Libertatea de circulatie a serviciilor

Sunt considerate servicii prestatiile furnizate in mod obisnuit in schimbul unei

remuneratii, in masura in care nu sunt reglementate de dispozitiile privind libera circulatie a
marfurilor, a capitalurilor si a persoanelor. Ca si la celelalte libertati, furnizorul si beneficiarul
serviciului trebuie sa fie stabiliti in state membre diferite.
Serviciile cuprind o serie intreaga de activitati, care sunt in continua dezvoltare:
-

Activitati cu caracter industrial, comercial (consultanta, publicitate, constructii)

Activitati artizanale

Activitati prestate in cadrul profesinilor liberale

Servicii furnizate atat societatilor comerciale cat si consumatorilor: consultanta

financiara/ juridica, servicii de arhitectura etc.

Servicii furnizate numai consumatorilor: centre sportive, de recreere, de ingrijire la

domiciliu etc.

Servicii care pot fi furnizate la distanta, inclusiv prin internet.

Libera circulaie a serviciilor este o component important pentru funcionarea pieii

unice . Baza legal se regsete n art.49-55 din Tratatul de la Roma (CEE).
Libera circulaie a serviciilor poate fi mprtita n dou categorii: libera circulaie a
serviciilor active i libera circulatie a serviciilor pasive. Cea activ presupune ca furnizorul s fie
activ adic s se deplaseze la clientul care locuiete n alt stat membru dect acela unde este el
stabilit . Libera circulaie a serviciilor pasiv determina clientul s se deplaseze n statul membru
unde se afla stabilit prestatorul pentru a lua contact cu el sau a ncheia un contract.
O variant intermediar este cea n care nici furnizorul de servicii, nici destinatarul lor nu
se deplaseaza ntr-un alt stat membru al UE dar furnizarea serviciilor se produce prin posta,
telefon, telegrama, telex, fax, terminale de calculator transmitere de publicitate etc.
Tratatul de la Roma (CEE) stabileste ca beneficiarii liberei circulatii a serviciilor sunt
persoane fizice si persoane juridice care prin specificul sau activitile lor se plaseaza n cmpul
de aplicare al dreptului comunitar. Fa de oricare alte subiecte de drept, libera circulatie a
serviciilor nu se aplic:

- persoanele fizice. Este rezident comunitar orice persoan care are cetatenia unui stat
membru al UE;
- persoanele juridice. n dreptul comunitar nu exista un sistem general de recunoastere a
societatilor si a persoanelor juridice. Sistemele juridice ale statelor membre ale UE sunt foarte
diferite, totusi, n articolul 48 (ex-58) al Tratatului de la Roma (CEE) au fost instituite anumite
reguli ce asigura recunoaterea reciproca a societatilor n domeniul libertatii de stabilire si a
liberei circulatii a serviciilor.
Transmiterea de semnale de televiziune, inclusiv cele de natur publicitar, a fost
considerat c intr, ca atare, n sfera regulilor Tratatului privind serviciile ( avnd n vedere
caracterul ei ), dar comerul cu mrfuri, nregistrri sonore, filme, aparate i alte produse folosite
pentru difuzare este supus regulilor privind libera circulaie a mrfurilor. Asociind aceste dou
liberti, s-a statuat c drepturile exclusive de care beneficiaz o ntreprindere de a transmite
publicitate prin televiziune nu sunt compatibile cu libera circulaie a produselor, a cror
desfacere aceast publicitate este destinat s o promoveze.
O activitate va fi considerata ca serviciu, chiar daca este strict reglementata sau interzisa
in anumite state membre.
Interzicerea de catre un stat membru a importului de materiale publicitare si bilete pentru
activitati de loterie organizate in alte state membre constituie un obstacol in calea libertatii
prestarii de servicii, care este justificat prin motive de mentinere a ordinii sociale.

Cauza 275/92, Schindler

Domnii Gerhart Schindler i Joerg Schindler au trimis pliante i scrisoridin Olanda n Marea
Britanie invitnd ceteni britanici s participe la o loterie organizat n Germania. Formularele
de nscriere erau incluse n scrisoare. Aceste documente au fost confiscate de ctre poliia
britanic cu motivaia c legislaia national interzice activitile de loterie de tipul celor descrise
i de asemenea importul oricror materiale de reclam care promoveaz aceast loterie. Msura
confiscrii a fost atacat n faa instanelor naionale, unde prile au argumentat c interdicia
prevazut contravine libertii de circulaie a mrfurilor i libertii prestrii de servicii. Curtea a
examinat mai multe chestiuni preliminare, concentrndu-se n special asupra faptului dac
importurile n cauz au fost guvernate de ctre libertatea de circulaie a mrfurilor sau de
libertatea prestrii de servicii i dac interzicerea acestora a fost compatibila cu aceste liberti.

Curtea a considerat c activitatea de transmitere a materialelor publicitare i formularelor de

nscriere constituie un simplu mijloc de organizare sau desfurare a unei loterii ce, conform
Tratatului, nu pot fi tratate n mod separat fa de loteria n sine. Prin urmare, activitatea cade sub
incidenta aplicrii libertii prestrii de servicii i nu a libertii de circulaie a mrfurilor.
Legislaia naional care interzice desfurarea loteriilor pe teritoriul unui stat membru constituie
un obstacol n calea libertii prestrii de servicii. Totui, dac aceste prevederi nu fac distincie
ntre loteriile desfurate pe teritoriul statului respectiv i cele desfurate pe teritoriul altor state
membre, ele se pot justifica prin gradul de pericol social al faptei i prin posibilitatea fraudei ce
nsoete n general activitatea de pariere i prin dorina de evitare a consecinelor pierderilor
pecuniare la nivel individual i social care pot aprea n urma incitrii la cheltuirea unor sume de
bani. Prevederea n cauz nu contravine legislaiei comunitare.