Examen MAPP draft an universitar 2014-2015

Subiectele 1 i 2 (40 de puncte)

1. Progresul tehnic determinant al competitivitii economice
2. Comentati graficul care descrie profilul de pregtire a economiilor naionale in ceea ce priveste societatea
i economia cunoaterii metodologia Bncii Mondiale 2009: Comparaie Romnia in 2012 i in 1995.
Romania (most recent)
(Group: All Countries)

Romania (1995)
(Group: All Countries)

actual

normalized

actual

normalized

Annual GDP Growth (%), 2003-2007

6.20

7.03

2.20

3.13

Human Development Index, 2005

0.81

6.36

0.77

6.30

Tariff & Nontariff Barriers, 2009

85.80

9.02

79.00

9.40

Regulatory Quality, 2007

0.48

6.51

-0.24

3.03

Rule of Law, 2007

-0.17

5.41

-0.15

5.07

Royalty Payments and receipts

(US$/pop.) 2007

13.13

5.71

0.48

3.56

S&E Journal Articles / Mil. People, 2005

41.01

5.90

29.89

6.00

Patents Granted by USPTO/Mil. People,

avg 2003-2007

0.41

5.62

0.10

5.10

Adult Literacy Rate (% age 15 and

above), 2007

97.60

6.58

97.60

7.20

Gross Secondary Enrollment rate, 2007

85.87

5.07

77.90

6.25

Gross Tertiary Enrollment rate, 2007

58.26

7.75

18.29

5.31

1.260.00

6.78

130.00

5.72

Computers per 1000 People, 2007

190.00

7.18

10.00

5.32

Internet Users per 1000 People, 2007

240.00

5.68

0.00

7.45

Total Telephones per 1000 People, 2007

Subiectul 3 (20 de puncte). Romnia lipsete de pe harta mondial a internetului. 1 N-avem mari companii de
internet. N-avem antreprenori semnificativi. N-avem investitori in online. Lipsim aproape in totalitate de pe harta
mondiala a internetului, pentru ca majoritatea antreprenorilor nu pot sau nu vor s iasa din patratelul lor in care
au inceput si au continuat sa existe si pentru ca investitorii sunt putini si pretentiosi. Ce e de facut?
"Cand deseneaza conceptul unei afaceri online, orice antreprenor trebuie sa gandeasca in primul rand global si de-abia apoi
sa aplice acel concept si la nivel regional", considera Ramu Yalamanchi (35 de ani), antreprenorul american care a construit
a treia cea mai mare retea de socializare din lume, hi5, pornind tocmai de la acest principiu. Numai din Romnia vin peste 4
milioane dintre utilizatori, care genereaza lunar peste doua miliarde de afisari, internetul romnesc fiind pentru hi5.com una
dintre cele mai mari piete europene, cu mult peste alte tari din regiunea centrala si de est, daca luam in considerare faptul ca
in Polonia reteaua are mai putin de un milion de utilizatori, si cot la cot cu Portugalia, care nu depaseste cu mult Romania
din punctul de vedere al utilizatorilor. Si veniturile sunt mai consistente pe ansamblu pe pietele internationale, desi aici
contributia Europei inseamna doar un sfert (realizat in cea mai mare parte in tarile vestice) din cifra de afaceri a companiei.
Cam 80% din business-ul hi5.com vine din publicitate online, restul de 20% din venituri fiind generate direct de la
utilizatorii care convertesc bani reali in moneda virtuala, pentru a cumpara bunuri virtuale sau diferite modele pentru pagina
de profil.

Internetul din Romnia este compus in proportie de mai bine de 90% din proiecte relevante doar la nivel local, iar
afacerile pornite de romani si cunoscute in afara sunt o specie rara. "Pe de alta parte, antreprenorii sunt putini, iar
cei mai multi dintre ei nu sunt realisti si nu isi dau seama cta munc este pentru a transforma o idee intr-un
proiect care sa aib cu adevarat utilitate pentru un numar mare de utilizatori.

