PLANUL LUCRARII

ARGUMENT

CAPITOLUL I : INGRIJIREA SUGARULUI

I 1.PARTICULARITATI MORFOFUNCTIONALE ALE SUGARULUI

I 2.CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
FIZICA,NEUROPSIHICA,COMPORTAMENTALA,MOTORIE SI SOCIO-AFECTIVA A
SUGARULUI
I 2.A.FACTORI CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
I 2.B.PRINCIPII GENERALE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE
I 3.ALIMENTATIA SUGARULUI
I 4.INGRIJIRI IGIENICE ACORDATE SUGARULUI
I 5.CALIREA ORGANISMULUI
VACCINAREA SUGARULUI
I 6.ROLUL JUCARIILOR IN DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA A SUGARULUI
I 7. EXAMENUL DE BILANT AL STARII DE SANATATE A SUGARULUI
I 8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

CAPITOLUL II

APLICATIE PRACTICA.STUDIU DE CAZ.

PLANURI DE INGRIJIRE A SUGARULUI LA DOMICILIU
II A.PLAN DE INGRIJIRE A SUGARULUI..
II B.PLAN DE INGRIJIRE A SUGARULUI..
II C.PLAN DE INGRIJIRE A SUGARULUI..

CAPITOLUL III

CONCLUZII.PROPUNERI.
SCHEMA DE PREZENTARE A SUGARILOR INGRIJITI.
ANEXE

BIBLIOGRAFIE

MOTTO:

,, Faptul c ai un pian nu te face pianist, dar naterea

unui copil
sigur te face printe.
(Michael Levin)

ARGUMENT

In micul colectiv al familiei,copilul este un personaj de seama.Asupra lui se contreaza

dragostea si preocuparile atente ale parintilor.este eroul in jurul caruia se tes cele mai
inaripate visuri.Dar pentru indeplinirea tuturor nazuintelor,pentru intregul viitor si pentru
fericitra copilului ,conditia primordial este sanatatea.
Nu cred ca vreun parinte care nu aiba experienta lungilor nopti albe,chinuite de teama si de
intrebari fara numar,petrecutae la capataiul copilului febril.In astfel de moment,este cel mai
bine simtita raspunderea pentru soarta micutului,raspundere pe care parintii o impart cu
medicul si cu intregul personal al unitatilor de specialitate,chemate sa ocroteasca sanatatea
copiilor.
Pentru a face fat ape deplin acestei raspunderi,numai bunele intentii si devotamentul
parintilor nu sunt sunt de ajuns.Mai este nevoie si de alte cunostinte.In problemele de
sanatate ale copiluilui,orice parinte are doua obligatii esentiale:

Sa stie sa observe,sa surprinda cu o clipa mai devreme orice modificare,orice semn

care ar putea trada imbolnavirea copilului;

Sa stie sa actioneze in modul cel mai potrivit si eficace,calauzindu-se permanent de

grija de a nu face tau copilului inainte de a-i face binele.

Mi-am indreptat atentia catre aceasta tema,deoarece copilul,aceasta loare a vietii,bucurie si

speranta noastra,intra in lume necunoscator si neajutorat,el trebuie sa se adapteze la lumea
cea noua,dar si noi trebuie sa cunoastem sis a ne adaptam cerintelor si necesitatilor lui.
Sosirea micutului,eveniment asteptat cu atata nerabdare si emotie,ne transforma,ne face mai
fericiti,ne da un nou sens al vietii, care alaturi de el devine mai frumoasa,mai bogata,mai
vesela.

CAPITOLUL I :
INGRIJIREA SUGARULUI

I.1. PARTICULARITATI MORFOFUNCTIONALE ALE

SUGARULUI
Sugarul este copilul sub varsta de 1 an, dupa ce a depasit perioada de nou-nascut.

Se considera astfel aceasta perioada etapa din viata copilului cuprinsa intre varsta de 1
luna si 12 luni.
Perioada de sugar se caracterizeaza printr-un sir important de modificari de
intereseaza,in succesiunea lor,toate procesele cresterii si dezvoltarii copilului.
Aceste transformari de ordin morfofunctional se petrec in mod diferentiat asupra
organelor,aparatelor si sistemelor sale,in scopul unei mai bune consolidari a adaptarii initiale din
perioada neonatal si ulterior pentru asigurarea unor conditii adecvate de trecere spre urmatoarea
perioada de viata.

