IzVOARELE TEORETICE ALE CRISTAT,ZAruT DREPTURILOR

OMULUI
$1. Idei gi reflecfii privind drepturile omrrlui
Reflec{iile asupra condiliei umane au semnalat, din cele mai vechi tirnpttri,
necesitatea unor drepturi fundamentale

qi faptul cd acestea nu pot

fi

ignorate'

Interesul pentru om qi mediul sdu social a condus la descoperirea qi cultivarea unor

valori perene, precum: binele, adevdrul, dreptatea, tiumuse{ea, datoria, libertatea,
responsabilitatea g.a., care jaloneazd cursul existen[ei omeneqti, devenind, treptat,

obiectul de studiu al unor discipline de specialitate'

in conformitate cu unele opinii, istoria concepliilor cu privire la drepturilor

ornului iqi are sorgintea in secolul XVII i.Hr, o datd cu aparilia Codului lui
Hammnrabi, incare se specifica faptul cd oamenii nu pot fi torturafi, inrobili qi nu
li se poate confisca averea fhr6 o dreaptd judecatS'

in

Legea romand

a celor XII table (451 i.tlr.;

se precizau drepturile

la
cetdleanului, enumerdndu-se: dreptul la proprietate, dreptul de a fi liber, dreptul
qi dreptul la
o judecatd dreapt6, dreptul de a-qi alege conducdtorii, de a protesta

fericire.
G6ndirea romand

in privin{a drepturilor are la bazd filosofia stoicS, pentru

care lumea reprezenta o singura comunitate de oameni

in care toli erau fra(i.

Aceast6 credin{6 in egalitatea oamenilor, indiferent de ras6, clasd socialS sau rang,
se

afl[ la originea no[iunii

de drept natural.

prin urmare, conceptii privind drepturile omului se intdlnesc in sistemele de

g6ndire stoice, naturaliste greceqti qi romane din antichitate, acest fapt datordnduse extinderii rela{iilor economice, politice qi culturale ale Greciei antice, deoarece
spre anul 410 i.e.n. g6nclitorii acestei [6ri au inceput

si in{eleag6 relalia dintre stattrl-

cetate laic, religie qi individ. Dreptul roman, un alt pilon al culturii Ei civilizaliei

eLtropene qi rnondiale, a jr.rcat un rol deosebit de important in promovarea protecfiei

cet5fenilor de c[tre lege, in cultivarea egalitdlii tuturor oamenilor in fala legii.

Dac[ acceptitn teza autorului concep{iei pozitiviste - Auguste Comte potrivit c[reia dezvoltarea societd{ii ornenegti poate ti explicatd prin progresul
itltelectual, atunci gi istoria drepturilor omului poate

fi cercetatd pornind de la

ideile fundamentale ale unor concep{ii filosofice antice. Pentru Comte, progresul
intelectual a insetntrat, pe de o pafte, acumularea gi perfecfionarea cllnoqtin{elor,

iar, pe de altd parte, umanizarea indivizilor qi creqterea eficacitdlilor in ac(iunea

sociald. G6nditorul fi'ancez aprecia cd prin schirnbarea rnodului de gAndire al
oatnenilor se schimbi 9i moravurile acestora, dreptul qi celelalte institulii sociale.

Analiza drepturilor omului din opticd istoricd ne conduce la concluzia cd

primele incerc[ri teoretice pe aceastd temd s-au crist alizat in contextul migc[rilor
sociale pentru libertate gi egalitate. Abia

in epoca modern6, ideea drepturilor

otnului a fost formulat6 in mod expres, in lucrdrile unor filozofi clasici, precum
John Locke gi Thornas Hobbes.

Aqa cutn se gtie, grecii au fost fondatorii democrafiei. Filosofia anticd

greac6, reprezentatd prin Platon qi Aristotel, a fost qi rimdne unul dintre pilonii

culturii gi ai gdndirii juridice. Prin intermediul democrafiei ateniene erau

agezate

fundamentele credin[ei gi evoluliei drepturilor omului. Platon a evidenliat distinclia

dintre idei qi cultur6 sau tradi{ie. in lucrarea sa Protagoras, unde Hipias profeseazd

o adeviratd credin{i a naturii universale, cornune oatnenilor qi diferen}ierii intre

plntsis (natura) Si nomos (convenfie), Platon preciza:,,Voi tofi care suntefi aici
prezenfi

vi

consider pe tofi ca fiind pdrin{i, apropiafi, cetdfeni dupd naturS, dac5, nu

chiar dupd lege. DupE naturd, semenul este pdrintele semenului, dar legea tirana a
oamenilor opune naturii contrastul sdu".

in opera sa fundarnentald,

De

jure belli ac pacis, Hugo Grotius

problema drepturilor otnului, caracterinzdndu-le prin: respectul

abordeazd

fap de tot ce este

al altuia ( viala, bunurile, cinstea etc); respectarea angajarnentelor luate; repararea

pagtrbelor cauzate altuia; pedepsirea echitabilS a celor care incalcd aceste principii.

in Grecia Antic6, sofiqtii

au avansat, intr-o tbrm6 specific[, teza cd omul este

st6pfinul destinului sdu. Socrate a centrat discursul filosofic pe om, adoptdnd

principiul ,,Cunoaqte-te pe tine insu{i" (care era inscris qi pe frontispiciul
Oracolului de la Delphi). La rdndul s[u, Platon considera cd,,nu trebttie ['..] sE se
r[spunda prin injustilie Ei nici sE se facS r5u nici unui om indiferent de ceea ce
acesta ne-a fEcut".

Filosoful Protagoras din Abdera preciza in opera sa Asupra fiin1ei cd ,,omttl

este mdsura tuturor lucrurilor". Jurisconsultul roman Ulpian, sintetiz6nd pe plan

juridic marile idei umaniste, sublinia c6, in

fie urmdtoarele:

sE

esen{d, principiile dreptului trebuiau

duci o viafd onest6, sI nu distrugi ceea ce apa(ine altuia

SA

gi SA

atribui fiecdruia ceea ce este al s5u.

Conceptele de libertate gi egalitate se regdsesc frecvent

in

maximele

qi

cugetirile lui Socrate, in reflec{iile despre om ale lui Seneca, care a condamnat
sclavia qi a idealizat libertatea. Aristotel, in opera sa Politica, a evidentiat
egalitatea in drepturi, sus{indnd cd ,,numai prin lege devine cineva sclav sau liber,

prin naturl oamenii nu se deosebesc intru nimic". Universalitatea legii morale are
drept consecinli libertatea tuturor oarnenilor. Aceasta este inft{iqatI ca o libertate a

voinlei ce decurge din imperativul categoric, fiind o realitate neschimb[toare

qi

absolutd ca gi imperativul categoric din care decurge.

Filosofii antici din Egipt, Babilon, India si China au oferit, la rdndul lor,
diferite explicalii cu privire la natura gi comportamentul fiin{ei ulnane. Prin
intermediul interpretdrilor formulate, aceqtia au cdutat sd delimiteze locul si rolul

omului in societate, ceea ce demonstreazd cE drepturile omului erau prezente in

sistemele cle drept respective, preciz6ndu-se care erart regulile impuse de cdtre regi,

irnpdra{i etc.
3

52. f)ocumettte semnificative pe tema protejirii gi promovlrii drepturilor

onrului
fuIagna Carta Liberteilum (16 iunie

l2l5),

datd de Ioan fErd de

farl

in Anglia,

ne apare ca fiind primul instrutnent, elaborat expres, de protectie qi de prornovare a

drepturilor omului. Aceasta garanta drepturile nobilimii

gi bisericii, av6nd

dispozilii referitoare la protejarea oamenilor sirnpli prin lege. Ea a fost utilizat[ ca

un rnijloc constitu[ional de a restrdnge exerciliul tiranic al puterii. Cele 63 de

arlicole consacrau, de fupt, drepturile feudale, libert5lile Bisericii gi ale oraqelor
irnpotriva abuzurilor regelui.

Alte docutnente, care au unnat, in sensul slujirii gi promovdrii drepturilor

omului, au fost: The Petitions of Righls ( I 628), Habeas Corpus Act (consideratd a
doua constitulie a Angliei, impus[ de Parlamentul englezla 1679) qi Bill of Rights
(l

68e).

in Legea Habeas Cctrpus se prevedea ea tiecare definut

sd apard

in fala unui

tribunal inainte de a fi pedepsit pentru a i se stabili vinovS[ia.

