Cuprins

Introducere.1
Capitolul I - Aspecte teoretice despre proprietate...............................2-4
Capitolul II - Analiza proprietii private in RM4-8
Capitolul III - Problemele i soluiile adecvate.....................................8-11
Concluzii...................................................................................................11
Bibliografie...............................................................................................12

Introducere
Actualitatea temei : Proprietatea privat susine in mod constant interesul
pentru o activitate economic performant, deoarece ea prezint unele
avantaje fa de celelalte tipuri de proprietate. Datorit acelor avantaje, in sistemul
economiei de pia intreprinderea privat este considerat tipul
fundamental i caracteristic de organizare a unitilor economice.
Scopul cercetarii : Informarea cetenilor vizavi de avantajele i
dezavantajele proprietii private in Republica Moldova . Scopul acestui
referat este de a analiza importana proprie-tilor private pentru
economia rii i de a propune unele soluiile pentru problemele cu-rente
pe care acestea le creaz.
Metodele de cercetare : Abstractizarea tiinific i analiza datelor.
Structura lucrrii : Structura referatului va cuprinde trei capitole. Capitolul
I va conine aspecte teoretice despre locul proprietii private intr-o
economie de pia, ce caracteristici i avantaje prezint. n capitolul II vom
sublinia momentele eseniale a proprietii private ntr-o economie de
pia. Capitolul III probleme i soluiile pentru ele n Republica Moldova.

Capitolul I
Aspecte teoretice despre proprietate i economia de pia.
Proprietatea a aparut pe o anumit treapt a dezvoltrii societii,
odat cu apariia statului i dreptului, moment n care apropierea bunurilor
materiale a devenit un drept de nsuire consacrat prin lege i garantat
prin fora de constrngere statal.
Proprietatea este un concept complex, cu o incrctur juridic,
filosofic i
economic. In sens juridic proprietatea reprezint dreptul de a utiliza i
de a dispune
de un bun, ntr-un mod excesiv i absolut, sub rezerva unor limitri
precizate de legiuitor; n sens economic, proprietatea este definit ca
totalitate a relaiilor dintre oameni in legtur cu bunurile, relaii legate de
norme istoricete determinate pe plan social.. Ca raport socio-economic,
proprietatea exprim : dreptul de posesiune al bunurilor, dreptul de
dispoziie asupra obiectului proprietii, dreptul de gospodrire,
administrare, gestionare a bunurilor, dreptul de a culege roadele utilizrii
proprietii, n cadrul acestor atribute, dreptul de posesiune are rol
hotrator,din acesta decurgand toate celelalte. Obiectul proprietii
private sunt att bunurile de consum, att ct i bunurile economice.
Proprietatea particulara individuala apare treptat, odata cu evoluia
societtii. Ea asigura i asigur libertatea economica a individului,
reprezint baza liberei de iniiative, indiferent de forma sub care se
manifest. O astfel de latur a libertii se manifest in iniiativa liber a
agentului economic de a fi intreprinzator. Libera iniiativa bazat pe
proprietatea particulara creaz acel comportament al agenilor economici
ce determin realizarea unei activiti economice eficiente, profitabile
pentru fiecare producator i consumator n parte, ca i pentru societate n
ansamblul su.
In economia de pia contemporan coexist urmtoarele forme
principale de proprietate: proprietatea privat, mixt i public; fiecare are
unele avantaje i dezavantaje fa de celelalte. Ca form principal a
2