GREUTATEA

La nastere greutatea medie

a unui nou-nascut este de 3000-3500

grame.Majoritatea nou-nascutilor scad in greutate in primele zile dupa nastere cu circa 5 10 %

din greutatea initiala.Recuperarea acestei pierderi se face in primele 7 15 zile de viata.
Cresterea in greutate zilnic este neregulata.Cresterea de 30 g / zi reprezinta o medie calculata din
totalul greutatilor din mai multe zile.Greutatea la sfarsitul trimestrului I de viata este ~ 5,72 kg,
la sfasitul trimestrului al II lea este de ~ 7.58 kg, iar la sfarsitul trimestrului al III lea este de
~ 10,07 kg.

LUNGIMEA Talia medie este de 50 cm cu extreme intre 46 si 54 cm , ea fiind masurata cu

pediometrul. Distanta vertex (crestetul capului) coccis este mai precisa decat lungimea vertex
calcai si in medie este de 34 cm. Lungimea la sfarsitul primului trimestru este de 60,4 cm, in
cel de al II lea trimestru de 66,4 cm, iar in cel de al III lea de 75.2 cm.

PERIMETRE

Perimetrul cranian se masoara la nivelul cel mai mare al circumferintei

capului : in medie este de 34 cm , cu extreme intre 32 si 36 cm. Perimetrul toracic este egal sau
mai mic cu 2 3 cm decat perimetrul cranian.

PIELEA -

Este catifelata si elastica.Dupa disparitia stratului umed grasos, pielea sufera un

proces se disecatie ( uscare ) si se descuameaza.

In general, culoarea roz sau rosie, dispare dupa primele zile de viata. Culoarea galbena a
tegumentelor din primele zile de viata este expresia icterului fiziologic. Culoarea albastruie
(cianoza) a fetei uneori si a extremitatilor, accentuala dupa tipete, pune unele probleme in ceea
ce priveste sanatatea sugarului.
Petele rosii sub forma de fraga rosie de padure de la diferite dimensiuni,una sau multiple, se
intalnesc relative frecvent. Dispar de regula dupa primul an de viata. Sudamina sau roseate de
caldura apare mai des dimineata si dispare dupa- amiaza, sub forma unor mici ridicaturi rosii cu
varful albicios; se datoreaza acumularilor de transpiratie. Pot duce la inflamatia pielii cu roseate
difuza, mai ales pe la cutele pielii.
Panaritiul, este vorba de mici colectii de puroi pe langa unghii,trebuie semnalat medical pentru
ca pot fi punctual de plecare al unei infectii mai serioase.

CRANIUL

Capul pare mare in raport cu restul corpului. Oasele craniului nou- nascutului

nu sunt complet sudate ci sunt despartite prin niste santuri care se simt la palpare, in special la
hidrocefalie. Aceste santuri poarte numele de suture. La locul de intalnire al acestora, craniul
nou- nascutului ramane cate o mica zona fara substanta osoasa, la nivelul careia creierul este
acoperit de invelisurile sale si apoi direct de piele. Aceste spatii sunt numite fontanele. Prin
palparea craniului se pot simti doua fontanele; una anterioara sau fontanela mare, avand in
genera forma rombica si una posterioara. Fontanela mare se inchide mai tarziu de obicei intre 6
luni si 24 luni, iar cea mai mica ( posterioara) are forma triunghiulara si se inchide foarte repede.

FATA OCHII

Fata este rotunda. Ochii sunt de culoare cenusie sau caprui si nu se

acomodeaza. Sensibiliatea la lumina este ptrezenta inca din primele zile de viata. La lumina vie
pleoapele se inched. Reflexul fotomotor este present : pupilele se retracta la proiectarea unor
raze de lumina.

GURA DINTII

Mugurii dentari ai dentitiei temporare si ai celei definitive apar in acelasi

timp in viata intrauterine. Dentitia temporara denumita si de lapte incepe sa erupa la 6 8

luni. Atunci incepe sa fie insotita de tulburari digestive (scaderea apetitului, scaune mai moi),
febra (maxim 37,8 o- 38 o C) ,perturbari locale cum ar fi inflamatii si durere la nivelul gingiilor,
salivare abundenta. Dintii la sugar sunt in numar de 20 si apar in urmatoarea ordine:

6 8 luni incisivii mediani inferiori ;

8-10 luni incisivii mediani superiori ;

10 12 luni incisivii laterali superiori ;

12 14 luni incisivii laterali inferiori ;

1 an 1 ani caninii

2 ani 2 ani ultimii premolari

URECHILE

Se controleaza marimea, implantatia, forma, simetria, pliurile, cartilajele

pavilioanelor.