Romnia lipseste de pe harta mondial a internetului. De ce?, Revista Business Magazine, 17.11.2009, A. Arsene-Barbulescu

Examen MAPP draft an universitar 2014-2015

Subiectele 1 i 2 (40 de puncte)

1. Impactul tehnologiei noi asupra creterii economice modaliti de msurare, mecanisme de
condiionare
2. Comentati graficul care descrie profilul de competitivitate pentru Romania in evaluarea Forumului
Economic Mondial - The Global Competitiveness Report 2011-2012 World Economic Forum.

Subiectul 3 (20 de puncte).

Diferena dintre nivelul din Romania si cel din statele dezvoltate s-a redus in ultimii ani, dar a ramas
semnificativ, indicele tarii noastre situandu-se pe la jumatatea celor inregistrati de tarile dezvoltate, a
declarat economistul sef al Bancii Mondiale, Hans Timmer - n cadrul unei conferine organizate de Banca
Mondial, cu ocazia prezentarii unui studiu referitor la raspandirea tehnologiei in statele in curs de dezvoltare 2.
Banca Mondiala plaseaza Romania din punctul de vedere al acumularii de tehnologie in partea de sus a
grupei de state cu venituri medii. "Pentru aceast grup de state, media pentru dezvoltarea tehnologic este de
50 puncte, iar Romnia este usor sub medie, la 45 de puncte n conditiile in care statele dezvoltate au un indice de
100".

Mentionai bariere ale mediului de afaceri pentru promovarea transferului tehnologic (in
vederea diminurii decalajului tehnologic)?

Romania este la jumatatea drumului in recuperarea decalajului tehnologic fata de statele dezvoltate; NewsIn 16-01-2008

Examen MAPP draft an universitar 2014-2015

Subiectele 1 i 2 (40 de puncte)

1. Mecanisme de stimulare a inovrii la nivelul agenilor economici.
2. Comentati graficul care descrie evoluia in ceea ce priveste economia cunoasterii metodologia Bancii
Mondiale (KAM): Evoluie n timp (2012 vs. 1995) a evaluarilor generale pentru Knowledge Economy
Index.

inovarea n business; peste 80% dintre acetia admit c

organizaiile lor au dat napoi ocazional sau deseori n faa
recent 1995
recent 1995
recent 1995
oportunitilor inovatoare de business din cauza ngrijorrilor i
Denmark 9.52 9.54
9.78
9.63
9.21
9.69ameninrilor legate de securitatea informaiei.
United States9.02 9.53 9.04
9.29 9.47
9.55
8.74
9.44
8.83
9.84- Majoritatea organizaiilor consider c sunt n conformitate cu
Bulgaria
6.99 6.84 7.14
5.84 6.43
7.17
7.65
7.30
6.74
7.04standardele i regulamentele internaionale n ceea ce privete
Romania 6.43 5.79 6.98
5.83 5.74
4.89
6.47
6.26
6.55
6.16securitatea; numai 21% dintre respondeni au afirmat faptul c
eforturile lor n domeniul securitii sunt strategice, proactive, i
All Countries 5.95 6.35
5.21
4.84 8.11
8.20
4.24
4.85
6.22
7.52
c utilizeaz securitatea pentru a permite inovarea. n ceea ce
privete marile corporaii, respondenii consider c securitatea
Subiectul 3 (20 de puncte). Inovarea n business este o parte informaiei ar trebui raportat direct ctre CEO. n plus,
foarte important a strategiei de business i o component organizaiile simt c securitatea informaiei este o chestiune de
tot mai critic de meninere a unei marje competitive fa nivel de conducere. Managerii de C-level indic alinierea
de concuren. Importana strategic a inovrii este cauza a tot securitii informaiei la procesele business-ului ca fiind o
mai numeroase preocupri privind contribuia securitii prioritate de maxim importan, dei compliana sau precauia de
informaiei la cizelarea inovrii n procesele de business3. Un care dau dovad multe organizaii dezvluie ruptura dintre
statutul dorit i cel actual. Majoritatea respondenilor (61%) se
studiu IDC & RSA a evideniat faptul c:
- Majoritatea managerilor din top managementul companiilor consider n conformitate cu standardele i regulamentele
consider a fi critic crearea unui mediu propice pentru inovare n internaionale atunci cnd vine vorba de securitatea informaiei
companiile lor. n ceea ce privete inovarea n business, (implementnd politici i controale focusate pe trecerea
respondenii sunt de prere c utilizarea joint ventures auditurilor, ncercnd s creeze msuri eficiente pentru a scdea
reprezint modalitatea cea mai important pentru inovare, urmat costurile conformitii). Ali respondeni consider c eecurile
apoi de performan i guvernare a business-ului sporite. Toi de conformitate sunt singurele riscuri majore la adresa businessrespondenii sunt foarte ncreztori n privina propriilor ului la ora actual.
capabiliti de evaluare a riscurilor atunci cnd vine vorba despre Se pune ntrebarea: sunt aceste dou componente
iniiative de inovare, ns numai 20% dintre acetia se consider eseniale
ale
business-ului
antagoniste?
pe ei nii a fi extrem de eficieni. Respondenii consider c
riscul securitii informaiei este singurul inhibitor major pentru
Country