Ideile lui John Locke (1632-1704), filosof britanic a cdrui operl a pus bazele

democra[iei liberale, au fost transpuse

in Anglia, pe plan juridic, in

Petitia

dreptw'ilor (1628) Si Bill-ul drepturilor (1689). tn cuprinsul acestora se sus{inea, in

principal, suprema{ia Parlamentului, dreptul la alegeri libere, Iibertatea cuvdntului,
dreptul la eliberarea pe cau{iune, interzicerea pedepselor cu cruzime, obligafia de a
se comunica irnediat unui de{inut motivele arestdrii, dreptul de a fi judecat de un

tribunal cu juriu g.a. Rezultd cd, in concep{ia lui John Locke, viata, libertatea

gi

gi inalienabile ale omului. Statele aveau

aceste drepturi naturale. in filosofia sa politicd, J. Locke

proprietatea erall drepturi inn[scute

misiunea de a proteja

susJine cd statul are obliga{ia sd respecte drepturile omului,

prin aceasta realizdnd

trecerea de la ideea abstractd a drepturilor omului la aplicarea lor concretd in stat.

Ceea ce este foarte imporlant este

c[

ideile sale au tbst preluate de organele

constitutionale din Anglia gi Statele Unite ale Americii, ele fiind incluse in textele
fundamentale ale acestor {dri.

Declaralia Drepturilor ,lin Anglia (1689) a fost rezultatul constitulional al

puterilor: Parlamentul Ei puterea Monarhului. Ea
prevedea cd oamenii nu pot fr privali de drepturile lor fundamentale, nici chiar de

revolufiei

care instituia separarea

rege sau de lege.

tn Arnerica, in timpul Rdzboiului de Independen{6, dus de coloniile engleze

impotriva Coroanei, a apdrut primul document oficial cu privire la drepturile
ornului. Astfel, in rnai 1776, in statul Virginia, a fost adoptatd Virginio Bill of
Rights (Declara{ia drepturilor statului Virginia) in care se afirma: ,,to{i oamenii
sunt de la natur6 ?n mod egal liberi qi independenli gi au anumite drepturi inerente
naturii lor, adic6 dreptul la viat6 qi libertate, precurn qi mijlocul de a dobAndi qi

in
conserva proprietatea gi de a urmdri sd ob{ind fericire qi siguranf6". Astfel,
Virginia Bill of Rights au fost enunlate urm[toarele drepturi inalienabile ale
qi
omului: dreptul la via!6, libertate qi proprietate; dreptul la liberl intrunire
protecfie
libertatea presei; dreptul la liber[ rnigralie qi dreptul de petilie; dreptul la

legal6; dreptul de vot.

la data de 4 iulie 1776, se adopta Declaralia de

alineat
Indepenclenyd a Statelor (Jnite ale Americii care, in cel de-al doilea

in

Philadelphia,

printre care
prevedea: ,,to{i oamenii se nasc egali, cu anumite drepturi inalienabile,
a
viala, libertatea qi dreptul la clutarea fericirii". in Declarafia de Independen{i
o serie
Statelor Unite ale Americii (4 iulie 1776) sunt stipulate, imperios 9i explicit,
egalitatea
de drepturi qi libertdli fundamentale: dreptul la via[6, dreptul la libertate,

in fala legii, dreptul la proprietate, dreptut la securitate, dreptul la rezisten![

fa{d de

opresiune, libertatea de g6ndire, libertatea de expresie Ei de rnanifestare.

La 26 august 1789, in perioada Revoluliei Franceze, a fost adoptat cel rnai

important document juridic care

prevSzut, intr-o form[ tnodernfi, problema

5

drepturilor Ei libertdtrilor omului, gi anLlrne, Declaralia drepturilor omului Si

cetdleanttlui. in articolele acesteia existau dispozilii referitoare Ia: egal itateain fap

legii a tttturor persoanelor, siguranfa gi rezistenla la opresiune, dreptul de a

participa direct sau prin reprezentan{i Ia elaborarea legilor ca expresie a voin{ei
generale; garan{ii cu privire la refinere, al'estare gi acuzare; prezum{ia cle
nevinov5fie; libertatea cuvAntului gi a presei.

in

Fran[a, drepturile omului

au fost, pentru prima oard pe

Europa

continental5, inregistrate in Constitu{ie. Revolutia Francezd din 1789, cu sloganul

s6u binecunoscut ,,libeft6, 6galit6, fi'aternit6", a avut rnultiple consecinte. Pentru

iuceput, aceste drepturi ale omului trebuiau si reugeascd mai intdi sd fie acceptate

ca drepturi fundarnentale in cadrul constitu{iilor nafionale, fapt care a putut fi

realizat in aproape toate statele europene pe parcursul secolului al XIX-lea. Deci,
ideea filosoficd despre drepturile omului a reugit s6-gi gdseasc[ aplicare politica gi

juridicd pdnd la jum6tatea secolului XX.

Din

cauza evenimentelor petrecute

in timpul celui de-al doilea rdzboi

tnondial, oarnenii au fost detenninali s[ creeze o strategie pentru a putea aplica, pe

nlapalnond, principiile enunfate cu referire la drepturile omului. Acest lucru a
determinat infiin{area Organizaliei Naliunilor Unite. Prin aderarea tuturor statelor

la aceast6

organiza{ie, drepturile omului deveneau

problema

comunitdlii

statelor internafionale. Contractul incheiat intre !6rile membre, aga numita Cartd a

Naliunilor Unite, a fbst adoptat la data de26 iunie 1945.

Toate statele tnetnbre se obligd, conform Cartei, sE colaboreze cu ONU
pentru indeplinirea obiectivelor enunfate de aceasta (articolul 56), iar printre aceste

obiective se numdrd gi popularizarea drepturilor omului.

in

acest articol

se

specificd cd tofi rnernbrii Nafiunilor Unite se oblig6 sd respecte drepturile omului.

Adunarea General[ a O.N.U. a adoptat,

in data de l0

decembrie 1948,

Declara{ia Universald a Drepturilor Omului, unde sunt enumerate gi grupate pe

a Drepturilor

categorii toate drepturile omului. Declara{ia Universal6

desemneaz6 inceputul efbrlurilor de popularizare qi promovare

drepturilor ornului. prin intermediul acestei Declara{ii

se

politic[

qi

Omultri

juridica

destiinleazi barierele

nalionale qi se incearcd universalizarea lor.

Consilinl Eur.opei a fostintiinlatin anul 1949 de cdtre 10 tAri pentrtt a lupta

in favoarea libert[[ilor gi a cooperdrii, pentru apdrarea dernocra{iei gi a drepturilor
omului.

tn anul 1950 a fost semnatd Convenlia Europeand a Drepfirilor Omului,la

Rorna, de c6tre 12 \dri europene. Aceasta are ca scop garantarea drepturilor
fundamentale in toate statele membre. Rom6nia a ratificat Conven{ia in octornbrie
1993.

tn Rornf,nia, drepturile cetE{eneqti au fost institu{ionalizate prin Constitfiia

din 1g66, dupl unirea Principatelor din 1859. Drepturile omului au caracter
trniversal, internafional, iar exerciliul lor are loc pe teritoriul statului respectiv;
statut este cel care consacra qi garanteaz[ drepturile qi libertalile.

in actuala etapd istoricd, proteclia qi promovarea drepturilor omului 9i a

libertdlilor sale fundamentale reprezintd o preocupare irnportantd a tuturor statelor
civilizate ale lumii.

$3.

Criterii de tipologizare

9i tlelimitare

Drepturile omului se clasificd

privind drepturile omului

in func{ie de criterii diverse, dar cea mai utilizatd

clasificare este aceea fundamentatd pe cele dou6 Pacte intemafionale ale drepturilor
pot
omului. Astfel, in funclie de respectivele documente menlionate, drephrrile omului

fi irnp[(ite in urm6toarele categorii generale:

a) Drepturi civile

Din aceasti categorie de drepturi fac parte: dreptul la via{d, la libertate 9i la

inviolabilitatea persoanei, dreptul la c5s[torie, dreptul la egald ocrotire a legii, dreptul de

fi t'ecunoscut ca subiect de drept, egalitatea in drepturi intre bdrbat gi femeie, drcptul

o cet6{enie, dreptul la proprietate, dreptul de a nu

ilegale

fi

in via[a particulard, in farnilie, la domiciliu

Ia

supus unei imixtiuni arbirare sau

sau

in

coresponden{a personald,

dreptul de a nu ti supus unei atingeri ilegale aduse onoarei sau reputaliei.

b) Drepturi politice

in cadrul acestei categorii

se intdlnesc,

in principal: dreptul la libertatea gdndirii,

congtiin{ei qi religiei, dreptul la intrunire paqnicd, dreptul la Iiberd circulalie (alegerea

dorniciliului, pdrdsirea qi reintoarcerea in {ar5 etc.), dreptul de a participa la conducerea

statului (de a alege gi a fi ales, de aaveaacces la funcliile publice), dreptul laazil.

c) Drepturi econorrrice gi sociale

Refbritor la drepturile din aceast5 categorie se pot enumera: dreptul la muncd,

dreptul Ia asigurare sociald, clreptul rnamelor la ocrotire social5, dreptul copiilor

gi

adolescen{ilor la octotire speciald, dreptul de asociere, inclusiv in sindicate, dreptul la

odihn[ qi la tirnp liber, dreptul persoanei la un nivel de trai suficient pentru familia

sa,

dreptul la concediu pl5tit, dreptul persoanei la realizarea drepturilor din domeniile vie{ii
economice, sociale qi culturale pentru men{inerea demnitSlii sale, dreptul la sdnitate.

d) Drepturi culturale

Din aceastd categorie putem sd enumerdm unndtoarele drepturi: dreptul la

educafie, dreptul de a participa la via{a culturali, dreptul de a beneticia de progresul

teturic gi de aplicafiile sale, dreptul persoanei de a beneficia de proteclia intereselor

rnorale gi rnateriale decurgand din operele sale.