GATUL

Pare scurt. La palparea muschilor sternocleidomastoidieni se poate constata un

hematom. Acesta este descoperit intre a opta si a cinsprezecea zi de viata. Se mareste progresiv
pana la 2 luni si apoi se miscoreaza si dispare spre 7 luni. De cele mai multe ori, anomalia
regreseaza spontan, fara vreo manevra.
ABDOMENUL Este suplu, circumferinta masurata la nivelul ombilicului este mai mica sau
egala cu cea a toracelui.
ORGANELE GENITALE Acestea sunt externe la baieti. Dimensiunile penisului si ale pielii
scrotale variaza mult. Preputul adera la gland (un hidrocel este responsabil de o punga
voluminoasa, el regreseaza fara tratament).

Decalotarea prea timpurie poate declansa sangerarea mucoasei,uneori infectii.

Acesta se poate face intre 1 si 4 ani fara risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. Organele
genitale ale fetitei sunt interne. Labiile mici sunt voluminoase si clitorisul iesit in afara. Labiile
mari sunt putin dezvoltate si nu acopera vulva.

MEMBRELE Atat mainile cat si picioarele sunt reci. Mainile sunt durdulii si cu pumnii
inchisi. Degetele par scurte, cu unghii moi si lucioase, lungi,depsind varfurile degetelor. La
membrele inferioare, se poate constata ca sunt intoarse inauntru (metatarsus varus). Aceasta
pozitie este reductibila. Perna grasoasa a picioarelor da impresia falsa ca picioarelor sunt plate.
Numeroasele particularitati pe care le prezinta sugarul, unele specifice si cu character deosebit
fiecareia din etapele perioadei de sugar, solicita masuri de ingrijire adecvate, de aceea apreciem
ca utila descrierea separate a acestor etape.
Perioada de sugar poate fi impartita astfel :

Etapa de sugar mic : primele 3 4 luni de viata ;

Etapa de sugar de varsta mijlocie : intre 4 7 luni ;

Etapa de sugar mare : dupa varsta de 7 8 luni ;

In fiecare din aceste etape, particularitatile ce il diferentiaza pe sugar sunt foarte apropiate intre
limitele lor extreme.
Astfel sugarul mic la inceputul acestei etape se apropie mult de nou- nascutul din perioada neo
natala tardiva,iar spre sfarsitul ei, de sugarul de varsta mijlocie. De asemenea, sugarul de
varsta mijlocie ca si sugarul mare parcurg aceleasi transformari.
Din aceasta cauza nu pot fi trase limite precise intre aceste etape, dar se pot evidential o seama
de caracteristici si trasaturi bine conturate prin care sugarul nu este acelasi copil pe toata
perioada de sugar.

I.2. CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

FIZICA,NEUROPSIHICA,COMPORTAMENTALA,MOTORI
E SI SOCIO-AFECTIVA A SUGARULUI
Cresterea este unul din cele mai caracteristice fenomene ale copilariei.
Organismul copilului se afla intr-p ermanenta crestere si dezvoltare,process care incepe in timpul
vietii intrauterine, imediat dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid.
Cresterea copilului dupa nastere nu este decat continuarea cresterii fetale.
Ea presupune acumulare de substante organice, deci cresterea corpului si organelor, pe de o parte
si inlocuirea unor organe uzate de pe alta parte.
Concomitent au loc procese de diferentiere, de transformare, care determina modificarea formei
si structurii tesuturilor si organelor.

I.2.A FACTORI CARE INFLUENTEAZA

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SUGARULUI
Starea de nutritie.Se considera ca in primul semestru din viata nimic nu poate fi mai
adecvat pentru alimentatia copilului decat laptele de mama pentru ca este un aliment
natural,complet si perfect adaptat la nevoile copilului protejeaza impotriva unor infectii,
furnizandu-i sugarului anticorpii materni.Necesitatea diversificarii alimentatiei se impune pe
masura cresterii in greutate si a maturarii secretiilor digestive.Intarcarea nu se recomanda
niciodata sub 6 luni si nici peste 1 an.