proprietii in economia de pia, proprietatea pri-vat se distaneaz de

celelalte forme prin urmtoarele avantaje: asigur autonomie deplin
unitilor economice, constituind fundamentul libertilor individuale i al
democraiei eco-nomice; genereaz o concuren real intre agenii
economici; stimuleaz libera iniiativ in infiinarea i dezvoltarea
intreprinderilor; asigur o cointeresare inalt i o motivare supe-rioar in
munc; permite o mai bun adaptare a activitii unitii la cerinele
schimbtoare ale pieei, diminund astfel riscul; asigur rspundere
maxim pentru valorificarea factorilor de producie ai unitii pentru
sporirea eficienei ei economice. Prin toate aceste virtui, proprietatea
privat susine in mod constant interesul pentru o activitate economic
performant. Cu toate acestea, proprietatea privat nu este lipsit de
unele limite, care pot fi ins inlturate sau atenuate prin intervenia
statului. Intre aceste limite avem in vedere faptul c proprietatea privat :
- conine tendine de extindere continu, de concentrare i centralizare,
conducand
treptat la monopoluri, cu urmri negative asupra funcionrii mecanismului
economiei;
- permite tendine de specul cu mrfuri i titluri de proprietate;
- poate favoriza o stare de nesiguran material i nelinite in randul
proprietarilor
mici i mijlocii;
- favorizeaz polarizarea societii intre bogai i sraci, iar prin
posibilitatea
motenirii conduce la formarea unei pturi parazite.
Analiza comparativ a proprietii private i a proprietii publice,
sub aspectul
avantajelor i limitelor conduce la concluzia c prezena lor in economia de
pia se impune in mod obiectiv, fiecare , in virtuile proprii i funciile de
compensare, contribuind la dezvoltarea economic i asigurarea
echilibrului general al societii. Disciplina de pia impune egalitatea
ambelor forme de proprietate in faa legilor economice i juridice, fiecare
unitate economic, indiferent de forma de proprietate, participand la
procesul concurenial general.
3

Adancind cercetarea, se pot delimita avantaje i limite i in cadrul

formelor de
gestiune, proprii fiecreia, ca i in cazul marii i micii proprieti. Din
aceste puncte de
vedere, avantajele i limitele vizeaz :
- capacitatea de adaptare la nevoia social i schimbrile pieei;
- intensitatea interesului, iniiativei i responsabilitii pentru activitatea
economic;
- capacitatea investiional, de cercetare i introducere a tehnicii noi;
- sfera i intensitatea economiilor de scar, seriilor de fabricaie i riscului
economic;
- formele de organizare, specializare i conducere a produciei.
Importana deosebit acordat intreprinderilor mici i mijlocii sunt, in
general, mult mai receptive la nevoile pieei, mai adaptabile la modificri
i mai inovative in abilitatea de a rspunde cerinelor consumatorilor,
aducand o contribuie semnificativ la imbuntirea mediului
competiional, specific oricrei economii de pia. In plus, fiind un segment
economic important, creator de locuri de munc in sectoare de activitate
supuse unor transformri structurale insemnate, intreprinderile mici i
mijlocii contribuie la stabilitatea social a zonei respective.
Pentru a rspunde la ntrebrile referitoare la ce , ct i pentru cine
s produc ,
oamenii s-au orientat dupa indiciile pe care la ofer piaa. Pe pia,
productorii ofer
spre vnzare produsele realizate. Producatorii sunt interesati s-i vnd
marfa la pre
ct mai bun. Daca preul este prea mare, nu vor avea cumprtori, iar daca
preul este
prea mic, vor fi n pierdere . Ei trebuie s stabileasca i ct trebuie s
produc , n funcie
de ncasrile realizate, pentru a obine cstigul maxim posibil. Dar, pentru
a decide n
legtur cu toate aceste probleme, producatorii tebuie sa fie proprietari,
s dispun de
4

bunurile pe care le folosesc pentru a produce ceea ce vand . La baza

economiei de piata se afl proprietatea privat , care i d individului
dreptul de a iniia in afaceri , de a le organiza dupa cum crede ca este mai
bine , de a angaja lucrtori care s foloseasca bunurile sale in activitai
economice i de a-i nsui castigul realizat. Ca exemplu, dupa anul 1989
n Republica Moldova s-a trecut la crearea unui sistem economic de pia,
capabil sa satisfaca trebuinele oamenilor. Principala problema in cadrul
acestui proces a fost privatizarea, adic trecerea intreprinderilor din
proprietatea statului in proprietatea particulara .

Capitolul II
Analiza proprietilor private n Republica Moldova.
La momentul dat, proprietatea privat are o pondere destul de mare,
mai concret, 66,7% conform ultimului studiu efectuat de ctre BNS(Biroul
Naional de Statistic) n ponderea total a proprietilor n Republica
Moldova.
Tranziia la economia de pia a Republicii Moldova a scos in vileag o
serie de probleme, reflectarea crora a accentuat tot mai mult criza
economic i social: degradarea economiei, nivelul nalt al inflaiei,
deficitul bugetar, falimentarea ntreprinderilor, creterea omajului etc.
Dup cum ne demonstreaz experiena unor ri economic
dezvoltate, una din posibilitile de soluionare a problemelor iscate este
dezvoltarea ampl a activitii antreprenoriale care actualmente este
considerat drept un factor primordial n dezvoltarea economiei de pia a
republicii. Evident c n aceste condiii subiectul principal devine
antreprenorul. Anume el este persoana ce activeaz n interesul
ntreprinderii, a su personal, asumndu-i un anumit risc. El este nevoit s
cunoasc modul de exercitare a activitii de antreprenoriat, mediul n
care se desfoar aciunile practice, problemele cu care se poate nfrunta
n activitatea sa i ansele posibile pentru a le soluiona. Agenii economici
trebuie s iee n consideraie faptul c, activitatea antreprenorial este
supus aciunilor unui set de factori externi i interni. Dintre factorii
5

