris urmae prezente la Mousinas wi che fn cadelacelel ends Eire df mal mare inporeanys rmalsi exterior, In defavoaces lai incsior Amonta en film, sce Mousina, faseamal par 4 Simpl prima wn vem; putin sinc aciaeare au gels eB a imprima un anumit em uns film eto at de important ex t= ‘area one! imagisi, ch scenaril f montajal au o importanl egal 4 aeca a rey, constitind amino idan gi eaizarea vizwall a fovea, Cindat fap f ma ta fcoreat oi pt az sw table Teach act itm pein intermedia! anor eaportri matematice chiar in fara de scenario darseaimagintsacen a mul potd reprezenate In timp fn spain pein ei, arf, de fap, dest Ad ujor alse drome ate rportr ‘Clad Mouninae ere ek rtmal « 0 necsiate 2 sii, 0 receseatecomplementard a notion de spaia fi de timp eX pen~ fran feoomen al sabconpenali imal e,sobiectv, acy la to si, fe are se dierafek nama doit modal acetora de {Ceretoraa rita ; clad afi, deci, eh din im 18 tage or- Gas opera cinematografict, cai proponia fark de ere at putes dobind! carater de oper de art, elamentele constitatve ale hadi seoretice «Ini Pedoviin sine evidente In cercettorol fran- ez, fis tn acelai timp, ba cite Insite, Safluena gn Ii Ba- line fia i Eisenia, pe care a tint fmpreuns x ceretitoral ‘maghiat fn 1919 fa Elva, tm simpal congremlsiiternasiaal al ‘neapoor. (De alefl, ele sxse de Mousiac fm Iegturd ca redac- faren scoarialsi, co nocitaen de sabi matemati fi de In bun ncepur, in cupeewal Ii, nu numa duets films, cia dior tel imagini, a In timp ctf apg, apopie mul de princi Bil pudovkinian al .montsjlui a prion, act al .scenril de Fier". San amici, fn aceas pivng, dacs primal cw al si Padovkin apare a un an dap Nassance du cinéna, fill Mame, i: ‘exempl, care folomte aceste prinipt teres, fost facepat fn 1924). ‘Dacl acentl ete sflesl simula muzica, adaugl Mousina, lmpresa de for’ ide ntnsate e sufletal stm cnematografie acca improve e dati de valoareaexpeesivi fn raport cw imaginen| fare precede ycu cea cae umes In acest caz, pteen de geste umulat poate ft comiderabil sori + Ineran moment dramatic gi avem multe exemple de sce fel — sitmal devine bruse eorespunde pots nei risufls ge agitat coafiemiado davt tai enulerapocal fx extent inte intenittea simuriloe organise corsa rimrilor artic. E itererane de nose, pe death pare, FE Mouninac inmiete¢ tran anume sens antciperd yelemen- tele diferegile" ale Iu Acahein, caletes .antinatuisci” a ‘nematografuli,diferenle exinene ine imapnea reali ima- fines filmic + bietval,spane el, deformeaz¥ perspetiva,tidessk fealittesanumitor substanys, igaort oil: de ak deriva inter rete prop de mini ye planus; tn afar de asa, pelican " nterpeteazi culo ile fixesri i alb gi aga item mod co “tor ,acbiesr"; vaiailitaven vtezd de filmace 2 operatorl tecleeank fa sod artificial sizmal migeelor fa gonoral, xa Ml Tncetinegt. Din acess obiervati, din sadarea corva factor dife- enya", Moasinsc ma rece la sabilicea .mijloxcclor formative", Pent 2 supine, cum face Arbeim, cS tocmsé psu aparente ale Snematogafal acon posi crestare 8 acete ip, e2 ble cuvint, se idenifick ca miloneneartsice ale .camere* prin fume le films. ede alt parte, opr deoscir de oreticianal peman, Mousinac reise male pogreultchaict cinematograice # amine de [ape suiisie tis eePa i i progr cinematografulu-are w leap deen. Tebniea wdie- teats legest soe ce fnsamng eX mailocal de expesicar teu fie despa de lcrolexprima, dar aces ac valores ca at mai mult ct eft mijlocl de expresie mai complet si mai bogat, ie Ichnica se Inbogiqege cu © repeziciane si eu 0 puere ncunosete Ding acum de veo alts art mfg, sie el fa 1925, vom avea re Tifa, pone — cloarea, sonoral yaya mai departs. msl vf ‘popular, ori na wf de loc ea yea i Eschily alli Stakespea ST fui Molite, Exel siu dare Cinematografal ce exprse social sdatears din 1927. "A yapec ori nu, ator ba, cnemstorafal exit el spunde fn cena ifn eaten s2 profends, mslor forme de exprese co- Jes univer international, va potea sts eibereze de forse strine caren mod loge ervese pote ai iruitor, numa fn “Sililed independent al uni eg economic no, cit pe ni bhze sociale. Cinematografal exist, dar tere Sato epoct n= gts, $i dal cinematogeaful nu ene sngural care sufert de pe urma ‘ual stiri de lcrort create de captain 4 de afaceram,« poate tctima lor cen mai semniiativs, pentru cle cea mai lov det cea mp, cn are ve Duce de cle mai mlte sei. .Cine- smatogeful a it In proevintarea care derchide whim earte a a ‘Mosinayinitlath tocmas Vita ingrata cinematografuhi se poate ci: wAcsste pagini a9 an earacte istrc ftrcipreznes ‘Srumul parry dela seni cinematograflu si plnk astziy adic rageres primi pag — ans pai gest — bible, primele avis, vista ingrarl din care aS poate cura, pent pif poe tne sale Va fi ada peneu stinepoti nye ee Cinematografi Teotile Ini Canodo au fost foarte wepede rstlcie. Le ba- sien vrbine deo art ingles ca ceprezentare totals safest SL eropuli,depeeo vsiune ceils veg cate eavinte eon fidersecneenatogafal in se, cape 0 mania a uel activi Spiritual se sre sh extagh 0 semaficate fo ealiateaacesia de oper inceral il examinae na i sevens sale gnc fa feare fopert lusts ts pact iin manifest sale vitor, provizibe™ Ia | Sthimb, pe contnaatori loi Cando mai imtereseaz’ inematogrel 3 0 noo form de expres, ci pen anumite gi precise forme de “exprese ale acesuia, Nu-l mai considera In blo, ct seococes: fa el = ‘gi panctce In care spiria lor se poate ise in cine integrals atogeal" Taig Jan Epstei, care in Le cinématographe ow de PEna', precise cu entuiam conrbatia hi Canad, vorbind de ‘anolopile cinematografice dels Salon P'Automne” propune st se procedeze cu un spirit msi progeamati la clasifieareamijloalor ce, ltd din iferte elcule seven i eadeatue oe at eepre- ‘zentau sil in general; co calitate a stl, o anumita Frage Unie". Aceast clase deplaseazd intros spre acele,diversmante rafice™ pe care Cando Ie condamns 2 pe nips forme dian ‘oars ale une dea viauae, realize magi pete cu Pe “ele de lumina”. .Se creed astfel —atageatenpa Jacopo Comin — ines fragmentar penta nele serene ale ansmito filme, pen- A uncle momente considerate deowbi de scinematopaficen “teres care dace pin La eredina in posibiiaven une! seven exease dia inte, negind astel fa mod icongint cinematogafe acl ca- ‘rater deabsluc untae cate eprincipala a ragiune de af", Ce “persion de avangard, ale cir origin sint lett italien iati pore osizantariledechite de Canudo ir eviralsol!” care ef uso dati cu Dellu, in greplile condamnate deo asa, ete du Pla ln conscigele sale exteme de o femcio: Germaine Dulac. Germaine Dulac, niseuté la Asses fm 1882, x apropie de sinemacograt dup ce a recut prin guzecirie fi evtck deamatick; pare in nod ideal ue! tcl devenite celebs. graye pico Egelng, Rutmann Richter ji Man Ray In esas Le exthitignes, des entaves, la cntgraphieintérae, [Enatil, pedicle, cnegafin integral] (in .L'Are Cinématogeaphigoe", Libraisie Pax Alcan, ‘it nme thane, dea a oe fe cis tom de g's Cans Date an Ve ‘Paris 1927), Germaine Dulae pleacs dela principal 8 cinemato- _Bafal eo arth autonom denuoyind fi condarmind srogatle care | divi. dint-o grit eoncepie a wig atleast ca un wijloe facil i comod pentru a multplicsepioadcle i scenle nel oper teatrale, pentru a varia siuatile dramatic au romney prin schimberi de fondalr, prin alterare de cadre arial eu alee Inate dS mari, Pontes Germaine Dulac, primal obstacsl pe | are inileytecinematografal e wcmai preocupares de a povet © inorie,ideea uns acai dramatie coil lndspensabi ba- ath pe actor, confuria ine conceptle de sacune" yi cele de ssiontie, cee ce face ca mijearon nt separ Into sucresiue de fap arbtrare. De aici ncestates Snares la vizval™; mai exact Ine sviralion, care fn tora Geemaine! Dulac 3 sprint. pe cine ponce ernie 1) expresia une migesi depinde de sil «i; 2) ritmal fn sine gi destapravea une mij Sonsini dou lemeate sensible yi sentimentale, care sau la bara dramarturgcl scram: 3) opera cinematogatcstebuie sk rexpings ovie etek I satin gi caate una propie + 4) aetunes cnematngratick tebe sh fie evagt* 53) acyines cinematografcd mu teebuie ase limiters a ecioana umant, cis se extinds dincolo dee, tn domenial nator al vii. Aesse inci puncte, chiar dack nw dspetuiex: sesibiltatea “inci drama, pe cae inceared st le obting prin elements pur vize> | le, cauté de fapremoyia dncolo de vizionen umand, aicd tn tot, Se exise viii tn naar, Sx imponderaily in miaven abstract "Sab diferite forme — iosice semble — Gemaine Dale, ves | Stil ak reveleze ,exprsia miei 6a ctmulu, liber de od ce situate comanesei": pent ea cinematogafal mt e @ arth mata: vk. Studi difrtlor eesti cnamatografice care, dervolcne _ ase, ind spre un invor unica mitt expresive promotone de “moti sgereazi tn mod logie un cinematogeaf por, capadl sf “lst In afara tule celorlalte are, a orice sobs si inter retin actorieyt Line care we dexvolth mind un sim sabowdo- "MA une senzayit Sau unl ide abrriete, pot emovona bizvindu-secexclsiy pe fora ort, Aya in natere osinamatogafa integral” preconizata de Germaine Dulac mai male forme ta mijeare pe fave o sensi atc Te une cu difete stmarifnseuna gi cea imagine, pens a Je orchesea dupa acca cu altele®. Cu tite cuvinse, © worn de fusinen nei scinematografi de forme (ini cae lupe ss anes, care se deh js chi) cu © wie fnanatoprafe de Jonini" (lopea alll gi eget care vor wi do- Ion): cinana f3r8 eed, masigue des yews (ouziel chin), ‘sifonie wuss" ‘Devas or fi, pentru Gertie Dlac,adevirata form ml ars sutnael ma ne fea mur dabla, dedicat cinematogra Jai din -Las Cahiers da Mois" (Paris 1925, Lessence de cinéma, idee ville): -Mozca acompaniazsdrame gi poeme dar aceasta ‘music pur,simfonia, Cinematografal tcbue 8 abs gel propria Ii goals sinfoncs, Flmele realise pi cu abit, pot folo mi loactle cinamatografce: dar cnematogaful asta fle eu geo, su cinenatograt adevirt™. Denuatfad obstacle, erei si pei ‘esi, Germaine Dulac cade atl In alte prejudeci gi eo. De altel, a clteva eeu sucesive si mai putin toons, adie ch i fll co sbioe pate fi opert de are. tn Visi dicing (Le Roage et le Noir, bropurt special daca cinemarogeaflu, Paris 1928) facearch sf uneasck ala mich pure cu goala narativa prin legeuele factoiloe car le sit comn = sincerest yi canoat- teres vival gna alta eae sublaydese penvu 0 adev2- fatketajie, Dace discutaild firmajia ck povenirea,adick eopra- fy", a inseam aimic, ape valabil lnce-un anumit sexs pinc- Piul opt cace cinenatografalfneepe st exite prin valoares a2 emnfictv In clip cind se verified raportl invets pe cae se spi= Jinkfndeobite an fil: acct atunc ind imaginn nu e supusin- tri clnd opera ns a Bazeaci pe subiactul f sine, c pe forte mir loaceloe de expesie 9 sirtale aflate Is dipositia atta. De cea, si un film adevdest poate fi pov afa cum au poate fi pores ii o ath opert de arts, ie ete scalptur sau piers flln nari sa flim abstract, prema e ace: a soca sn ‘ibliates pin nual, dnd procidere imagini™ Linitele wore sles prin urmare ale cinematograful de avangard, sat Fxae chiar de Geemine Dulac inten eseu dati saat pila ee Sap Ba a at eat a din 1982 Le cindma avantgarde, Cinemarografl de avangaed (Ga Le cinfma des eines d mos jows, Gnematograul de la oigink DP plot to alle near, Aux Editions da Cygue, Part): .Avangarda | fost cluecea yi eanifenaren absaced a hai pure ya ten | pare aplicae wlerior anor filme mai clare x mai umane soa put Base deamararya eran im aclayi tp seals ya pro” _ pagat toate pobiiigle de expres incase fn obietval cinanato- “eal Tllna sede acai «ie gol pbc 9 Serbian spectatorilor, a Fiat invstigatit in gindien cine fogrfcs, a ample fn vomh vast et pespetvd. Avangsré, «care enecessri in ath industri, ean ferment de vag, ea contine “in peomene idle peneratilorvitoare st fnseamnd. progres”. Dat