Necesitatile energetice si valori nutritionale : ratoa de intretinere cuprinde :

Nevoi pentru metabolismul bazal ce variaza in functie de varsta,greutate

corporala,suprafata,factori exogeni si endogeni

Nevoi pentru activitatea musculara

Nevoi calorice pentru metabolizarea alimentelor

Mediul prenatal dezvoltarea de parametrii normali este influentata de viata intrauterine

Mediul postnatal cresterea si dezvoltarea sunt influentate mai mult de factori externi decat
de factori genetici:
1. Factori externi statutul socio economic al familiei ;
-nutritie ;
-clima si sezonul ;
-bolile ;
-ordinea pozitiei in familie ;
2. Factori interni echilibrul hormonal ;
- inteligenta ;
-emotiile ;
Climatul familial - relatia copilului cu mama este traita cel mai profound atunci cand il priviti in
ochi cu tandrete, cand ii vorbiti, il mangaiati, cand il laudati si il ingrijiti. Notiunea de prietenie
este inteleasa cand va jucati cu el, radeti impreuna, cand va comportati ca un copil fapt care va
permite sa dezvoltati o relarie mai directa si mai armonioasa. Prezenta tatalui trebuie sa se faca
simtita treptat in viata sugarului. Daca sugarul mai are frati mai mari, familia trebuie sa faca
totul pentru ca acestia sa nu se simta neglijati sis a nu adopte fata de cel mic atitudini
preferentiale.

I.2.B. PRINCIPII GENERALE DE

CRESTERE SI DEZVOLTARE

Cunoasterea principiilor de crestere si dezvoltare permit intelegerea acestora, mai buna

intelegere a copilului precum si modul de raportare al acestuia la mediul inconjurator :

Cresterea este deopotriva cantitativa si calitativa ;

Cresterea dimensiunilor se produce paralel cu dezvoltarea aptitudinilor ;

Cresterea este un proces continuu . Sugarul se dezvolta progresiv de la sugar la adult ;

Modul de dezvoltare este diferit de la sugar la sugar ;

Ritmul de cresrere nu este constant, el fiind mai rapid in copilarie si descreste spre
perioada de adult, cresterea in greutate este mai rapida toamna, in inaltime este mai
rapida primavara ;

Dezvoltarea si echilibrul depind de armonizarea factorilor fizici, mentali, sociali si

emotionali .

Este esential sa se acorde sugarului suficienta libertate in dezvoltarea abilitatilor in concordanta

cu potentialul sa proproi, fara a impune restrictii.
Dezvoltarea capacitatii mentale este puternic influentata de factori fizici, de nutritie, valoarea
parintilor, legata de invatare, supotr emotional, tipurile de joc practicate.

Criteriile de apreciere a cresterii

Cresterea si dezvoltarea somatica si psihica a copilului se apreciaza prin determinarea dupa

diferite tabele, formule de calcul sau criterii clinice a urmatorilor parametrii morfologici si
functionali mai importanti:
-

curba greutatii (CRESTEREA PONDERALA);

talia sau lungimea (CRESTEREA STATURALA);

masurarea diferitelor perimeter si segmente ale corpului si a raporturilor dintre ele;

1.CRESTEREA PONDERALA
Nou nascutul la termen are o greutate medie care variaza intre 3 000 si 3 500 grame.
Nou-nascutii care au o greutate sub 3 000 g se numesc subponderali, iar cei a caror greutate
la nastere este mai mica de 2 500 grame se numesc premature.
In primele 4 5 zile dupa nastere, se produce scaderea fiziologica sau initiala in greutate si
care reprezinta intre 5 10 % din greutatea initiala a nou nascutului. Ea se datoreste atat
aportului hidric redus, cat si pierderilor de lichide prin urina, scaune si respiratie. Din ziua a
5 a, curba greutatii sugarului sanatos hranit la san, este regulat ascendenta, astfel incat dupa
10 14 zile se atinge greutatea de la nastere. Orice intarziere in recuperarea scaderii
fiziologie peste 3 saptamani inseamna ca nou nascutul subalimentat sau bolnav.
Iata modul de crestere medie lunara a unui sugar sanatos :
-in primele 4 luni creste in medie 750 g pe luna ;
-din luna a 5-a pana in luna a 8-a creste cu 500 g pe luna ;
-din luna a 9-a pana la 1 an creste cu 250 g pe luna.
In mod normal, un copil ar trebui sa creasca zilnic in medie cu 25 g/zi in primul trimestru ;
cu 20 g/zi in al doilea trimestru; cu 15 g/zi in al treilea trimestru;cu 10 g/zi in al patrulea
trimestru.