SISTEMUL EUROPEAN DE PROTECTIE PRIVIND DRBPTURILE

OMULUI
problernatica drepturilor ornului este una dintre ternele dominante ale vielii
politice actuale gi este strans legatd de evolulia problernelor globale ale ornenirii
(securitatea, pacea, clezvoltarea econornicI qi social6 etc.).

cel rnai
Sistemul european de proteclie privind drepturile ornului constittrie
omului qi
irnportant gi complex sistem regional cu privire la protec{ia drepturilor
este format din organisme interna{ionale regionale, precum:

1. Consiliul EuroPei

2. Organiza{ia pentru Securitate 9i cooperare in Europa (o.s'c.E.)

CONSTLIUL EUROPEI

$1. Introducere

grup de
Consiliul Europei a fost infiinlat pe data de 5 mai 1949 de citre un
bazatd pe justilie qi
state, care considerau c6 edificarea pdcii, in cazul in care este
societatrii umane qi
cooperare interna{io nald,are o importan{I deosebitS in pdstrarea
Franla, Irlanda, Italia,
a valorilor civiliza{iei. Aceste state erau: Belgia, Danemarca,

Luxemburg, olanda, Norvegia, suedia 9i Marea Britanie.

cu
Orice stat european poate sd devind tnembru al Consiliului Europei,
garanta drepturile
condilia cle a accepta principiul sttpremaliei dreptului Ei de a

omului gi libertdlile fundamentale pentru toate persoanele care se

jurisdiclia

af'15 sub

sa.

Sediul organizaliei este la Strasbourg (Fran!a) qi aceasta are urlndtoarele

obiective:

proteclia drepturilor omului, a democra{iei pluraliste qi a stlprema{iei drepttrlui;

favorizarea conqtientiz6rii

gi

incurajarea dezvoltirii identitetii

gi

diversitdlii

culturale a Europei;
c6utarea unor solutii peutru problemele cu care se confi'untd societllile europene

(discrirninarea minoritSlilor, xenofobia, intoleran{a, protec{ia mediului, clonarea

trman5, S.I.D.A., drogulile, crima organizatd etc.);

dezvoltarea

stabilitilii dernocratice in Europa, prin suslinerea refolnelor politice,

legislative qi constitulionale.
Scopul prirnordial al Consiliului Europei este de a realizao mai mare unitate

intre rnembrii sdi, prin incheierea de acorduri qi adoptarea unor acfiuni comune (in
dorneniile economic, social, cultural, gtiinfific, juridic Ai administrativ) gi prin
rnenfinerea

qi evolulia ulterioar'd a drepturilor qi libertdlilor fundamentale

ale

omului.

Deqi este un organism de promovare a drepturilor ;i libertllilor

fundarnentale ale omului, a valorilor democratice in general, Consiliul Europei
reprezintd, de asemenea, cadrul institulional de colaborare interguvernamental6. in

toate domeniile de interes major ale societd{ii europene: cooperare juridicd, in

sistemul mass-media, al ?nv5{drn6ntului, culturii, in domeniul patrimoniului, pe
probleme de tineret qi sport, pe probleme de ordin social qi economic, ale puterii
locale gi regionale, ale protec{iei rnediului natural.

Limbile oficiale ale Consiliului Europei sunt engleza

qi franceza, dar

Adunarea Parlatnetrtard utilizeazd gi gerrnana, italiana gi rusa, ca limbi de lucm.

Prin intennediul activitdlii Consiliului Europei sunt elaborate convenfii

gi

acorduri europene care reprezintd baza rnodificdrilor qi armoniz[rii legislative in

cadrul statelor membre.
Rorndnia a devenit rnembrd a consiliului Europei in anul 1993.

Consiliul Europei organizeazd periodic conferinfe ale rninigtrilor specializali

in diverse donrenii de activitate: iustilie, educa(ie, sdndtate, mediu, cultur6, sporl,

10

tineret etc.

cadrul contbrinlelor sunt analizate problemele sectoriale rnajore qi se

f'aciliteazd contactele perrnanente ?ntre rninisterele de protil clintre statele metntrre.

in

Acegtia elaboreazd proiecte de cooperare Ei propun activitdti pentrtt programul de

Iucru al Consiliului EuroPei.

$2. Organismele Consiliului Europei

$2.1. Comitetul

Minigtrilor

Este organul de decizie al Consiliului Europei gi este alcStuit din rniniqtrii

afacerilor externe ai tuturor statelor membre sau din reprezentanlii permanenfi la
Strasbourg. Fiecare ministru prezideazd Comitetul pentru o perioadi de qase luni,
schimbarea preqedintelui avdnd loc in luna mai qi in luna noiembrie.

una clintre cele rnai importante functii ale comitetului Minigtrilor

este

adoptarea conven{iilor gi acordurilor care sunt obligatorii pentru statele care le

ratificd.

Comitetul Miniqtrilor

adoptat rezolulii, recomanddri

qi declaralii

in

dornenii diverse, ca de exemPlu:

- predarea in gcoli a drepturilor omului,

- reguli europene de organizare a inchisorilor,

- asisten{d gi consultan{d juridicd,
- azilul acordat persoanelor aflate in pericol de a fi persecutate etc.

|n subordinea Comitetului Minigtrilor funclioneazd

comitete

interguvernamentale care rezolvd cliverse problerne importante ale societd(ii

europene, cum ar fi cele legate de sdndtate, educa{ie, cultttr[, spott, droguri,
cooperare juridicd etc.

Comitetul Miniqtrilor adopt6 programul de activitate gi btrgetul Consiliului

Europei.
11

in caz de incilcare gravi a obliga(iilor statutare de c6tre un stat rnembru,

Comitetul Minigtrilor poate suspenda dreptul de reprezentare al acelui stat, il poate

invita

sE se

retrag[ sau poate chiar decide incetarea apaftenen{ei la Organizafie.

Comitetul MiniEtrilor supravegheazd aplicarea efectivd a conven{iilor

Ei

acordurilor incheiate intre statele rnembre, aceastd responsabilitate fiind importantd

pentru conven{iile referitoare la drepturile omului, ca de exemplu: Conventia

ellropeand a drepturilor omului, Carta social6 europeani, Convenlia europeand
pentru prevenirea torturii, Conven[ia-cadru pentru protecfia rninoritdlilor na{ionale.

S2.2. Atlu narea

Parlamentarl

Este este un olgan deliberativ, fiind formatd din reprezentan{i parlamentari ai

fiecirui stat membru al Consiliului Europei, aleqi sau desemnafi de parlamentele

na(ionale.

Adunarea a adoptat rezolu(ii gi a formulat recomanddri

in diverse domenii,

printre care se nurn6r5:

drepturile copiilor,

abolirea pedepsei capitale,

SIDA gi drepturile omului,

psihiatrie gi drepturile omului,

drepturilerninoritdlilor,
traficul de copii gi alte forme de exploatare a copiilor,
secte gi noi rniqclri religioase

De asemetrea, Adunarea are un rol foarte important in procesul de exarninare

a cererilor statelor candidate la aderarea la Consiliul Europei, cercetdnd dacd sunt

indeplinite condiliile esentiale cerute. Adunarea Parlamentar[ emite recomandarea

lavorabild, pe baza cdreia Comitetul Minigtrilor acceptd candidatura statelor pentru
aderarea

la ConsiliLrl Europei. De rnulte ori, Adunarea s-a aflat la originea

t2

numeroase tratate interna{ionale, conven[ii europene gi a altor instrumeute.iuridice

care form eazd temelia legislatiei europene.

