Sunteți pe pagina 1din 2

[si la ce bun poeti in timpuri sarace?

] este intrebarea la care Friedrich Holderlin raspunde Martin Heidegger puncteaza faptul ca pentru a putea intelege raspunsul, trebuie sa intelegem intrebarea. Cuvantul timp se refera la varsta lumii careia si noi ii mai apartinem Perioada dominata de stralucirea zeitatilor. Odata cu nasterea mantuitoare a lui Christos a inceput in viziunea lui Holderlin asfintitul zilei ce apartine zeilor. . Odata cu disparitia ultimului val de stralucire divina, de intruchipare a zeitatii, sau chiar a zeitatii insasi seara acestui timp se indreapta spre noapte. Indata ce Heracles(cunoscut ca Hercule), Dionysos(zeul vinului,extazului, al vegetatiei) si Christos au parasit lumea noaptea lumii isi revarsa acum bezna
Deus otiosus este un concept teologic folosit pentru a descrie un tip de zeu suprem creator care i-a abandonat opera, retrgndu-se n cer i nemaipstrnd relaii cu lumea creat. Deus otiosus e traductibil prin: zeu care se odihnete, zeu neutru, care nu particip la treburile lumii. In Africa, se ntlnesc i forme intermediare, clasificate de mitologi n deus absconditus [2] (zeul ascuns), deus remotus (zeul ndeprtat), deus incertus (zeul incert, de fapt, nevzut).

Timpul acestei nopti este timpul sarac, timp ce devine din ce in ce mai sarac intr-atat de sarac incat nu mai are putinta sa resimta lipsa zeului. Semne apocaliptice predomina acest timp sarac, valorile dobandite de-a lungul zilei, oricare ar fi ele nu mai sunt luate in seama, sunt uitate. In lipsa unei straluciri divine omenirea, cuprinsa de intuneric se complace, se adapteaza intunericului si uita chiar de lumina, uita de etapele zilei. Presupunand ca acestui timp ii este dat sa traiasca o schimbare aceasta se poate face numai in cazul in care omenirea isi da seama de lipsa si de miezul noptii cu care se confrunta. Primul pas spre rezolvarea unei probleme este de a identifica problema, de a o accepta si apoi de a o combate. Saracia timpului este fara de margini. Caci acum timpul asta mizer nu-si mai poate da seama nici macar de propria lui saracie. Daca gasim schimbare luand in calcul posibilitatea in care un nou zeu ar putea triumfa sau un zeu vechi s-ar trezii Heidegger ne da peste nas :Incotro sa se indrepte el daca nu-I este intai pregatit un salas? Cum ar putea el sa primeasca un loc potrivit, cuvenit, atat timp cat stralucirea lui nu nu mai lumineaza cerul sau pamantul? Zeii care candva au fost aici, nu se intorc decat la timpul potrivit adica atunci cand o schimbare i-a asezat pe oameni in locul cuvenit si in felul potrivit. Aceasta neputinta, prin care insasi saracia saracaciosului se cufunda in bezna, este adevarata saracie a timpului De aici, prin Holderin se nasc urmatoarele versuri:
Nu le sta in putere Celestilor totul. Caci mai curand ajung Muritorii in locul fara de temei. Asadar cu ei Se schimba cursul lumii. Lung este Timpul; intr-un tarziu se iveste totusi Ce este adevarat.

Asadar pentru a iesi din bezna ce a cuprins timpul, de a trece peste noapte, astepatarea unei renasteri sau nasteri divine este inutila. mai curand ajung Muritorii in locul fara de temei in cazul de fata muritorii ii cuprinde pe poeti. In timpuri sarace ei sunt singurii care mai disting urmele invizibile ale zeitatilor pierdute sau uitate, ei sunt cei de la care porneste schimbarea.

Locul fara de temei este acea siguranta, acea inradacinare si o situatie ferma. Varsta lumii care isi pierde temeiul sta suspendata in abis Abis inseamna solul si temeiul spre care, cei suspendati in neputinta, trag, tanjesc. Poezia este vazuta ca o religie. Poetii sunt preoti iar cultul prin care ei propovaduiesc este sacrul. Esenta divina nu demult pierduta devine scop si mijloc in aceste timpuri sarace Timpul care, tocmai pentru ca o adaposteste, ascunde fiinta. Ascunde fiinta de propria ei esenta si natura, divina. Contextul in care divinul este absent este vazut ca oportunitatea in care muritorii au sansa sa isi descopere esenta divina si sa aduca schimbarea acestor timpuri sarace. Cap sau pajura!
Bibliografie: Martin Heidegger - Originea operei de arta Friedrich Holderlin Paine si vin

S-ar putea să vă placă și