Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Abstract
Globalizarea poate avea mai multe nelesuri i definiii, fiind un subiect de actualitate care i
preocup att pe economiti, ct i pe sociologi, politicieni, istorici. Se poate considera c din punct de
vedere economic este un proces prin care se intensific interdependenele dintre economiile naionale,
acestea fiind integrate n economia internaional prin intermediul fluxurilor de capital i tehnologie, a
migraiei forei de munc, a investiiilor strine directe i a celor de portofoliu i pe baza extinderii
fluxurilor internaionale de bunuri i servicii, care duce la formarea unei piee globale unice. n cadrul
acestui proiect scopul principal este de a evidenia evolutia comparativa a globalizarii intre 1970-2011
in tari emergente (Chiana, India), dar si in tari dezvoltate (SUA, Franta, Germania).
1. Aspecte introductive privind avantajele i dezavantajele globalizrii
n prezent asistm, pe plan mondial, la o intensificare a procesului de globalizare acesta fiind
privit prin prisma accenturii interdependenelor economice, sociale, politice, culturale dintre state pe
baza unor transformri de amploare care conduc la o intensificare a relaiilor economice i de afaceri
internaionale precum i la o emergen a pieei globale, n cadrul creia productorii de bunuri i servicii
trebuie s i adapteze oferta la preferinele i dorinele sociale care, se pare, conduc ctre o anumit
convergen.
Dei acest proces este unul care s-a manifestat de foarte mult timp, conceptul de globalizare a fost
introdus n literatura de specialitate de ctre Theodor Levitt (1983) ntr-un articol care s-a dovedit a fi
unul de referin pentru economiti. Acesta face referire la globalizare prin intermediul tehnologiei ca
fiind o puternic for ce conduce lumea ctre o convergen (Levitt, 1983) prin intermediul creia se
faciliteaz comunicarea, transportul, cltoriile i care duce totodat la o nou realitate comercial. Am
putea afirma c dezvoltarea de amploare a tehnologiei din ultimii ani reprezint un avantaj al globalizrii,
fcnd posibil transferul rapid de informaii, capital, persoane peste graniele naionale. Astfel,
ntreprinderile au posibilitatea de a-i extinde mai rapid activitatea i s ptrund pe piaa internaional
valorificnd astfel economiile de scar. Aceste beneficii se pot traduce prin preuri mai mici la scar
mondial, prin care se pot desfiina competitorii care nc se mai ghideaz dup vechile asumii despre
modul n care funcioneaz lumea. (Levitt, 1983) Totodat, am putea afirma c acest avantaj se reflect
i asupra clienilor care au posibilitatea de a obine produsul dorit la un pre mai mic. De asemenea, se
pare c la nivel agregat, o cretere a volumului comercializrii ntre state va determina o reducere a
nivelului de risc pentru comerciani.
2
Problemele cptnd un caracter din ce n ce mai global, soluionarea lor politic tinde s devin
i ea de ordin global. n acest sens, exist nenumrate proiecte, care vizeaz inclusiv constituirea unui
stat global. i pentru c acesta rmne cel puin pentru viitorul apropiat o utopie, i pentru c, dup
prerea multora, nu este nici mcar de dorit, s-a ncercat gsirea unor forme organizaionale noi, care s
adapteze politica la noua er a globalizrii. n acest scop, a fost inventat conceptul de global
governance, mai exact o politic intern la nivel mondial, o politic a noii ordinii mondiale, pe scurt,
politica secolulului XXI. Nu este mai puin adevrat c globalizarea este de cele mai multe ori ,,apul
ispitor n dezbaterile politice, n special atunci cnd se impune justificarea anumitor nereuite de ordin
intern, induse de o guvernare defectuoas, instituii slabe sau politici economice greite.
