DESIGN-UL I CALCULUL STRUCTURAL AL

UNUI SCAUN DE BIROU DIN MATERIALE

ECOLOGICE

COORDONATOR,
ABSOLVENT,
BUCURETI
2014

CUPRINS
Capitolul I
Capitolul II
Capitolul III
Capitolul IV
Bibliografie

Capitolul I
Scurt istoric al design-ului
Actualmente, design-ul reprezint nu numai un mijloc sigur de a realiza produse
industriale vandabile pe orice pia, ci i un domeniu de convergen a celor dou
activiti umane, arta si industria, care din pcate, mai sunt privite uneori ca
antagoniste.
La sfaritul secolului al XVIII-lea, procese de mecanizare bulverseaz structurile
de fabricaie. Mainile si obiectele trebuiau desenate in prealabil, intocmite
planurile necesare i in final, concepia s fie materializat. Industrializarea,
nscut la sfaritul secolului al XVIII-lea i inceputulul secolului al XIX-lea,
concentreaz mijloace de producie si provoac o difuziune a muncii.
Mecanizarea se generalizeaz, marginaliznd munca artizanal.

Capitolul I
Revoluia industrial a inlocuit munca manual cu munca mecanizat, permind
trecerea spre mainism. Sarcinile sunt distribuite iar maina creeaz un liant
ntre creator si opera sa. A inceput s se intrevad in formele tehnicii o noua
unitate stilistic i s se recunoasc frumuseea proprie a mainilor, reevalunduse principiul constructivismului si funcionalismului, aa cum a lansat ideea
Lewis Sulivan: forma trebuie s urmeze funcia.
Prin design, n acest caz nu vom mai intelege un desen fcut in biroul sau de
catre proiectant, ci mai curnd lucrul nsui, care odat realizat presupune o
anumita ide ce a stat la baza realizrii respectivului lucru, ca i procesul
obinerii lui ca obiect.

Capitolul I
Design-ul industrial a aprut i s-a dezvoltat nu numai ca o revolt impotriva
formelor urte, ori ca un ndemn patetic de a mbina utilul cu frumosul, ci a
constituit treptat una dintre posibilitaile majore de a adapta forma si culoarea
obiectelor si a mainilor la dezvoltarea puternic a industrei. Defapt design-ul
industrial reprezint la ora actual o sum de valori tehnice si spiritual ca:
structur, funcionalism, analiza valorii, ergonomie, sociologie, psihologie, mediu
inconjurator etc.
n concluzie, dac se incearc asocierea termenului de design industrialcu toate
activitile complementare, dar absolute necesare, se poate afirma cu certitudine
c ne referim la un domeniu precis i nu aleatoriu.

Capitolul II
De peste 27 de ani, pe lang ICSID funcioneaz atelierul ICSID Interdesign, care
a abordat de-a lungul timpului teme diverse ca : design pentru mediu, grupuri cu
utilizri specifice, materiale specifice, strategia dezvoltrii produselor, linii
directoare in legislaie.
Enciclopedia Universal din 1990 completeaz aceast definiie : ,,Design-ul
inseamn proiect i desen. Proiectul indic proprietatea obiectului industrial, care
este cu totul distinct in momentul proiectrii, in timp ce la obiectele vechi
realizate manual, proiectul se definete in cursul execuiei. Desene precise, dar in
proiect, designerul nu poate s se ocupe de funcionalitatea pur, legat de
inginer, ci numai de dispunerea i de forma organelor n spaiu i n timp, cum sar spune, de configuraie.

Capitolul II
Prin proprietatea formelor nu trebuie s nelegem doar caracteristicile exterioare,
ci i relaiile funcionale i structurale care formeaz un obiect sau un sistem de
obiecte ca o unitate coerent, atat din punct de vedere al producatorului, ct i al
clientului sau al consumatorului.
Un designer industrial trebuie s posede solide cunotite tehnice, o experiena
dobandit, o sensibilitate nnscut in utilizarea obiectului i calitatea vieii si o
mare cultur artistic si vizual, care i permite s determine alegerea structurilor,
materialelor, formelor, culorilor, tratarea cu material plastic a produselor fabricate
n serie sau a produselor industriale normale.
Rolul designerului nu este de a se substitui celorlali parteneri, ci de a propune o
sintez efectiv i formele de integrare precise a ateptrilor acestora.

Capitolul III
ncepnd cu anul 1945 intrm in faza a treia a revoluiei industriale, denumit si
epoca mainilor inteligente, ca urmare a complexitailor domeniilor de
investigaii tiinifice aprute n timpul si dup cel de-al doilea rzboi mondial.
Aceast epoc se caracterizeaz prin dezvoltarea energiei atomice, a
calculatoarelor/computerelor performante, a automatizrii si robotizrii precum si
a explorrilor spaiale.
Ca urmare, si designul s-a dezvoltat foarte rapid, datorit in special i inimosului
Jacques Vienot, care n 1951 a fondat in Frana prima agenie de design
,,Technes, este fondatorul Institutului Francez de Estetic Industrial (IFEI
care actualmente a devenit Institutul Francez de Design), totodat fiind si
creatorul si iniiatorul societii de design industrial la nivel internaional, ICSID.

Capitolul III
Elementele estetice ale unui produs care produc sau nu efecte emoionale sunt
determinate de diferii factori ca :
Factori pur emoionali acesti factori sunt ataai subiectului i sunt relativ
msurabili ;
Factori cognitivi senzaia estetic este legat de modul cum o interpretm in
mod personal, de cultura pe care o avem ;
Factori intelectuali satisfacia logica pe care o avem fa de o adaptare bun, de
o armonie vesel sau de un joc pur estetic ;
Factori psihico-psihologici plcerea estetic depinde de calitile noastre
psihice si psihologice, de percepie, care sunt caracteristici personale.