smnificative poner Fixare revi pricpilor Germaine se par acetecuviae, curine in acelag eeu + alaere i= Aematografulindase i cinematograul-avangard, exist cinema- _ tepafl pur snp, Fed calcative: singurl care conte cx at, itr repreine rezaltatal yi realieaea complet. Pex fds un exempt de asemenes cnematogeaf, Dulac cieark Der Engel (Inger albastr, 1929) a ui Joe von Sternberg Die oschenaper (Lope de quat’ sous — Opera de re parle, Georg Wilken Pabe: film a cima valoare ae alt iy in deamatarge fn iain" Ebr acum de ose preo- pret extremist, Germaine Dulac ered de fap foto nou je ema mora vorbis a eran, fleas cao perfect fre viual adit, nde covintl ms mai are rl i efncoporst iain, ide vinuale, dia cae yet liber reli un cnematogealvnwal i tncer prima are t- pe care Genie Dac o acearct no aumai fo esurile se, 1919), pe care ropzeask pe bara ons scoar fn colabo- fou Deliv, vealizeard cumerasse ime, dintre care. prince din 1915, Dinteun text al li Gorki exrage Le able a ville (Diavolul fn ora 1924), dinceaansabiecesoprarealist i Antonin Arend La commie et le clergyman (Cochin gi oil, 1926), diatom poem al Ii Baudelaire, Linoitation a (lavitya te citi, 1927), dia ceva composi mi rma als ale lai Chopin gi Debusy, Arebesques, Thimer etwt ‘ariatons, Disque 1927 (192829). La fete espagrole gi Le sone Tiante madame Beudet, Susaivoarea damn Beudet (1922) sat ‘perl cle mai importante ale Germaine! Dela. Ta otcecxz ilk ‘mele atria mai mle ne docamente ale ciaenatoprafalei ab- strat absolut, cubist, soprarealis, ie experinte we laborstor", In-vma seme. Dia 1950 pf la moaren ey in 1242 Ia Pars, Ger= maine Dulac ve dick .actuaiSor,efotnd sf dea acest gen ci rematografic © stracurt gio form filmes, rareri inflate tn product cureth aletmith din eeporaje monae arbitra (pe cust cil a precedato inst sepeoaren sovietied Esher Sub, flmele de montaj despre Tosa: yi dspre cider dinastic! Roma~ tov), Germaine Dulac fnfioqast i conduce ,France-Actuaits ‘Gaumont” yi Le cinéma au Service de THistoir, bazindu-se pe srmitoarle 5” yangajameate": 1) stuierenmiloacelor pentu a elibera acral de for alle obiguite de explosare cinematografiek gi penta le da Clatcitaten ge care mest Faprl cl zi ne limit la vecile Inetode de difuace, nu exclade an mai mare progres in aces do- rena. Rapidiaten fn servile de informatie ciematografich va propa tot mai male publiul de actaliate; 2) entra a fi bine infonmat, un jumal de atalittebuie 1 primes gsi din toned Iomen. Pein ormare el tebuie wh fie tlierar de tane vamale pentru a poten tree astajeit orice fron- tier, Avi taxa vamaleapast atl de grea si asupra jumalelor filmat, icf devo ele prcianicse exit cid vorbs de a tepera 0 corre de expedite, © acralitate nu e un document de co- Inert de achimb, Din eaves metajlai ol scur, mu poate fi wt- Tabi dst fncorporaetIate-an jamal gi deci ma se fneadreaa fo steal legion conomice caze rglamenteszi viata filma 3) In ce prvetespiritl stu international, un jarnal de a: tual tehuie Hk fie perfor i obicev. Trebuie ot aibs rubric ‘arate, cares ervescs drape ivor de educaie i de fn stare 1 tecenc inervl itor clasdor gal teroe aati 4) schimbul de acral fee difeie pi eebuie tinal rin millcteslositorilor in (ele respective gina a mor Fime Serine specalane ji meant; 5) tecbuieobgiout dia partes dilerilor gaveme ea cnet se acuta sis bucare pretutinden de acces flee de acces ‘gare sine permis jumaliyslor i fowgrafilor, fm cada volomolst Jncomed al apaatelor g gropurorelectrogene pe care adetoe ne sist eeanspore eu. Acrualtaile constaie milcal eel mai taal de coerpodents “i itlegere fre popoare clas cl mai important gant de pro- Dagandi, de caltues si de progres iar Faptele pe care le ffi ‘ima imprieace In mingle specatoor mai mule dct oie frexi ii foun zine. Avedon un juraal de actual nseame a par~ Tips la via Intel lumi Asadar, problema juralelor de aculi- 1g: tee privet dinte-an ang iteratonal socal, ele omy | lad de altel adevicaal spirit al nematografls | Ritmuri fi vite | __Vorhind despre Germaine Dalac, am visut erie fn cae cade " einematografl de avangardi, cori sbliniate print allen = Inerale speciale ale publicailor .Le Ceapouilo™ (1919—32), fn "Lilet Pron” (182526) ali Fesourt si Bouger, fa ctera | descole apieute chin fp Schémas" (1927), condaat do" Germaine Dulac, revise ji opuscale amie fa eeu lai Jacopo Comin. De all, consieraile exrimate In ele a sine woideauna seine | ce ‘ervee devin de multe ot condacairinedcepe, el putin in pars, | ala evolyia Gnematografulsi cp artd — sore Erore M. Marg donna — eee greu st spi cae a fos consribatia avangaiamhi, -—contibie refusal une! sidan diner cle mai neces panto 2 ‘inematogeaful de sub wiela clor nedemni: e vorba de fore! de » transforms cinematografal fx manifetare de arc ex |Get msi mare aobefe popalaes 2 Simpali nora. Accra © gin ‘ous. Neavem timp ayidar pentru experens, find trebuie consti ; de all, adeviratleexpeiege sit tocmat aca care Se selnean fafructnd fark bravade werpe gi fch renal deliLees Sen ee cau problemi « cnematogefulat ex artindusrie, sept termen find, nu see fact penta ce rem, inseparabl”. Seblinind tnee afirmapi ale Geemaine’ Dulac, am veut de fap contibtia pecireyayeaumitele me .delaborsor”o adie Ia glaives fp ‘exjaren mijloacelor de exprese .specfce™filmuki. Fars st mai socotin toca de Ia avangaedi au pleat ragizrica René Cai, Renoir gi Vigo? geau evcat difiile pe primele experiments sia intatdups aces in desinle adevSrasll snemstogra. Pe de alt. pans avangarda cinmaografck nu poate fi per= fect fgeleast act fenomenal fauna se Insrezd fn fenomen sgseral de avangardi, fm Iteratuet gi to are (mai alee fa are Figurative), chiar dak fm cadral filmlui ezlitele sit de multe mai mul sence, iar experimentele, mai inl de Laborato, dele aristie, Lyral aesta e valu oa nama pentro autor stadia Pink aci — fn viualismal loi Dalle, fo cinemacogafia int sll a Genmaiei Dulac — ci ga cum vom ves, la Hans Rich ET ee ee eT ee ter gi ln Driga Verov. levoarle™ iterare ale acestor mii che dacs luat nape ca un protest fat de eratura teadi= sjonali — sine evidene- Ag, de pid, Germaine Dulac peach de Tn spurious Valery, a sayued ambi ai Flaubert de a erie fo care Far sobiet, care webuia sh fie pork form, pur sly pur frnament, poeta pul", La Richter, ge numai la el, e presen [rine aleieveaja puhanaliz’ ll Fread. Ci dvpre Drea Verov, Al porte de Ia eoala Ii Maiahovsi. (Cineratogrfal de avangardi — atrage atenia Jacopo Com ‘in — ny are ati dest o value istrict + cutie fn acest ss por fi soot ca epuizae de mls vreme, ir acslesporadice eect Sle une shri de lacrut depp care seruau fed fm ance fle. ‘dest 0 valoare de cuiosiet" '. Desig ek pot fi considerate corona, in sotdeauna originale, angelismal” anumitor (A Gay. Named Joc, Jo, pilosa, Feming, 19431944, de a, ule downs animate ale lil Walt Disney, secventele reiltealeajnomitelor filme pabanalice: a se vedea vis it de Salvador Dali penra Spellbound (Te voi salva, 1948) al Alfred Hitchcock sau cel nterclatfn-an at fm a aceliag Vertigo (Pensa cre «tit doo veg 1958) CA cinema fal de avangard, fa vechea sa acepie fi formulare, a mit tiv, 0 danonnrese, prince lel, Jonar — e vorba de com ‘laovitie de are © obsedat on om fntrun mare ora} mo — chiar dack cegzorl-autor al seni oterpret al pel- ‘Otromar Domnick, gia vizvt opera, produ in Germania ‘remiati de mai multe or. Avangarda n-a marie fas, prin avangardk Inglgem opere ca Jonas (1957) saa ea La antasique, (Nosptes fantasies, 1942) a] lai UHerier sw , (ramoas bestia, 1946) al Jai Coen, dile-‘anc al rowrorexperiengelor**.E vorba sf gsi — sageeanh La Revue da Cinna® — an covin nou petra al Inlocu pe el vec, fare deernnese cova © snumisinaivs sacl pin a ‘nit spive de iniativa Io ale sn, dinate moive, pot fi cons- erate filme de avangard uncle filme ale lui Wells (Citizen Kane, ‘Cexieanal Kane, 1941) prec cele ale ni Monegomery , dar ma ales dact luis cuvtorul avangaedd nto acepte care din punct de vedere artistic fi umanst aout, oxgial cum a fi mica, eoralst ialiand de dupt boi gi orice al opeet sau goal ce produs opere durable, In veches aceptie pot fi cuptinge fn Schimlo — fn afar de operle citte mai sir — Dreams tht Money “an Bay (adocereIecrals + Vise pe eare le poi compira oo basi, 1946) al li Flan Richter alte file mai recone ale aes autor ight bape tp ay Bak ae Hane Richer bet Bint 188, nian Impeentcpe- i VickngEqglg, Walker Rinna yi Oikar icing stan- “fans cnemstgrafs german, cae txprind fate fore. es acters cca ary Calo tn fle sbarsce supercar co ai renga Sis Riser aroie de nentnga os dain ade = so D compen sas wt vais Ir ime ein ce care top nck de avr desrsce syd pt ‘8 J proctareau fil iysts de bolo anemtor falcule— marae foi pirat dia dosmeatrle at labery, Pare Logs gi Jor Irensddo-mi in lq tinp feama ci ismatofiaa sla ol mal pternic pet acca f dette mal, rfoole les morse sce Hine care ink inal de rand. Richer coal al opt cone= sect contrat pe ete cum Icahn ee fa ear care, in tte moi tot areint, oe 6 el Cadi Main aie nance eeeee ETOP ye cere MELT ee sexial si fantastic" #. Opertorextrom de fsesat, Richter s© com Formeszi a inceput teorilor Ii Diiga Vero, care a apirat, ccm vom ave priljel st vede, mona igic™ saw Sitar al Ish inoglaa” (-Cinc-ochi") caret care loare eretils tiecolismoli” aparaalat de flat. Dela aceme iplicatit ls principle Ii Eggi, care, priate cei dnt i> Hagar cinematgrafel pens a expeima migcaea rtmich a for- melo pare, ne deci un pas. Cu Film ist Rhytmas (mai bine co ose sub sal de Rhytons 2, ae realize fn 1921 cu Rhy Ima 23 Ryo 2 l ea astel,.modifclndusistrctora, iser- ‘ava init de sodeaal Viking Eggeling tn 1917 cw Simfoniedic- [gonal (care va fi prezentat aia tn 1925) cw Sifonieorizoncl Fimas neterminat" Aceatd ncercare consta Inte-un mont de imagi diparate care voiau worst une stabi o seimificaie x et putin ab se bazeze pe 0 tems, ca A quot rdcnt les eames files (ace viseso8 fetle tine) al Tai Chomete: 0 formt de cinema amoranté dar na facyonal, cu o tending arise fd fndoials experimental, dar na comercial: Sn acest sen, util cinematogra- fala ca mile de expres neta cu elemene exclave". Aca Isera se poate spune despre Vormirtagspuk (Fanoma de dinate de mas, 1928), sare se bazeazi pe jooil chor pilin, unde wexpe mola i teaieze prin necestatea memocSri, 0 partiparedeosbit {Se ati pe de alk parte, aceatd seit adace cu sie ael tip {E atsfaie peace Increin dexoperind fa iaginti orme noi pia comune “Pasa logis pe care Iam fut spte un sptianeiniet — ta- theie Richer —ne-s aruncat, 0 sh sponem aj, tn afara Tami rai de yevalee;am fngles & obynusem mai male dat ne te- bring aname migearenadevira, fae gare implica filma. Am subi ase o Hine de tradi nelnterape de la Cézanne leu bi de ls arta aberaces Ia cinema (eSerd exclaiv ascuaees | forme abaracte ca ultin pas al dezvoltsit art modeme). Na ‘ll ase ne oneres gi nick aw nea lode veeodal sl folo- sim. Nova experen’ a apne pe nsyeptate,deoporivk de logic | fide ies eu wate acest, fn caltatennoasted de investigay Tori ai probleme expres plastic, au ne-am schinbat preocupicle iam continuat seule penta Ingelgerea faneyiniei forme! pure, bso" “Apsdsr, tora Isi Hane Richer pore in special do la iam pide la cinemasograful abstract. Ea eeuprins in dood volumase, fapirute fn 1920: Flmbivicbe Aupstte (Teme de ech Flic, Richer, Bedi) gi Der Spielilm. Ansitze 20 einer Dramarturgie des Filme (Plea jcnt. Not Ia 0 dramarargie a Fla, Richer, Beri), to care avon miltesed womai pentrs un cinematogra Snemstografic, ates ca sable foloce de mifloae de expresie | (Adversi fim de az, pret flmului de mine, Reckendor, “Beli, 1929) afi ck i mele ew sobince pot aven valoare ari 4, dar numa ind se isp din tome simple univerale cad fe aes’ peo cbservaie