Adunarea iEi stabileqte ordinea de zi, abordeaz6 subiecte de actualitate qi

teme cu privire

la

diverse probleme ale societ[[ii

qi chestiuni de politic5

internationald.
Adunarea are in componen{a sa cinci grupuri politice:

1) grupul socialist (SOC),

2) grupul partidului popular

european (PPE/DC),

3) grupul democra{ilor europeni (GDE),

4) grupul liberal, democratic
5) grupul pentru

qi reformator (LDR),

st6nga europeand unitd (CUE).

in mod tradilional,

igi alege preqedintele dintre membrii sdi,

de un an. Preqedintele, vicepreqedintele qi

Adunarea

pentru trei mandate consecutive,

preqediniii celor 5 grupuri politice alcdtuiesc Biroul Achmdrii.

Adunarea are drePtul de a alege:

Secretarul General qi Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei,

Secretarul General al Adun[rii,

Judec6torii

Cu(ii Europene a Drepturilor Omului,

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei.

Lucrdrile Adundrii sunt pregdtite de comisii specializate in anumite domenii.

tn func1ie de sfera lor de competen{6, comisiile sunt divizate astfel:

problerne politice,
probleme juridice qi drepturile omului,

probleme sociale, de sln6tate qi de farnilie,

cultura, qtiinla Ei educa[ie,
mediu qi agriculturl qi probleme locale Ei regionale;
econornie qi dezvoltare,
13

rnigra{ie, refugiali Ei dernogratie,

egalitatea qanselor pentru femei gi bdrbali,
regulament gi irnunitili,
rnonitorizare.

Cu ocazia fiecdrei sesiuni sunt consacrate dezbateri ale evenimentelor din

Europa qi din lume, care se concentreazd,,in special, asupra acelora care impun o
acfiune la nivel eulopean.

Periodic, reprezentan{ii Adundrii realizeazd vizite

in

Europa

avdnd

urtn6toarele scopuri:
de a culege informa{ii necesare elabordrii rapoartelor Adunrrii,
de a asigura observarea alegerilor,

de a se angaja in diploma{ia parlarnentarI.

Adunarea organizeazd, periodic conferin(e, simpozioane

gi

audieri

parlamentare publice privind problemele importante ale perioadei actuale, ca, de

exemplu: violenfa, intoleran{a, mediul, imigrarea, drogurile, bioetica gi media.

$2.3. Congresul

Autoritifilor Locale Ei Regionale din Europa

Este un forum semi-parlarnentar, bi-cameral, care se intrunegte,

plenar[,

in

sesiune

o dati pe an. Acesta are ca scop dezbaterea problemelor de interes

cetdfenesc, atdt la nivel local, cdt gi la nivel regional, principalul sdu obiectiv fiind

intdrirea bazelor democratice in noile state membre sau candidate, gi prornovarea

cooperdrii regionale gi transfrontaliere.
Prin activitatea sa, Congresul ajutd noile state membre ale Organizatiei sd-gi
?ndeplineascI sarcinile practice necesare realizdrii unei autonomii locale qi
regionale.

Rolul important al Congresului const6 in verificarea aplicdrii principiilor

Cartei europene a autonomiei locale.
L4

Congresul este alcdtuit din Camera puterilor locale qi Camera reghmilor

Ei

se reune$te o datd pe an la Strasbourg.

Pentru realizarea obiectivelor propuse au lbst tntiin{ate patru cornisii statutare:

comisia institulionald

Congresului, irnputernicitd

in

special

si

preg6teascd

rapoarte privind evolu[ia democra{iei locale gi regionale in Europa;

comisie pentrtt culturd Si educalie, competentd in materie de media, tineret, sport 9i

comunicare;

comisia pentru demoltare durabild, competentd

in

dosarele

de meditt,

de

amenajare a teritoriului gi de planificare urban5;

in chestiunile referitoare la locurile

de muncd, cet6(enie, relafii intercomunitare, sdndtate publicd qi egalitatea intre
comisia pentru coeziune sociald, competent[

femei Ei blrba{i.
$2.4. Comisarul Drepturilor Omului

al drepturilor omului a fost infiinlat in anul 1999.

Comisarul este imputernicit sd promoveze educa!ia, sensibilizarea asupra
Postul de Comisar

drepturilor ornului, cdt gi respectarea acestor drepturi qi sE asigure observarea

efectiv[ a instrumentelor Consiliului Europei. El are un rol de indrumare 9i de
informare in domeniul protectiei drepturilor omului qi a prevenirii incdlcdrii lor.

Mandatul sdu prevede, de asemenea, cooperarea

cu alte

institutii

interna{ionale pentru promovarea qi proteclia drepturilor omului, cdt qi posibilitatea

de a interveni in baza oric5rei informalii pertinente care ii este furnizatd

de

guvernele, parlamentele nalionale, mediatorii na{ionali sau alte institu{ii similare,

particulari sau organizalii non-guvernamentale. Lucrdnd impreund cu alte institulii

ale'Consiliului Europei, Comisanrl poate prezenta un raport, o recomandare satl tln

aviz asupra oriclrei chestiuni speciale atdt Comitetului Miniptrilor c6t gi Adundrii
Parlamentare,

in canrl in care considerd

cE este oportttn.
15

Limbile de lucru in cadrul Biroului Comisarului pentru Drepturile Omului

sunt franceza qi engleza.

S2.5. Secretariatul General

in

veclere

a realizdrii unei ELrrope noi qi unitfl, care sI se inteme ieze pevalori

precum dernocra{ia, dt'epturile ornului, preeminen}a dleptului, Secretarul General a

expus prioritdlile def-rnite de Consiliul Europei, din rAndul cdrora putem enumera:

tratarea securit[1ii gi a criminalitalii

in Statele mernbre, in

special, a corupliei,

spdl[rii capitalurilor, crirninalitalii in spa{iul cibernetic, traficului de fiin{e umane,

traficului de droguri;
punerea

in ac{iune a programelor speciale privincl drepturile omului,

democra}ia,

refugia(ii, coeziunea social6, cultura qi problernele mediului ambiant;

definitivarea noilor ini;iative pentru a lupta impotriva terorismului intema{ional;
lupta irnpotriva torturii gi a tratamentelor inumane sau degradante;
cornbaterea rasismului, antisemitismului gi a islamofobiei;

promovarea egalitE{ii qi a tratamentelor echitabile

fdrl

deosebire de sex, etnie,

convingere religioas[ sau politicd etc.

Adunarea Parlamentard a Consiliului Europei alege Secretarul General.

DREPTUL LA VTATA

l.

Defini(ie
Dreptul la via;d este definit ca fiind ,,un drept inerent oriclrei fiinle umane qi

reprezinti condifia necesari pentru garantarea celorlalte drepturi din

sfera

protecfiei drepturilor ornului. Dreptul la via{d nu garanteazd, un anumit nivel de trai

sau o anutnitd calitate a viefii,

ci

este un drept

existen{a caatare a tiinlei urnane".

16

civil

ce protejeazd via[a biologicd,

2. Cadrul legislativ
ln Declaragict (Jniver"sald a Drepturilor Otnuhli se precizeaz[ c5,,orice fiinta
urnand are dreptul la viafd, la libeftatea qi la securitatea persoanei sale" (art. 3), iar

Pactul Internalional cu privire

la Drepturile Civile Si Politice

stipuleazd c5

,,dreptul la via{E este inerent persoanei umane" (art. 6).

Carta Drepturilor Fundamentale a (Jniunii Etu'opene prevede
2 dreptul la viald: "Orice persoand are dreptul la

fi condamnat la pedeapsa

in cadrul art.

viali"(alin.l) qi "Nimeni nu poate

cu moartea sau executat" (alin.2)

Dreptul la via!6 este primul drept substan{ial reglementat de Convenlia

europeand a drepturilor omului. El este garantat oricdrei persoane prin dispoziliile

art.

2 din Conven[ie. in acelaqi timp, aceste dispozilii prevdd anumite cazuri

excep{ionale, c6nd surenirea

in

mo(ii nu constituie

o ?ncdlcare a acestui drept.

ceea ce priveqte Rominia, pedeapsa cu moaftea

a fost abolitd prin

Decretul-lege nr. 6 din 4 ianuarie 1990, publicat in Monitorul Oficial al Rom6niei,

nr. 2 din 5 ianuarie 1990. Potrivit Decretului-lege nr. 6/1990,

,,pedeapsa cll

moartea prevdzutd pentru unele infracfiuni din Codul Penal gi legile speciale este

definitiv abolitL pentru orice categorii de fapte, fiind inlocuitd cu pedeapsa

detenliunii pe via{d; toate pedepsele cu moartea neexecutate se inlocuiesc ctt
pedeapsa detenliunii pe via!d".

