JUDEUL BUZU

1. Prezentare general
2. Organizare administrativ
3. Istoric
4. Relief
5. Clim
6. Vegetaie
7. Populaie
8. Servicii
9. Turism
10. Art i Arhitectur
11. Direcii de dezvoltare - proiecte
12.Bibliografie

1. Prezentare general

2. Organizare administrativ

Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei i are o suprafa de 6.103 km 2.Acesta se
nvecineaz cu judeele Braov,Covasna,Ialomia,Brila i Vrancea.
Judeul este compus din 2 municipii Buzu,Rmnicu Srat, 3 orae
Nehoiu,Ptrlagele,Pogoanele i 82 de comune.

3. Istoric
4. Relief
Judeul se ntinde pe aproape ntreg bazinul hidrografic al rului Buzu i reunete armonios
trei forme de relief: muni la nord, cmpii la sud i in rest zon de dealuri subcarpatice.
Munii Buzu sunt alctuiti din cinci masive Monteoru,Penteleu,Podu
Calului,Siriu,Ivanetu.Penteleu este cel mai mare i cel mai inalt (1772 m deasupra nivelului
mrii). Siriu (1659 m altitudine) este uor de urcat i mult mai atractiv datorit peisajelor
pitoreti. Aici se gasete lacul Vulturilor numit i Lacul Fr Fund, format in perioada
periglaciar i care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine.

Zona de deal cunoscut sub numele de subcarpaii Buzului, are altitudini cuprinse intre 400
800 m i este acoperit de podgorii. Podgoria Dealul Mare este cea mai cunoscut. n aceasta
zon se ntalnete un fenomen unic, Vulcanii Noroioi de la Dealurile Pclelor. Pe Valea
Slnicului, lng Lopatari, la o altitudine de 700m, se ntalnete alt fenomen numit focurile vii,
acestea fiind flcri albastre care ard n crpturile solului.
Lacurile judeului Buzu sunt un punct de atractie turistic: Joseni, Polociori acestea fiind
situate n Valea Grbicina; Melediu la Odatie; Lacurile Amara si Balta Alb sunt cunoscute
pentru noroiul terapeutic.
Cele trei trepte de relief, la cadrul redus al judeului, pot fi socotite n acelai timp i zone,
ntruct ele se extind, ncepnd de la nord spre sud, una n continuarea celeilalte. ntre zona
subcarpatic i cea de cmpie se individualizeaz i o fie de tranziie, format din glacisuri i
piemonturi.
Din punct de vedere geologic, munii sunt constituii din asa numitul "flis", reprezentat
printr-o alternant de gresii, marne, argile, isturi i, mai rar, conglomerate, toate strns cutate,
formnd uneori cute-solzi, aliniate pe direcia NE-SV.Vrsta rocilor este, n principal, paleogen
(aprox. 30-70 milioane de ani). n treapta subcarpatic domin marnele, argilele, nisipurile,
pietriurile, calcarele i gresiile, depuse cu precdere n miocen i pliocen (ncepand de acum 30
milioane de ani, pn n urma cu un milion de ani) i ondulate larg. Cmpia s-a format numai in
cuaternar i este alctuit din pietriuri, nisipuri i loessuri.
Regiunea seismogena Vrancea reprezinta cea mai activa zona epicentrala din Romania, sursa
a numeroase cutremure . Regiunea Vrancea ocupa o arie limitata in zona de Curbura a Muntilor

Carpati, incluzand judetele Buzau si Vrancea. Cele mai importante si mai numeroase cutremure
isi au originea in zona muntoasa si subcarpatica a Curburii, in Muntii Vrancei si ai Buzaului,
precum si in zonele subcarpatice adiacente acestor munti.
Cutremurele din Vrancea determina, practic, seismicitatea Romaniei, intrucat sunt cele mai
frecvente seisme produse si resimtite in tara, si au cele mai mari magnitudini. Cutremurele de
mare adancime din Vrancea pot atinge magnitudini maxime de 7,6-7,7 grade pe scara Richter, in
timp ce seismele crustale vrancene au magnitudini mult mai mici, rareori atingand 5,2-5,4 grade
pe scara Richter.
Judeul Buzu se ncadreaz n zona seismic A.