KEI

Economic Incentive and

Innovation
Institutional Regime
recent 1995 recent 1995
9.61
9.30 9.49
9.55

Education

ICT

Inovarea n business i securitatea informaiei - combative sau cooperante?, autor:

Teodor Nitu, Revista MarketWatch, Aprilie 2009, Nr. 114
3

Examen MAPP draft an universitar 2014-2015

Subiectele 1 i 2 (40 de puncte)

1. Tipuri de inovare si transferul de tehnologie - conditionarea asupra strategiei de dezvoltare a unei firme /
companii pe termen lung.
2. Comentati asupra eficienei sistemului naional de inovare (definit ca abilitatea firmelor de a transforma inputurile de inovare n output-uri de inovare). Editia 2007 EIS (EUROPEAN INNOVATION SCOREBOARD 2007, COMPARATIVE
ANALYSIS OF INNOVATION PERFORMANCE, February 2008) - Raporturile de eficienta intre factorii input ai inovarii si

aplicaiile, respectiv indicatorii de rezultat sub forma proprietatii intelectuale.

Sursa: EIS 2009 Romania is one of the modest innovators with a below
average performance. Relative strengths are in Finance and support and
Outputs. Relative weaknesses are in Open, excellent and attractive research
systems, Linkages & entrepreneurship, Intellectual assets and Innovators.
High growth is observed for Public R&D expenditure, Community
trademarks and Community designs. A strong decline is observed for NonEU doctorate students. Growth performance in Finance and support and
Indicator values relative to the EU27 (EU27=100).
Intellectual assets is above average.