externi putem evidenia: consumatorii produselor i serviciilor firmei;

furnizorii; existena bunurilor substituibile; posibilitatea de intrare pe piaa
de produse ale firmei date; politica social economic a statului. Printre
factorii interni putem evidenia: managementul, strategia, finanele,
sistemul informaional, personalul, cultura, tehnologia, structura. Tranziia
schimb cardinal relaiile dintre ntreprindere i mediul su de activitate.
Principala component a mediului devine piaa, care mijlocete legturile
multiple ale ntreprinderii cu mediul su. Mecanismul pieei reprezint
pentru ntreprindere terenul de realizare a fluxului aprovizionare
producie desfacere. Realizarea obiectivelor ntreprinderii este n funcie
de sporirea supleei, adaptabilitii i flexibilitii ntreprinderii n raport cu
mediul care n condiiile economiei de pia se modific permanent.
Mediul n care activeaz ntreprinderile din economia Republicii
Moldova n momentul de fa condiioneaz un nalt grad de incertitudine
i cderea majoritii populaiei, agenilor economici n cotidian. Agenii
economici i desfoar activitatea ntr-un anumit mediu, care mbin
factorii de natur economic, social, politic, tiinifico tehnic, juridic,
geografic, demografic.
n condiiile economiei de pia principala component a mediului n
care apare firma, att n calitate de productor ct i de consumator, este
piaa. Aceasta din urm, fiind un sistem de coordonare a activitii
economice a agenilor economici, mijlocete legturile multiple ale
ntreprinderii cu mediul ambiant. Mecanismul pieei reprezint pentru
ntreprindere terenul de realizare a fluxului aprovizionare producie
desfacere. Realizarea obiectivelor ntreprinderilor (creterea rentabilitii i
a eficienei economice pe baza sporirii
cifrei de afaceri pe seama fiecrui produs) este n funcie de sporirea
supleei, adaptabilitii i flexibilitii firmei n raport cu mediul.
Motivaia productorului este perspectiva profitului, pe care caut
ntr-operioad nespecificat de timp s-l maximizeze. n aceast
perspectiv putem spune c toate firmele - indiferent de mrimea sau
forma lor - i organizeaz i desfoar activitatea sub semnul
profitului, urmrind profitul care de departe se prezint ca fiind criteriul cel
mai important de apreciere a activitii globale a acestora i, desigur,
singura surs de dezvoltare a lor. Prin aceasta, profitul contribuie i la
6

satisfacerea n perspectiv a unor nevoi poteniale de consum de bunuri i

servicii, constituind acel element ce impulsioneaz pe ntreprinztor n
organizarea produciei de noi bunuri i servicii.
Din cauza riscului existent, pe prim plan s-au plasat orientrile
materiale ale antreprenorilor, cele morale i profesionale, cum ar fi
perspectiva de a participa la progresul societii, de a realiza ceva
deosebit, a crea noi locuri de munc rmnnd n umbr. Deci, conform
rezultatelor cercetrilor efectuate putem conchide c orientrile valorice
ale antreprenorilor sunt variate. Totodat ntrega activitate a
antreprenorilor este concentrat n jurul egocentrismului, orientat spre
satisfacerea scopurilor personale - maximalizarea profitului.
Fora de munc
Moldova n cifre 2012 15
Repartizarea populaiei ocupate pe forme de proprietate
(procente )
2008
2009
2010
2011
Total
100,0
100,0
100,0
100,0
din care:
Public
26,4
27,8
28,4
27,6
Privat
66,8
65,5
64,9
65,8
Alte forme
6,8
6,7
6,7
6,6
*Conform datelor anchetei forei de munc i rapoartelor statistice ale ntreprinderilor
Se observ c proprietatea privat i menine poziia de a fi
proprietatea dominant n RM pe parcursul ultimilor ani.
Fora de munc
(mii persoane)
2008

