n dimineaa zilei de 24 august 79 d.Hr.

, locuitorii oraului Pompei, situat la poalele Muntelui

Vezuviu din Golful Napoli, au resimit un cutremur violent, au auzit un tunet asurzitor i au vzut
strfulgerri de foc. La ora 10.00 dimineaa, Vezuviul a erupt, n vrful muntelui ridicndu-se un
nor uria de fum care avea forma unui pin. Pe strzi au nceput s cad pietre albite de cldur,
apoi cenu, orbind oamenii i intrndu-le n gur i n plmni.
Totul s-a petrecut fulgertor de repede, lumea neavnd timp suficient s fug. Pe pantele
muntelui s-au prelins gaze fierbini i toxice, oamenii murind n cteva minute, sufocai. Nu s-a
scurs lav, dar cenua a continuat s cad, acoperind cadavrele, blocnd cile de acces i
ajungnd pn la nivelul ferestrelor. La puin timp dup aceea a acoperit i casele, iar n jurul orei
13.00 ntregul ora era deja ngropat sub civa metri de cenu i piatr ponce. Au fost puini
supravieuitori, iar Pompei, mpreun cu miile sale de locuitori (dintre care aproape jumtate erau
sclavi) dispruse de pe faa pmntului. Oamenii, lovii i ucii n mijlocul activitilor lor zilnice,
au fost conservai fidel n resturile vulcanice. Pompei, n acea diminea clduroas de var,
fusese oprit definitiv din drumul su.
Cu 17 ani nainte se mai nregistrase un cutremur care provocase pagube nsemnate oraului,
dar vulcanul propriu-zis fusese inactiv de cel puin un mileniu. n anul 79 d.Hr., erupia a fost cu
totul surprinztoare. Totui, de atunci au mai avut loc multe alte erupii, vulcanul nestingndu-se
complet niciodat.
Oraul ngropat, acoperit cu pmnt, vi-de-vie i duzi, nu a fost descoperit dect n 1594, n
secolul XVIII fcndu-se excavaii serioase. Cadavrele din cenua solidificat au putut fi
modelate turnndu-se ipsos lichid printr-un mic orificiu pn cnd se umplea ntreaga cavitate. n
prezent, vizitatorii oraului Pompei pot observa detalii din viaa cotidian a romanilor. S-au pstrat
casele, o tbli la intrarea ntr-o cas pe care scria Atenie, cine ru, pini proaspt coapte n
cuptorul brutarului, barcile gladiatorilor vizitatorul are senzaia ntlnirii nemijlocite cu
antichitatea. Se pstreaz, de asemenea, i scene tragice din dimineaa fatal, ca de exemplu
membrii unei familii adunai sub un acoperi pentru a scpa de ploaia de pietre incandescente.
Una dintre femei czuse n genunchi i i inea n dreptul gurii un prosop pentru a se apra de
gazele letale i de cenu, iar soul su, mort n apropiere, i inea copilul de mn.
Povestea oraului Pompei a fascinat generaii ntregi de scriitori, printre care Goethe, Stendhal,
Mark Twain i Charles Dickens. Pliniu cel Tnr ne ofer o prezentare direct a fenomenului n
scrisorile sale ctre Tacit, istoricul latin. El se afla n vizit la unchiul su, Pliniu cel Btrn,
comandant al flotei romane staionate n Golful Napoli, care a murit sufocat n timp ce ncerca s
observe cu atenie ce se petrecea n jurul su i-i ajuta pe steni s coboare pe pantele
vulcanului.

Pompei este un ora n regiunea Campania, n provincia Napoli

(Italia).Orasul a fost ridicat in sec. al VIII-lea i. Hr. de o populatie
italica (oscii), pe un platou vulcanic la sud de Vezuviu, intr-un
spatiu alimentat de apa a numeroase izvoare, de o parte si de
alta a Vaii Sarno.
Primele constructii au fost atribuite initial grecilor, dar recentele
descoperiri arheologice au stabilit ca in sec. al VI-lea i. Hr.
Orasul a fost cucerit de etrusci, apoi, in sec. al V-lea, de catre
samniti si cumani, iar in sec. al IV-lea i. Hr. a intrat sub
suzernitate romana.Influenta greaca in arhitectura s-a pastrat si
in perioada de glorie romana, din sec. al II-lea i. Hr., cand
somptuasele palate (de exemplu, Casa Faunului, decorata cu

statuia "Dansul Faunului" si cu mozaicul reprezentand batalia de

la Issus dintre Alexandru cel Mare si Darius) s-au inmultit, iar
personalitati celebre ale epocii (Silla, Cicero) s-au stabilit aici.
Teribila eruptie din 79 d.Hr. a acoperit orasul cu un strat gros (78 m) de lava, lahar si cenusa, astfel ca urmele lui au disparut
timp de 15 secole.
Cu ocazia unor lucrari de canalizare a raului Sarno, arhitectul
Domenico Fontana a scos la lumina mai multe dale de piatra cu
inscriptii romane, atestare certa a enigmaticului Pompei.
Abia in 1748, sub patronajul regelui Carol de Bourbon, au
demarat primele lucrari de decopertare. Ele s-au extins mai bine
de un secol si au scos la iveala nu numai cladiri, dar si statui,
fresce si mozaicuri cu scene mitice, si chiar amprente umane ale
victimelor eruptiei, portaluri si obiecte de cult, ce au fost initial
gazduite in Antiquariumul inaugurat in 1861.
Coplesitorul numar de opere de arta scoase la lumina zilei a
depasit cu mult capacitatea de a fi gazduite aici, astfel ca cele
mai multe au fost transferate in Muzeul National de Arheologie
din Neapole.