CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

PROIECT LA BIOCHIMIE

VITAMINELE
Profesor indrumator: prof.dr. Uncu Anda
Elev: Chirita Cristina Lavinia
Clasa: IS2
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

CUPRINS
Page 1 of 10

CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

1. Introducere pag 3
2. Clasificarea vitaminelor.pag 4
3. Vitaminele liposolubile...pag 4-7
4. Vitaminele hidrosolubile.pag 7-9
5. Vitaminele umane,pag 9-10

VITAMINELE
Page 2 of 10

CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

-reprezinta biocatalizatorii esentiali mentinerii functiilor vitale pe care ii primim in organism

odata cu alimentele;
-vitaminele sunt factori exogeni ce nu sunt sintetizati de catre celulele organismului si
actioneaza in cantitati foarte mici;
-acesti biocatalizatori exogeni-vitaminele se gasesc in cantitati suficiente intr-o alimentative
rationala( alimente proaspete variate);
-actiunea catalitica a vitaminelor se produce fie ca atare , fie sub forma de component al
enzimelor=COENZIMA;
-unele vitamine sunt introduse in organism sub forma de PROVITAMINA- substanta care este
transformata fie de enzime fie de radiatiile UV ( cazul vitaminei D) in vitamina activa;
In organism exista unele substante care au functii asemanatoare vitaminelor dar in plus intra in
structura materiei vii si prin metabolizare elibereaza energie.Acestea au primit denumirea de
VITAGENE si sunt de exemplu acizii grasi nesaturati.
Denumirea de VITAMERI este data substantelor sintetice sau naturale care au structura
asemanatoare cu vitaminele natural si aceeasi actiune biocatalitica cum este de exemplu
retinolul.
Se numesc ANTIVITAMINE substantele care impiedica actiunea unor vitamine si a caror lipsa
produce aceleasi tulburari ca si lipsa vitaminelor.
Lipsa totala a vitaminelor din alimente produce starea numita AVITAMINOZA iar prezenta unor
cantitati unor cantitati prea mici de vitamine produce o stare de HIPOVITAMINOZA.
Ambele s-au facut necunoscute odata cu aparitia omului dar cauzele au fost cunoscute abia in
urmatorul secol, odata cu descifrarea structurii structurilor biochimice.
In anul 1912 Funk pune bazele conceptiei de vitamine, el denumindu-le asa deoarece la acea
vreme se credea ca au in structura o functie aminica (amine ale vietii).

CLASIFICAREA VITAMINELOR
-se clasifica in functie de proprietati de a fi solubile sau nu in apa:
1.VITAMINE LIPOSOLUBILE
2. VITAMINE HIDROSOLUBILE

Page 3 of 10

CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

In afara de aceasta clasificare ,vitaminele au primit denumiri cronologice cu literele

alfabetului.Uneori dupa litera respective se adauga si o cifra deoarece mai multe vitamine au
primit denumirea de vitamina B si D.
1.VITAMINELE LIPOSOLUBILE
a.VITAMINELE A

pot fi introduse in organism ca atare sau sub forma de PROVITAMINE care sunt
transformate de organism in vitamine A;
se mai numesc CAROTENOIZI (pigmenti naturali de culoare galbena , portocalie sau
rosie;
carotenele se gasesc in celulele vegetale.Continutul de carotene scade in legumele
conservate prin uscare.In coaja fructelor carotenele sunt foarte raspandite.Se gasesc in
alge, morcovi etc.;
in regnul animal carotenele provin tot din regnul vegetal.De ex.ficatul de peste contine
carotene datorita planctonului din oceane si mari;
Transformarea provitaminelor in vitamine A are loc la nivelul celulelor peretelui
intestinal;din peretele intestinal vitaminele A sunt depozitate in ficat.Carotenoizii pentru a
putea fi absorbiti si trece in peretele intestinal unde vor fi transformati in vitamina au
nevoie de prezenta bilei si a lipazei intestinale.Absorbtia lor se face lent si numai ~10%
din carotenoizii ingerati sunt absorbiti.
Se cunosc doua tipuri de vitamine A:A1=RETINOL si A2-DEHIDRORETINOL;
Vitaminele A se gasesc in stare naturala in untura de peste.Absorbite ca atare la nivelul
intestinului sunt depozitate in ficat;de aici ajung pe calea sanguine la diferite organe si
tesuturi si in special in retina.In lipsa vitaminelor A animalele tinere se produc leziuni la
nivelul epiteliilor iar vederea este afectata.La nivelul epiteliilor se produce o atrofie si o
cheratinizare cornea se opacifiaza , caile respiratorii sunt afectate. Epiteliile bucale,
glandele lacrimale, sudorale, sebacee , stomacale sunt deasemenea afectate si nu se mai
secreta , apar sangerari gingivale si parodontoze.
In lipsa vitaminei A se produc tulburari ale vederii, ce se explica prin participarea directa
a vitaminei A la structura pigmentilor fotoreceptori din retina.In retina sunt prezente
cellule cu conuri si cu bastonase.In primele se gaseste ca substanta fotoreceptoareIODOPSINA, iar in cele cu bastonase se gaseste RODOPSINA.Ambii pigmenti sunt
cromoproteine in care gruparea neproteinca este vitamina A denumita RETINAL;protein
difera la iodopsina si rodopsina.Iodopsina se descompune in RETINAL si FOTOPSINA
( protein), iar RODOPSINA se descompune in RETINAL si SCOTOPSINA (substanta
proteica).In prezenta luminii pigmentii retinieni se descompun in RETINAL si proteinele
respective, iar la intuneri pigmentii se refac.Iodopsina da senzatia de culoare iar
rodopsina senzatia de lumina;
Page 4 of 10

CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

Din cauza lipsei de pigment, ochiul este afectat de lipsa vitaminei A si datorita leziunilor
epiteliale.
In cazuri de avitaminoza se face tratament cu ulei de peste, ficat de peste etc.;
Daca se administreaza doze marite fata de necesitatile zilnice apare intoxicatia cu
vitamina A=HIPERVITAMINOZA A, care se manifesta in general prin simptome
asemanatoare cu cele carentiale.

b.VITAMINELE D=ANTIRAHITICA, CALCIFEROL

Sunt 5:D2, D3,D4,D5;

Vitamina antirahitica se gaseste ca atare in uleiul de peste si sub forma de provitamina in
unele alimente;
Provitamina antirahitica se transforma in vitamina antirahitica sub actiunea radiatiilor
UV;
Experimentele de laborator au dovedit ca activitatea antirahitica a celor 5 vitamine este
diferita;
In organism vitaminele D au dubla origine:exogena ( din alimente) si endogena ( din
provitaminele aflate in piele sub actiunea iradierii cu UV);
Dintre alimentele animale, galbenusul de ou este cel mai bogat in vitamina D, urmand
untul, ficatul de peste si bovine.
Alimentele vegetale contin mari cantitati de de provitamine D( ex: buretii si ciupercile au
un continut bogat de provitamine).

ACTIUNEA VITAMINELOR D
Rahitismul se caracterizeaza prin mineralizarea deficitara a osului;la copil se
manifesta prin curbarea oaselor menbrelor inferioare, intarziere in osificarea oaselor
craniului, intarziere in dezvoltarea scheletului
La adulti lipsa acestor vitamine produce o demineralizare a oaselor, si apare
HIPOTONIA MUSCULARA;
S-a demonstrat ca aceste vitamine actioneaza favorizand abosrbtia Ca la nivelul
mucoasei intestinale.In carenta vitaminelor D Ca nu mai este absorbit la nivelul
intestinului si ramane in lumenul intestinal unde se combina cu P formand fosfati de
Ca insolubili.Acestia se elimina prin materiile fecale si , astfel este sustras si P din
lumenul intestinal.
Hipervitaminoza D produce tulburari digestive, lipsa poftei de mancare, slabire etc.
c.VITAMINELE E=TECOFEROLI=VITAMINELE ANTISTERILITATII
denumirea de vitaminele antisterilitatii a fost data in urma observatiei ca la sobolan lipsa
vitaminelor D produce sterilitate.Daca sobolanii se hranesc numai cu lapte se dezvolta
Page 5 of 10

CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

normal dar nu se mai reproduc.Adaugand la lapte boabe de grau germinate sterlitatea

dispare.Aceste vitamine au fost isolate din grasimile boabelor de grau germinate.
S-au descris 4 vitamine E:alfa-tocoferol, beta-tocoferol,gama-tocoferol si sigmatocoferol;
Tocoferolii sunt sintetizati in Frunze si sunt depozitati in semintele plantelor in special in
embrionul semintelor cerealelor.Animalele preiau tocoferolii din plante si vor fi
depozitati in ficat, rinichi, placenta ;
Tocoferolii sunt utlizati in terapia medicala-boli cutanate, muscular si afectiuni ale
sistemului nervos.
d.VITAMINELE K=VITAMINE ANTIHEMORAGICE
numele provine de la coagulare (koagulation-vitamin);
in lipsa acestei vitamine se produc hemoragii;
exista:K1, K2 si K3;
vitamina K2 se gaseste in putrefactiile bacteriene, in intestinul gros al omului;s-a
mai izolat din bacilul Koch si alte bacteria de putrefactie intestinala;
vitaminele K au in organism o origine exogena; sunt introduse odata cu
alimentatia.Deasemenea flora intestinala sintetizeaza vitaminele K in intestinul
gros de unde sunt preluate de catre organism.Astfel, alimentele vegetale
constituie o sursa exogena de vitamine K .La om, caine, sobolan sursa de
vitamina K este intestinul gros;
s-a constatat ca vitaminele K sunt necesare pentru sinteza protrombinei (factor al
coagularii de natura proteica) la nivelul ficatului;
in carenta de vitamina K se mareste timpul de coagulare a sangelui;nou-nascutii in
primele ore de viata extrauterina au intestinul steril;pana la aparitia florei
intestinale sunt in carenta de vitamina K;
In urma administrarii unor antibiotic de spectru larg flora intestinala este distrusa
si sursa de vitamina K dispare.

