Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Podisul Moldovei
Podisul Moldovei
Podisul Moldovei cuprinde un spatiu cu un relief cu altitudini medii (culmi si platouri la 250-500
m separate de vai largi cu terase la 50-200 m), cu o densitate ridicata de asezari urbane si rurale in care
sunt aproape un milion de locuitori.
Cadrul natural este extrem de propice activitatilor turistice. Relieful faciliteaza accesibilitatea in
toate directiile dar si unele forme specifice. Climatul desi continental cu nuante de ariditate permite
desfasurarea normala a formelor de turism pe parcursul intregului an. Numarul mare de lacuri,
majoritatea de baraj asigura pescuitul sportiv, iar formatiunile vegetale indeosebi padurile favorizeaza
conditii optime pentru recreere. Se adauga unele izvoare minerale ce-au facut posibila individualizarea
unor statiuni balneare locale.
Indelungata locuire a acestor meleaguri, evenimentele istorice bogate in marturii, cultura
populara inedita in cateva areale etnofolclorice distincte, numeroase biserici, manastiri din care unele isi
au sorgintea in sec XIV-XVI, constructiile din sec XIX-XX, muzeele si casele memoriale asigura in
acelsi timp un complex potential turistic cu obiective antropice de prim rang care in buna masura sunt
valorificate,
Gruparea obiectivelor turistice si legat de ele a unitatilor de servicii sidesfasurarea infrastructurii
conduc la delimitarea in cadrul provinciei a unei regiuni Campia Moldovei si doua axe turistice (pe
Barlad si Siret).
cloruro sodice. Se adauga baltile din lunca Prutului dar mai ales multimea iazurilor cere se remarca atat
prin valoarea peisagistica cat si prin utilizarea pentru piscicicultura (la Dracsani, Negreni, Cal Alb, Podu
Iloaiei, Cucuteni, Valea Lunga). In ultimele decenii insemnatatea economica si turistica o are lacul de
acumulare de pe Prut de la Stanca Costesti (suprafata de 14.000 ha utilizat pentru agrement si pescuit).
Vegetatia naturala apartine zonei de silvostepa, Cea mai mare parte a fost inlocuita de cea de
culturi agricole. Se mai pastreaza resturi din padurile de gorun si stejar care se asociaza cu carpen,
frasin, tei, artar, iar ca arbusti soc, corn, lemn cainesc si porunbar. La inaltimi mici (sub 200m)padurile
sunt mai rare si se gasesc la marginea asezarilor.
Fauna padurilor este reprezentata de cervidee, porc mistret, lup, duhor, nevastuica, pisica
salbatica, veverita, diferite specii de rozatoare si o mare varietate de pasari.
Rezervatiile naturale sunt numeroase si localizate in diverse locuri. Au insemnatate pentru
continutul stiintific dar si cel peisagistic. Relevante sunt: la Stanca Stefanesti (paleontologica si
botanica), Turbaria de la Dersca, Baltile Siretului de la Bucecea, Stanca Ripuceni, Padurea Ciornohal,
Padurea Tudora, fagetul secular Humosu, Fanatele Seculare Valea lui David din Letcani, Padurea
Catalina Cotnari etc.
Potentialul antropic este cel mai insemnat, aici concentrandu-se obiective de natura istorica,
cultural artistice si economice. Ele se afla in localitati dar si in unele puncte unde s-au petrecut diverse
evenimente.
Situri arheologice s-au descoperit la Draguseni, Ripiceni, Ionesti cu ceramica ce apartine culturii
Cucuteni. Din epocile bronzului si fierului s-au identificat asezari la Dersca, Stancesti, Catalina, Cotnari
etc. Se adauga case memeoriale ( Ion Creanca Bojdeuca din ticau, M Eminescu-Ipotesti, George
Enescu-Liveni), muzee cu tematica compleza, cladiri cu Sali de spectacol etc.
In cadrul acestei regiuni se gasesc areale etnografice distincte.
34
La sud de Iasi cele mai importante localitati din zona cu valoare turistica sunt : Bucium, Uricani
( rezervatie forestiera), rezervatia paleontologica Dealul Repedea.
Catre vest Podu Iloaiei ( lac de baraj ), Targu Frumos ( unul dintre cele mai vechi targuri
moldovenesti), Ruginoasa ( resedinta domnitorului Al I Cuza, in prezent muzeul memorial), Strunga ( sit
arheologic al culturii Cucuteni, statiune balneoclimaterica de inetres local).
Catre nord pe drumul ce duce de la Targu Frumos la Botosani se insira localitatile turistice:
Cucuteni ( complex muzeal al neoliticului, casele familiei Cantacuzino); Cotnari ( podgorie renumita din
sec XV, centru etnografic), Harlau (fost targ, muzeu, ruinele cetatii domnesti), Frumusica (centru de
olarit , centru viticol) etc.
Alte centre si localitati turistice din cadrul Campiei Moldovei: municipiul Botosani, Ipotesti
( muzeul memorial Mihai Eminescu), municipiul Dorohoi, George Enescu (casa memoriala George
Enescu), Radauti-Prut, Stefanesti ( muzeul memorial Stefan Luchian).
Tipuri de turism
domnesc, cladiri realizate in a 2 a jumatate a sec XIX si in secXX, muzee, case memoriale, parcuri,
diferite monumentecu caracter istoric sau artistic etc.
Centre, localitati si deverse obiective turistice
Orasul Siret, centru economic modest dar la care s-a impus in ultimele decenii turismul de
tranzit; rezervatiile naturale din lunca Siretului de la Zamostea ( padure de stejar) si Zvoriste ( vegetatie
de balta) ; Bucecea ( lac de acumulare pe Siret); orasul Pascani; Mircesti (muzeul memorial Vasile
Alecsandri); municipiul Roman; municipiul Bacau; orasul Adjud; Marasesti ( Mausoleul eroilor cazuti
pe campul de lupta din 1917); municipiul Focsani.
Infrastructura si dotarile pentru activitatea turistica
Reteau de cai de comunicatie se remarca prin desfasurarea unei sosele moderne paralela cu
magistrala feroviara 5 care leaga toate centrele turistice si apoi prin ramificarea din aceasta a mai multor
sosele cu grad diferit de modernizare si cai ferate ce patrund in regiunile vecine, asigurand legaturi cu
diverse localitati si centre din alte zone turistice (se impun cele ce duc in Bucovina, Valea Bistritei spre
Iasi). Exista si 2 aeroporturi la Bacau si salcea in apropiere de Suceava).
Tipuri de activitati turistice
Turismul de tranzit are cea mai mare pondere, prin aceasta axa realizandu-se fluxurile
principale de calatori din sudul tarii spre orasele din moldovacu patrunderi pe culoarele
ce duc in Carpati, in Pod Moldovei sau la puncetele de granita.
Turismul de agrement (indeosebi la final de saptamana), in jurul oraselor, in locurile de
popas, pe malurile lacurilor sau in amnajari din unele palcuri de padure.
Turismul cultural sportiv legat de vizitarea muzeelor, caselor memoriale, biserici
vechi, participarea la unele manifestari literare, sportive (la Bacau karting) etc.
Turismul scolar pentru realizarea diferitelor forme de instructie a elevilor in orizontul
local si la diverse muzee;
Turismul belnear are caracter local in doua statiuni balneare ( Sarata si Strunga)
Pescuit si vanatoare
36