5. Clim
Judeul Buzu se ncadreaza n climatul temperat continental. Treptele de relief , ca si pozitia
sa la curbura Carpatilor , introduc o serie de nuante locale, ce conduc la trei tipuri principale de
climat: de munte, de deal i de cmpie.
Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 4 6 gr. C. Si prin
precipitatii ce cresc cu altitidinea.
Climatul de deal prezinta temperaturi medii anuale de 8 10 gr. C. Precipitatiile medii anuale
sunt de 600 700 l./ mp. Prezenta numeroaselor depresiuni si bazinete creeaza conditii
favorabile inversiunilor de temperatura, mai accentuate in sezonul rece al anului.
Climatul de campie se caracterizeaza printr-o repartitie relativ uniforma a elementelor
climatice. Temperatura aerului media anuala - este mai mare decat cea din zona de deal si
munte, osciland intre 10, 0 si 10,6 gr.
Cele mai scazute valori din an sa inregistreaz in luna ianuarie ( medii multianuale: -2,8 gr. la
Buzu, - 3,2 gr. C. la Ptrlagele)
Cele mai ridicate valori ale temperaturii aerului se inregistreraza in luna iulie (10 23 gr. C.).

Cantitile de precipitaii anuale , variaz intre 800 1200 l/mp., in zona montana, 600
800 l. / mp. , in zona de deal si 400 500 l/mp., in zona de campie.
6. Vegetaie
Relieful favorizeaza marea varietate a florei si faunei judetului, repartitia acestora putand fi
urmarita in functie de altitudine.Astfel in jude se pot gsii urmtoarele complexe si etaje
biogeografice, in a caror repartizare un rol de baza l-a avut structura reliefului:tufiurile
subalpine, padurile de rasinoase de tip borealcu predominarea neta a molidisurilor, padurile de
tip subatlantic din domeniul fagului, padurile de gorun si mixte de tip central-european(toate
apartin provinciei dacice);in cmpie se desfoar stepa i silvostepa, prelungiri ale provinciei
pontice.
7. Populatie
n urma recensmntului din anul 2011 Judeul Buzu are o populaie de 432 054 de
persoane,din care:
Municipiul Buzu:115 494
Municipiul Rmnicu Srat:31 256
Oraul Nehoiu : 9 959
Oraul Ptrlagele : 7 135
Oraul Pogoanele: 6 926
Total comune:268 394.
Recensmntul din 2011 relev faptul c populaia Municipiului Buzu a sczut n ultimii 10
ani cu aproape 50 000 de locuitori,avnd o populaie de 115.494 de locuitori, n timp ce n 2002,
populaia era de 134.227 de locuitori.

8. Funciuni
n judeul Buzu exist:
o 361 grdinie,
o 366 coli generale,
o 31 licee i grupuri colare,
o 1 instituie de nvmnt superior (A.S.E) i
o 343 biblioteci
n domeniul sntii, serviciile publice se prezint astfel:
6 spitale (sector public),
23 dispensare medicale (sector public),
100 farmacii i
63 cabinete medicale.
9. Turism
Configuraia geografic, varietatea peisajului, elementele populare, etnografice i istorice
10. Art i Arhitectur
Printre monumentele culturale, arhitecturale i istorice se numr: Cmpul Roman din
satul Pietroasele, , Muzeul Chihlimbarului din Coli, tabra de var de Sculptur n aer liber de la
Mgura, cu peste 256 sculpturi de piatr realizate n 16 editii, Casa memorial Vasile
Voiculescu - comuna Prscov, Mnstirea Ciolanu - comuna Tisu, Mnstirea Rteti - comuna
Berca,
n municipiul Buzu se gsesc:Palatul Comunal construit ntre 1899-1903 (Primria
Buzului, Catedrala Episcopal construit n 1649, Seminarul Teologic, construit n 1838,
Tribunalul construit n 1911-1912; Muzeul Judeului Buzu, Cimitirul Dumbrava care
adpostete bustul lui Petre Stnescu realizat de Constantin Brncui, Biblioateca Vasile
Voiculescu fondat n 1893.

10.Bibliografie:
1.http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Buz%C4%83u
2. http://www.isubuzau.ro/index.php?pg=jud_bz.htm
3. http://hasdeu.3x.ro/fauna.htm