Aceste cifre nu sunt absolute, cid oar cifre medii;sunt posibile devieri in plus sau in
minus,determinate de particularitatile individuale ale copilului si de factorii exogeni mai sus
amintiti.
Sugarul isi dubleaza greutatea de la nastere in lunile a 4-a si a 5-a si o tripleaza la 1 an.Deci
in primul an creste cu 6 gk in greutate.Copiii nascuti cu o greutate sub 3 000 g si prematurii
cresc in greutate intr-un ritm mai rapid.Greutatea de la nastere a prmaturilor se dubleaza in
lunile a 3-a si a 4-a si se tripleaza catre 6 luni,iar la 1 an este impatrita.
Pentru calcularea aproximativa a cresterii in greutate pe luna in primul an se poate folosi
formula : X = 800 (50 x n), in care n este numarul lunilor.
Intre 1 si 2 ani, copilul creste mai lent, in medie cu 250 g/luna,asa incat la 2 ani greutatea
este de 4 ori mai mare decat la nastere.In al doilea an,copilul creste in medie cu 3 kg.
Dupa 2 ani, creste in greutate cam 1 800 2 000 g annual pana la pubertate, cand cresterea
se accelereaza din nou (3 4 kg annual).Duoa aceea scade din nou la 2 3 kg an. Pentru a
calcula greutatea unui copul se foloseste formula G = 9 kg + 2n (n = varsta in ani ).
Determinarea greutatii se face prin cantarire, cu cantare soeciale pentru sugari,iar pentru
caopiii trecuti de 2 ani, pe cantare pentru adulti.
Cantarirea trebuie facuta totdeauna in aceleasi conditii si anume dimineata inainte de a
manca si complet dezbracat.La copilul sugar,pentru a sesiza precoce scaderile in greutate si a
preveni astfel distrofia, este absolute necesara cantarirea lunara,iar acolo unde exista
posibilitati,cantarirea saptamanala.Nu sunt utile cantaririle zilnice ale copilului
sanatos,nefiind concludente.In alaptarea mixta sau artificiala, este necesara cantarirea mai
frecventa. Curba ponderala nu poate fi considerate drept un criteriu unic de apreciere a starii
de sanatate a copilului si este necesara a fi coborata cu celelalte semen care indica o buna
dezvoltare a copilului.

2. CRESTEREA STATURALA

Masurarea lungimii copilului este mai importanta decat greutatea pentru aprecierea credterii.
Viteza si intensitatea cresterii staturale a copilului are un character ondulant : este puternica
in ptimul an de viata; scade treptat in al doilea si al treilea an de viata; ramane stationara in
perioada de prescolar si de scolar mic ; se intensifica brusc la prepubertate si pubertate ;
urmeaza o noua incetinire in adolescenta si se opreste odata cu osificarea cartijaleor de
conjugare ( la 20 21 de ani ).
Lungimea medie a nou nascutului la termen este de 50 cm la baieti si 49 cm la fete, cu
limite intre 48 si 52 cm. Prematurii au talia sub 47 cm.
Cresterea in lungime in primul an de viata si se face astfel : in prima luna cu 4 cm , in lunile
a 2-a si a 3-a cu cate 3 cm/luna, in luna a 4-a cu 2 cm/luna, apoi cu 1 cm pe luna pana la 1
an.Copilul in vastra de 1 an are o lungime de 70 72 cm .
In al doilea an de viata copilul creste cu 10 12 cm,astfel incat la 2 ani masoara 80 82 cm.
Masurarea lungimii copilului pana la varsta de 2 ani se face cu pediometrul, iar dupa aceasta
varsta cu ajutorul unei tije gradate, din lemn sau metalica ( taliometru) atasata la cantarul de
adulti.