2009

2010

Total populaie (n medie pe an) 3570

3562

2011

3566

3560

Populaie economic activ

1258
din care, femei ;
644
Populaie ocupat
1173
din care, femei ;
622
Populaie n activiti neagricole
din care, femei
446
omeri BIM
din care, femei
22

1303

1265
617

1251

605
1184

586
862

570

441

581
829

431
81

30

615
1143

851

52
7

1235

850
441

92
35

84
34

Produsul intern brut(mln. lei)

2008
2009
2010
PIB-ul n preuri curente:
62922
60430
71885
Structura produsului intern brut pe forme de proprietate
Produsul intern brut
din care:
Public
Privat
Mixt (public i privat),
fr participare strin
A ntreprinderilor mixte i strin

2008
100,0

2009
100,0

2010
100,0

23,7
54,5
2,7

23,2
56,0
2,6

21,9
52,5
4,4

19,1

18,2

21,2

Dup analizarea tabelelor de mai sus putem spune c in anul

2011, 65,8% din 1173 mii persoane erau ncadrai n proprietatea
privat( 771834 oameni mai exact ) i 37739.625 mln lei din PIB-ul
anului 2010 erau din proprietatea privat.
Fora de munc(Romnia) - mii
persoane
Total populaie
Ocupat

2008
9994
9369

2009
9924
9243

2010
9965
9240

Romnia - PIB(mln. lei romneti)

2008
2009
2010
PIB-ul n preuri curente: 514700,0
498007,5
513640,8
Structura produsului intern brut pe forme de proprietate(Romnia)
2008
2009
2010
Prodsul intern brut
100,0
100,0
100,0
din care:
Public
23,7
23,5
23,2
Privat
60,5
62,7
63,8
Mixt
15,8
13,8
13
Dupa analizarea tabelelor de mai sus aferente Romniei
observm c n anul 2010, 63,8% din 9240 mii persoane erau
ncadrai n proprietatea privat ( 5895120 oameni mai exact ) i
327702.8304 mln. lei romneti erau din proprietatea privat.
Extrase privind proprietatea din constitutia R.M.:
Articolul 9
Principiile fundamentale privind proprietatea

(1) Proprietatea este publica si privata. Ea se constituie din bunuri

materiale si
intelectuale.
(2) Proprietatea nu poate fi folosita in detrimentul drepturilor, libertatilor si
demnitatii
omului.
(3) Piata, libera initiativa economica, concurenta loiala sint factorii de baza
ai economiei
Articolul 126
Economia
(1) Economia Republicii Moldova este economie de piata, de orientare
sociala, bazata pe
proprietatea privata si pe proprietatea publica, antrenate in concurenta
libera.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a. reglementarea activitatii economice si administrarea proprietatii publice
ce-i
apartine in conditiile legii;
b. libertatea comertului si activitatii de intreprinzator, protectia
concurentei loiale,
crearea unui cadru favorabil valorificarii tuturor factorilor de productie;
c. protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si
valutara;
d. stimularea cercetarilor stiintifice;
e. exploatarea rationala a pamintului si a celorlalte resurse naturale, in
concordanta
cu interesele nationale;
f. refacerea si protectia mediului inconjurator, precum si mentinerea
echilibrului
ecologic;
g. sporirea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru
cresterea
calitatii vietii;
h. inviolabilitatea investitiilor persoanelor fizice si juridice, inclusiv straine.
Articolul 127
9

Proprietatea
(1) Statul ocroteste proprietatea.
(2) Statul garanteaza realizarea dreptului de proprietate in formele
solicitate de titular,
daca acestea nu vin in contradictie cu interesele societatii.
(3) Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativteritoriale.
(4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, spatiul aerian, apele si padurile
folosite in
interes public, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului
continental, caile de
comunicatie, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul al
proprietatii publice.
Articolul 128
Proprietatea cetatenilor straini si a apatrizilor
(1) In Republica Moldova este ocrotita proprietatea altor state, a
organizatiilor
internationale, a cetatenilor straini si a apatrizilor.
(2) Modul si conditiile de exercitare a dreptului de proprietate al
persoanelor fizice si
juridice straine, precum si al apatrizilor, pe teritoriul Republicii Moldova
sint
reglementate prin lege.