Dac influena globalizrii nlocuiete dictatura elitelor naionale (un aspect pozitiv) cu cea a
finanelor internaionale (aspect negativ), democraia permite proteste fa de efectele considerate nefaste
ale fenomenului. Aa au aprut actorii micrii antiglobalizare, care susin c aceasta cauzeaz srcie,
favorizeaz rile bogate i cauzeaz prejudicii majore mediului nconjurtor. Membrii micrii antiglobalizare sunt organizai n reele prezente att la nivel global (Forumul Social Mondial), ct si
regional. n plus, exist sindicate, organizaii ale consumatorilor sau aparinnd altor categorii sociale
(Public Citizens SUA), institute (Center for Economicand Policy Research) sau organizaii care
lupta mpotriva globalizrii (GlobalExchange) i pentru obinerea unor drepturi (Marul Mondial al
Femeilor), pentru respectarea drepturilor omului (Human Right Watch), pentru protecia mediului
(Greenpeace) i, nu n ultimul rnd, pentru eliminarea srciei (Christian Aid). Toatea acestea sunt
susinute i de trusturi media, cum ar fi AfterNet sau Independent MediaCenter, iar tabloul general
este completat de organizaii mici, formate strict pentru nevoi de moment. Manifestaiile antiglobalizare
se produc n special pe fondul desfurrii a dou categorii de evenimente: reuniunile anuale ale celor mai
importante foruri financiare internaionale Organizaia Mondial a Comerului, Fondul Monetar
Internaional i Banca Mondial acuzate c netezesc drumul puterii corporaiilor multinaionale i
ntlnirile celor mai puternice ri din lume, considerate marile beneficiare ale globalizrii. Relevant
pentru complexitatea ntregului proces este faptul c legtura dintre membrii micrii se realizeaz cu
ajutorul internetului, una dintre pietrele de temelie ale globalizrii.
n cadrul acestei analize, am urmarit sa evidentiez dinamica si locul unui numar de state in cadrul
procesului actual de globalizare, respectiv sa evaluez situatia lor comparativa prin prisma unor indicatori
specifici de masurare a globalizarii. Pentru aceasta n luat in considerare cinci state, doua tari emergente
si trei tari dezvoltate, care au reuit s se impun pe scena mondial: China, India, Franta, Germania si
SUA, urmarind modul n care ele au evoluat sub aspectul a 3 dimensiuni ale globalizarii, pe o perioad
determinat de timp, ntre anii 1970-2011 (Dreher Axel, Noel Gaston, Pim Martens, 2008). Pentru a
determina dac procesul de globalizare constituie ntr-adevr un avantaj pentru cele cinci state, genernd
reale beneficii care s influeneze prosperitatea i creterea economic, ne vom raporta la indicele KOF
care msoar dimensiunea economic, social i politic a globalizrii.
Conform unor studii efectuate de ctre Swiss Federal Institution of Technology n 2011 s-a
constatat ca India, fata de anul precedent, si-a pastrat pozitia (locul 116), in timp ce Franta locul a ocupat
locul 7 (fata de 16 in 2010 ceea ce inseamna ca a inregistrat o implica majora in procesul de globalizare).
Germania a ocupat locul 16 n topul statelor puternic integrate n procesul de globalizare, SUA locul 27,
China locul 73, insa fata de anul 2010 au pierdut din teren in ceea ce priveste globalizare. Totui, dat fiind
faptul c sunt economii mari, nu aveau nevoie s fie la fel de globalizate ca i rile mici. n ceea ce
privete comerul exterior i lichiditile, acestea au sczut datorit repercursiunilor crizei economice i
financiare. (Press Release, 2013).
Figura nr. 1: Indicele de globalizare economic in Germania, Franta, China, India si SUA
80
70
60
50
40
30
20
10
0
China
Germania
Franta
India
SUA
Indicele de globalizare economic al celor cinci ri analizate n 2011 a fost cuprins ntre cca. 4067%, comparativ cu media mondial de 36%. De-a lungul anilor, rile au cunoscut o mbuntirea n
ceea ce privete creterea economic. Putem observa creterea semnificativ integrrii economice a
acestora, unele pornind chiar de la un nivel foarte scazut n anul 1970. De exemplu, dintre cele cinci ri
analizate, procentajul tarilor asiatice, India si China, era sub 20%, urmnd apoi o cretere considerabil
ajungand ca in 2011 India sa aibe indicele de globalizare economica de 41,67%, iar China de 50,72%.
ara care ocup poziia de vrf este Franta care a avut un procentaj de 43,41% i a crescut pn la 67,88%
n anul 2011. Deasemenea, SUA a cunoscut o crestere considerabila a acestui indice, de la 47,24% (in
anul 1970) la 59,19% (in 2011). n ceea ce este priveste statul german, acesta a pornit de la un procentaj
de aproximativ 45% ajungnd pn n 2011 la 66%. Cea mai mare crestere s-a inregitrat in perioada
2000-2005.