3.CRESTEREA PERIMETRELOR SI RAPORTURILE DINTRE ELE

Pentru aprecierea cresterii normale a copilului se masoara perimetrul cranian si toracic.La
nastere, perminetrul cranian masoara 34,5 35,5 cm . In primele trei luni, perimetrul
cranian se mareste cu cate 2 cm pe luna, intre 3 si 6 luni cu cate 1 cm pe luna , iar intre 6 si
12 luni cu cate 2,3 cm pe toata perioada. La nastere, perimetrul crania nest cu 3 4 cm mai
mare decat perimetrul toracic. La varsta de 1 an, perimetrul cranian si toracic se egalizeaza si
apoi perimetrul toracic depaseste perimetrul cranian cu atatia cm cu cati ani are copilul.
Determinarea perimetrului cranian are imporanta mai ales in primul an de viata, cand se p ot
depista modificari anormale ( microcefalie , hidrocefalie etc.)

Perimetrul toracic. De obicei, se masoara perimetrul toracic mijlociu sau mamar, care la
nastere are 31 33 cm , crescand in medie cu 1 cm pe luna. La 1 a, perimetrul toracic
mijlociu masoara 45 cm.
Perimetrul abdominal prezinta variatii in legatura cu varsta. Cresterea volumului
abdomenului poate fi determinate de o hipotonie a peretelui (rahitism) sau se produce in
diferite cirumstante patologice (meteorism, ascita , peritonita, tumori etc ) .

Legile cresterii
Studiul cresterii copilului in lungime si in greutate, ca si studiul diferitelor perimeter si
segmente ale corpului si raporturile dintre ele au permis sa se formuleze unele legi ale
cresterii , dupa cum urmeaza :
-ritmul cresterii ponderale si staturale este inegal in diferite perioade ale copilariei; este mai
accentuat in primii trei an, intre 5 si 7 ani si in perioada pubertara ( 11 14 ani ) ;
-cresterea si dezvoltarea organismului copilului nu se fac si simultan si uniform in toate
segmentele ; din aceasta cauza, raportul dintre diferitele segmente variaza mereu, ca si
aspectul exterior al corpului copilului;
-cresterea diferitelor segmente este nu numai inegala, dar si alternative ( la varsta cand
membrele cresc nu creste trunchiul etc )
-cresterea si dezvoltarea copilului sunt conditionate de factori externi si interni, rolul
conducator revenant sistemului nervos central.

TABELUL 1
VALORI ORIENTATIVE DE CRESTERE STATURALA SI PONDERALA
BAIETI

FETE

VARSTA

CM

KG

CM

KG

Nou- nascut

50 52

3.2 3.4

49 51

2.9 3.2

1 luna

54 56

3.7 3.9

53 55

3.4 -3.7

3 luni

60 62

5.2 5.3

59 61

4.8 5.2

6 luni

64 66

6.9 7.1

63 65

6.7 7.0

9 luni

67 69

8.1 8.3

66 68

8.2 8.5

1 an

70 72

9.0 9.2

69 71

8.8 9.1

TABEL 2
PERIMETRUL CRANIAN SI TORACELE (VALORI MEDII )

VARSTA

PERIMETRUL CRANIAN

PERIMETRUL TORACIC

NOU NASCUT

34 35 CM

33 34 CM

6 LUNI

42 CM

43 44 CM

12 LUNI

45 CM

45 CM

TABEL 3
PERIMETRU ABDOMINAL
VARSTA

BAIETI

FETE

3 luni

38.5 cm

38.4 cm

6 luni

41.4 cm

41.4 cm

9 luni

43.4 cm

43.4 cm

12 luni

44.6 cm

44.5 cm

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA A SUGARULUI

NIVELUL COMPORTAMENTAL MOTOR LUNA 1 2
Motricitate generala. Culcat pe spate sugarul are inca tendinta de e sta indoit, cu membrele
superioare mai ales cu cele inferioare in flexie. Pedaleaza cand cu un picior cand cu altul,
rareori concomitent cu amandoua. La inceputul lunii a doua sta culcat pe spate in pozitie
asimetrica : bratul si gamba de o parte intinse iar cealalta flexata. Capul are tendinta sa stea
inclinat pe partea membrelor intinse. El tine capul ridicat, nu prea sus, nereusind sa
depaseasca un unghi de 45 de grade. Umerii sunt inca trasi inapoi. Bratele sunt intinse,
sprijinul se face pe antebrate.