foarte ance, penev a reprezenta © atet a tnpurle", sau un fel de report) realist, nls ea eo- | tas al fanz. In ovice ex, sblinis Richer, pocea une opere | nematografce conti fn rtm i ma fn sbiec Acesta din ora fm conten sau nu exis de loe sau jac un voc toralsubordo- fat in schib, cel dine .ceva ce mu poate fi addugat, ce Insp = endija poeii filmic elemental de bazk al foe sale". _ Exccente pelicle naatve int astfl, penta Richter, Brose tose; Poiomlen (Ceacgtoral Potion, 1928) al lui Eisenstein (act nu nem seama de aca parte public ale ciel aprecier Sela inflenate de peejudeeti police) gi, ena ov eam, primele | uremetrje ale lai Chaplis, .al chor sucen ma se explics prin tea lr, ci prin angajarea uma giexpresvt a miloaclr csema- tografice” A ini tema ia valour cs teal mbordonats nim pare 1 prncipis ce poste fi fmpieiis, dar oumai cind,worind despre “tam, aver in vedere 0 itrigh banal gi radimentaraj mai graparece afm so Ric confimant de lel de race Tey anume ef cle al uae sole yc sa be cma te dated aus egnor fms omanceror sa dso toes Temuicaal german fins cto once can, ari at (Sat coal te eden epee as spool fro @ pander conte mae” tetas oa film fh adres mapa hy deck site ees on ce ‘Srna sama pin i= Rishi wen labor Sale pip el tee aint on pucpeee epou, Gaal ‘Revolt (Chaplin, de eonpl), eat oe ings sbi Semele cht monn nu dane sal fap clipe Sr celdmenor pov eiam# ml dnt de a me tor Si finch roi dope sabre webu fine ch Richer ol munis pone & pe actor, ack vase, aim {loo eda, at mare Ge arn ora al bit care corr i ccsmmeare expos eel eae io cm t= {Fo ilar ope un cope: Imran ¢ dc mers fa cave prep a lm Min cs mal bunk av 0 mick impo fans nr por fc oni in poe pote Shy eda lects” Vom als ln omen ct de ia reewitnon Tiipat Amaia tn tinpal oboih, feo trina Mel pc ere pop in Rois, Oana let, Ft Recher See cl cael aro onginal oft a aa ack Shonanga pe el epresinth nam exponen nee mal de sean on; pe de al pure, rr ito propre ama Smal cae avs vill Sour fm prio file le Eas ite simon lel. O simonenprnopee present com faivaany biel al al scivandh Cemiiet Dake eo {re mites pen en cnenatog ex ar pas", ca wo Sicha oor"caserpne™Facinge ceva ft Romana mat ‘eaok ial ine ac al svangatil In. Germania ef tracts oe docrnctan xempa pe cre! Yor Ua Pat Ae! Rbes,soageatnga ct recke,meu dechn rbd cr ce tbe in imine” woe ar, aane ic canal vishne acm, dragon pee niall nonce soricine dh cami pose geil ees: Reed, “pine Richer ponte 6 dct, I able feb Su ptm ices elim’ plone, ‘gtd pris teh pronale amb ee, adagh Sy pea ie Geet epee scone in All a ea se ove eae av rinse single pit, ine area Hans Richer nine ceo pacar se de ge | oes desvanguns Gx Dream te Money can Bp (Vie fe pox empleo i) promot fined ch cape Fete, de ole otc slate ecelre, poate BI flit cor flores oul mio tic ce fence ecpreivk fi motied cosine de fap vals sce operat nd por Sie Feat, i por cr dona en clr ll de alert, ae doi te tai op: sa! umane die, Incene co cinblur de arr Spence Lewis Cal olde a nines fh Alien Opin, Riche Solompe pel ck mor condor hacer in ~ iret de Cane, Caller, Jasin Mate iPr Bovis —t cae of flock soe fh med pec Peel numer sisted sound, ch voor ast, Ia en eels extras din acne cid, cre tte pla remit rei Un basal ah cst esr de Afiesten de nero abra de problem pe ee ts pune ule 3x plscle. De fat. tan comin Seti an el de cet eit, cae ip jal gl inhib Do ari | Ergo des jn mai doarte« gett deo romper Date ngs mc de same’ cre vorbor o pe, de poe emai ni, de vor eae nee Mee de Io a ne Clad, lg aol eu Spies lose emo, fare loo telrine nora, at | Bmpr i exon pda cap ema mei. frags hace el mio eas a eet These tte et Rea Si ed an [hier Crs,Sonoran film, afm Richer, are probleme prope, care mi sin specific muzica i dramatie, Nu se pate pretnde ea muzica, poate cea mai veche dinse art, of se oat adapta ou upriags, tensile un adzos, la un milo de expresie rebel cum e einerato- ‘pale. cA lish socorel ot flon xchat po asa veriiancl © ‘ eroaze grav, os i acen de alia fnteaga flare pe seam. ope ratoruli, Penta as apropia fn alt mod de acest mijoe de expres, ‘egizoral rebuie of ib o ureche send La eet gi la ein, i ‘omporitral trebuie sabi ochil regizorali: mama fae po- Sil se creze sooral acviae™ ,Prodacia cunt — serie [Richter dia Statle Unive — se spin fn med obligaror pe gus fi pe caprisile marc peblic. Un arte olay care! amen rope inpiapi, inde prin narura sas se elberze de acear ‘rani armisind 0 vizine a midi propri. Aces independent SSofert pains de + rispunde doringeloranai al publi, neabdicor| vad ceca ce nu cuoasee Inc", Richter conv de exstenga acesui public: atti oa inoveas fn gol", .Revoloyia intelectual feutk de oameni ca Freud, Piaso i Hise, wmeni ex energie axomici, cial, existeiali, corespund de fapt uma mumde toc at de mare de schinbisi fa imaginyia sae, precam gi fa perpecivle psioloici, arti, stn, scilogiel gi flzofe. Mai bine dacs orice ale cru, ele dato idee snip nenureateor expe- ene care ima Fnci de flew. Na tia exact ce se insinpl Europa, dar am impresia olf Staele Unit, fcepe sf se manifens ‘weptat o mae cusioziat fark de aemenea efrwt gi cl © seroast clstare a ibereg de expe ae fi primitFavorail™ ‘Aces credo", publica de Riche se leag mod ideal de pref Ia Film-Gepner vom Hate, Film-Frennde com Morgen ‘Vi, pani de ta, ve i fine rien cnematografla, vot efi speranya cinematogafull. Trbuie st favagati ea wo si peel emai mule dc si flew pink acum, fill wt. Trebuie 1 lovato bi filo ea art", Inte timp, Richter I coninos ie pane mens la 1986 enc, Cy {Ces da Nev York nv tk Ha ol ca pe? Pn onc a, sent Dadacope, we cla! cx nace - ls in i pase nen See Totes toe pnt age de et fede woven ior” dpe ie mes ot ae 6k Pla de iyo 1 Rh oe ao Rea pe 5 4 q 3 : 4ine-ochinl"! _Avangarda liteari gi asics (Ineleas fa cadral ei geral, dict diferitele caente: dadasm, supraelisn, abarac ‘vials et), prea gun miscon spacial 0 toe att ‘aplicares una princpil care pores dela Lessing fi sint ‘de un stare misticim, influengeacd ajadar — tm Fran x + socal loin, petele de soae, filmi i contatuming ), toate acouen sine vantaje de care fmol actel no si in cae mini Indemfnatice pot scoaeefetealitoare eo OM, Gunton me ptfi negeprate. inematogefal are porta de a sectona realitaea fn ace scop, 0 grit specials penta amounts, proc Wi creates i preven etucr adeallory acgun, dev exigene abvohte, Spectator va tba sf set uneori poncal colina al unei ‘raged dia bitaia anor degete nervous” Avrora. tatatals 4 Inck dovads de aficinesinglopere a miloaelor de expresie Alespre care vorbote;utlesfaari cum ar fi cle zeferinae Ia fle ‘mile de jos in us Sau de ss in jos st dicate de motive contin~ fete, de imperietiunea optice caamatografie§ in eatza Tips Ae plicul brad, opecatori sine nevi adeseor si foxes bur ht ginegatve de stan, 1919 ¢ an van de aeuiae” spent cinematogafis rovietch, tu an bogat In cyeinene, Paral connie (8) consider cine ‘ografal deept un mijloc de autinsuvie fide autodeevolare a monciorilor grail; in programa sprobatde cel deal VIT-en| CCongees, inemarografalecitat prince mijloade de eduaye atu de biblot, yl pentra adali, eae de extn, Universiti, usar libre. La fnceputl aclu an in Unione Sov role Unolerany, iar Leni. areca fal li Grif au se expick poate sleenda el el ar fi invitat pe rogizorl american of pein ondaceren cinemstorafieisviece" In septmbrie 1919 se fnase fureazi, Ia Moscova, Scoala de sat de einematografie — cen ditt {h lume, wleesor danamits Instat perio de cinematograic al URSS,—iae fa septembrie se deschide, Ja Petrograd, Tsiutal pevior de fotografie tehnch cinematogeaficl, actualimente Tass tal de ingneiecinemstografch din Leningrad. Tot fn 1919 se e- ‘eschid disci privitoate la wont}: fn ops Kinematopraf (Wiko, Moskva) apar dou prime esuri dese enya filmu: Sujcinothinematograficerhovoisbnsitus Sdbsana ate cinemato- safe) de 5, Servinki i Dub kind (Spiiolcineneografull) de F Sipolnai, Tate tp ia naytere,Proletaulea (Cultura popular) qi hiv anima su formers Frontal de sings al artlor (.Lf") Pi- ‘ul jal doles snbolion i yeaile nisate din el, adcd ~acmiaml™ 3 si slariznsl, sae depasice de farvism care fa anit imedit ueea- “tori Reveluii din Octombrie devine caret ltear oficial. Un Furi fa care © rolifezs, prin darurile sale deseite, Maia~ Koviki, fara ca tonal deri, sau analog numai fa parte cu al Ini Mavines, adit nude ats, c de mas, care ia deur siagis- ‘lai fal wconstrucivisnului",tnzind cx hotel sk cuceteae fehoica fi a inleseasl eomfal cesta aspra nator Tar dack megiencl” doce la exten tnt! din rifoucle de expeete ale Fotortanai ~ scheme de nenamiate ont verificsts, jprivesc com och er ‘indoiclszele experimente” ale inovatrilor. Din grapul nova fac parte Daiga Vero, Lev Kuleov, Eisenstein Podovkin, sMoscora: Kou, Travberg i Emer, la Leningrad (a are se |, dup acc, vraineanel Dovenko yi mosovialTukevii)- primi generate de novatri, observa Lebedev, ma consiaie SG unitae bine defn cu art mai putin o seals avind sopar gi ‘ke vere erature comiane, 0 mets anic. Fare novator © conceptiecraoare props, difeih dea clea, 0 metodt ‘on stl individual. Da voy cauth st dscopere lg cinema si: Formuleed principale cori are cnemarograie fi, Innate de ata, un alfaber, 0 grams, o sntaxk noal limba, Tn ciara de forme ao i pent Yarficare specifica lu ‘ovat umeazt ki difere si ajng la eezltate diferie.In pic ‘nul sin, exits novatori extrem” pi noratort «moderai. Prine di figuressdDriga Very i Lew KalNisct jn 1896, student la pshoneurlope,pasionat de mani- Sexe foxariste gi poet fosrs el ina, Dnign Very actveas la evita Le (ai desis, .Novli Le) apariind Frontulas de stiga al seteloe, sins legate furan. Ee inflenje mal ales de Maiakovsk fi, prin anmiteaspece ale i acest infin & Iosifvoare pentru acviatea sa fn domenial cinematogrfii, de are se apropie la vista de doutzci de ani. E mai fl sorta al sect de aetualii a Comisariaealst poporl petra iastractane, I Mosova apoi monte fn eadrul ada sei Vorbind de avangarda francezi, am aminst mai sus Maia- kori neagh valour cinamatogeaflat caren, ingles ea simply specacol. .Pesera voi cinemtografal e spectacal — sre poet fn 1922, Pena mine e aproape o coceptie dspe lame. Cinemato- nfo prodoce migeare, Cinematograaltntneeye literatura Cine- maografel demoleash enetica, Cinematograel Inseanni fndri- ‘eal. Cinematografel ¢ un adet. Ginematografl e propagare de ide. Dar cinenatogefale bolaay. Capitaine 2 arancst fn ochi tun pumn de aur, Antrepenori dba il plimbt pe sz, yninda! de mini. Seng bai, enopionnd lumea ex machine sabisee Isr smogene. Stick acesia trebuie sf ise pant capit. Comuniseul tre bie ot rma cinematografel din male wprulanpilor.Futriamal tuebuie si product evaporarenapelor stitute wagnares gi mors- lism. Alfel yom avea on sp-sop de import american, 48 mumai och ar wropyoral de lactin> ai flrilor Mosjini. De cxa al din act douk posit ne-am plicit. De ca de « dows ti mai mule". fo acl. tmp, cei mai radical exponegi de Ia sLef* sprijint lierarura faptelor’, conidert ct vecile forme literace pe cae de epuizare, rebuie eedeze local xl gazetice, jmalelor, notlor de clit, memorlr : oi eteizeai 4 fet 2a fap, opuniadu generaisii artis, pe care 0 identified ct emlcocnle” meni 8 ririlnieasl vinta, Moatnd seta si docamentare, Driga Vertoy a limiters, too, la easuaces ‘ei mune abate fn ani cea, adc La lipitea mecaniel a dife- ‘itor butt de palicall i adiegaren volar fn reli Tofluenggropulei oLef* de care aparine,prcum sl acess a Iai Maishoveki, toe bineayles de acsse aspect, cuprinaind rua’ scblianea {aps de forme obigaite de obigcita concept fh cuvintli (a cadrlo), ci tending, foarte vie la male poet, des cee un linbaj special pri folorrenarbitarS a plelor vor: “ist Gi pein urmare ale filmu), Trebaie sium seama oath ‘eign