Aceasta crestere a indicelui de globalizare economica se datoreaza in principal restrictiilor
economice care au crescut de la 20% in 1970 (cel mai mic procentaj inregistrat in China) la 81% in
2011(cel mai mare procentaj inregistrat in Franta). Aceste restrictii au fost cresterea ratei medii a tarifului
vamal, a taxelor pe importul international, a barierelor de import ascuse si a restritiilor asupra
capitalurilor. Bineinteles, aceasta crestere se datoreaza, intr-o mai mica masura, si cresterii lente a
fluxurilor: cresterea lenta a investitiilor directe, veniturile intoarse in tara de la emigranti, investitiile de
portofoliu si comertul.
Figura nr.2: Indicele de globalizare social in Germania, Franta, China, India si SUA
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
China
Germania
Franta
India
SUA
Graficul de mai sus evideniaza o cretere lenta a indicelui de globalizare social a celor cinci ri
n perioada 1970 2011. In anul 1970 procentajul acestui indice pentru tarile asiatice era sub 10 %, in
timp ce acelasi indice indica pentru tarile europene un procentaj sub 50%, respectiv de aprox. 55% pentru
SUA. Acest lucru s-a datorat in principal fluxului informational foarte scazut, dar si datorita unei
proximitati culturale foarte scazute. Treptat, indicele de globalizare sociala a cunoscut o crestere lenta
ajungand ca in anul 2011 valoarea acestuia sa se situeze peste media globala de 38% pentru tarile
analizate: SUA 77,96%, Franta 86,70%, Germania 83,71%, China 52,42%; exceptie facand India care
9
inregistreaza in 2011 un procent de doar 29,85%. Aceasta crestere s-a datorat deschiderii spre
interculturalitate, datorita cresterii raporturilor economice dintre tari, fapt ce a atras dupa sine si o crestere
a raporturilor sociale.
Printre indicatorii care au favorizat cel mai mult aceasta crestere se numara televiziunea per 1000
de loc. care a cunoscut o raspandire rapida in randul populatiei, apropierea culturala manifestata in
principal prin aparitia unui numar mare de restaurante McDonald's si magazine Ikea pe cap de locuitor,
dar si datorita cresterii numarului de utilizatori ai internetului. De fapt, aceasta evolutie a tehnologiei a
favorizat foarte mult cresterea comunicarii interculturale, a indicelui de globalizare sociala. Din pacate
India este tara care nu a reusit sa se apropie nici macar de media indicelui de globalizare sociala (38%)
acest lucru datorandu-se accentuarii discrepantei sociale, a diferentelor dintre bogati si saraci, majoritatea
populatiei hinduse traind in saracie. Acest lucru a dus la o crestere lenta si aproape nesemnificativa a
indicatorului privind contactul personal (turismul international, scrisorile venite din strainatate, dar si
traficul de telefonie), a fluxului informational si implicit o crestere lenta a indicatorului de globalizare
sociala din India.
Figura nr. 3: Indicele de globalizare politic in Germania, Franta, China, India si SUA
120
100
80
60
40
20
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
0
China
Germania
Franta
India
SUA
In ceea ce priveste indicele de globalizare politica, asa cum rezulta si din graficul de mai sus,
observam ca valoarea acestuia in anul 2011 in toate tarile analizate depaseste media globala de 26%. Cea
mai rapida crestere a indicatorului de globalizare politica o intalnim in China care in 1970 inregistra
25,35%, iar in 2011 a inregistrat un procent de 85,87%. China este o tara care a devenit mai puternic
globalizata din punct de vedere politic incepand cu anul 1989. Pana atunci China era o singura tara, dar cu
doua sisteme politice: o parte mai mica a tarii era condusa dupa sistemul capitalist, insa cea mai mare
parte se conducea dupa sistemul socialist. Dupa caderea regimurilor comuniste din Europa, in China a
avut loc o reforma politica, reforma care a determinat deschiderea acesteia spre globalizare. Franta si
SUA au avut o crestere lenta, de la 91,44% respectiv 82,55% in 1970 la 97,76% respectiv 92,47% in
2011.