Persoanele care au solicitat sI

li

se acorde

sprijin pentru declanqarea propriei

rnor{i au depus cereri la Curtea Europeand a Drepturilor Ornului, deoarece dreptul

{[rii cdreia aparfineau interzicea eutanasia. Astfel, a fost adoptatd Recomandarea

nr. 1418/1999 a Consiliului Europei, in care se stipuleazd pozi\ia anti-eutanasie
prin urmdtoarele enumerdri

1) Dreptul la viald este un drept garantat, aga cum este prevdzut

articolului 2 al Conven{iei europene privind drepturile ornului;

t7

in cadrul

2) Misiunea oricdrui stat este de

acluce tnoartea

a-Si tngriji

proprii cetdleni gi nu cle a le

in mod inten{ionat (chiar dacd unii dirrtre ei o solicitd expres) -

,,indifbrent de motive qi dorin{a de a muri exprirnatl de un bolnav incurabil sau de

un lnuribund, nu se poate servi ca justificare legal5 pentru aciiuni destinate a

conduce la tnoarte Ei nu constituie un fundarnent juridic pentru a cauza moartea
altei persoane".
Eutanasia provine din lirnba greac5, de la cuvAntul "euthanasia", ,,eu" - bine,
,,thanatos"

- moarte, insemndnd

moarte fiumoas5 sau ugoard.

Eutanasia activd este interyenfia activ6

in procesul mo(ii cu scopul de a

provoca rnai repede moartea celui suferind grav, care, cu sigumnlE, a intrat in
procesul mor[ii, ftrd a mai exista posibilitatea de insdndtoqire.
Eutanasia pasivd este pennisi qi constd

in ,,dreptul individului de a refuza

conqtient c[ tehnicile rnoderne de tratament, capabile s6-l mentina in via]6, chiar
dacd orice speranf5 de insdndtogire este o simpld iluzie, s6-i fie aplicate". Aceste
persoane trebuie sd fie in deplin6tatea facultdlilor lor mentale. Este necesar sd se
facd distinc\ia clar6, intre eutanasia activd qi eutanasia pasiv6.

II din Constitulia Rorndniei (2003) sunt prevdzute Drepturile Si

fundamentale. Astfel, dreptul la via{d este prevdzut in art. 22, alin.l:

In Capitolul
libertdlile

"Dreptul la viatd, precum gi dreptul Ia integritate fizicd qi psihica ale persoanei sunt
garantate".

3. Linlitele dreptului la viafi

La nivel rnondial doar Conven{ia Inter-americand a Drepturilor Omului
prevede in dispozifiile art. 4 cdnd incepe qi cdnd se termind, astfel: dreptul la via{E

"trebuie protejat de lege gi, in general, de la concepfie", spre deosebire de alte texte
convenfionale in care nu se precizeaz6.

Din punct de vedere jurisprudenfial, s-a hotirdt ci momentul in care incepe

protecfia interna[iortl5

acestui drept este naqterea, deoarece reglementirile

18

vorbesc de dreptul oric6rei persoane, iar ernbrionul nu este o fiinfd cu existen]d de

sine stitdtoare, nu este o persoanS.

Corelativ, momentul
moartea,

in care inceteazd protec[ia dreptului la via{E este

in forma ei cerebrald. in

recunoagterea dreptului

aceastd circumstan{d s-a ridicat problerna dacd

la via[d semnific6 implicit

recunoagterea dreptului de a

muri. intr-o jurisprudenfd recentS, Flotdrdrea Pretty c. Regatului (Jnit,2002, Curtea

Europeand a Drepturilor Omului a considerat cd interzicerea eutanasiei nu incalcd

dreptul la via[6 qi pe cale de consecinld. a refuzat sE recunoasci un drept de a muri.

Sinuciderea reprezint[ o manifestare a titularului dreptului la via{d care este liber
sE

iqi exercite dreptul dupd propria voinfl, at6t timp c6t comportamentul s6u nu

afecteazd drepturile

prin urmare, tratatd ca o

qi libertd[ile celorlalli qi nu
.este,

incdlcare a dreptului la viatd. De la aceastd afirmatie exist[ o exceptie - cazurile de

suicid ale persoanelor private de libertate pi aflate sub autoritatea statului. in acest
caz obliga{ia statului este de a preveni sinuciderile in medii precum penitenciarul.

4. Restringerile dreptului la viafi

Al5turi de aceste forme liber consimlite atingerea dreptului la via{d (sinucidere
Ei eutanasie

- expresii ale vointei titularului dreptului) existE gi conjuncttrri in

care

viata unei persoane este pus[ in pericol fErd acordul acesteia. Astfel de situa{ii sunt
cercetate in doctrin6 drept restrdngeri ale dreptului la via{6.

5. Principii, spefe gi comentarii

Dreptul de a muri

se

poate subinlelege din conlinutul art. 2 al Conven|iei care se

referd la dreptul Ia viald? in solugionarea cauzei Pretty c. Marii Britaniit, Curteo

a dat un rdspttns nuanlat la aceastd

I

Crrftea

intrebare.

in

aceastd canad, reclamanta

Ef)0, cauza nr.2346102, Pretly c. ltlarii Britcutii, Flotirirea din 29 aprilie 2002.
19

suJbrea de

o boald degenerativd

progr.esivd iniu

sdndtd|ii i se deteriorase rapidfiind complet paralizatd, nemaiputdnclu-se exprimu

corent gi alintentdndu-se cu ajutorul wuti tub- Cu toate acestea, calitdlile

intelectuale erau intacte- Neputdndu-se sinucide singurfi a cerut acordtil

autoritdlilor britanice ca solul sd o ajute la tncleplinirea acestui act. Refruttt
autoritdlilor engleze

fost atacot tn fata instanlelor nalionale, Si apoi lq Curtea

Europeand. Reclamanta suslinea cd art. 2 al Convenliei protejeazd ,,dreptul la
viald", iar nu viala insdsi, Si recunoaste oricdrei persoane dreptul de a alege intre
a trdi sau nu,

persoand neputclnd sd refuze un tratament medical cle nahrrd sd-i

salveze viala sau sd aleagd sd se sinucidd- Curtea a consiclerat insd cd dreptul la
o

viala nu poatefi interpretat ca implicdnd un aspect negativ- Articolul 2 nu are nici

o legdturd cu cqlitalea vielii(reclamanta se pldnsese defaptul cd viala sct devenise

penibild din catua bolii) sau cu ceeo ce o persoand clore;te

de aceea, ,,tut poate-frrd a risca o distorsiune de limbaj,

sd

facd cu viala sa

Si,

sdfie interpretat in sensul

cd ar conferi un drept diametrol opus dreptului la viatd, anume dreptul de a muri:

el rut poate crea un drept la auto-determinare, potrivit cdruia un individ ar putea

sd aleagd moartea, mai degrabd decdt viala." Asrfel, Curtea o considerat cd ,,nu

art. 2 al Convenliei nici un drept de a muri, fie cu ajtttontl

unui terl, fie cu ajutorul unei autoritdli publice. "
fn acerasi hotdrdre Pretty c. Marii Britonii se aratd cd ,,ar-ticotul 2 nu cue
se poate deduce din

niciolegdturdcucalitateavielii"2. De aici se poate concluziona cd art.2 al

Conven(iei protejeazd viala in sine, iar nu dreptul la anumite condilii cle viald, la
ttn anuruit nivel de trai.
TotttSi, au eilstat Si cazuri in care leziunile corporale cauzate de agensi ai statului

Curtea EDO, cauzanr.2346102, Pretty c- tl'lcrii Britcrnii,tlotdrdrea clin 29 aprilie z}Oz,parag.

39.