Page 6 of 10

CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

2.VITAMINELE HIDROSOLUBILE
-vitamine ce sunt solubile in apa.
1.VITAMINELE DIN GRUPUL B
VITAMINA B1=ANTINEVRITICA=TIAMINA
-Se gaseste in alimentele vegetale(coaja cerealelor , grau, morcovi) si in
alimentele de origine animal ( galbenusul de ou);
-tiamina nu se depoziteaza si este necesar un aport zilnic de alimenete bogate in
vitamina B1 deoarece o mare parte din aceasta vitamina este pierduta prin
incalzirea alimentelor.
-este absorbita la nivelul intestinului;
-in carente se intalnesc:tulburari digestive, cardiace si nervoase.
VITAMINA B2=RIBOFLAVINA
-raspandita mult in regnul vegetal care o sintetizeaza: drojdia de bere, seminte,
flora microbiana intestinala;
-se extrage din culturile de ciuperci;
Page 7 of 10

CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

-sursa principala o constituie flora microbiana intestinala;

-carentele la om se manifesta prin leziuni cutanate la nivelul cavitatii bucale.
NICOTIAMIDA
-Se gaseste in alimentele de origine animal ( carne, ficat);
-Drojdia de bere este cea mai importanta sursa si se elimina prin urina.
ACIDUL PANTOTENIC
-Este necesar dezvoltarii unor bacteria
BIOTINA
-in trecut se mai numes vitamina H;
-reprezinta un factor de crestere pentru bacterii si ciuperci
ACIDUL FOLIC
-necesar dezvoltarii unor bacteria;se gaseste in natura, legume versi, ficat si
rinichi.
-lipsa ac. Folic provoaca anemii.
VITAMINA C=ACID ASCORBIC
-cele mai rapsnadite vitamine;
-nu se acumuleaza in organism este necesar un aport zilnic;surplusul de vitamina
este eliminat prin urina si sub forma de acid ascorbic;
-unele tesuturi sunt bogate in acid ascorbic cum sutn glandele sexual;alte tesuturi
contin cantitati foarte mici cum sunt muschii si tiroida;
-are un rol important in metabolismul Fe si anume transportarea fierului sub
forma de transferina si in depozitarea acestuia sub forma de feritina;
-simptomele de scorbut au fost descries de Pliniu in medicina antichitatii.Boala se
manifesta prin hemoragii gingivale.
-fenomene de hipervitaminoza C pana in present nu s au inregistrat caci surplusul
de vitamina C se elimina.

Page 8 of 10

CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

VITAMINELE P
-se gasesc indeosebi in ardei;au proprietatea de a micsora permeabilitatea
capilara vindecand anumite sindroame hemoragice;
-unele vitamina P scad tensiunea arteriala.

Vitaminele umane
Pentru oameni exist 13 vitamine, mprite n dou grupe, cele patru solubile n grsimi (A, D, E
i K) i cele nou solubile n ap (opt vitamine B i vitamina C).

Numele
vitaminei

Denumire chimic

Solubilitate

Deficien,
boal

Necesarul
minim zilnic
Supradoz
mediu
(M,19-30)[2]

Grsimi

Orbire de
noapte,
Keratomalacia

25.000 ui

620g

Tiamin

Ap

Beriberi

1 mg

Riboflavin

Ap

Ariboflavinoz

1,1 mg

Vitamina
A

Retinol

Vitamina
B1
Vitamina
B2

Page 9 of 10

CHIRITA CRISTINA LAVINIA

CLASA IS2 SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL IOAN

Vitamina
B3

Niacin

Ap

Pelagra

2.500 mg

12 mg

Vitamina
B5

Acid pantotenic

Ap

Paresteziaz

Vitamina
B6

Piridoxin

Ap

400 mg

1,1 mg

Vitamina
B7

Biotin

Ap

30 g

Vitamina
B9

Acid folic

Ap

1.000 g

320 g

Vitamina
B12

Cianocobalamin

Ap

Anemie

2 g

Vitamina
C

Acid ascorbic

Ap

Scorbut

75 mg

Vitamina
D1-D4

Lamisterol,
Ergocalciferol,
Calciferol,
Dihidrotachisterol, 7dehidrositosterol

Grsimi

Rahitism

50.000 IU

2 g pentru
toate
vitaminele D

Vitamina
E

Tocoferol

Grsimi

50.000 IU

12 mg

Vitamina
K

Naftoquinon

Grsimi

75 g

Page 10 of 10