Capitolul III
Problemele i soluiile adecvate

10

Observm c in toate sferele, i mici, i mari, pierderile dein o

pondere mai mare dect profiturile. Cauzele fiind diverse, egocentrismul
avnd cea mai mare pondere n activitatea lor. n Republica Moldova,
majoritatea antreprenorilor se concentreaz asupra obinerii maximului
profit i nu se gndesc la bunstarea naiunii. Comparativ putem lua ca
exemplu Japonia, unde fiecare antreprenor pune bunstarea naiunii mai
presus dect dorinele i doleanele personale.
Un factor important, care dup prerea mea cheia succesului a majoritii
ntreprinderilor din Republic este structura organizatoric. Eu cred, c
performanele economice a oricrei ntreprinderi (societi comerciale)
sunt indisolubil legate de propria structur organizatoric. Aceast
afirmaie categoric i gsete justificarea practic i teoretic n
faptul c atingerea obiectivelor, propuse pentru o anumit activitate
economic, reclam concentrarea raional a tuturor resurselor disponibile
i canalizarea eficient, coordonat, a eforturilor depuse de ctre firm.
ansele de succes n afaceri, ale unei ntreprinderi, sunt considerabil
sporite i n acelai timp controlate, dac firma dispune de o structur
organizatoric adecvat scopurilor fixate, concordant cu natura i cu
amploarea activitii desfurate i adaptabil condiiilor de mediu. Un
argument suplimentar i poate mai convingtor este oferit de discreia
absolut manifestat de marile firme, n ceea ce privete propriul mod de
structurare organizatoric. Stucturile organizatorice unor companii
renumite, prezentate n literatura de specialitate, nceteaz cu mult timp
naintea publicrii de a mai fi operante. n pofida faptului c nici o
structur organizatoric, tipic unei firme, nu poate fi preluat i aplicat
ad literam de ctre o alta chiar dac, aceasta din urm, activeaz n
acelai domeniu secretul este impus de considerentul c detaliile,
referitoare la structura organizatoric, pot oferi concurenei informaii
preioase, att despre natura obiectivelor, ct i despre modul de atingere
a lor. n final putem spune c, o structur organizatoric cu o mentalitate
axat pe maximizarea profitului ct mai mult i ignornd bunstarea
naiunii va avea efecte contrare celor dorite, conducnd nu numai la
creterea nejustificat a costurilor de producie sau la reacii ntrziate
fa de cerinele pieei, ci i la posibile stri conflictuale n interiorul
organizaiei.
11

Principala problem a proprietilor private in Republica Moldova o

prezint aceea, c antreprenorii refuz sa angajeze tineri specializai sau
oameni cu experient n oarecare domeniu, de exemplu muli antreprenori
singur i realizeaza bilanul contabil din considerent ca egocentrismul
domin i profitul e mai presus ca orice. Majoritatea antreprenorilor sunt i
manageri, i contabili, i directori lista poate fi continuat nsa ideea e
c pentru ca ara sa prospere avem nevoie de mai multe locuri de munc
pentru tinerii specialiti. Mai multe locuri vor duce la o sporire economic,
mai multe brae ocupate nseamn mai muli bani n bugetul naional ce
nseamna ca concluzie o cretere economic. Ca o concluzie aferent
problemei acestea referitor la locurile de munc putem ntelege ca avem
nevoie de intervenia statului sa impun o limit minim de angajai ntr-o
ntreprindere pentru a avea dreptul de a activa sau i o lege care nu va
permite persoanei sa ocupe mai multe funcii ntr-o ntreprindere cum are
loc la momentul dat( o persoan este i director, i manager, i contabil, i
marketolog, etc. ).
Introducerea unor politici pentru dezvoltarea ntreprinderilor cum ar
fi:
- Promovarea dezvoltrii tehnologice a ntreprinderilor.
- Dezvoltarea infrastructurii de suport pentru activitatea ntreprinderilor.
- Asigurarea condiiilor de dezvoltare a unei economii bazate pe
cunoatere.
O politic agrar pentru a spori economia arii noastre ca ar
agrag const din careva elemente:

POLITICA AGRARA COMUNA

OBIECTIVE
1. cresterea productivitatii
in agricultura;
2. nivelul de viata echitabil
populatiei agricole;
3. stabilizareapreturilor;

CONDITII
PRINCIPII
1. dezvoltarea economica
1. unicitatea pietei:
echilibrata;
a) libera concurenta;
2. ajustari graduale;
b) preturi comune;
3. mecanisme de integrare 2. preferinta comunitara:
tolerabile;
a) prelevari variabile la import
b) restituiri la export

12

4. garantarea securitatii
n aprovizionare;
5. preturi rezonabile.