20

aufost considerate ca o incdlcare a art. 2 al Convenliei, cu toate cd rut a survenit

clecesul victimei. Astfel de exemple sunt

Antonio Perez Ottin c. Spaniel

tru

in

Yasa

cauzele Osman c. Ivlarii Britaniis,

c. Turcief reclamanlii fuseserd grav

rdnili de gloanle trase osupra lor de cdtre agresori inarmali, dar supravieluiserd
acestor tentative

de

osasinat;

de

asemenea,

in

cauza Berktay

c. Ttrcief

reclamantul fusese grav rdnit in urma cdderii de la bqlcoruil domiciliului sau, in

cursul unei perchezilii efectuate de polilie, dar a xtpravieluit; in canaa L.C.B. c.

fuIarii BritaniiT reclamatq xtferea de leucemie, pretinzand cd aceastd boald era
rezultatul expunerii tatdlui sdu la radiolii ruultate in urma testelor mrcleare; tn
cauza Grass c. Marii Britanif reclamannl se pldngea de faptul cd tratamentul
medical greSit ii pusese viala tn primejdie.

in

concluzie, din art. 2

al Convenliei reniltd doud mari tipuri de obligalii:

,,pe de o parte, obligalia negativd, de ordin general, de a nu cauzo, prin agenlii

sdi, moartea unei persoene, {i, pe de altd parte, obligalia pozitivd de a lua toate
mdsttrile care se impun pentnt protejarea efectivd a dreptului la viald".
Curtea a relinut pentru prima oard, in cauzd L.C.B- c. Marii Britanii, faptul

cd statele au Si obligalia generald de a lua mdsurile necesare pentrtt proteclia

vielii indivizilor care se afld sub jurisprudenfi so- in cauza respectivd, reclamanta,
bolnavd de leucemie infantild, ,'epro$a statului cd mt-i informase pdrinlii Si nici

nu-i supraveghease sdndtatea dupd nastere, deSi tatdl sdu - militar de carierd fr,rsese expus radiagiilor cataate de testele nucleare. Astfel, Curte a considerat cd,
date

Jtind informaliile de care dispunea statul la momenhil respectiv (privind, pu

lv[arii Britanii, Hotirirea din 28 octombrie I998.

cauutnr.33229102,Antonio PerezOrtin c- Sponiei,
cauza Yasa c. Turciei, Hotdrirea din 2 septembrie 1998.
caru:anr.22493193, Berktay c. Turciei,I{otiirdrea din I martie 2001.
cauza
L.C.B. c. ,llarii Britunii, llotlrdrea din 9 iunie 1998.
EDO,
'Crrtea
*
Catra EDO, ca:uz-nnr. 6l827100.Grass c. Marii Britunii
Curtea EDO,
Cr.r.t a EDO,
s
Curtea EDO,
u
Curteu EDO,

'

cauruL Osman c-

2L

de o parte, posibilitatea ca tatdl reclamantei sdJrifost

de radialie,

"rpi@

Si, pe de altd parte, cd aceastd expunere sd Jf creat un risc pentru

sdndtatea reclamontei) nu i s-arfi putut pretinde acestttia sd aclioneze din proprie

iniliativd, in sensul informdrii pdrin{ilor reclamantei asupra acestor probleme. in

consecinld, cererea /brmulatd de reclamantd

fost respinsd, iar principiul stabilit

fn aceastd catad afost aplicat ullerior de Curte tn cele mai diverse circumstanfe.

in

cauro Edwarcls c. L'Iarii Britanif Curtea a considerutt cd statttl qi-a

tncdlcot obligalia pozitivd prin plasarea in celula victimei a unui bolnav mental
extrem ele violenl, care ogresare deja un codelinut.

in

cauza Ozalp Si allii c.

hrcieito tutdl reclttmanlilor murise clin cauza tmei erplozii, in incercarea de a le
ardta autoritdlilor o ascttttzdtoare a PKK. Autoritdlile cunoSteau riscul uploziei
(solda{ii care il insoleau pe tutdl reclaman[ilor se addpostiserd) nu att luat nici o
Si
rudsurd pentru a proteja viala victimei Si pentru aceastq Curtea a constatat
incdlcarea art. 2. Aceastd solulie a fost adoptatd gi in cataa Demiray c. Turcieitt
in core solul reclamantei fusese folosit ca scut uman pentru descoperirea unui
depozit de arme.

In ceea ce priveSte obliga[ii pozitive ale ststelor o carud ,"tuitd ntu nt"rrrtdEste vorba de Oneryildiz c. Turciei, solulionatd in 2004. Reclamantul gi
familia sa
locuiqu intr-o baracd, pe marginea unei gropi de deqeuri.
1991, un raport de

in

expertizd atrdgea aten(ia autoritdlilor asupra posibititdlii producerii unei arplozii

a gazelor generate de gunoaiele tn descompunere, precum Si asuptafaptului cd rut

s'qu luat mdsuri pentru

preveni acest lucru. DeSi raportul a suscitat dispute intre

'

Curtea EDO, cauzitnr.46477/99, Paul ;i Autlrey Etlwards c. Marii Britanii,Hotdrirea din l4

trraltie 2002, parag. 59-(r0.
r0
Curtea EDO, cauza nr. 32457196. Ozulp si alrii c. Turciei,flotlrdrea din 8 aprili e 2004,parag.
37.
II
Curtea EDO, catza nr. 27308195, Deniray c, T.urciei,l{otdrdrea din 2l noiembrie 2000.

22

autoritdfile vizate, pdnd la luarea vreunei rudsuri, in 1993 s-a prodt$ o asenxenea

fiind distruse l0 locuinle, intre care Si a reclamantului. De asemenea, tn

urma exploziei Si-au pierdut viala noud persoane, ntde apropiate ale

explozie,

reclsmantului. Primarii localitd\ilor respective au fost supttsi unor investigalii

penale ce s-au tncheiat cu condamnctrea lor pentru ,,neglijenla in serviciu", iar

pe o perioadd de trei luni a fost suspendatd.

Reclamantuhti, in urma unei ac[iuni penfi*u despdgubiri, i s-ant acordat sume de

pedeapsa

cu

inschisoore

bani, dar care nu aufost pldtite pdnd la dota sesizdrii Curlii Europene

in

ceea ce priveSte drephtl

in

1999.

la viald, Curteq a ardtat cd, din moment

ce

autoritdlile turce gtiau sau trebuiau sd Stie cd eristd un risc real gi imediat pentnt
persoanele ce locu.iau ldngd groapa de deSeuri, ele sveatt obliga(ia datd de art. 2

din Convenlie de a lua mdsuri operalionale preventive

pentru

necesare Si stficiente

proteja acele persoane.

a mai remarcat cd guvernul nu a luat nicio mdsurd pentnt a-i

informa pe locttitorii din zona respectivd despre riscurile la care se expuneau.
Avdnd in vedere aceste motive, Curtea a constatat a existat o violare a art. 2
Curtea

privind dreptul la viald prin nerespectarea unui cumul de obligalii pozitive de

cdtre statul turc.

DREPTURILE PERSOATTELOR TORTURATE

Convenlia impotriva torturii Si altor pedepse ori tratamente crude, inumane
sau degradante a fost adoptatd la New York a intrat in vigoare
scop sporirea eficacitSlii luptei impotriva torturii gi

in

1987, avdnd ca

altor pedepse ori tratamente,

inumane sau degradante in lumea intreag[.

Fiecare stat parte trebuie sd ia mdsuri legislative, administrative, judiciare qi
alte mdsuri eficiente pentru impiedicarea comiterii actelor de torturl pe teritoriul de
23

sub jurisdicfia sa. Nu poate sd

fie invocati nici o irnprejurare exceplionala pentru

justilica tortura, indilerent cd este vorba de stare de rdzboi sau amenin{area

cu
rdzboiul, de instabilitate politicd intern6 sau cle orice alt[ stare cle excep[ie (art.
2).
Actele de torturi, tentativa de a practica tortura gi actul sdvargit de oricare

ar constitui complicitate sau participare Ia tortur6 trebuie sd fie

socotite infracfiuni din punct de vedere al dreptului penal gi fiecare stat parte
persoand care

trebuie sd sancfioneze aceste infracfiuni cu pedepse corespunzdtoare, lu6,du-se

in
seamd gravitatea lor (art.4).
Statele p54i au obliga{ia de a refine persoana bdnuitd de a fi sdvargit un
act
de torturi qi de incepe o anchetd preliminard in vederea constatdrii faptelor gi,
dac6
este cazul, de a declanqa procedura penalr (art. 6 gi art. 7).

Fiecare stat parte trebuie

s[ ia mdsuri pentru a introduce cuno$tin[e

gi

illformafii despre interdic{ia torturii in programele de formare a personalului civil

sau militar insdrcinat cu aplicarea legilor, a personalului medical, a agenlilor
autoritatii publice gi a altor persoane care pot sd fie implicate in paza, interogarea
sau tmtatnentul oric[rui individ supus oricdrei forme de arest, detinere sau
inchisoare (art.10).
Premisa Convenfiei const[ in faptul

ci cei care tortureazdtrebuie investigali,

aresta{i qijudecafi pentru crimele lor.

[n caclrul Conven{iei impotriva tofturii qi altor pedepse ori tratamente crude,

inumane sau degradante se prevede infiin{area unui Comitet tmpotriva torturii.

Comitetul este format din 10 exper[i "de inaltd moralitate gi care posed6 o
competen{d recunoscutd in dorneniul drepturilor omului, care vor funcfiona cu titlu
personal".