In ceea ce priveste India, acesta a avut si ea o usoara crestere din 1970 (59,59%) pana in 1987
(64,81%), dupa care valoarea acestui indicator a inceput sa creasca mult mai rapid ajungand ca in 2011 sa
inregistreze un procent de 92,52%.
10
90
80
70
60
50
40
30
20
10
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
0
China
Germania
Franta
India
SUA
SUA a scazut in clasament fata de anul precedent i in 2011 se afla pe locul 27 in ceea ce priveste
globalizarea (anul precedent, 2010, se afla pe 24). Acest lucru s-a datorat faptului ca SUA a pierdut teren
n ceea ce privete globalizarea economic fa de anul precedent. De la locul 10 a ajuns pe locul 15. Ca o
economie mare, cea mai mare parte din comerul su este intern, ceea ce nseamn c SUA nu are
"nevoie" s fie la fel de globalizata ca si tarile mai mici. Sub-indicatorul fluxuri reale", care include
comertul i fluxurile de numerar, a sczut ca urmare a crizei financiare i economice, a caror origine a
fost evident in Statele Unite ale Americii. Indicatorul Restricii" (cuprinde restriciile la import, taxe
vamale i impozitele pe bunuri internaionale i restricii asupra circulaiei de capital), a czut n acelai
timp. Ca i n majoritatea statelor industrializate, globalizarea social i politic a rmas practic la acelai
nivel timp de mai muli ani n Statele Unite ale Americii. Astfel, in 2011 indicele global al Statelor Unite
ale Americii era de 74,94%.
A doua mare economie din lume, China se afla in 2011 pe locul 73 in clasamentul indicelui KOF
a globalizrii. Comparativ cu anul precedent, China a sczut 2 pozitii. n ceea ce privete globalizarea
economica, Republica Popular a urcat un loc (n 2011: 103), insa a pierdut teren n ceea ce privete
integrarea social. Cu toate acestea se afla pe locul 89. Datorit implicrii sale n politica internaional i
cresterii importanei sale, China este nc clasata pe locul 41-n ceea ce priveste componenta globalizare
politic. Evolutia celor trei indicatori: globalizare economica, sociala si politica au rezultat o crestere
destul de rapida a indicatorului global al globalizarii, de la 16,28% (1970) la 60,50% (2011).
11
Indicele KOF al globalizrii pentru Germania a crescut n mod constant n anii 1990. La nceputul
noului secol procesul de globalizare a pierdut o parte din impulsul sau. De atunci a fost deplasarea n
lateral cu unele dinamici ciclice. Germania a detinut acelasi loc timp de trei ani la rnd pana in 2010: 22,
iar in 2011 a urcat sase pozitii ocupand locul 16. n ceea ce privete globalizarea economica, Germania se
afla pe locul 28 sase locuri mai sus dect n anul precedent. n ceea ce privete globalizarea politic,
Germania a cazu pe locul 18 (anul precedent: 14). De asemenea, Germania a urcat 12 locuri in clasament
fata de anul precedent (24) n componenta social a globalizrii. Procentual, indicele global de globalizare
al Germaniei era in 2011 79,24%.
Frana nc ocupa locul 7 n clasamentul din 2011. n ceea ce privete globalizarea economic,
aceasta a coborat doua locuri ajungnd pe pozitia 25. Nu exist nici o schimbare n nivelul de integrare
social i politic (locuri 8 i, respectiv, locul 1). Multitudinea ambasadelor strine in Paris, aderarea la
organizaii internaionale, participarea la misiuni ale Consiliului de Securitate al ONU i numrul de
tratate internaionale semnate nu este depit de nici o alt ar. Prin urmare, in 2011, valoarea
procentuala a indicatorului de globalizare al Frantei era de 82,76%.
In anul 2011 India se afla pe locul 116, mentinandu-si locul din anul precedent. In ceea ce priveste
globalizarea economica India a coborat doua pozitii in clasament ajungand pe locul 122. Si in ce priveste
globalizarea sociala si politica, India a coborat 13 respectiv 2 pozitii in clasament fata de 2010. Valoarea
procentuala a indicatorului de globalizare in 2011 este de 50,41 %.
Analiza cresterii economice in functie de PIB/capita care depinde de piata muncii, de capital si
apoi de globalizare/
12