“Tebaicl si manopere de ingrijie a bolnavului * Dacd hemodinamica si perfuzia tisulari se_altereaza balonul se reporeste lao frcevent apreciatéeficient * Odata balomilloprit si lisat pe loc, trebuie avut in vedere pericolul apart! trombozelor, prin urmare anticoagularea trebuie monitorizati (valori de 2 ori peste normal ale APTT-ului) si balonul se-umflé de citeva ori la fiecare 15 minute, pind cfind se hotirajte suprimarea Se preferd Hisarea balonului céteva ore in plus in funefiune la freevent micd, decit sa fie finut cfteva ore ‘prt, toemai din cauza riscului de wombozi. 420, Pantalonul_antigoc . MAST (Military Antishock rows Pantalonul antisoe este un dispozitiv fabricat din poli-vinyl capabil si menfin’ in interior 0 presiune pozitiva de aer pind Ja 104 mmHg $i se foloseste pentru strile de soc Acoperd corpul incepind de la rebordul costal pind la glezne, incluznd membrele infetioare si abdomenul Membrele inferioare sunt cuprinse separa, astel pastrindu se accesul la zona perineali Este aledtuit din tei compartimente, unul abdominal si dou pentru membrele inferioare, Majoritatea tipurlor de pantaloni fntisoc permit umflareasepareti a compartimentelor. Umflarea se face cu ajuiorul unei pompe de picior, iar ‘urmrirea presiunilor prin cuplarea unor manometre Ia fiecare ‘compartiment, Presiunea este Iimitata de 0 valva speciala care ru permite trecerea de 104 mmHg, 200 Fig. 70. Tip de pantalon asec Pantalonului antigoe are, patra efeete principale asupra organismalui = tamponeaza compresiv singeririle din partea inferioaré a ceonpului = creste rezistenta vasculard periferied a pai infer corpulu 1 perfuzia selective pati superioare a corpuli * crestere inifiali a reintoarcer venoase din partea inferioarh a corpului (acest mecanism joaci un col minor in eresterea tensiuniiarteniae). Biecte: * Tensiunea arteriala - eresterea tensiunit arteriale este in corelatie cu volumul de singe si presiunea de inflate. AAstfel, tensiunea arterial ereste mai mult in cazul hipovolemiei, deeat in normovolemiei. O umflare pind la 60 mmHg a pantalonului antisoc produce cea mai importants erestere a tensiuni arteriale 201“Tehnici si manopere de ingriie a bolnavulu critic + Conirolul hemoragilor - compresia direct4 reprezint una dintre metodele traditionale de hemostazi,astfel ppantalonul antigoe scade pierderile de singe in zonele pe care le acoperd, acest lucru se datoreazi scideri sliametnului vaselor sangvine + Presarcina - pantalonul antigoe ereste presarcina gi produce autotransfuzie : ; + Functia pulmonara - poate fi sezuti prin pantalonul antigoe, deoarece limitea7a migetrile diafmgmatice SNC ~ nu produce cresterea semnificativi a presiunii Intracraniene nici Ia subieetii cu leziuni cerebrale. in schimb se imbuniteste perfuzia cerebral Indicastt + controlul hemoragiilor abdominale, a miculuibazin, pentnu cresterea tensiuni arteriale in cadrul unei stiri de 0c (util chiar in eazul socului anafilactic, neurogen sau septic) + oprireatahicardillor paroxistice supraventricular. Contraindicatia absoluti reprezints edemul pulmonar Contraindicajie relativa este in cazul sarcini, evisceratic, corpuristrne, eziunt coracice si diafragmatice. © complicayie grav a folosirit pantalonului antisoe este reprezentatd de sindromul de compartiment, ce a fost observat la umflarea pantalonului antigoc la presiuni mari eu 0 durati de peste 140 de minute, 202 ‘olnavul etic eu disfnetie cardio. Bolnavul ertc eu disfuncte candi “Aplicarea si scoaterea pantalonului amtisoe + Umilarea gi dezumflarea se face cu pacientul in decubit dorsal © Se umfla prima dati compartimentsl _membrelor inferioare, apoi cea abominal, = Unnflares trebuie oprité cind tensiunea arterial sistolicd fatinge valoarea de’ 100 mmHg, sau cind dispozitvul se limitesz’ la umflare. ‘© Folosirea de peste 2 ore a dispovitivului duce la ct riscului aparitiet sincromului de compartiment la sivelul smembrelor inferioare ‘© Dezumflarea se face in ordines inversi umflarit si se ‘opreste cind tensiunca arterial scade cu msi mult de $ mmiig, In acest caz dezumflarea se continua dupa tumplerea patului vascular cu. perfuni de singe. ‘macromoleculare sau cristaloide. ‘+ Dezumflarea pantalonului antic este asociat cu acidozi ‘metabolic’, de obicei nesemnificativa clinic. Modificarea temperaturii sau alttudinit de obicei_ necesita ajusiarea presiunii in dispozitiv (1,8 mmf la tiecare 350:m alkitudine) 4.3.Nursingul bolnavului crite cardio-vascular Leonard Acamfired fngrijirea bolnavul critic cardiovascular necesita din partea personalulii de nursing cunostinte specifics patologie! cardiovasculare + notiuni de anatomic si fiziologie @ cordului, * capacitatea de & recunoaste si interpreta anumite Simptome si semne din sera cardiovascular,Tehniei si manopete de ingrijie a bolnavului ite nofiuni de ECG. (interpretarea unui traseu ECG. normal si identificarea modifcdrilor majore de ritm sau ‘de conducere), * cunostinje privitoare la tehnicile de _monitorizare neinvaziva si invazivi, la modul de folosire a defibrilatorali, = canostintefarmacologice ‘Supravegherea acestor bolnavi este permanenta si intensiva, ‘monitorizarea clinici si paraclinied a acestora fiind indispensabila, 4.3.1. Nursingul bolnavului cu infarct miocardic acut Acest bolnav trebuie ingrijt intro unitate specializati de bolnavi coronarieni capabili si asigure nu num sabilizarea hhemodinamic’ dar si suportul ventilator uneor nevesar, Obiectivele pe care trebuie si le urmareasc nursingul acestor bolnavi sunt urmatoarele: Asigurarea unei stabilitifi hemodinamice corespunzitoare si identifcarea unor alterdri in functia de pomp a inimii (reeventa, debit, leziuni miocardice sau valvulare, ete) Necesiti + repaus la pata pacientului, ‘+ -menjinerea unei lini venoase permanente, sigure si usor accesibild, + monitorizare ECG. permanent, + misurarea parametrilor hemodinamici cel puyin o dat la 2ore (PAP, PVC, PCWP), + examinarea clinied a cordului a pliminilor cel putin o data la4 ore, 204 olnavul oritic cu disfunctie cardio-vasculard aa analiza intermitenti gazelor sanguine si permanent @ pulsoximetrii, = corectarea dezechilibrelor acido-bazice = oxigenoterapic, ‘= dacd sunt necesare, monitorizarea diurezei orare (>30 ‘i/ora),calcularea bilanpului (aport, pierder) si evaluares| acestuia precum si administrarea de diuretice, ‘vasodilatatoare, dacd este neceser. Asigurarea unei perfurii tisulare adecvate poate fi spreciat3 prin = evaluarea stirii de, constiensé si a capacititi de comunicare a bolnavului, ‘= aprecierea culoriipieii, a temperaturi acesteia, + sparitiacianozei = aprecierea freventel si calitiit pulsului periferie. Este necesari identificarea zgomotelor intestinale la fiecare 4 ore gi introducerea unei sonde nazogastrice daci sa instalat ileusul precum si palparea abdomenului la fiecare 4 ore pentru a identifica eventualele seme ale stazei hepatic Asigurarea unor schimburi gazoase alveolare adecvate poate fi asigurati prin: = sprecierea freevenfei, profunzimil i tipulul respira * poritionarea pacientului pentru a favoriza schimburile ‘guzouse (ridicarea capului pacului) * ventilayie mecanica, daca este necesar (semne specifice dispnee, artopnee, cianoz’, gaze sanguine alters). 205