Scopul principal al cornitetului este de a veghea la punerea

in aplicare

conven{iei. Membrii Comitetului sunt alegi prin vot secret pe o listd de candidafi
desemna{i de c6tre statele

pd(i

pe o perioadd de 4 ani.
24

tortura
care Cornitetul prirneqte informalii credibile despre
stat parle, el va invita statul respectiv
practicata in mod sistematic pe teritoriul unui
i1 acest Scop' sa-i facd cunoscute
sd coopereze in examinarea informaliilor qi,

i,r

cazul

in

va trirnite concluziile statului parte

observaliile sale in aceastb privin{[. comitetul
pe care le considerd necesare'
interesat, impreuna cu comentariile sau sugestiile

fiind luat6 in seam6 situalia respectiv6 (art. 20 din convenfie).

Dup6celucririleaufostincheiate,Comitetuldecicleelaborareaunui
inclus intr-un raport anual'
rezumat privind concluziile sale pentru a fi
gi a pedepselor scttt
convenlia europeand pentru prevenirea torturii
a intrat in
inumane sant cregracranfe a fost adoptata la Strasborlrg
tratamenteror

vigoare

in

1989, prevdzdnd

o protec{ie sporitd pentru

persoanele private de

libertate.

Europei a constat in
Una dintre preocupdrile de bazd. ale Consiliului
in inchisori'
conditrii de detentie pentru persoanele de(inute

asigurarea unor bune

minori, cazarme militare etc' Astfel' a

spitale psihiatrice, centre de detenlie pentru
torturii qi a pedepselor sau
fost adoptata convenlia europeana pentru prevenirea
a completat sistemul de protectie
tratamentelor inumane sau degradante. Aceasta
omului' prin constituirea unui
asigurat de Convenlia europeand a drepturilor
(c'P'T'), av6nd labaz6 un sistem de
comitet european pentru prevenirea torttu'ii
vizite.

Scopulacestorviziteestedeaobservarnodulincaresunttrata{ide{intrliiqi,
sunt de
!
Lorturrr' Vizitele
impotriva
tmporrlva torturii.
lor
protectia
protectta
intSrita
fie
s6
cazuti,
anumite
in
programate cu inten{ie astfel incat sd fie
sunt
cdnd
(atunci
perioclice
feluri:
doud
qi ad-hoc (in cazul situa{iilor urgente).
vizitatemai murte state in rnod echitabil)
anumite aspecte ale deten{iei'
Prin intermediul acestor vizite sunt cercetate
lumea de afard, izolarea i. celuld' serviciile
ca de exemplu: disciplina, contactttl cu

25

tnedicale, igiena personal[ etc. Cu ocazia acestor vizite, C.P.T. a obsenrat o

varietate a condiliilor in ceea ce privegte locurile de detenfie.
Meirnbrii cornitetului sunt experti independen[i qi irnpa(iali care aparfin unor

dornenii diverse (medici, juriEti, specialiEti in probleme penitenciare) gi sunt alepi

cle cdtre

Cornitetul Minigtrilor al Consiliului Europei pe o perioad6 de 4 ani.

Comitetul notificd statului respectiv intentia de a efectua o vizit6,, dar nu are

obliga{ia de a preciza data exactd a acestei vizite. C.P.T. viziteazd, fErd ingrddiri
orice loc de deten{ie

cr"r

scopul de a cerceta tratamentul aplicat acestor persoane

qi

poate sd ia interviuri, tEri rnartori, persoanelor private de libertate.

DupE fiecare vizitd, Comitetul redacteazd, un raport privind faptele

constatate, cuprinzdnd toate observa{iile prezentate

transmite

pe(ii

de partea interesatd. El

interesate raportul s6u, care con(ine recomanddrile pe care le

aprecieazd ca necesare. (art.

l0)

Tortura, pedeapsa inumani gi tratamentul degradant

- diferenfieri

conceptuale qi spefe ilustrative

gi rnentale a unei persoane prin tortur5.,

tratatnente sau pedepse inurnane qi degradante este interzisd prin art. 3 al
Prejudicierea integritdtrii fizice

Convenliei ew'opene a drepturilor omului.

in art. 5 al Declaraliei (htiversale a Dreptrtilor Omului, din l0

decembrie

1948, a fost enun{at pentru prirna datd acest drept, avdnd valoare de principiu:
"nirneni nu va fi supus la tortur6, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau
degradante."

Art. 7 din Poctul internalional cu privire la dreptttrile civile

precize'az[

c[ "Nimeni nu va ti

Si politice

supus torturii qi nici unor pedepse sau tratamente

crude, inumane sau degradante. in special, este interzis ca

persoanA

surpus5, tErd consirn{drndntul sdu, unei experien{e rnedicale sau qtiin{ifice".

26

sA

fie

qi
Numeroase spele au ajuns la organismele de la Strasbourg, printre care

in
Irlancla c. Regatttl unit (1978). Curlea a condamnat tratamentul necorespunzdtor
a avut
timpul interogatoriului unor persoane suspecte de acte de terorism' ceea ce
de citre
ca urmare introducerea de noi reguli referitoare la interogarea de{intr{ilor
guvernul Regatului Unit al Marii Britanii. Tehnicile folosite au fost: capu$onarea
de
(introducerea capului delinutilor intr-un sac pentru o perioadd de tirnp), privarea
de perete in
somn, pllnerea la zid (obligativitatea de a rdmdne in picioare rezema{i

pozilii dificile mai multe ore), expunere a la zgomote satt gdlflgie aproape continutt'
au
lirnitarea alimenta{iei. Curte a arutd cd tehnicile tblosite, utilizate cumulativ,
cauzatsubieclilor suferinle fizice qi morale'
provoacd
Tortura este tratamentul inuman aplicat in mod deliberat Ei care

pedeapsa irutmand
suferinle deosebit de grave gi de lungS durat6. Tratamentul sau
reprezinti aplicarea unei puternice suferinte fizice ori mentale, iar tratctmentul
de teamd,
degrodanl este un r6u tratament cle natur[ sd producd victimei sentirnente
rezisten{a sa fizicd'
de ingrijorare pentru a o injosi, a o umili gi pentru a-i infrdnge
sau moral5.

Tortura
pedepse
Definilia torturii in cadrul convenliei tmpotriva torturii si a altor
elemente: tortura
sau tratamente cu ct'ttzime, inuntane SQLI degradanfe cuprinde trei
sunt
este un act prin care suferinfe putemice, fizice sau psihice,

in mod intentionat

instigarea
provocate unei persoane de cdtre un agent al for[ei publice sau la
etc)' Faptele
acestuia, intr-un scop determinat (m6rturisire, pedeapsa, intimidare
considerate acte de
s6v6rqite de polilia turc6 in cauza Atcsoy c. Turcie, (1996) sunt

tortur6: ameninlarea cu tortura, aplicarea procedurii numite

"spanzurarea
corpului gol
palestinian6,,, electrocutarea, aruncarea de ap[ in mod continun asupra
aplicarea regulatd de batai, smulgerea pdrului, refi-rzul consultdrii

al reclamantului,

27

de cdtre un medic. trt uc"ust[ situafie, Curtea a constatat c5 aceste tratamente au

avut o naturd atdt de gravd, inc6t nu pot fi considerate decdt acte de tortur6.

in cazul Ayctin c. Turciel, reclanranta a pretins cd a fost violatd in tirnp

ce se afla in custodia poliliei. Conform probelor, Curtea a constatat c6, ea
fusese violatS, precizdnd: ,,Violul unui definut de c[tre un oficial al Statului
trebuie s[ fie considerat a fi o formd deosebit de gravd Ei odioasd de rnaltratare,

datd fiind uqurinfa cu care intractorul se poate folosi de vulnerabilitatea

rezisten{a redus6

qi

a victirnei sale. Adilional, violul

lasd victirnei urme

psihologice ad6nci, care nu se vindecd cu trecerea timpului, la f'el de u$or ca

alte forme de violen!6 fizicd, sau psihicd". Curtea a considerat cd violul

constituit o torturd, an1-.3 fiind incfllcat.

Printre cauzele pe care le-a avut Romdnia Ia Curtea europeand a drepturilor

ornului privind acte de tortur6, se poate enumera
cadrr-rl acestei

qi Bursuc c. Romdniei Q\A$. in

spefe arnbele p6(i au prezentat diferit faptele cauzei

bazdndu-se pe probele aduse, a achiesat

gi

Cuftea,

la varianta reclamantului. La ora 20, in

data de 27 ianuarie 1997, acesta a precizat c5,

in timp ce

se afla intr-un bar din

setliul local al Partidului Democrat, a fost interpelat de doi poliliqti care i-au cerut
actele de identitate intr-o manierd agresiv6 gi el a rispuns

in acelaqi mod. in

acel

tnotnent, poliliqtii l-au lovit cu bastoanele, apoi l-au incdtuqat qi l-au t6rdt afard spre

o rnaqind parcatd la aproxirnativ 50 m. in continuare, reclamantul a mai fost b6tut

in rnagin5, apoi a intrat in stare de serniconqtien{i. Dupd ce a fost dus la sediul

poliliei, reclatnantul a tbst agresat de aproximativ opt poli{igti, care l-au aruncatpe
podea, l-au c[lcat in picioare, l-au lovit cu bastoanele, l-au stropit cu apd timp de

rnai mult de qase ore, acesta pierz6ndu-qi cunoqtinta de mai multe ori. Guvernul
precizat cd reclamantul s-a

rinit el insugi,

aruncdndu-se pe podea gi peste mobilS.