Subiectul 3. (20 de puncte). Comentai asupra eventualului paradox. Sugerati o reactie posibila din partea
departamentului de HR.
O tendinta care incepe sa se manifeste odata cu patrunderea nativilor digitali in intreprinderi este adoptarea de catre
companii a uneltelor pe care care angajatii le folosesc in timpul liber. Este foarte probabil ca iPad va patrunde in
companii exact asa cum a facut si iPhone, argumentand ca tendinta din ultimii ani este ca tehnologia folosita acasa sa fie,
mai devreme sau mai tarziu, adoptata de intreprinderi. Aceasta tendinta se cheama "populism tehnologic"4 si, desi nu este
tocmai noua, a inceput sa capete amploare mai ales in ultimii ani, odata cu patrunderea in companii a unei noi generatii de
angajati. Este vorba de tineri care au crescut odata cu noile tehnologii i sunt familiarizati cu ele. Ei sunt cei care au impus oarecum clandestin - blogurile, mediile wiki si diverse alte tehnologii colaborative cu originea in web. Tot ei sunt cei care
tind sa prefere mesageria instantanee in locul traditionalului e-mail, Google Apps in locul suitelor clasice de birou si chiar
retele sociale de gen Facebook in locul intranet-ului companiei. O parte dintre companiile americane au institutionalizat
aceste tehnologii (circa 25-30% apreciaz Forrester), dar pentru cele mai multe aceast tendint este paguboas, in
principal, din perspectiva managementului IT, care oricum trebuie sa ofere suport pentru programele traditionale de
business si pentru aplicatiile companiei. Cu cat dotarea informatica a posturilor de lucru este mai uniforma, cu atat eficienta
suportului tehnic este mai ridicat, iar implicarea aplicatiilor web n aceast ecuatie poate sa complice destul de mult
lucrurile. Una dintre problemele care apar de indata ce un grup de angajati foloseste unelte soft care nu sunt sustinute de
politica IT a companiei este crearea unor asa-numite "micro-silozuri" informationale. Una dintre explicatiile relevate de
studii recente in privinta raspandirii acestui populism tehnologic poate sa para paradoxala. Desi noua generatie de
angajati este obisnuita de la varste fragede cu tehnologiile informatice, foarte putini sunt cei care stapanesc
tehnologiile traditionale folosite de companii. Faptul ca un tnar isi petrece o buna parte din timp in Facebook si este
foarte abil in aplicatii Web 2.0 nu este o garantie c va ti s foloseasc o suit de birotic.
4

http://www.businessmagazin.ro/opinii/populismul-tehnologic-5465586

Examen MAPP draft an universitar 2014-2015

Subiectele 1 i 2 (40 de puncte)

1. Schimbarea tehnologic = factor de progres? Posibiliti de evaluare cantitativ.
2. Comentati graficul care descrie avansul economiilor nationale in ceea ce priveste societatea
si economia cunoasterii metodologia Bncii Mondiale 2012: Comparaie Romnia,
Denmark si USA 2010.
Romania
(Group: All
Countries)

Subiectul 3 (20 de puncte). Cum influeneaz IT-ul

lumea de mine? faceti referire la politicile
publice de tip e- (e-education, e-government, ehealth, etc, cum/cat este rolul guvernului in a
asigura/impune standarde.
Suntem in legatura permanenta cu lumea, primim si
trimitem informatii oricand si de oriunde. Putem sa
calatorim virtual din America pana in Japonia in cateva
minute, pe Google. Cea mai moderna harta virtuala
dezvoltata de concernul american, Google Street View,
este accesata de milioane de utilizatori in intreaga lume.
"Iar acesta este numai inceputul", a declarat la Hanovra
Michael Jones, fondatorul programului Google Earth.
Informatia este cheia viitorului spune Jones, insa modul in
care ea e organizata e la fel de important. "Informatia e
atat de importanta, incat la Google am pus pe picioare o
intreaga companie in jurul acestui concept. Misiunea
noastra este de a organiza informatia, de o impacheta in
toate felurile posibile, astfel incat ea sa fie universal
accesibila si utila" a adaugat Jones.
Echipele Google au mers atat de departe cu imaginatia,
incat in timpul jocurilor olimpice de iarna de la Vacouver
au filmat pentru Street View chiar si partiile de
schi. "Daca nu ai schiat niciodata, daca vrei sa vezi cum
arata statiunea Whistler sau daca ai stat toata viata intr-un
scaun cu rotile, poti experimenta acum ce inseamna o
partie de schi, a declarat Michael Jones. "Daca ne gandim
la posibilitatile pe care le ofera internetul, e incredibil
faptul ca 1,4 miliarde de oameni fac in prezent ceea ce nu
faceau in urma cu numai 10 ani. Ne transformam intr-un
fel de oameni cibernetici", spune Jones.