4. mentinerea sistemului
3. solidaritatea financiara:
de exploatatie familiala;
5. participarea echilibrata
la comerul mondial
Sistemul subventiilor directe si platilor compensatorii (PAC)
Politica de sustinere a pietelor agricole prin pret garantat a stimulat cresterea
accelerata a productiei si depasirea pragului de autosatisfacere la un numar
important de
produse. Presiunile externe au determinat necesitatea schimbarii politicii
agrare comune. caracterizat prin incercari diverse de reducere a garantiilor
agricole. A scazut rolul organismelor de piata, au fost introduse mecanisme
de corespundere, de limitare a cantitatilor garantate.
Sistemul de interventie prin pret garantat a facut loc treptat subventiilor
directe si platilor compensatorii, pe fondul mentinerii preocuparilor privind
veniturile agricultorilor.E Comisia Europeana a propus o reforma radicala a
PAC, insa care ar pastra neatinse cele trei principii fundamentale ale PAC.
Reforma nu se mai baza pe sustinerea preturilor ca inainte, ci pe sustinerea
veniturilor fermierilor.Baza strategica de plasare a PAC in centrul dezvoltarii
rurale a Uniunii Europene. Obiectivele de baza ale acestei reforme sunt:
mentinerea Comunitatii in randul producatorilor si exportatorilor de produse
agricole prin cresterea competitivitatii agricultorilor pe pietele interne si pe
pietele externe;
minimizarea volumului de productie in corelatie cu nivelul cererii de pe piata;
sustinerea veniturilor agricultorilor care au nevoie de sprijin;
incurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile;
protejarea si dezvoltarea mediului inconjurator.
Pentru dezvoltarea continua si fructuoasa a oricarui stat, fie dezvoltat sau in
curs de dezvoltare, este inevitabila aplicarea metodelor de stimulare si
sustinere a economiei in general
a fiecarui sector in parte.
O cale pentru sustinerea sectorului agricol este derularea si utilizarea
politicilor de subventionare, care creeaza conditii economico -financiare
favorabile pentru dezvoltarea acestui sector. Politicile de sustinere a
sectorului agricol al Republicii Moldova si al Tarilor Membre ale Uniunii
Europene se bazeaza pe aceleasi principii:
stimularea dezvoltarii economice a sectorului agricol;
favorizarea utilizarii eficiente a fortei de munca;
atragerea si efectuarea investitiilor in sectorul agricol;
protectia pietelor locale si diminuarea dependentei externe;
sustinerea si asigurarea populatiei rurale;
protectia mediului ambiant si pastrarea patrimoniului rural.
In trecut sectorul agricol a primit sprijin si subventii substantiale
de la stat. Inainte de perioada anilor 1990, cand Moldova facea parte din
fosta Uniune Sovietica, subventiile acordate sectorului agricol erau mari. O
mare parte din acest sprijin se acorda prin intermediul furnizarii materialelor
de producere ieftine, in special a ingrasamintelor si a combustibilului, fapt ce
a dus la utilizare neeficienta a acestora.
In ultimii anii guvernul Republicii Moldova a avut resurse destul de
limitate pentru sustinerea agriculturii, care s-au derulat prin trei canale:
cheltuieli in numerar din bugetul de stat;
acordarea creditelor garantate de stat in sectorul agro-industrial;
sustinerea prin alte mijloace decat alocarea banilor lichizi.