,,Curtea a reamintit pozilia sa din jurispruden{a anterioari, potrivit c[reia dac[ o

persoand su{'erd v6tdmlri

in tirnp ce se afl6 in custodia autorit[1ilor,

28

guvernul

vdtdmdri. in cazul de
trebuie s6 dea expricalii plauzibile asLrpra cauzelor acestor

cI vdtdmdrile grave prezentate de reclamant au fost

in bar, inainte de
provocate cle acesta intenfionat sau cauzate de o cadere
fa{a, Guvernul roman a susfinut

o boald mi.tal[ qi era beat.

intervenfia poriliqtilor, deoarece reclamantul suferea de
produse in cttrsul investigatiei
Curtea a mai constatat c[ rapoartele medicilor legigti
qi nu au fost atttoprovocate
indicau faptul c[ vdtdmlrile au fost cauzate de o bdtaie
dovad[ medical[ a vreunei boli
sau cauzate de o c6dere. I, plus, nu a existat nicio
ra iegirea reclamantul,i din
psihice a recramantului, in afard de un raport recractat
agitatrii psihomotorii'
spital dupf agresiune, in care se nota existenla unei ,,nevroze'
a constatat cd declara{iile pe
slabd concentrare gi memorie,,. De asemenea, curtea
gi imprecise, iar
care le-a ob{inut parchetul dup6 incident au tbst contradictorii

anchetatorii nu au luat nicio declaralie de la reclamant"'

sale qi din cauza

Guvemul nu a avut nicio dovada in sprijinul afirmaliilor
vatamdrile suferite de
lipsei unei explicalii plauzibile, cnrtea a considerat c6

reclamant

au fost

provocate

de

tratamentul pentru care este angajatd

aplicate reclamantului i-a

responsabilitatea autorit[1ilor. Intensitatea loviturilor
traurnatism cranio-cerebral, edem
cauzatacestuia multiple r6ni ale capului, inclusiv
tratamente au dtrrat cdteva ore, lar
cerebral difuz cu efecte pe termen lung. Relele
vulnerabilS, fiind dus la sectia de
reclamantul s,a aflat intr-o pozilie in mod special
a unui incident minor
polilie singur, noaptea, de cel pu[in cinci poliliqti, ca urrnare
c6 violen[ele la care a fost supus
intr_un bar. In aceste circumstan{e, curtea a decis
provoca durere qi
au fost deosebit de grave qi crude qi de natur[ a

reclamantul

suferinla sever6.

ca urrnare, aceste tratamente constituie torturd in

sensul

articolului 3 al Conventiei.

Tratamente

Ei PedePse inumane

in cazurile Selguk si Asker c. Turciei, Dtilas c. Turciei

casele reclamanlilor au lbst distruse de membrii
29

Si

Bilgin c'Ttu'ciei'

fo(elor de securitate ce efectuau

operatiulli

in

localitdlile

in care locuiau reclarnanfii. Curtea a constatat cd

distrtrgerea caselor a constituit un act de violen{5 gi de distrugere intenlionatd frrFt

vreo cottsiclera{iune penLru siguran[a qi bun[starea reclaman{ilor, care au rdrnas fErd
addpost gi

in circutnstatr{e care au cauzat anxietate qi suferinfd. Aceste fapte

au

constituit un tratament inuman conform art. 3 al Conven{iei.

in cauza Van der Ven c. Olanelei (2003), statul olandez a incSlcat

art.

deoarece de[inufii unei inchisori de maximd securitate, p o perioadd mai mare de

timp, li s-au aplicat perchezilii corporale, neputdnd fi justificate de motive de

securitate, asociate cu condiliile de deten{ie deosebit de riguroase. [n cauza
Herczegfulvi

c. Austriei

(1992), hrinirea fo4atI, aplicarea fo4ei fizice

qi

administrarea fo4atd de sedative unei persoane bolnave psihic definute intr-un

spital psihiatric nu au fost considerate tratamente inumane.

Tratamente qi pedepse degradante

Tratamentul degradant este ,,cel care genereazd victimelor sentimente de

fric6, anxietate gi inferioritate, capabile sd le umileascd qi sd le injoseascd care a

fost de asemenea descris ca implicdnd un tratament de naturd sd infrdngd rezisten{a
fizicd, gi urorald a victirnei, sau

s[ detennine victima

sd aclioneze

impotriva voinfei

sau conqtiinfei sale".

in alte situa{ii, Curtea a fost nevoitd sd ia in considerare practica beteii

copiilor ca o fonn[ de pedeapsd in qcoli. in u.rou constat6rilor Cu(ii in cazul
Campbell Si Cosctns c. Regatul

Unit (1982),

pedeapsa corporall a fost scoasd in

afara legii in qcolile de stat din Regatul Unit.

Conitetul Ettropean pentnt Prevenirea Torturii (CPT) a fost infiin{at in anul

1989 qi a elaborat acte norrnative pentru a proteja definutii impotriva torturii

qi

tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante. Acestea se referi la anumite

aspecte ale deten[iei: izolarea

in celuld, disciplina, contactul cu lumea de afard,

pldngeri Ei proceduri de inspecfie.

30

D_ec!, u{$}dto31ete

practici: lovirea unei persoane in prezenta alteia cu scopul

de
de a o umili, biciuirea delicventilor, izolarea celulara, aplicarea
corporale

in

gcoala

- care induc umilirea sau injosirea, practicile

pedepse

administrative

de de{inere cu recurgerea [a
carc agraveazd, suferin{a frzicd sau mental6, condi$i
a Drepturilor
etc. constituie inc6rc6ri are art. 3 al conventiei Europene

for{[

Omului.
Bibliografie selectivii:
a drepturilor omului, Editura C'H'Beck '2005
1. B6rsan, C. - Convenlia europeand
p.c. - Drepturik Lmului si libertdlile publice' Editura Dacia Europa
2. Dogaru, I.; D6nigor,
Nova, Lugoj, 1997
drepturilor omului - comentarii qi explicalii' vol'
3. chirill, Radu, convenlia europeand a
II, Editura C. H. Beck, Bucureqti, 2007
politice. Teoria generald, Tratat' vol'I'
4. Dlniqor, D.C., Drept constitulional si institulii
5.

6.
7.
8.

Editura Sitech, Craiova, 2006

Bucureqti, 2000
Mazilu, Dumitru, Dr epiurfle omului,Editura Lumina Lex,
internalionald a drepturilor omultti'
Miga-Beqteliu, Raluca; Brumar, Cairinel, Proteclia
2008
Note de curs, Edilia u iv-u revizuit6, Universul Juridic,Bucuregti,
Bucureqti' 1996
Mondan'94'
pr"f ionar de drept privat, Editura
Rddescu, nu*it u,
drepturilor omului' Editura C'H' Beck'
Selegean-Gu{an, fiiurr"L, ProtecliaZiop"ona a

Bucurefti,2006

Selegean, Drepturi si libertdli fundamentale tn iurisprudenla

Bucuregti, 2005
Europene a Diepturilir Omului, Editura All Beck,
ALL, Bucuregti' 1998
10.Miga Beqteliu, R. - Drept internalional public,Editura

g. D. Bogdan, M.

curlii

contempordn' Monitorul Oficial'

ll.Bolintineanu, A.;Nistas, A. -'Orepi internalional
Bucureqti, 1995
Bucureqti, 1998
ll.IMazill., D. - Dreptul pdcii. Tratat, Editura All Beck,
All Beck,Bucuregti' 1998
13.Micu, D. - Garakor"L drepturiloi omului, Editura
de secol, Editura I.R'D'6',
l4.Nistase, A. Drepturile omutltd-religie a sJiirqitului

1992
l'.Voinea, M, c. Bulzan - sociologia drepturilor
Bucureqti,

, . nr:.---^ rr-:.,---:rx+ii A'

omultd, Editura Universitdlii din

Bucureqti,2003
pentru o filozofie a drepturilor omului'
16.Z\ltescu, V.D.; Moroianu Zldtescu, l. - Repere
Editura I.R.D.O., Bucureqti, 1996
al Consiliului Europei la Bucureqti'
l7 . Manualul Consiliului Europei, Biroul de Informare
Bucureqti,2003
18. www.coe.int
lg.www.echr.coe.int
31