Capitolul III
Estetica, ea nsi, este considerat o funcie principal n desvrirea produsului
(cum este cazul bijuteriilor), care se integreaz completnd elementele
funcionale i simbolice. Un exemplu particular, l constituie produsele care au la
baz raportul forma/funcie/semn. Aceste produse pot fi analizate din punct de
vedere sintactic, pragmatic, semantic, n cazuri concrete i izolate de tot.
Inginerul responsabil cu conceperea produsului din punct de vedere tehnic, deine
de asemenea o oarecare responsabilitate estetic, asupra ceea ce devine mediul
nostru. El poate adesea intervene in acest domeniu sau tot aa de bine, poate s
fac apel la artitii plastici i specialitii formelor industriale. Inginerul trebuie ca
n toate cazurile s considere estetica industrial ca pe o preocupare
fundamental. Numai aa permite produsului s reziste n timp, s existe o
oarecare siguran c acesta va fi acceptat n viitor.

Capitolul III
Forma i design-ul
Paul Guillame, n ,,Psihologia de la forme, stabilea urmtoarele principii ale
formei :

Forma este altceva sau ceva mai mult decat suma prilor sale ;

Unele dintre proprietile formelor se pstreaz cu toate modificarile care

afecteaz ntr-un anumit mod parile lor ;

O parte dintr-un tot este altceva decat aceast parte luat izolat sau facnd
parte dintr-un alt tot ;

Fiecare form este o funcie de mai multe variabile i nu suma mai multor
elemente.

Capitolul III
Valoarea estetic a culorii

Designerul i echipa lui sunt chemai s indice pentru fiecare produs n parte,
gama de culori si nuanele care s provoace maxim sensibilitate
cumprtorului, s constituie un factor stimulativ si care s-l incadreze perfect
mediului unde va fi utilizat/folosit. Ca factor dinamic i de armonie, efectul
culorii trebuie s fie exploatat ntr-o msur mai mare.

Gsirea culorii celei mai adecvate, duce n mod normal la creterea tonusului,
a productivitii si plcerii de munc i de viat. Folosirea excesiv a unei
nuane de culoare duce la efecte negative si la monotonie.

Funciile culorii sunt multiple i nu o dat ele se regsesc in acelai produs,

chiar dac sunt opuse.

Capitolul IV
n anul 1873 Christopher Dresser, un designer de origine britanic oferea o
definiie scaunului: un taburet cu spatar, taburetul fiind o plas susinut la
distan de podea prin supori. ns odat cu trecerea timpului noiunile utilizate
de Dresser nu mai sunt necesare pentru a defini un scaun.
Dup cum bine tim nc din secolul XX scaunele au inceput s fie cat mai
diversificate, confecionate din diverse materiale, care mai de care mai durabile. In
secolul XX scaunele au reuit s sparg barierele pe piaa european datorit
diversificrii lor.
Scaunele sunt de mai multe feluri sau pentru mai multe tipuri de persoane:

Scaune directoriale;

Scaune de birou;

Scaune de restaurant ;

Scaune ergonomice.

Capitolul IV
Ce este ergonomia?
Termenul de ergonomie vine din limba greac p: munc i vo : norm,
lege. Ergonomia semnific studiul legilor muncii din punct de vedere literal si
practic ansamblul disciplinelor tiinifice aplicate omului n activitatea de
imbuntire a situailor de munc.
Ergonomia reprezint ansamblul integrat de tiin susceptibil s furnizeze
cunotine asupra muncii umane necesare adaptrii raionale a omului la munc i
a muncii la om.
Este foarte important s gsim scaunul ergonomic potrivit n cazul n care lucrm
ore intregi n birou n faa calculatorului. O poziie incorect pe un scaun de joas
calitate ne poate aduce multe probleme precum dureri de cap, spate, ceaf i
multe alte afeciuni.

Capitolul IV
Spre deosebire de un scaun normal, cel ergonomic este conceput pentru a ne
putea oferi confortul de care avem nevoie ntr-un loc n care un scaun normal nu
poate. Cea mai important pies de birou n opinia multor specialiti este scaunul.
Persoanele care stau ore indelungate pe scaun au tendina s se cocoeze, aceasta
poziie poate ntinde ligamentele.
O poziie inconfortabil, incorect poate aduce n timp daune iremediabile
coloanei sau s amplifice durerile deja existente. Pentru ca toate acestea s poata
fi evitate este nevoie de un scaun ergonomic. Ergonomia are un impact foarte
mare asupra sntii.
Conform unui studiu, 80% din societatea modern prezint tulburari
musculocheletale, i asta datorit unei poziii incorecte.

Bibliografie
Liviu Stoica, Rasvan Dobos Desenul in arhitectura, Bucuresti 2010,

ISBN 978-973-0-08380-4;
Liviu Stoica Desenul perspectivei in arhitectura, Bucuresti 2011,
ISBN 978-973-0-09587-6;
Liviu Stoica Desenul digital in arhitectura, Bucuresti 2011,
ISBN 978-973-0-10574-2;
Liviu Stoica Arhitectura locuintei, Bucuresti 2012, ISBN 978-973-0-13583-1;
Achiei, Gheorghe - Frumosul dincolo de Art, Ed. Meridiane, 1988 Bucureti
(n limba romn);
Constantin, Paul - Industrial Design, arta formelor utile, Ed. Meridiane,
Bucureti 1973 (n limba romn);
McDermott, Catherine - Essential Design, Bloomsbury Publishing, Londra 1992
(n limba englez);
TEFNU Enache & CO. Proiectarea formei pieselor n construcia de
maini, Ed. Tehnic, Bucureti 1981.

V Mulumesc !