Denmark
(Group: All Countries)

United States
(Group: All Countries)

actual

normalized

actual

normalized

actual

normalized

Annual GDP
Growth (%),
2003-2007

6.20

7.03

2.00

1.10

3.00

1.93

Human
Development
Index, 2005

0.81

6.36

0.95

9.16

0.95

9.23

Tariff &
Nontariff
Barriers, 2009

85.80

9.02

85.80

9.02

86.80

9.44

Regulatory
Quality, 2007

0.48

6.51

1.93

10.00

1.45

8.77

Rule of Law,
2007

-0.17

5.41

1.95

9.79

1.59

8.90

Royalty
Payments and
receipts(US$/p
op.) 2007

13.13

5.71

n/a

n/a

329.12

9.33

S&E Journal
Articles / Mil.
People, 2005

41.01

5.90

931.87

9.86

694.42

9.10

Patents
Granted by
USPTO / Mil.
People, avg
2003-2007

0.41

5.62

98.58

9.11

318.06

10.00

Adult Literacy
Rate (% age 15
and above),
2007

97.60

6.58

100.00

10.00

100.00

10.00

Gross
Secondary
Enrollment
rate, 2007

85.87

5.07

119.53

9.86

93.89

6.67

Gross Tertiary
Enrollment
rate, 2007

58.26

7.75

80.30

9.49

81.68

9.57

Total
Telephones per
1000 People,
2007

1.260.
00

6.78

1.660.00

8.97

1.390.00

7.33

Computers per
1000 People,
2007

190.0
0

7.18

550.00

8.80

810.00

9.72

Internet Users
per 1000
People, 2007

240.0
0

5.68

810.00

9.86

740.00

9.45

Examen MAPP draft an universitar 2014-2015

Subiectele 1 i 2 (40 de puncte)

1. Previziunile tehnologice (de ex. Legea Moore) si impactul tehnologiei noi asupra productivitatii
modalitati de msurare.
2. Comentati profilul de competitivitate in planul tehnologiilor si al inovarii pentru Romania in
evaluarea Forumului Economic Mondial (World Economic Forum) raportul Competitivitatii
Globale 2009-2010 - The Global Competitiveness Report 2011-2012.

INDICATOR VALUE (Values are on a 1-to-7 scale)

RANK/142

INDICATOR
RANK/142

VALUE

Subiectul 3 (20 de puncte). Cum influeneaz IT-ul lumea de mine? faceti referire la sistemul de

educatie / pregatire profesionala post-universitara.

n ultimii 10 ani, 1,4 miliarde de oameni au nceput s foloseasc zilnic internetul. IT-ul a devenit o industrie
indispensabil, care schimb constant nu numai sfera profesional, ci influeneaz radical procesele sociale i nu,
n ultimul rnd, pe cele politice. Internetul a evoluat atat de mult in ultimii ani, incat el nu mai reprezinta o simpla
baza de informatii. Intregul proces a trecut deja de la nivelul unei economii de cautare, la cel al economiei de
filtrare sau de selectionare. "In cautarile pe internet ne bazam pe opiniile altor persoane, atunci cand decidem daca
ceva e bun, rau sau daca ne e indiferent. Totul trece de la o simpla cautare de cuvinte cheie, la nivelul de
recomandare, ca aspect central al cautarii. Oamenii vor sa aiba acces la servicii, mai degraba decat la produse.
Mai mult decat atat, utilizatorii au putere de decizie asupra acestor servicii, pentru ca tot ceea ce se intampla pe
platformele de socializare, ca Twitter de exemplu, inseamna de fapt feedback instantaneu", a declarat Mulholland
CTO (Chief Technology Officer) companiei de consultanta IT Capgemini.

Examen MAPP draft an universitar 2014-2015

Subiectele 1 i 2 (40 de puncte)

1. Stimularea inovrii prin parteneriate industrie-mediu de afaceri-universitati. Exist obstacole
culturale? (justificai/descrieti).
2. Comentati graficul care descrie evolutia economiilor nationale in ceea ce priveste societatea
cunoasterii metodologia Bancii Mondiale - KAM: Evoluie n timp (2010 vs 1995) a evaluarilor
generale pentru Knowledge Index.