Veror, cle Malkovsi, sparta perioadei in care princi Imontajl, di fas ingles nck fn adevieata sa mata de spe- ‘ie file, © mai mal au mai pusia content apliat in toate ar- fale lorie cv literatura +n eats, de exemplu, gn fromont}, Tn afars de cinematograf. Drgn Vertor tai pital fn but de 0 fanamist angie, Lipeee fegmente surate independent unul de (lila, fe locor gi mpar diese, caus un ete gi 0 epic ‘ematil,daduce ef prin milcizea montauli se poate eres, cu file ‘nisi documentare, on timp 08 — conventional — precum gi ua 0 spay, seal cl Peetinde de la operator, sau organizeasi fav filmi tn care evenimentl e descompus, rumat din diferit uci de vedere, a dferte planer, contraclmpari, accelerate sa Fest; inteoduce tn filmal de sess pein-planol, angulatia, ‘ontajel rapid, consractia viemick 2 seeventelor. OP Tost exemplal palo” date gustluicorent fn ltera- turk in poesie, Drga Verrov wea des palm” Filmuli x tent {i near teorile fn artcolemanifee: ,Obiecival e preci, Infill — afc el — i trebuie gett contra evenientelo, al Faptelor rile flat fn afaraplitourlr, fed iterpretace actri- fexci, fir decor, sabiace gi senani. Ev sine ochil cinema (pic Fa creez un om mai perfect dete Adam, eu exer mii de o2- Ineni dup diferiee scheme planet prevensive. Ba sine cine-ochil “De la ul isn mnie, ele mal puternice mal Indeminatices deb ‘ala inw picioarl, cele mai framoase si mai bine proporvonate, de Tal eres ian expal, ol mai frumos yi mal expres, ca sjntoral | monrajlu ree un om now, perfet ‘i mai deporte» Eu sit ochisl cinentografc. Eu sit ochiut smecanic. Ex sine mayina care vi rath lumen aga cum numai ex 9 sot vedes, De ari fnaiote mi cliberer pena toxdcauna de imobili- fates tan. Slat mere ta migeare, MA apropit uw mi Tadephce Ae obict, nt stscor pe mb la, mi cahe peel, mi mig ling’ bo- :tol unei cal, pitrund fa foga fn milocul malin, arg toainca ‘or soldat cre aleagl, mi ris pe spate, ure ola cw sero- planul, cad simi ridie in abor Empeeuss ce corpo cre cad ise idea In abor"- De la acee imperative la atele ue dest un pas De azi inane, cnematografal ne ma ae neve de deame iho Tegice su polite st aict de decocart de tata. De aa nai mi se mai filmensi Dostoievsk nici Na Pinkert. Toal ee cprins {in noul concept al cronii cinematogeaie. In tprejraile ve ined cu hocire: 1. Ochiul cinematogratc, cae contest och fomenese concepol viu al lami care I propane. propral sha velo"; 2. Monteural cnematogeafi, care ganized cel dint ‘nomenteleizolate ale vie asl vizut. Drama cineniamgrafich opial poporle, declara gropl Ii Drga Verioe. Drama tne Imatogatck qi celgis sin ame morale ia mln capialiilo, Scenail e un basm aiicocit de lteratueh pe sima nour, Jos cx ‘Basmul-semaru | Teiaes wags aga com e ea! «Kino-gz~il ee ‘Kino: Pravda, -Cine-adevirales Cx progrimel Kisoglaz“alsi (cineochia), redactat mb font de manifese Faroe’, iatim spadar ines fark de misi- im, care, dei deoshindo-se datortt nai mare nuns de motive ‘de finale analog cu eal fancee. Acceptind percopia views A lumi pe deo pare inrodcind pe de ales parte mona sloematografic, sine ochial* pitrunde cu hotire — dops Ver ‘wy — fa complestaten viet; ef despre mont). el ar organiza, ‘entra prim ond, .constretia vii aso. ta relitte, considera in chip ase de ft, mai ecto dct achial man, ji avind un suflt fon sing special l ami, spacaalcnematografc dibindese 1 carter supramenes,Inedon fn pln miracl al ycamers". O- peratoril (Kaufman, Kopain, Belakov qi alts din gropul Deiga Vertov) devin asfel simpli .cineach" ae cingoatografal doar « miles penta a obtne en repo un sane documentar-actoa- In olen inmang,sacinaseizorl se ralace a 3 ordona fee ales weamera”# metraul une same sau al une seevege € ‘dec mecanic de lungines walt 4 flue iar mon- al zeaaleate mai mole nacbitar™ dec, aja cum ar rea Dziga iifice; docamentarel — mai mule naturalisesimbolc ale De ali, wate acesea sine demonstrate de activtatenpractict gzorli $a ate in cle donzecpiei de amece ale revistk o-Pravda, spirute lanar din 1923 ind i 1925 — in oposite Spetptntale Gomnargratée ale capac de exanplo filma, 1928-29), care ete emai ca teotlrsale un im fochat operatouli de docamentare ‘atorptemicie’ aparatlui de flmat™ (Ucodev), Oper stceex- menals, agar, ca denunt’ toate limite principio pe care © Lips tral inserts, aucesunea de feagete foarte folosies formals a alr clement nu dc 9 nisi pot In aces wcinedimbi pari despre care vorbote spre care Dziga Verioy (,Spectatoral nu va tebui st mal adc fil nlm cavinelor". In fll aces, cx i fm alte filme de ga Yercox, mu Ini sci documee verbal, dar nt acne 1e°- Tnaginea flocueyte gcuvinal autovitar* + vilmsya-‘de imagini vizule —~ limba} cinanatogafic sth Ia sth — se teadace pe de ltl parte Into senza fincs de ameseali(cineochi ‘ea i fasemne, af cam am viz, giochi apd) nt-un cinerato~ iu simbolio-abtac, care yi pierde astfel principale cab ale ‘Ssoumenarld: claritin veitata, “Experimentalinul deviae sop fa sine. No ,ochi in flagrant aie” (eam s oitaless un cick din Flele sal) i fa flagrant Sait surprine Inmotexperentalimmal dus la exces, el coincide 1 shoals infant 2 stngimmlai™ , Tragedia® lai Dziga Vertr, ‘ide lf! acess a grupuli ciria fi aparing, cons In increas Fazal cae a stat a baza miei fae: mpicarea gi char alana ee formaliti de atoga fi proletri: Le se transform’ tn Ref, adick in Frose revolution, yi Maiahova tee la Rapp" (Gropalsrinoilor poles aRegizornl inginer™ mn anit acini face apa un le susiaitor gf teretician at dnematografuhicnematograie, un alt -revolaionar formal® wba de pictorul Ley Vlainirovici Kuloov ee intat Ia numa sapespezece ani fn cinematogafc ca scenogrf fi astent de te ‘Be va fi mori mai rey drepe pionieral rep soviet de fila, _aveam 0 cinematoprafic 5 acum o avem. Crezen inematogea- a fost opera lui Kuler ; problenele formale era inevitable, ha anumat acing a le rezalve...Kulejor e ea dint cineast ‘care a voit de alfaber,orgaisiod un atrial neartcla, oy ‘dvs de sabe si de eave. Noi face film. Kujo, Inst af fit Ginematograful” Aja ctim fn profaa In Iskutoo hind (Ara SGoematograful), aparutt la Moscora fn 1929, dar cae cupriade omic Iai Kuleow public fn difrive revit fn de prin 1917. “Prefaja chi e sennach de fot elev ai lai Kulgov, priate care | Pidovkin. Ensziaenal lor ¢ far8 indoials excesiv, dar de fneles: | finds fr adevir maerrle pineal thn practic inemato- | grafic in URSS. : conibuias, casi influnta pe care a arueo ‘ai als asupra li Pudovki, sit amples hoartoar | Ince mod abordeszi Kuler problemele formal, inevitable | ponte sil acia? Com vorbet el despre noalalfabet, cm tatenz3 label cavatle? Kulejov se deosebeste fm primal sad de Drips | Vertov prin faprl eu meagh filal cu subiect, pe eae tf saco- 5, dlimporsvs, mai bogat in politi de expres. Ae pe plan "worst cle pe plan practic, flosgte dept izvorflmele ameri- ane. © dati cs filmal Itolerana al lai Griffith sine proiectte fn asia dia aii acca filme cu Mary Pickford, Douglas Fusbasks, “William Har, Lilian Gish, filme polite yi ,weseras". Filme sovietice,amintoee Lebedev, gaebuinn si soporte concrenta celor | mai bone fm srine;comparate cu acestea din wend, ele dia cr 5 et et no nH mi te Aerts pr tno Gy) at stg Woe a en tas rel rv et ee oie ees Stet mal ee he Pps core mth > id Sa Med Fl a Bm fem Si ma: oe ect ome rd aed mee [Se eg a aed (Severna vipr or ook bad pices eco may nea td ar sv pa [Baber tte kanes ore deco er ei a‘prea, aie din pune de vedere tehnic, cts dim pune de vedere fecmal istic de expesive, lak un gn nf de elmentar fla poijst american era superior fielorsoxsee pein constuc- sia subictli, prin dinamismal acini, prin eficacinateaiocrpee- ‘i si prin miestia montsjli*. Kaljov e enrurasmat de geal de aventura cinematografulai american, de exolenta interpetare ‘acorn, de modaliile de mont ale er mai busi segizor, dea migciriy Sngeleast char si fa forma ei mai mult exterioaet sce nerioar, e anal din motivle cae I fac at resyonenefnpo- sia schemelr texte gi perm s+ formolere props dee Snumatografc. Pein scm earn, afte Kula, cnemttgeafl mt ponte aver nimi comun ev scent; un avaneaj al ,creafi ev lu rinile® devine un deravanaj fa tata i avers. Nici un eegizoe, su scenogaf, sv attor de biscte cinematografice au reba sk ADE lepiteri cu camps. Arta contmporsni, in forme in care ek ase, eebue fe of dispar, fe sia forme noi. Toth ene ia, toate miloacel,fnereaga cunoayre 2 ll tpul gi spa Sin, destnate se aplicate fa art, chu a fie ndzepeate spre len care « mai organi lgatt de vinta vimpulsi noms. Aceari cole ¢ cinematograful: un cinematograsrin de 0 puiologie sopefcall, care nu se malgumeste sl nvgitreze oacfiane tata, ise plasesch raional In cimp yin spain cae fregisrescS un material oman si matral organizat, care cldurete tenia spec ‘ator dea lungs procs dees cncantogrGile «© idee cnemstogsafc iat modal sha specific ca ace ervey sf lung toca chil spectators = peemite, fran fila, suecesune remit acadrelor mobile late fn parte sau a unor sare piese fo mare, eu alte cuvinte montjal tn nematagraf, montajl e egal x comporita calor i pct, sau cu suoeiunea amonioatl a mnetelor fn mmzicl. Ceea ce con. teszi nue al conyintal difetlor piri de psicold cl modal fn ‘eave lo legate acues jn al cea ex a Fila, ela fm eave 0 parte vina la sad dupl ala fn film, fll a cave sir consuite ie Ele cnmaogrfle’ cont a comport tn mex ieor cadre. Sexilnd principal orga a ces eel dnc de ine encore a Titan scenes lr, senate la Kalo prin el ns i cemepai e tare sum de piew sce (Gnemangra aematpa I esha dat wim care pea soar fear ace pets pots fi we” noe cu ap | Gane ois, assign Fin pe era, find earl dee Webs sab on consis io cmsrote rpm exper i esi in scat simp senate simple, .Cadrl fuse sk acjonese —~ sabliniars Kuleyoy — ca un saa, ea 0 le Rea alaberalt care offi cist imecia pens cx ypctoeal Se nee coins In od exhtuniy wx 2 poe a Ga id fo cose, mu + see acer (2 oak pia deacon dear de pride soda te umend Prine ria ns on cae nes nce cae ‘cu on caracterdeeminat fone vil cmenea in cocoate orginal tn nfl, ne os emi ep dnd ean “Mss wmode” nu accra, pen Kelgor, dd 0 fe ir de proce de er, atone regzoru pia am a Bri. afta acjone cineatogfck — chee el = i de procs de lac Tox eel searing ordonal wie de procae de en. A orgies, 1 pou. Kulap, epson «on ingen oe tn orgie, scenes inser na ttn fae a erie: prod tim mu dif Seon wo man In sini, cineatgrafel ae erie Grpaizare odes cre pd pan 9 smart bon et Kaljor, model exemple ne organiza yi pre. Slomaigrafl sian. De aif agora media ii me preevelujoare, irre anciamal skpana si penta cella, procom sé eaningeres ch sce filmelor de aventui ale wool Fachanks se datoreandfoptlui are" + cinmatografel se asesniod inten fl cu un now simy (Jean Tédeca) ; e mating de tipcn vaga (UHerbis) tmobilizareaabsurdului (Gus Bofa). Dar iind aes gi ale dic ii, comenaass Geri bar zie el o mobilizaresabmuna ¢ ma de grabs erica cinematngrafics. Germaine Dulac gists fn cinema nicl mai male nisi mai payin dece are ie veula ae eo are "iicinil im mace, a eualitae tn ponders; André Bete, ae eujye 5 cited Esl se ls donner immédatr de Le com ‘eince (Eien ampra datelor imedite ale coatings’) fn intunerical sill de poi, descoper ck filmul perfee va fi poomal prin cexceleni, pnt cis va Sua fn a darata rk". Eneorin, dae din ‘motive filosofice dimeralopute, « i Jacgue-Catlan care adork lnematografal deoarsce fn acesta coral varia I infin in timp fi in spain”. Mai pus preoeati de probleme gnosologice, De Baroneel i L'Heebiee ibressd de 0 dsinah enti, ecunonind fn cinematograf an instrament formidabil fm mina democrailor -prochaines, adeviratl esperanto derinat, prin voia providens, 5 grabeass venizea une lumi mai bons. $i ttt su aproape eq cs ‘eotile ui Vary in memorie, porese — 0) cam 5a vizut — fa ‘lutea unui cinematogaf spor, absolut”, ‘Slovom fa pin incl. Modul fa care i nayere accath form parccuart a misicismala intelacwalilo france limped — comentezi tot Geb In foul analiza pent a desoper asl aud" specific al Gnematoprafuli, ci afl ck acee squid" © ‘nef, sablim, indescriptibil, oun § Duraezs. Anansi ineepe ‘sila inte un dele de cereal (a se eden ae regior cae, fn legit ev fll, fac dizer desre reali epfenamens logics, despre nelinge autonopis, apratealis, aniniy, inne berponany,ipseazasdeviculi i hipoipocsincogtienl) tu ic de minicom, drag tturor clo, yi sin patna sume, atribuie ochinui obccivulat faoltatou diving yi temscons th de a veda lcrar lami invisible pent 0, Fire, cine se sneazh pe tnt’ ati de solime su poste despre laura esi a probleme! cinemaografel ¢ mate ‘ninunat, gi bata; ciematografale in orice car foarte sare © foarte minut; cinematograel are vit tanie -ab aetna, dn et semper. Jean-Francis Laglnne are curaul de « merge plod expit side a spune rispcar Filml cel mai pros rimfng, fa truror, fi, adie ceva emojionant gi indefnibi". E ca gi ai aur un catolic ~ observ Gerbi — vorbind despre lunge ssp implitiani care, char dat sine efctuate de un preot toin cot liarpie gi Smpedyani, acct ceva emoion fi indefinibl. In faa unor assmenen ate de ceding! gi de rofime, no, necreincio curio yi bisevotori, ou mai avem a de ficut dec ne indeparean fn vel pcoarlo, se one rifle pin a een. din templs. Dar chat gi acolo, fi vom gsi pe Cocteau gi pe Dele 1 vom azi pe prim vet flmel cutare © 0 scapodopers absolut, fn ce al oils psslmodiars fir ironies Le cinima est ton Ii dois I ve je aime: Le cindna et Ia pilule Pink de res il Ii donne sang et pourpre", (Cinematogefal ¢ ‘meu, fi datoresviaja fel iabex. Cinemarografal pila a literacuel ; 8 ge porpurt}. ox acti autor proclam: cinematografal nate nimic de tor arte; « mai bogat dest oricare dintee cl, iar la nee # Ce amume e cinematograful we rispunde sproape inva. 1 un commis neschimbar? ,Cinematograful « 0 art” Be afm acer ucru« perdut. Penta ch o arta propane alte i atunci trbuie vizot care e deotire Inte cncmatogal este ars, prin urmare cum gi dec se pot deosbi are itre 5 Petes aici din nbivieal fncreat fa care au eect, come Gerbi i esa nici fagennche ot gaming 5 nga af diclai de tilt al aparatla fotografi, asi fack efor ‘MsGcizante de a wits mateialitaten momenta filmi =wr see a sos ih ieee mi, ‘Vasiic ifn URS. domnerte mistion, dei e ifr de cox franceri: Driga Veror prochmd .mirscolimolaparatluis\ firma scie-ochil”, pe Hoga ch © acine-adevie", dispune de puter espraomencisc, to ce au e lat drepe cinema fur petra sialic au de proveniett iabois, pi ace origins bn lieratra Fite etry, nefind de acces ecgd cu cinamaioprafuly ebuie hangar: literatura (prin armare fi semarial) ca i seatrel Gater= pretareaactorllor) se iatrpun Inte viagh gi scamerdsy sii i mea". (Total dst repaiash lteraturs, Dzigh Verso pleack s0c- mai de la fteraori de la anumite mgs create ale ei), Dar {nck de pein 1924, ca un an fnainte de La nesence ds cinéma a ui Mousinac, sex doi ani nainte de mobizaren eet cocene ess tuati de Antonello Geri pentru 2 opane acre’ mal sable” “canoane mai rigureae™ watonamentdor” din Cahiers da moi", Imaghiaral Baldss Béla sce o carte fondamontld: Der schtbare Mensch, oder die Kuler des Films, Omalvizibil sau cultura ile rului Deusch-inernichischer Verlag, Wien), dup cae wemeazi, ‘doi ani mai tai, earsicica ,de aur" Ii Vaevolod Padovkin, In saceste Incr, speclaia teortick dabindete © adeviatsvaloare ‘roprie, materia swdiaa stemasc, ar prim-planol gt montsjl Sat considerate drepe wspecifce fie", ack dou fondamentale Princip esteice pe care se sprint cnematograful ea ares. Exer= ple de prim-planur yi de monts} potiert finite fn The Birth {of « Navon (Nayteres anima) gif Inolerena (1916), dar me ‘umai fn aesxte dowt oper. Ou toate ci inventa prim-planull i se atrbuie,fodeobys, Iai David Wark Gelfith us aemenen priate? Acdlayi lara se constath i in esa ce Pr este montajul, tls tru, in remca aces, drepe narares. os poveste paralele late ele i rabordonaterecipros "Ck te street | se aebuie defini acest dexsoperce (ack il) — elevs Francesco Pasneei — gin alr, aya com ti ar pute, In rgoare stu ne iteresne,Teebuie ine i et eee tah ce oe ad Se eecama, ns, de fapral cola aplicar cel din aces mijloe cu 0 ‘ensit sfiasitate,Acsafi Tuer se poste spune wi despre elles mijloace a eior inveie se atebsie ‘Mai putin pitimay ji mai bie e Carl Vincent. Sntam de cord mpreun cu el ek Grif .e masta indepirat al ut Esc stsin gi Pudovkin", dar #1 conbatem cind afi + sCind opers teoretit a Ii Padovkia au te poate af mu cil iebi de fap cl, 4 uxma urmei, «fn bunt pare codificara ail gi medic a ox pevenclor Ficute de regizoral filmulai Intlerana.®. C2 Grit. fit afore mastralfndepret al Jui Pedovkin gi Eesti, pro: Dab: cei doi autor gt au marutsie of vau apropae de’ crn ‘dupi ce au veut cliva filme ale rexzorasi ametian, crora atribie chiar inventia prin-panolt(exemplal lor Fa urmat alk tore, de In Rotha a. Spovtiwoode), Nu nama at amfndo, dar mai ale; Padovkia, se referk fn repeat stadur fn ‘atatle Jor Ia filmal Intolerant. Dat wocetizaren montajlly = ier forme ergo lie rin comming 5 ees racigtord Potioms®, 1925; sau. Mama, 1926) aparin rplon Los, precum si fn mare parte lui Balls, i se dorsi nastores inematografuoi ca mont. A sabili cui i apartine, cronelogc incites speclayiei teorece supra. months, dact ht Bas lise sau Isi Pudoviin sau Eisenstein, basindi-ne mum pe data publcii esurilr lor, «poate impor penta dack volumal ‘ni Baldr ¢ anterior eile clerlali do, pine eutuoe imap sere in aelj climat de studi i de cece, Pe de ltd parte © siden ck volumul li Ballas e usa din sursle sigue de inpistic ale lui Podovkin, care au ith de alfl i citee fn eure sale ‘Accast influent se poate stabi mai ale tn ce private pimepla: Be despre pcr Ble 8 prepoe alel l ire ST Nit a aug 906 a Seg, a UgasinSenit - Pei tsa poe pal cbt monte soln din 1918-19, devine un proscris politic gi inoepe si serie povestri, (| Ee peel ae panes a ein on nner nc ct ced et cet coennngatcr ences Gore Bets ahve per apt a onl peer de ce Blin som cre Dv acer lene, cde die Kot ins pascal 1994 Eom ais Pi: Ee MI bps sel tpn 9rd a Se acct fs cant or fe dept Dak nal oak Set pe css crt eine lar pee-poay ct Geeta cart roti, « yori lu, “Pants pce Pei sip niece peee dt oppo dent olin "etl fconjrtor care a pts one auth tng (nce. Spe sagen cs pers rn) woe trem eg flee evens lgh Fm prec on ratsamest He grote nity ce stor por Uenmaticw i le ponte dpe inci Da ind ppl a ak 1 fal tafe Ta a fame sere ho ica agar st igh cpl tn patos po tae ope ent ew ind Seale ue els hp lie fe on exe Hal fe Da of tars, decode la fi me © seine be a mera i wt pe, sapere dama- Peale ines fee au mash rs nor cher Ga ae ple le eupua a fa © prin sate wala came ec fade ecb spatrl de: Rep fh di Ds separ o snags iced l' tea lt vats Lr inn paitot ce ¢ mai imporant mal semifni ta scr magia “Doak filme cosa mbit, acca dbo acl ae ole dar sxe a aes pin eoediter xpi dot Seco deme de visth Cx alte evn, ce juoal eine tank sir aati, lege revel tate a= Gn Bit malt: opi ales trl, fice pose” ‘De concep pocivie cia fegioal ndrand och specs sory lag in al ilo de expe flit moot Aca Sable uade cule ow ntodok dale cd pot reropte pure totale de peamplan, fark of se iad saad Inca ela al povesirit,Apare nel lnsncatl pe {Gre Bali mune sfoeice pote". Capaciaes dea tia Shei dra uni fe sledifrte cave ct te, coped ‘Eid woman mah, le br ero. Dopt cam wea Ai aceag eo poste denolut fn ere mance, fecal Fea dpsed deforma fd sol periondlr, traf mcrsiee ene care 4 flea carcass Pia temedil esi lel alc vu fd ape amo eae haps, snd ssonenes tla dit a Inept sr {Snape ma moto: mont all Invitor a fl, fool Gepnde deo Orcum, te stage sea Balls, cade ws ‘Sopot tmp avon por leg ed dopo foro dared Gif bn is Ines Dom sees sel ra don ae dr fe cad ina" Tn chin, cdr conned pret dealt party date sendilor soundare de sere" oe tec neal pone fragment nel, dup cam date prin= plan por agen lec i rin nal dies Ei nl Cpr el ep de fap, fl gate 0 pepe + Simpua ere tl ft vita pin tox ce latin a dap cam tat amaoonile dino picwel tbe afi vies fin ace penpeced melt fa pevnn stl pox tag slic ce mont, Ban varie pra scare, tal dere semana atfon’ «aces din arm bs tes pe ose care revi aes pe cadre inmost im hin “Simaltancte sc base pe prewar sila a nel an TEjde fap chine dick ecu it o leprae ele yi linea Pipl. tle vr even nro compte ‘sure vit aickprint-ovirine welt alumi, pnt ef “msi aceash vzione fi poate di adevirata imagine Aces doot forme de mont a semificaidferite de cle pe care le vor fas, Is Padovhin, .paralelismul” ji e-morou La apatiissooruli, adit gapte ani dap prima ua cars, to ‘are afta ci, datoris cinematorafls, onal devine vai", | pint la a se recunoagte wtor mai mule pe sin, fa cad debi de limbs", Balios Bala dt Ia ivalto tori « poster’: Der Geist dds Films, Spivival Ful, (Wilhelm Keapp, Halle 1980). Ple- Gd dels presupuner ck omal si asimilat ysamers" Ficind din fx apreape un organ al ia, dexols idee primal sia ett fe adace la 2, Incercad sf schitexe an fl de gramatics 2 noe Timbaj,o silica gi poate 6 poetic”. A apirut filma! senor, de- lark ls timpal st facem sootle". Pentra Bali elemenele "eae facia cinema o artd rim tn aumir dete: prin-plana, ‘adeul fi montael dick, eapropires mieoncopied prin care prin planol ne permite si vedem hserane ntr-an mod ev sot dite de cam loam putea vedea fp natuei"; pores de relive lest si surprinst into perspectiva special (leadsatua), pein are ryizoral expr in cada voina sa sabioctivt™ jrital Drocial auociatiy al ruccesuni eadreor, care ¢ element een, ‘deci componitia oper". Nowtateaistril + cinenatografale! cons fn faprl ed i oo, prin intermedi st, sce tn central aciait ddcana fei a spectatouli e aboii, Prim-planl marceard toe- nai cen dint. altrare radicalt a ditanc", dnd 0 nous dimen- siune posbilcilor usr dslogui mimice gale -microfsionomii™. Fisiomile, air’ Balis, depind de eadea: de aces ele snk "un dat de fap, ct mai de grabs raporal care exist inte cadet foi, .Nu vedem doar 0 penpectiva a locruilor, cio sath de Derspostivedieria™ gi Recare vain paricolars implick 0 viiune Alum De aces Icadraturile eorespund ne! Incadri intron FiccareexpreseFcat devine expresc. Acca privie sbisctvi" 2 sasamerei" poate fi incadrati fn spaiol afin ear, la endal a, Se poate reflects gi poate f localiza in imagine, In fri ria i= ‘termed eadvull sine sugeate ne sum setimentele peronseon, i acl ale artista: de fap, eadel dexvSue sflealeegizo=votbind despre ineadeatr, Balas os refer acc mai obit simai .oaruale’, cise iaterseass de fornele accentuate # exaspe- fate", prin cat, tema, sprivies devine opnie rie, prinde senso Ticrrlor iar image dabindes aces scmnificye inti (Gimbolus si metafore) care consti sll» csea ce cnteted ¢ stihl eadrali, au acela al obectivuli. Cea mal tick costacie bnroct poste, prin flmar, si devink ceva care sf na fie csi de jn bars. Stil imagine dat de Sncadeae™ Tncadrarutile, inckrcate ca tending dea devAll o semnificai, 1m sin sient, continot Bais, penta confer naga ovaloare ‘omplei.Aceata ve dctemind de fndats ee incadratrle vin in tact unele cu atl, aa cum .pata de cslore foro pict, ronal i fmeodie sau cuvinul intro fazd fi dabladex valores, Tanctia si semnifcaja din eaporear*, O imagine (an tblou) © 0 represen tare, e& poate conine fn sine © melodie sens one raze. Aj, de exemple, vedem un zimbet, cea ce, pant 30, © 0 expreie de: Fine. Acum vom cunoase catza aentii aimbet. E inbeal vn Indrgomit sav cauza ii e un revolver fndrepuat spre piepral ‘mul? Unal i acelai lobet oa mama cl alread feel Akae apare dao fn exterior. Fngelegem noice ca, chia