Secolul 16 si17

Doua curente cu reprezentare filosofica

Monarcho Macchi
(adeptii puterii ingradite a suveranului), criticii suveranului/ monarhului
Curentul reprezientata de oamenii de cultura se distinge in urmatoarele idei:
- puterea regelui/ monarhului este o putere limitata
- prin argumente rationale logice au justificat necesitatea combaterii/ abuzurilor si
tiramiei regilor
Acest curent valorifica ideea contractului social lansata in Italia si formuleaza solutii
pentru limitarea puterii monarhului. O solutie este accea ca monarhul, suveranul este un
mandatar al poporului si numai in aceasta calitate are dreptul de a legifera.
Ideea de mandat acordata legelui este justificarea suveranitatii acestuia pentru ca
intotdeauna mandatarul poarta o raspundere pentru modul cum isi exercita mandatul.
Important:
Aceasta explicatie a suveranitatii limitate regelui este prima incercare, o alternativa la
teoria divina a statului si dreptului.
John Milton
1608-1664
2 idei:
1. A considerat ca fiind un fundament necesar omului in societate, libertatea de
constiinta, adica omul ste liber sa aleaga credinta religioasa.
2. Este primul care subliniaza ideea libertatii presei.
Concluzie:
Desi Monarcho Macchi au criticat dur monarhii, au justificat limitele puterii acestora,
discursul imbratisat de ei au avut o haina religioasa.
Monarcho Filli:
Adeptii monarhiei, a puterii nelimitate, ingradite a suveranului care printre altele au
imbratisat urmatoarele idei:
- au fost adversarii drepturile popoarelor
- legea, au considerat-o necesara numai datorita faptului ca emana de la suveran
- autoritatea suveranului nu rezulta dintr-un contract social, din vointele cetatenilor,
ci vointei divine.
Concluzie:
Institutia monarhului are origine divina, este sacra, regele trebuie sa se supuna numai
lui Dumnezeu, nu legii, nu poporului.
Guvernamantul, forta executorie trebuie sa puna in practica vointa suveranului si nu
legea. Legea este creatia regelui, creatia arbitrar a regelui, izvorata din divinitate.
Regele indeplineste ambele puteri in stat, puterea legislativa si puterea executiva.
Thomas Hobbes
1588-1679
omul este lup pentru om , homo homini lupus est
Cartea Levithab, 1651, sau Materia, forma puterea unui stat.
Idei:
Omul prin natura lui este individualist, lacom, rau, dusmanos, in esenta lui omul este lup
pentru oameni.
Aceste particularitati ale omului a generat in comunitatea existenta anterioara statului
un razboi a tuturor impotriva tuturor, bellum omnium contra omnes.

Acest razboi este asadar consecinta dreptului omului dobandit din natura sa sa se
comporte astfel.
Omul altfel formulat este liber potrivit naturii lui sa foloseasca toate inclinatiile sale rele,
potrivit cu ratiunea sa.
Pentru a pune capat acestui razboi general intre oameni oamenii au incheiat un contract
social, prin care au constituit statul, l-au creat cu principalul atribut ca acesta sa le
asigure pacea sociala, convietiuirea in societate.
In scimbul pacii si securitatii individuale pe care statul le asigura, persoana a cedat
drepturile sle naturale(bunastare, fericire) statului.
Legea este dupa crearea statului un contract intre stat si oameni, in care omul devine
fata de altul sfant.
Concluzie:
Statul are drept origine un contract intre colectivitate si suveran.
Colectivitatea cedeaza suveranului securitatea individuala, suveranul se angajeaza sa
le asigure pacea sociala.
Orice incercare de limitare a autoritatii suverane este o incercare de nesocotire a
contractului social si deci pedepsibila.
Singura garantie pentru ordinea si pacea sociala o reprezinta numai monarhul absolut.
De retinut:
Este reprezentant si aparatorul cel mai frecvent a absolutismului monarhic.
Se limiteaza sa sublinieze numai aspectele negative ale personalitatii umane
Numai suprimarea libertatilor individuale asigura stapanirea anarhiei, a desfraului.
Ordinea in societate poate fi asigurata numai prin eliminarea drepturilor omului.

Baruch Spinoza:
1632-1677
Sustinator al monarhiei.
Lucrarea: Etica
Este rationalist. Se departeaza de divinitate si pune la baza sistemului filozofic ratiunea
umana.
Este determinist, toate fenomenele, actele oamenilor, faptele acestora sunt rezultatul
unor cauze, a unor legi.
Statul si dreptul, idei:
Fiecare om, ce alcatuieste statul, se naste prin antura lui, are o anumita conduita, ce
apartine dreptului natural (precursor al dreptului natural)
Temperamentul, aptitudinile oamenilor ce constituie dat de natura justifica in egala
masura comportamentul rational sau irational.
Ratiunea este printre altele o facultate esentiala a omului.
Intrebare: Ce fel de conduita trebuie sa aleaga omul in viata: conduita dictata de
instincte, de pasiuni, sau conduita dictata, orientata de ratiune?
Raspuns: Singurul reper criteriu valoric ce trebuie avut in vedere de omva fi acela al
utilitatii.
Omul adopta acel comportament care in diverse imprejurarisa-i fie util.Acest lucru
presupune obtinerea a cat mai multor foloase pentru unii, evitarea tot pentru sine a
primejdiilor.Idee cel putin discutabila.
Ideea utilitatii este valoroasa prin faptul ca introduce ratiunea in actiunile omului. Este
util ceea ce este rational dupa om. Exclude fenomene in afara ratiunii.cum ar fi:
impulsurile, pasiunile.

Ratiunea este un fundament sigur al sigurantei sociale.Alegerea rationala a

comportamentelor omului presupune cu necesitate elaborarea de norme de conduita
izvorate din ratiune.
Principiul fundamental in conduita oamenilor, conduita izvorata din ratiune sunt
urmatoarele:
- respectarea a drepturilor aproapelui la fel cum isi respecti propriile drepturi (vom
regasi principiul in Scoala clasica a dreptului natural)
Statul este explicat, isi are originea intr-un contract. Oamenii renunta la proriile drepturi
prin contractul incheiat, le incredinteaza societatii in schimbul garantarii acesteia de
catre societate (este o idee fundamentala ce se regaseste in Scoala Dreptului natural)