Country
Denmark
United States
Bulgaria
Romania
All Countries

KI
recent
9.49
9.02
6.94
6.25
6.19

1995
9.62
9.61
7.17
5.77
6.86

Innovation
recent
1995
9.49
9.55
9.47
9.55
6.43
7.17
5.74
4.89
8.11
8.20

Education
recent
9.78
8.74
7.65
6.47
4.24

ICT
1995
9.63
9.44
7.30
6.26
4.85

recent
9.21
8.83
6.74
6.55
6.22

1995
9.69
9.84
7.04
6.16
7.52

Subiectul 3 (20 de puncte). Ct de adevarata e afirmatia ca un site de corporatie, un blog sau marketingul prin e-mail
pot fi investitii profitabile, aducand uneori o crestere surprinzatoare a numarului de clienti?
In ultimii ani, tot mai multi dintre directorii de companii mici si mijlocii au inceput sa ia in considerare investitiile in tehnologie si
internet. De vreme ce comertul online si aplicatiile online devin din ce in ce mai accesibile, micile firme folosesc acum internetul pentru
a vinde mai mult, inclusiv in strainatate, asa cum procedeaza curent, de pilda, magazinele de suveniruri din diverse tari. Tendinta nu a
trecut neobservata nici de mai-marii internetului, printre care se numara Yahoo!, Google sau Microsoft, care au inclus companiile mici si
mijlocii pe listele lor de potentiali clienti. ... Un site eficient economiseste o serie de investitii altfel necesare in marketing si publicitate.
De pilda, internetul le ofera companiilor posibilitatea de a organiza seminarii si conferinte online, la care pot participa mult mai multi
decat daca ar fi desfasurate intr-un oras anume. In acelasi timp, micile companii din intreaga lume folosesc acum diverse aplicatii si
servicii online de contabilitate, transport si logistica ori pentru inventarierea produselor. Yahoo!, Microsoft, Google si IBM, dar si
institutii financiare ori companii de curierat si logistica precum UPS si FedEx ofera acum o gama larga de servicii destinate exclusiv
companiilor mici si mijlocii. ... Odata cu raspandirea accesului la internetul de mare viteza, numarul companiilor mici ale caror produse
si servicii au fost promovate prin site-uri si prin marketing online a crescut simtitor. In prezent, 53% din companiile mici si mijlocii din
SUA au un site pe internet, afirma Ray Boggs, vicepresedintele departamentului de cercetare pentru companii mici si mijlocii de la IDC.
Pe de alta parte insa, 47% dintre companiile mici din America nu au inca prezenta pe internet, ceea ce le afecteaza activitatea si nivelul
vanzarilor, a adaugat Boggs. In ciuda numarului destul de mare de firme care nu se arata interesate de expunerea prin intermediul unui
site sau newsletter, firma de cercetare IDC estimeaza ca anul acesta, companiile mici si mijlocii din SUA vor investi aproximativ 82 de
miliarde de dolari (53 de miliarde de euro) pentru tehnologizarea afacerilor si construirea de site-uri. Cifra reprezinta o crestere cu 6,2%
fata de cheltuielile pentru tehnologie din 2007 si depaseste rata de crestere de 4% a cheltuielilor facute in acest scop de corporatiile din
SUA in ansamblu, conform IDC. Poate ca alimentara de la coltul strazii unde locuiesc sau curatatoria de haine de alaturi nu simt nevoia
sa fie online, dar realitatea este ca in general firmele se descurca mai bine daca au un site sau blog. Daca nu esti activ pe internet, ai un
dezavantaj din punctul de vedere al competitivitatii. E ca si cum nu ai avea telefon, sustine Boggs.
Adoptarea internetului ca instrument de marketing in companii de dimensiuni mici si mijlocii poate aduce o serie de avantaje afacerii lor.
Publicul vizat se extinde: un site poate fi vizionat in toate colturile lumii, iar notorietatea companiei si numarul de clienti pot astfel sa
creasca. Comenzile pot fi plasate online, ceea ce inseamna rapiditate crescuta a tranzactiilor si a livrarilor. Relatiile dintre firma si clienti
se strang, acestia din urma pot sa ofere feedback prin e-mail sau prin intermediul comentariilor de pe site-uri.