fr {canons rela care near patea muri $i facet ea ima oes cade pe actualtatr ocazionalt a socatici de dei cre ‘ne preocopl in acel moment: imagines dobindrte astfl o sem aificaie au in semiconsinyt a a cazaleuorlor, tonal sau ssvintelor uate separa, ei chiar fn ealitate de coatinot define i semcret. In fieeare ximbet dexoperim 0 psiologle preci, deo ‘ek tn fancied imaginea care precede Mootajl devine anfel creator: gfoaefoce poetic, tocmal,adich cepiraia arayaniy ll clei ram poate aves go talare cu ttul propre independent, © valoare muziall ce nu va aven cu conginutal decie un raport fndephra i iragional. Un moneajfmelerasfel decopes, pense altel, real dine formele gi stmul asocigeh pie, In Der Geist des Films, Ballas Wi dezvolh dele despre montjal pur 8 satiy descris in primol eeu 9: examinesr8 diferite alte forme de ‘montaj, prin care moneaal ascii (pia intermedia! cara ot provocr sau reprezentasciat de ii), ants} de cones fre provosci gindori difeite gi Hmpexi, formalszi canoqine, i nd lage eal, mont) foal (nae pe ana Bes peopel Fag sere areal tony dee ct ink derionn :scecc, pense visi ung cpee care Se avloct depos soa"), mona) fi wewel Gonder, ic avelingh Bears coral mnt ai nok in Der Got des Fi " ¢; fireste, cca privitoare la cinematogeaful sonor si la cinematograful eri tue favo vedo el ol daerh dee cpa “le fof ins-an anomie von acer pte 0 tne prion cxmpll ete de mua (Snel) sit poi 195, Bespin cfr ej Lorre (Prien dings, 1978, de Paul Fejos ji Der blane Engel (Ingeral albastra, 1929) de Josef von Sentry. Son rs de Pos Gb scopeiginle Pai, 1930) Ge René Cai, Wess 198 (930) de. We ab Hale? [sei 198) de ing Vid. Dat pom ck Balin adcind cl jm dp cvea su ave ponbittn de ved se Bs cae sini, a rte met ware daceats de Ditesre cenvare + nora: Goonsogfal noe gue orca In eine! magi coved noe poste wn itor Bae ope, yo cic a ato cher ek ce cme Geo ai oat yinpotath ce ava dcop: mes acon ce “te icon vgn sei nan rat profend “filliberindu-ne de .haosul larmei*. © conditie a artei fonofilmului ¢ cde at of 0 iglgencx 9 perfconare 4 nema mt, scl de pes BS 9a mare Sen ico tanga" trite Elen one © fSrone pra Balls on complemen ot sxe “oni pedamane jf cor al afi Trang ai ee fee ee esa (eure em nee cre corpnd vin re mediate arene aie memphenespepptegy-err Pt clnens fname near sor rina Breil sane Serena @ oes is [Spo de wnbre: egies hk on inh veya dese near. Un ser poste Fat de de jo, Se prnpe “Sau de departe: ceea ce se obgine ¢ simpli localizare spayiall, dar ea mo chink fom nei, ack Tsinomi’ =nol aces sanet au poste fi faegistrar de est aparatediferce fn tei moduri der, aya cum se poate face iceisaren foto. safic a orice obec, Aste, nnviad postilaten de a Ine fade, foegsrara smetiaau ealtceva dct o reproduces mes ‘anich. Ata doar cw pot face decupae sonore corspunzitoate spre ua sng invid, Un Tacru analog tl poate face i cu mirofonl si saat in eel, adic a mulgime, ou namai un individ cu chipol stu parvculary di 9 voces individual". Lagat de acrart poslitate © sprim-planal senor" adi aleeresunor sate folate deelellte su propia, acestea din arm crelad noi rela. ,Caractericnpriplanclas Sonor na ¢ arf fapal dea fi izalat de ambianta scutes cum © rim-plawl ftografic de ambianga visual, Ce ue fn cade, mt Yedem. Noma tn anumite carry 0 unbri suo cael de luna ‘ne vor pute face sl intim ceca cena vedem. In prin planar sore isolate, asim vole medilud nevieut: Clad Ineo tncpere rapmotonst cameras nearest In primeplan doot capete are ‘poroviiex: faire ele gomotle fnciper a esbui 5 inctee pone fru altel am pierde contouitaten saya gi am aves sencnjn hei dot oameni se alt fat alti ambiangl, Dar ocrl acena = sonthide Baliss — nu e abso acsrar: cee ce © minut, Ia misrofn, e ponbiiata dea prnde cl mai jor agomot fa miflos orbit, moment revlutonsr deat i medial cultural trite si activeaa, media onde principal monraal¢ aplicat smai mult sau mai puis Sacontent fn wate arte ce 28 afiitate ‘x lteaeura, Eisenstein studianh cu gait exprimenule calor do rovators, cain de altel o demonsreaed eile pe cre le ad Sexzi acstors, gi care constiaie puneal de plecre pent 0 msi profands cercetare 2 montsjlsi ca bazi artiste filmulai- Vor ‘eden, fn continuare, ef exists pancte de contact — fa afr 6 cle de dezacord — ite Eisenstein si Driga Vero; Ineul acta pare evident fact fn tris atractilor, ore de mare ap fi eant ‘ates de abitrar creo caracterzeaza cnd e vorba delegate die rielor scene, buzate pe repusis fai de sabe; ce dspee Sacks Greva, 1924) — eel dni Iang-neeraj al Ii Eisenstein — are 0 ‘mare aseminare cu Previa ui Duiga Verto. Eenstein se apopie aysdae de cinematogral finds Hl sco tee stapa acwalt a tearuli” : ade fapt,spone el, teatul cx ‘unitate independeatt consrucierevolutionare, eat evel fionar nu ma exit ca problems. F absurd sk perfeoner wn plas _ chops pleas Be occ Se eee ee ee ee es Bees ete cree eee Seti me See eniin ee es te ert es ce rae Se Be ee aoe cee oe eae eee Becta ese sat ha Reermiea tase cee at eS ae ot Pceeratucinn poten toate pcre nae eee Bystander fee ee eee a eee ee Tecleerar grip erebirgrnte pes ese tae See a Dep Cecgacel Pci a da g eafpocraltnerlepsh where tpeil erect etree eee et eraser ee Pec eee eee car ery Peres ee ras a re ‘Sh gllsease’ noi edi, noi legi, noi forme In locul celor teadigio- i penne agent 3c way T eS Ae Stila pieof 08 pte reds cu miloaae ima ae numa emogile 4 sentimental, cg concept polite, Filogofice,stinifice™ (Le beder) E spol, spune el ea cinematograful si faeapS a opera ce hadi abatact, dace aun eancopt coneret. Sfera de icra olor posi filme © eedacin direct pont ean 3 nor eancepte clasce utile, precum gi # unor metodicy ees Torin pactice Fra se rocnge cu accaste ocazie 1a bags suspect al tecorlat dramatic yt piologc. Film tsbuie sf ano- leze dualionel sferdor qseosimoumlai” i savant gsi re ‘aim gsinysenbiliate proceso inteleewal, propria s3ardoare 4 pation, af impintim proceul abseac al gdir fn clocotl tiviatl practice, of retin formule speculative care lnce- eyes Ineaga ei gli i bogia formal singe cu vigoare anima Tis, dim arbitral formal clareatea net formalist idolo- ee, Soluia acre probleme, adaugi Eisenstein, nu e poate gis deci fn inamatorafal izelecal, In sinters flmulei emotions), lcamentar st abslut. Nomai denatoprafolineecuale fn sunk sk pual cape contaditel. diate alimbjal logic Injl imaginiloe™ fn Baza Timbiidilenct cinematogafice. Cnc ratografel e fa minur, gi fa comsecint are datoria, st adopts pont eran fa mod concret isos dialecica subse dex~ Uaterilorideoogice ta form part, fSrk sk ecorgt Ia teamd, La subiscr pentra peronajal via. Cincmatogeaul intelectual poate si frebuie St reolve tematich de pal: ,Deviren de deapta", «D=- visa de stings’, «Moda dialectics", wTactea bolevismali™ Si trebuie wo feed namai fn mic episode earacterstice, ot po ‘xpanera anor sitame complet si a unor sistme de concept. ‘Din panct de vedere practic, nde vorba de alate tere a are ‘won ei aplce teria, Eicatin nde spre Capital li Mars tori, mill prin care fgslege sf aralizeze acca grandioas: pers in sce" reine otis. Tiomatein cred, audar, cf a ajons aun cnematogeaf por, Sntclocaal, fn sare st des form imodias idsllor, concept, ‘oui Sate sem floofic, Fira sk mai abs nevoie de meafore, ide pesfrase, Toate aces fk apar ca yo conde acl! sinters 2 capris artnic 3 eoncepil piace spre eae tnde™. Sesrod ante acetate ca rogizoral de films posede © adit vast ‘rgitve caltwals, Exenstein tnde prin intlcal gi sale sale Ape enciclopodi, chat dackrezleatleefctive ar putea fi dezor- ons. Iatlarle sle ex posi sri, pictri sine fervent, si pevvonalitigile respective eat din cle mai fre; Joyee — edruia Fis apirarea fn URSS.*— Theodor Dreier, Upun Sines, Mil- ton — de eacesi adace amine petra bitilia din Neorki — Walt Whienao, D. 1. Lawrence, El Greco, Tolouse-Lauteac, Daumier, Diego Rivera gi ata ali. Stuiand iore, ting, filozoie pslo- ogi, llecologs, pibaalzi, civilizaile amtce, marl ulus h- race at le area ie sent Erste sy ti wavae ee ee eT See : {Greti, Chinas Jponia din periods de aur, Renajtre ta Tid, Spania Iai Fl Greco, Anglia fui Shakespeare, Frama ll Zola ‘Balzac a acai ci, civilaaile ingen dio Pacific tn lumi- ‘1 exporiilor dia soll eat”. Viel Ist Elenin Leonardo, fiisel ch, pe neageptate ~ dar nu sot ale de eageptat fn inter Tegisrale —Gioconda spare ta Lie geerald. Pe de alt pare, ‘Bsenstein spe cl noile pentru fresa Potopl conse un mare fragment cinematagafic, un exemplu clase de mons ts co pave: teat eed, Fumento chia a stings boas: «Dap Mare gi Engels, dialetic, sem, au dvi reflactares constant a proces dialesc(existeagi) a fo- fimplirlor eteriare dia univers. Pia amma eflectarea stems- Iu ile al locutilor in consign continue abserace, fa ga dar, dk naereunorsiteme dle de gadie (materialism dale $e) adit ovo To atl, refleesrea aclu sistem tn continu tori concste informe, dS agers art. Fundamental acest! fo- afi conta foelgelorune fa mod dinanic rirea constant a acinioreciproce diate dou steme difrt, in timp ce sntena prigincs comstanes » procesal de oprii dintre test i attend. In domenial arta, ace princpia dinamiso- dake ee aout depe confit”. Powivie acest princi i pea ‘tra Eisenstein arta ¢gconlc”; prin Fanci sa social (note f= alitaten arti e dea seats tn evident conflictle exists pens 2 promovs colic analoge fa observate fi pentra a faut pe cale {enotvd un concept intelectual conte pin ealizuneadinamict dine tre pasa contradictory obinindseastil o percepic precio) = ‘rin congintal su (pent e een ari const in conflica dntre siesta spontnd gi impolsl erator, dite inertia organich Jnigaivaladrepract spre un a); prin metoele sale, In O forme sjenaria (Despre forma scenailsy apicues tn Biulletn Berlinskovo Torgpredets", an. (2 din 1929), Eisen ‘esp pleack de Ia acest principi geerale, patra a ssine c3 mon- tsjl lament de bast” al Goamarografului. A determine ntars| ‘moots Insearad, cu alte cuviae, a rezolva problema speifick 2 aot fore de expreie. Dar acest aatuet au poate f clare fy principle ki Dniga Verow sau ale Ini Kuleor_ penta eae, dps cam am viz, factor uns a rismulal eras mieare pro- eee ie iogna Ineo pane petal cr eigen” Penta deen cl ne copy da aa, eet od oe En je smn St toa par trait dors lef mere: depe lca feonsea means ca« logarn dieiorfeagrente de plc, Iekeaderk compel vet sl nie nu ret an fem fen per esa din sens ot aoindn sca he Sea mci, peeps nina 2 poe cerca totes at pron de conde pia agin oc feng exit dja contin ainsi Grad de Briar deh ine, cntneaa aa igre ft Ieetend cre — tmp coe pe chat denis fist devin camel esl danse eal pat Gaara cowpea doce carters emia ceplcd fe crepe vine Dn diene cele deco par Bat forme cement, Roce cc pr oe D) pec ier de pana, de volo, de pn de mia de PT rst. Di atc nce oct (ames prion) wha dn Sash be slr games pu (etree ok fp crcl uct ene wa procs (ic) dace Afoogrfe sews, slsae); tur cea sien (ots) S24 do das ahs eh ile roses wie are op pate ceo ager Spatial sonore! Din scat dn ons conflc ia ncpere un nou com, Ppsge:cnhocal & toe vse de aged ae oe Det pst sn erected foros demons ghd de Pere shew carlos de cae wie fetes sok Tn dscns pei des wolva aan tame saa pre shames grate: hao apes, de xen ce gh Ds prices ma cs crite incon ces Fila Aes poe month x lsd epee sbut im na conapune dns carctnd wrveral re fil al daenatgfs od cnanstopatl mmm whe re fk acronis incom, yee posite de wpe Sea alr cma lnFormazes gi learn fn considera a fomelor cineplaice ex revuitant ale wnor conflicts, deteriak posbitaten dea sabi un ‘Seem saitar de deamarutge vizwlt care sudiaed tate cazueile posible ale prom: fn paricalar gifs gencralr. Bente ine Parte montajel im montaj metic, sienic ge snor- Acratt sing ‘nbuivisune tine seam mal ult de sesigeaele foemale