13

Aceasta presupune implementarea de programe de performan ce

ar facilita procesul de modernizare a ntreprinderilor autohtone i crearea
de noi ntreprinderi mici i mijlocii, inovative, dinamice i apte s participe
n economia naional, regional i global n condiii de pia n secolul al
XXIlea. Pentru diversificarea surselor de cretere economic pe termen
mediu i lung, este important s se dezvolte i sectorul industrial. Este
mbucurtor faptul c, n perioada 20092011, volumul produciei
industriale a crescut cu de la 22,6 milioane lei n 2009 la 33 milioane lei n
2011. Ritmul de cretere a volumului produciei industriale (n preuri
comparabile) fa de anul 2010 a constituit 7,4%.
Productivitatea economiei poate fi atins prin privatizarea
patrimoniului de stat din domeniile liberalizate, printro administrare
modern i transparent a proprietii publice i prin parteneriate public
private. Guvernul i propune ca pn la sfritul anului 2014, bugetul de
stat s ncaseze cumulativ circa 1,5 miliarde lei n urma privatizrii i
administrrii proprietii publice i s faciliteze crearea a 10 parteneriate
publicprivate. Guvernul a ntreprins un ir de aciuni n 2011 n vederea
atingerii acestui scop ctre 2014, aciuni care pot fi incluse n trei categorii
de mai jos.
- Continuarea procesului de privatizare a patrimoniului de stat din
domeniile liberalizate, n baza licitaiilor deschise, anunate i
transparente.
- Implementarea metodelor progresiste de deetatizare i administrare a
proprietii publice.
- Dezvoltarea i valorificarea mecanismului parteneriat publicprivat drept
instrument de deetatizare.
Majoritatea problemelor se rezum la aceea c guvernul Republicii
trebuie s se implice i conform istoricului din ultimii ani, ei au elaborat
proiecte ce vizeaz activitatea economic a proprietilor private,
problemele i soluiile aferente,dar din considerente necunoscute
guvernul a aplicat numai zece procente din ceea ce i-a pus n plan. Chiar
dac majoritatea soluiilor se rezum la implicarea guvernului, nu trebuie
sa uitm de antreprenori al cror mentalitate are o pondere foarte mare
pentru eficiena economiei rii noastre. Cnd bunstarea naiunii va
14

nvinge egoismul din sine, nici implicarea guvernului nu va fi nevoiens

sun ca o dolian mai mult dect un proces real.

Concluzii
Proprietatea privat are cea mai mare pondere din toate formele de
proprietate din Republica Moldova. Prezint multe avantaje la prima
vedere nsa, n esen prezint multe dezavantaje din cauza multor factori,
ns cel mai important fiind psihologia antreprenorilor i azartul catre profit
mai mare i mai mare. Guvernul realiznd ca situaia e deplorabila a
elaborat multe proiecte pentru a combate i a crea condiii favorabile
pentru o prosperare economic, nsa din pcate acest lucru nu a ajuns la
capt. Puine din planurile guvernului
s-au realizat,cauzele fiind necunoscute, ca concluzie guvernul i-a atins
doar o parte mic din elurile propuse.
Dup prerea mea, condiiile dificile din 2011 au accentuat aceast
situaie deplorabil, ns datele statistice arat contrariul, RM s-a dezvoltat
necontnd de situaiile de criz n care se afla. Criza politic, generat de
criza constituional, ecoul crizei financiareconomice, atacul raider
asupra acionarilor unor bnci din Moldova toate aceste evenimente i
fenomene au afectat procesul de guvernare. ns, chiar i n aceste
condiii, Republica Moldova a continuat s se dezvolte. Procesele ncepute
n 2009, dup venirea la putere a forelor democratice, iau gsit
continuitate, iar efectul lor a devenit unul sesizabil. Moldova a continuat s
nregistreze o cretere economic con-stant, cursul de integrare
european a devenit mai dinamic dect acum un an, relaiile cu rile
vecine, dar i cu statele cu care Moldova i dorete relaii de parteneriat
strategic au cunoscut o dezvoltare continu, instituiile democratice au
devenit cu adevrat funcionale, drepturile i libertile ceteneti au
ajuns s fie valori autentice.
Soluia se regsete n fiecare din noi, psihologia avnd un rol foarte
important pentru o economie prosper

15

Bibliografie:
Constituia Republicii Moldova
Dezvoltarea antreprenoriatului n baza aplicriimarketingului
Doctrine economice, Conf.univ.dr. Robert PAIUSAN,
Lect.univ.dr. Diana
HRISTACHE, Lect.univ.drd.
Alina CRETU, Bucuresti 2000
Economie . Editia V, Editura Economica, Bucuresti 2000.
Economie. Editia a III-a Bucur Ion, Cornescu Viorel, Bucuresti 2011
Teorie economic general Constantin Popescu; Ilie Gavril .- Bucureti
Editura A.S.E., 2005
Teoria general a drepturilor reale, Ion Dogaru, Sebastian
Cercel, 2003
Teorie i politic monetar Popa Ana, A. Bndoi Bucureti : Editura
Economic, 2004
www.gov.md
www.justice.md
www.scribd.com
www.statistica.md
www.ro.wikipedia.org

16