Motricitate fina. Muschii bratelor si ai mainilor. Incepe sa se intinda sis a ridice bratele dea lungul capului. Pana la inceputul lunii a doua sugarul sta aproape tot timpul cu pumnii
stransi, inchisi. Daca un adult introduce un deget in mana sugarului el strange si mai tare
pumnul. Sustinut de axile sugarul tine capul sus si paseste automat sprijinit adesea pe
varful picioarelor sau pe toata talpa cu miscari de amplitudine mare, sacadat.
Nivelul verbal. Ganguritul- in momentele de multumire si veselie, sugarul emite cateva
zgomote din gat. Sugarul scoate mai multe sunete ( a, e, o, u ). Spre sfarsitul lunii, leaga
aceste vocale cu un hi ( ha, he, ehe ). Rasul este guttural si insotit de miscarile muschilor
mimicii.
Tipetele a tipa este inca modul sau de a comunica si anume :

Tipatul de foame;

Tipatul de indispozitie;

Tipetele declansate de colici;

Tipete care exprima bucurie;

Tipatul ca semnal de alarma;

Nivelul comportamental social-afectiv. Putin cate purin, sugarul o cunoaste pe mama sa si

capata cunostinta corpului sau de care isi da seama multumita mangaierilor mamei,
ceasurilor luni petrecute la alaptat, la infasat, la baie, la toate stimularile placute si neplacute
percepute de pielea sa : i-a fost frig sau prea cald, a fost ud sau prea strans infasat.

NIVELUL COMPORTAMENTAL MOTOR LUNA 2 3

Motricitate generala asezat in decubit dorsal, sugarul poate sta in pozitie simetrica, uneori
incearca sa se intoarca spre ambele parti. In decubit ventral, sugarul sta inpozitie simetrica,
sprijinit pe antebrate situate in fata.Poate sa tina capul ridicat timp de 1 min pana la un unghi

de 60 90 grade.Daca sugarul este apicat de maine, reuseste sa si ridice capul, el poate fi

tinut in linie mediana, dar frecvent il intoarce si l tine intr o parte sau alta.
Motricitate fina. Foarte incet, in tot cursul lunii a doua, degetele sugarului se desfac sis pre
inceputul celei de a treia luna, degetele sun adesea desfacute. Daca i se pune in mana o
jucarie, o apuca si o tine strans cateva minute. Cateodata cuprinde obiectul cu ochii si
incearca sa il duca la gura.
Nivelul verbal. Intoarce capul catre persoana care ii vorbeste si gangureste spontan.
Nivelul social afectiv. La jumatatea lunii a foua, sugarul raspunde la ingrijirile si
mangaierile mamai cu primul sa zambet. O priveste fix pe mama si zambeste cald cand I se
vorbeste. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei care va ramane unica pe tot
parcursul vietii.

NIVELUL COMPORTAMENTAL MOTOR LUNA 4 5

Motricitate generala. Stand in pozitie decubit dorsal, sugarul isi pipaie propriul corp cu
mainile acum deschis. Daca I se intinde un obiect, il apuca inca cu stangacie, cu toate
degetele, dar tine bines trans, il scutura, il duce la gura , ii da drumul singur. Trunchiul este
in pozitie simetrica fata de cap. Membrele inferioare sunt in rotatie externa si usor departate,
genunchii pot fi bine intinsi iar picioarele sunt mobile in articulatia gleznelor. Asezat in
decubit ventral, schiteaza tararea insa nu reuseste sa si deplaseze intreg corpul. Se ridica in
picioare sustinut de axile. Sugarul isi impinge picioarele spre planul patului si preia greutatea
coprului, isi flecteaza articulatia soldului, indoaie si intinde genunchii, se sprijina discret si
pentru scurt timp pe varful picioarelor.
Motricitate fina. Daca I se intinde un obiect, il apuca cu stangacie cu toate degetele, dar il
tine bines trans, il scutura, il izbeste de gratiile patului. Sugarul simte nevoia de a duce toate
obiectele la gura, este o modalitate de a le cunoaste.
Nivelul verbal. Sugarul gangureste si vocalizeaza . Cand este in stare de veghe vorbeste
mult pe limba lui , leaga sunetele, fredoneaza , se opreste si reincepe mereu. Din cand in

cand pronunta clar un a sau un e bine conturate, tace cateva secunde sau minute si le
repeat ca si cand ar vrea sa le asculte.
Nivelul social afectiv . Simte nevoia sa fie cineva langa el ori de cate ori este treaz, daca i
se vorbeste este fericit. Incepe sa deosebeasca persoanele apropiate de cele straine. Se mira
cand este dus intr-o camera straina. Este varsta fotografului sugarul este fericit, zambaret
este varsta fotografiilor cu copii mici pentru publicitate.