sete, dest de ele pur geamaicle~ ji Umberto Barbaro ace drepate 60 prefer clo formolate de Pudovkin gi Arbein Principia epic” al Jai Pudovkin, potrive clevia mons slajte Ie desoperies une idl davoritt Unor clemente disparate, byte dia conexare cade lute Ia parte, Eisensn Ti opene ‘dean sprincipia dina +o kee nse expr ga e pore rin clement ce se sion, ci se manifrt cx rerleants 3 ciouniei inte dovs element independent unal de elle TInee-una din sree fi dia 1922, cupensi mai tie to Filn-Form, Eienssin, eum fn fell unmitoe cele daok meode de cea, adick a gia lui Padovkin -Revinasopra une fsem- ‘nth pe cre am Intalt-o mai de mule? Legtarl — P gi Cones ie — E. lac esitarapentu a afnge Ta ance arzitor al ap- tur, fa ce private concepyia montsull fate P, Pudovkn, iE, Adi ea Sasu Seara tai, clad vena la mins, dicatam eu ape ere, fap care se fcpla des, ba chiar devenseaproape nobis peat nol Format la yeoula lai Kaleor, Pudovkin anes of felegeret gi efectal imagiilor ciemaograice, sat determinate de tos mont lat f sensu uni legit Laine fave imagine fsirce in Lang, st supeaporeasemenes cirimilor an edifls, pena 3 ‘onsragexpune idea. Bay ns, ssineam poncrl men de vedere, ick moatajel consderst drape conflict de imag, din cave te bela i Hhneued coneptal pe cate veom t- expeimim, in simp ce legiura pur dnteimagii era pent mine o sate cena poten fi propast decs in mod exeprional". Mai mul deci ovcare alt co- retclan ri, Euentin cat in imagine fm mantajmilonclecapa- bile ef reveal fn spectator eno prin intermedial pnd al ra- Sonamentlui. Fa acest priviagh e intrsane st reprfucem cera pataje dinu-o config pe care tnuto la Sobona, a 17 febraace Te eaarformim fa coacee fat-un mod omecars, adil fark face Hews penta anodoth au povete, ot glind direct imagine sa fa combinapile de imaginy, mils] de a provorn tile seatimentale prerszote i acontte fn mol anit”. Se ‘problems — cantauh Eismstcin — de a raliza o sci de fimaginicompuse fa ga fl Tale sk provosce 0 migcae afctivl ‘imench a nde lo, o were de ida, De Is maine fa ste ide In entiment Js texkProcedind asl, ricio desgor s enim sibel dar sf nu vitgi ck cinematograful e singura concres ear fm acl inp, dinamica gi cae poate si park ‘nije operaile glare Dinamica glad ma poate fi stinu- 2 cum ae fimpls fn celalte are ere st sac care ma doce ah des o replck sind, fed so dexvolte fn mod real. ah svcd de ajareitelecmals ponte fi ineplints, dup ES 3» foemai de cnemavogral# Aceasa va fl opera irich a Smpula aos, pena ch noi sferim de um dual ceil aire, speculyie flzofich urd, sf sentiment, emoric. Ta ian, mage wi rei, ina ca i Injelepcianen eolectivs, tn lament de emote poi 0 dat eo dalismaly erie va nat, atfel eX scum avem pe deo parte Slnafa spcuativa, ia pr, ar pe de aled parte, elemenal emofional por. Aca jie she nvorcem, darn Ta stad primi dics I cel el- ‘lao snteri aemsodtoae inglblnd elemental emotional el intelectual" Ea ered — inches Einstein — ef uma cine fl nares ralizeve acai mave steak dea resi ula incecaslizvonrele ale vile, concrete si emotive’. Ta Confeciga lusriorilo din cinemtografia sovieds, Giautl ‘Moscova tn iansarie 1935 cu ocazia cle de-a 25 aniversei 2 i cinematogrfiy Eisen, 2 aftrmat cu pve la gcnemato- si intlecral”: Cea font ox etn fond, acer cineato- intelerl, dpe sare se vorbeye atte de mult, ca despre @ eat actuals ca despre am sit spine? Inalate de atts Gok oh hi et ecSTINTS Le eee Tee toate, cre cS absolut neces sf limped apr Iai. Ne {elegere cael Tnconart,provne de ape din consepia din de Fina cares, pov eizia orcine vorbee deprecnemografl inlet, or de che ori cede ea seszat absent lamentslor motive: prin urmare acest gen de cinematogra «identifica ea egeren eosviiti in express cinemtografich. In afar de sess, xpress Faeanich trace dept cxpree cnematogri intelectual, isdierent dopre ce faerie orbs. Dimpotrvs, eed unl din foam enangat pe stemur tots cinomatografullintlctal, ct & fort considratt deep o metod In are sw idetfc eu ntreaga ftractar 3 filmol f menis condacs pe seetator a emoge prin tladive gi prin jadeath. Dack gine mine ek am seria po atinc on Asoo, intalae Perspective, nw pute sk ou adie ch orienaren tir spre o Func emotiva a fot una din probleme fundamen tale ale cemstografluinteleal, aga cum i fngelegem noi. Na ce sic un sen sb Fu actzat ck af aves 0 concepie ileal Adprin de fapeal emote. Dimporsvs. Am srs reper 8 dax- Tena sentmentulu sal rajuni trebuie 9 fe caeporie depise de sara eet nul: ereboie sh facem in aja flea pocesulitleceul fedevind aprias 6 pln de pasone;tebuie a incladem inclinars ‘pee glndie gt fs proce ci in local reality CGertografal ntlcta,fneadeatrle laae fa ile de coo- cepts 9 coofictl dinte cle a sensul create de ide oo, sae ose ‘oul wa” gi prin amare actors profesonin= .Tovarige som ‘ior | De trated nu spund. Nici de tata, Dae cinematorafl Inte flout pentru doncesta, Pentru chematogaf, damsesta tio ovine de deeapa"Imagia emul si acen active sale por fi subsite, dup Eiensein prin imagines gid adaptse a scran. Bisnrsin — cx de all 6 Padovkin, i Kaleo, i Dega ‘Vero, aya cum a presenta fa ani acca — se dela mul ‘ck age-nomicl 5 ipaal>surprne fn Viagso 0 mere fn mie tile rogizoruli la masa de mone La Eisenstein, exigena tills Haboial declarat acxorlat profesonin invoriae ms nami in fsigmnele montjula, din dictatora montajuli, cl din concep” tia pe care o are despre eoul mas ingles a un coleckv fn opoziie x eral individual gt simboic al lai Podovk. «Ait idewa tipi- lies ct acsea a cmonesulin nau niseut — airs Eisenstein — ee TY Pee ee, ‘Ati tipivaeny cinematografic, cles eatral Commadisi I} Arte e bazexza pe masch, Singura difeenl ec in nema am loci apes ta opt mit cv ste de chipu In oie ae, Greve se pisteant gure iconografiaadonall a Comme Pars Ava cum am deavols-o cj ns, sipieatear gu 6 tional nil tradtonali. Eo med sites. Menge din de exemplo, eo sinters de tristur emotive Boogie istic. seca de fragmente de prolog si urmat de fragmente de epilog” Atl, mootati fn med arbiter, pei i tll de Ther over Mesico, Fara desupea Mexiouli, (1933), versianes italaneach mamindwse Lamp. sl Mesico (Faire douupen Mexicull) alte fragmente au fot fooste ca material obignie de ,repertora" sou prezmnate 1 seur metrje: Daath Day (Zina neti), Eiter- Sein in Mexico, In ealaborare ca Bas Bucalord, Mare Seton pro- dec, scenarizenr si supervizeaaX montajel Ini Time dn the Sa (inp Hn soars) cate nu e dete 0 roprezentareschematich fn spi= ritl decarailor pe care Esensteinj lew fice Maret Seton despre (Que View Mico = eno ELITE tet en en ei ES mln men tee ee ed Sees ic Ie Hier hye iar Be foes Bi ocr), sal ee seem ogi 6 Be Sey teen Caen ee Corea Pe es Bot pis Sheetal tones no npora Spat cae Oneal Ts 2 a pea ee Weal tec ea Risah tal pecipriinen ermpperegiag es ce deceit ateeatet Gk be opeees a renee rere cea Pon eerie eee ee ro ge me os Ded foehs acis'a tna Sa Insecpeas ok ad ge min Hoxceptie — am Iuptat tn eaboinl civil ca simpli ostayis Noa fons voluionare conducitaze; dopa) or ‘areal inbuilt» ‘eect neam dat pentru prima aarkseama cise prodases ota ‘ace toe if oi lua parte la ea, dar au aveam inck 9 co ring’ nou. Apa se explictsocmai din punce de veevesocblogic 4 pablogc,rendinga noaseh spre sipizarn, limitarea aoa la expuneri documenare gi Ia. geal, spinal i vrata, pine! fost cinematogeaf cevolufonar. Evens se oeupl apo de enon, adie de actor profesionit, Reincopind St loser, inte ‘esl iu a indreptat spe oa poporlu ray spre «male Gur ale ioe ruse Protagonist lmelor Alexandr Nest (1938) i oan Groza (Ivan eel Groazic, 194345) sot toma dei ere! suyionali, unl din Evul Mediu, cltale din ascot al XVLls, {nfs afm Eisenstcin fo primal rnd oa oament ai impala: lor, Dat Comitetal Central al paral cried parea « dous di 440» Grom, aurindl pe Econ ck ar fi dat © ineepretare srt itor; repizorl rcunoape Xa font handicpat de ele Aaminante parole, fk importanyi si sesemnifintive, cae at os ta umbri obicival principal qi din care. gcerlt impress il i fale pe cate o las figura lat Ivan," Pn la moacter (Monova, 11 febrearie 1948) screiti tn tmp ce revit partes “a.dava din Foun cel Grovonie 6 sia un eeu despre ealoar, Eisen -Secin inine Sn teorie im practics amajeatea sa Esenstsn", | fn ces mai mare misuri creiacos principio ale eretice, Chiat dacs, aja com noterzi Pasinet, la ultimele me Fncing spre 0 frase mai seroasi a plana provizora de ler, nectar, pink Ip urmi, 4 davorieh prenenet acordor profeonqiy el ma | ung de fape ln fcultaven de a putes explonts la maximom, to ‘imp filmi, resale pe care mijloacele ehsice ile pan Ia tndee i, adie poubliearn de = prop chine In spl fry ena “teralal. patra mont. ln. Alezandr Neve in Ton cel P GGroeeric wert on mate auntie de amount, qi sn mare ounde de cadre, ecare sigutos contolat gi exace, dar fa acca timp “feeme sederogaile su de naturi a oferi doph aceea ample re "sure penta comporiia defini a speceacluli™j aceite puncte “pot fi descopeie, print altele, ta ycadrele fixe” (dei te lini “Tare migedeiaparatli si fn abseng su limitarearelailoe tee ‘edie erst seven fare fn flee lai Eoin, aie at “fal Incest evteincrvle gilda elm ale pesonjalor ale | bizclor") Ince priveyte ambi lemardesci — am paren spone — ‘ei issn deat se ede, ex a rimas de dame! vss “Ns numa cio! ammpra cincmatografubi fn color, pe care [a fo expot sub forma unc sersri alreate lei Kulgor, a rimat fore tape pe masa lui de Ise, Film Form gi Film Seas contin aura © “ick pare din nvmeronsle sever ale hl Eisen. Biografa re “Gio, Mare Seon, ne ofers o marare despre o ide igantiek "Tai Eisostcin + aco ga ancl siteze a cunagteri umane nece- “sank dezvleri cinematogefuli ca miloc de expe, sinterd = 1a fi ebuit st fe realises tnt serie de volame, de importants all, daci na chiar seria, fn rapore cu proprile sale filme. hseastinadunase noe fi Fase idle fundamentals, penta zee | fi Cea dint, inilats Repl arf ebuie sf continoe volamalInept Ia Me, dent of nk tmnt. O al cae time a fie acina slll porarior dace pele Sitemap, at ng sbovse spre Peo dot Esc ‘inane la cnc ct tore sad savant aye sk ‘onl aport cu devote nei cit mca nd fal pow ei captain dere Ua le vlna ff iki pur, senna crstie al ane an, ses oul cans pent pr ince Dept Cogent al Xda l CUS. apare fs URSS. 0 cv Ire nse ai Eset’ a 1986 8 Gneuree a slum Kin: Ceres cic eed cena oe {noe ta de Enc de Pati, Opes cae wee se seo dl ma fd a oul aenstgra ego a for ai dese porate Arcola Emin. Pade impr epi aor va rrite yoy mf wae ie pace Uitsle ao, nutes We, pb cir in i i a fe mene a ce vie ln mas deta cll props le ey sh de refuz al culeului personalicigii” an o a sMijloaeele formative Ga Bais, Pdovkin si Esnnsin cont a tora fia Ini poate sce epi; dae in ae capil, pe ere Fam a china astenatzatonlr, bie introduce wal plese cetior: pe getmanal Radelf Arm, despre cae Gleam Deb oleae at in on fi i de faced ip peneraliih ltersicndi cu argue bacuile een Des suctlata consi pe base vigor sone fi wna rea ortodons s depictenst de we enuga! ferdamcmale ae rile ar, tm, puncte de contact cu aces, Problema care pers fn sil sal, din poiuda de aden pnd ast, e BrPepinenclagck privis dn pant devdere puologi. Maer SSS Max Werbener si Wolfeang Koblr care au ps buele eos practice le oi anemia Geta l Unversitaten Gio bere Diep al ysl experimental care toca ab. deo ten de Gita (lormi") ineepse sh den consi dese” {a polgi nocng, Arbsim abit de cen ce x) name aS Geel Karan alan docie, ack sling ponivi cri pro Tock vile che cle mai cane, proc imagine fami cxerioare fovgineate meni ogeizest in mod cre for material br foriza de snp conform snor primp de Bi caphics, do crite gi de alive care. grvetesh eccosanal Spree, aie organal rcpt ing esa Salt» Get Adi en fn ari x deen cb opera de arena esp mi fates un bles slay al raat ci tanformare snore SES eratwcnice chev fx meecicie and emer miloc Geeapecte. Carini, Gniral cece i googie Incepe #8 on- Sider forge yo cosciscnematogeafal x an tert exe fou teri, al cris 5 dackrepodacrea mcanich a rel iy fet cs orl uni snromene mecanie poten faa | ap ets, acess toi era get ra falcon. Asie, opt ‘fia ier memes note panes 0 Mateilbere nis “ henestene ck reprernile arc wi ngce ale release Tetpint in forme devvind ou ate din nec! ta sine, eft din “iss mijloniat — sav Material — fouboing, “Armin te apopi Ia vita de mai dota cnc de ani died nee “ml 29932 de problenel flu. TEs pe atnci — sven vie dl mai tis — on me me de fim nla’, cre ams pt de alt! fe ani emi Dari fa de sce exit fp cae alex a one fle product cueoe se sha senna sco ‘store ale fom wnt linbs) artic a tt now. Ree 3 onrcce somali exemple pe car ect stn, es Taate din fimele acer meee, bul, dar bogate deo ae edt anere vive. Tory, cin acon eae plo tne. Inner de coin licen in pxiologie expe i rajonamentle mele ave ceva din gtingle meter, Dei ‘ceca mie pres cb posi st dedacam po ale sere i din ‘aracteinicile milocalt o specific de exprese, posite vee ‘wale ale une ar, Ta erent de paradox credeam ei cine da Snematgraful nar fi exist, capaiiie ale de exprse ear fi puut dedace din analiza unor ipottice imagini fowpraice to miteae. Am Fiat exprintafolosind penteu ami iowa expune- sex, exemple pe care fn ficare sear le adonam de pe un eran ‘at alt. Dar mocl de expreie al nematografulul pu era exe ltaen fos? Ce aret pues Fi obyinutt din eprodoceren mecanict ‘nei creat deja perfect fa sine, Dupl cam se vede, Ari leach de la obietin principal eare se adace (se mai adoce une 1) cinematografuli gi anume el e eprodaceren mecaick i prin ‘amare pass realtti, © maint de pice vis, Ripunsind celor douk feeb, xi asta Jn cadral unl con Sr ansnaneine” a hentogafi, Ambo. ses ‘mai malt sau mai payin diet de wn principio de bast al Iai Po- ovkin. Dind vepnine teoreic poetct sale, antral lmalsi ‘Mama afirmase ck tate evenimentele tale i eeproducece lor pe eran exist o mare i smnificaivs diferent, cate comeiul te: ventel csengal penta transforma un film Int-o opera de ae ‘Acestprncipi Ml nspirs evident gi pe Bali i un an mai trl, tic “in 1931, pe Masiino Bonempell, cae eres ela timp = sesanica we sriduigte iit reales cu eet mai mae prviie Posi, imperfecianile eau salva adesea famosa arte. Ase I> ‘nora filma mut, elaares i streoxopin nau Insemnat alec ecie cforturile melancolice ale anor osmeni lpi de talent a= vic. Farmecul yi mister] filmulal mat se dora in mare pare supectalsi fantastic al woor figu’ avlnd numai dows dimensin lipite de eolorile naturales. Toe afel atu abiervat Taf (absent sunt ji cular) eezale de fapeearacerisi- ‘eengle ale noului mijloc de exprese si nu de reproducere® si Araheim fi datordn prim seo complet i sematic asupra arate aninaturlie’ al cinematografll Fm als Kunst, lel ca arti, Erase Rowoble Verlag, Beri), pe care! publick 1h 1932. lo prima pare a volumui (capital 1 coyine probleme “de pabologie pork: Welbild and Fubmbild, suena enomers nent ifereile exiente Inte imagines reals i imagines <3, clementle ear ites imagin Hlmice fn porte i alg care diting prin uemare iaamatografal de zeproda- wea pair a reali, Accse sclemewe diferenale™ desva Droictia corpurilor pe o suprafayi, din limiarea adincinit Gimitares perspective tn cinematograf,bidimensionaliate), Fonisiunesculolr, din iluminare, din Unitarea cadeli, dia bictli (decupajal cadrlui si deci diana obiceli), aboiea continua spaiale, cele temporale gia lami seo- ‘on-optce(celatvizare 2 mig, a coordonaeor spaale ai dspars). Din aceaed anal raul ek imagines fick ine wrelt™ j ch reproducesa ¢ dor paral; efilmal dt ‘ale, dar no relate. Anfel e incadrat argumentl al color care ssa ei cinomauagraful oa. poate fi arth ee € 0 reproducee pasvs a reali examininds-e dif aspect ale epreznttifmice gi descoperinduse ci, Fie chiar TRUSIDD boars Camaro deme ins = eR ee eee i ”sil nivel cel mai elementar, exit divergene smificaive fice imagines ofeitt de ycameri™ si cen pe care ochisl omnes: Aissinge fn natu, Araheim sein examinaren facoriloe.diferen {all peat a susie gia demonsirsc& pins 4 ipacie I apasene ‘conferd cinematograflui posbltii ereatouey cd asemenea dif ene surai eS exists, dar pot fi folosne pent a modifica tea firatea fo seopariarisica cu ale cuvigs chiae qi cee ce sar potea nomi adefcene” ale thn cinematografic,defcene pe ‘ae whniciei factor posblal entra le dpi", sine ade ‘ate insuumente in mile regivonlor creator. -Mijloscele ie renal” devia. seniloace formative” yi ae. idctfick bina mai malte mijlace de expresie fatto opert de arth se poate Aspune deci de o forms, a cari parscalastte sal ciel farmec trcbuie cotae fn fapal ed in al dole plan material” se creer 0 lepitri Inte oranime care, tn primal pla, sia sig separate faare ele, complete fi fnchise fn sine, Poe st existe ~ i vor exist proape totdenons — ake planar materiale raperoare dae cle ‘hun earcter mat patin lamentar. O-apert dearth compra” ayadar posi mumai dact orgasame complete, create de m- foace laate in part, se integesed sub forma uns paraelisn, ‘Aceasth dubla int" va aves ns, o semnifieyc ai numa dacs ‘lementele parle nu vor repts cea ler, ci se vor complet: txprimind fn chip deosbi us biact coma. Ficare mijlocerebuie Si vorbeuel fa fell su despre subir, ine diferenele care se nas tisbuie #corepands diferenglor exinente inte earacterele mi- Joacslor Ins. In ade, miloacele folate 24 Fcare wn earacter 1 eval deoscbi, aja cam 2 demonstrat Lesing fn Laocoon, pein ‘xemplalartlr plastic ial tera. ‘Chiar dash asceptim cele de mai sus, analiza Ii Ami ce Ia'uncezakat desl de negatv in privinga fryer vtale ale oper de arth coneeputh pia intermedi! mai mole mijloace de express, .Ori de lee ori flim fn istorinartalor © Imperechire ‘demai make milosce — preiensi Amheim — an examen foarte minut indielo hott preeidere a unuia din aceste mince Un sigur mijloc fi renervssacina de a realiza 0 opee, jut § complet find to aceasts lcrare de clelale miloace™ + inl stedrala medieval. Chiari fn cal oper! lirice — Arnheim c {de pSrere ck aceana conte nicl exempla de oarecare sem ‘ats care demonstesst ef ici un miloe nu a fost adaogatuleio: Slevin — elemencl mica are In mod hoeicsprecidere libre pre de fapea fun simpla expedient in servcial music, complet laboratdupi exigntlecomporitorua si adeseori de o valoare terart medio, seen patra coagiatul itm al oper n= ‘sar ual pentru a explict wama gi penta a face posbils puneres fn sceni, Dact apicin reelarle acest anlize Ia filma vor, ‘onclzi e,fa mod evident, ln Fel do negatvd Ln fonofil, ae ‘Amc, ate acianes visual cl si dalogal eebuie sk dezvle, fects, bist stra”; altminer, se exclade prinipal formal AP purlelimelu Inte dook clemente comple; dar in timp ce ‘igual nt are cic @ lcund, cel putin in une extxinies, lope « fragmenta de aici dered on parallisn paral gi de foc orconopie:Imponbiltaen de a 2 putea susie © send mut. $8 dat Find eX au ne vom ftoarce Snematografal mut, actorul ey va psi pe un tren solid dec fx Clips eind imagines animatd, pe care aparatl de tleizie 0 vi ‘muta pe ecranal su, va atnge teu de cae se apropc, add te tral" 2, Acestt concuzie e de asemenen, 0 comecigs directs » eincpilr mais ait. ‘Now! Locoon ji Actoral pi cre Figueask print aimee sour pe care Aenhuim lea srs n Tela unde, prince altel, = Colaborst — adacind o contribute considerabils de ie! de expe Flea — I revista «Cinema gla Encielopedia einematograuis.* Malte arcole palate scien menite 8 consisie o nook edits din Film als Kit, complet sada In 2. Spre 1939 enigrenz: fn America. De anc gi plot azi pred la ,Sarah Lawsence Co! (New York), ocupindu’se mai als de sud! niga en fon oe mei a. adifonise gal ars a general; pubic printe alte cet | despee svizunes I g: pecepgia fn spain". despre evel forme! fr sculpaurt” gi despee sfuncia emoyil fn ar | uo vioace poring data de I februaie 1946, scsi Renato May -Din acete sedi vei putea fotelge, deagi May, ek av m3 F Gaal ccap de cinema, iain de toate pentru ck din donna cata pres limitat qi exploatac In inci ani de Encelopedie ers inevieabil Fee In domonil ms arg al arte in gener. De alee sae msi onvins ca niciodatd 3 apariia sonora a diesscineratogafal fs fous de art gc odatt ou industralizateacomplest a acest meni (sl pia fa Ameria) am ajuns st vid porine filme i cnd tt doc ile vid, le gies inersante aun din puna de vedere | Bl continual idelogi. La Callege™ x ‘proccteacd cteodat | Sechit clas, i deuniei m-am fnpaiminta gusind ck Meropolis E-aproape fromos din punce de vedere cisematogeafic.” Intro Sertoee dis Statele Unite, Arsh espunde lui Luigi Chien | te roe eee a mai seri dere fm: Ceti © portant i mai serous, spane el, mi se pare 2 fi From Caliga | fo Hite (Dela Calgari la Hier) de S. Kracaues, fost tte dine " mstogsfic Ia, Frankfurter Zeteng". Cares se ocopt nual de ana- Tze decongnst eo Incercare dea demaastea ci idclogile nszie “fasiert anticipate fn namerose motive le cinzmatograflu ge ‘man, al cir isoric sproape comple lg face de altel. Eo care fare ar merits oeradacere fn aia. Ince mi piv aalizele Heoloice mi separ een in omental de fa: mul wai impor~ ante dese disetile despre forms si tench.“ Tot in Bianco © Nero" recenain caren lai May, I! lingagaio del fl (LimbajalPerey ee he ee ee ee eee ‘mali \Amboio ria: Din causa indasialinsi i comerciali- His producti Gnomstogafice,deavoleares filma limba de uct au aumai cl 5-2 ops, dar a gi epreie Cu excepia mun ‘trv cetera el al expres pa nag ret de ra zori din primit paces de ani + devenit 0 curiae inorc. Galore, ltina sfidare a thai, a dat aie de patie roade in ‘impal primal su decenn de vias tne © recent analiz8 eagle 4 cnematogeafalai (Film de Roger Maavell, 1944) sick mScat 9-0 iteazi la tabla de mate ® fa faa ual asl de stagnte. woet- ‘Gani filmulei eas fadreptat in timpul din emi spe aspectsl sbologic 5 ideological acestei materi. ‘otitis lui Araheim fas de cinematograf a rimas cea do loge: el nai cree i azi cea ce cedea tn 1932 ge de pers ci previsiaile male sau adevert + .Cinematografl vonbie a emas tun mils hibeid, eal im eulct n-a depieanele scheme colorisice de bun gas, fll stereoscopic se dovedet irclizabil din punce de vedere ehni, cranal lat» contibie considerabil Ix nimiires ‘lsnelor pretemji ale uaci imagiai orgunizate conform nei semaiicai"-* (© revere I sire despre cinema, taseamtpentra ela eshide ws capitol inhi, care rimine fchis.,Sfidates crt” ‘rimolai Arnheim, dup cum sa pus, a fse Heit a ale secoare ‘death Arta, afr el fa ulin sa carte— Art and Vieual Prep {ASD an mate en fm, ny, as, (sr perceptie visuals) * — ick a ie atrvith de cvin Pied aoge ch cuvintle sito ealtate, Armbeim fi propune 4.8 clfuzeset usle viru ale vizuli. Anliza “sudan chill piologc fine al preeyictvnuale yi forma ea sructirk clmentars, a aypecte spatiale ale uel apa | pereepute toate de aminunc api forma in sens set, ea form “f umui conginat, ca deavoleare 2 reprezentisareace, ca procet | ezeaoe. Aplicind metode si descopesr ale pubologii moderne Ia adil art, Aeaheim devine Sock 9 dattinreresnt pe de alth "pars, el confit echivocurile can seu Ts baa Ine ale aei= wikg de cris i de eereisian ate de dipus gi de proocapat x ascalte wdangitul de moarte™ al clopotelor penta .iluzoni Tndrizaee ein Ia Ineecre cu naira, inched el on ani une, merit si piar, Siam vizut care e acepia pe care 0 di focal acu. Si moi ew atenie ampea amici lui Ambion tn faa area actwald a cnematogeaflu ca ar e evident «dar fnsujiadmite eX gnoal sal expel prin imagai* a reat de gregizorit din primi patuzeci de ai", add inclsiy x al sonoruli gis filmulotvorb, fapr care ajange pene 3 observafile nour. Dim, en deemed Soa Soctagter