NIVELUL COMPORAMENTAL MOTOR LUNA 5 6

Motricitate generala. Sugarul se poate intoarce, de pe spate pe abdomen pe ambele parti, dar
prefera una din ele. Intinde bratele in forta si ridica capul. Articulatia gleznei este mobila.
Extensia completa a membrelor inferioare, este posibila. Intre 5 si 6 luni o mare parte din
sugari pot sta in sezut pentru scurt timp. Daca il sprijina pe sugar tinandu- l de axile, acesta
se sprijina nesigur la inceput pe varful picioarelor. Pozitia sezand devine mai stabile,
echilibrul se perfectioneaza in pozitiile culcat, pe spate sip e o anumita parte. Controlul
capului este bun, rotatia se inbunatateste iar prin aceasca si capacitatea de a si imbunatati
functia motoare.
Motricitate fina . Foloseste intreaga mana ca un caus cu pozitie partiala a policelui. Incepe
sa participle cu tot corpul la apucarea unei jucarii. Daca este asezat in decubit ventral si i se
pune un obiect stralucitor in fata, la mica distanta de mana, incepe sa se deplaseze, avanseaza
putin pe burta si dupa mai multe incercari reuseste sa apuce obiectul dorit.
Nivel verbal. Formeaza silabe din ce in ce mai numeroase : da, du, ghe ghe, o goo , le
uneste in lanturi si le pronunta ritmic.
Nivelul social afectiv. In curand va stii sa deosebeasca persoanele pe care le vede de alte
persoane straine, Acestu lucru se remarca dupa faptul ca devine mai linistit si intrerupe jocul
cand apare un strain in apropiere.

NIVELUL COMPORTAMENTAL MOTOR LUNA 6 7

Motricitate generala. Poate intinde ambele brate radicand si capul spre a semnaliza ca vrea
sa fie ridicat: daca este apucat de maini se trage aproape singur in sus. Se intoarce din ce in
ce mai bine de pe o parte pe alta, unii incep sa se deplaseze de a busilea. O mare parte din
sugari stau bine pe sezut, dar mai sunt unii care se clatina sau cad dupa unul, doua
minute fiind inca nevoie de sprijin.
Motricitate fina. Apuca obiectele mai mai si mai mici, dar predomina inca apucarea de tip
palmar pe care o face insa cu miscari din ce in ce mai coordonate. Coordonarea muschilor
globilor oculari si coordonarea mana ochi sunt bune . Incepe sa apuce folosind si policele.
Nivelul verba;. Sugarul pronunta primuele silabe isolate ca : da - de , ta ta , ma
ma. Imita, repeat si modifica sunete, povesteste pe limba lui multe si cu placere. La unii
in timpul plansului apare si consoana m, m, m . Surade si vocalizeaza in fata oglinzii.
Nivelul social - afectiv . Treptat, pe masura ce se dezvolta, incepand din luna a 6-a, sugarul
capata constiinta de sine, de mama sa, de ceilalti membrii ai familiei. Asculta cu atentie si
reactioneaza adecvat la tonul unei voci ( prietenoasa sau severa ) , adica prin bucurie sau
discomfort. Zambeste prietenos persoanelor pe care le cunoaste bine, iar fata de straini este
rezervat.

NIVELUL COMPORTAMENTAL MOTOR LUNA 7 8

Motricitate generala. Asezat in decubit ventral, isi controleaza bine capul, isi intide bine
bratele, trupul si membrele inferioare. Din pozitia pe burta sugarul trece in pozitia de
mers in patru labe la inceput inca nesigur inaintand numai de a busilea . Pozitia
sezand : se tine bine pe sezut fara un sprijin. La aceasta vasrat sugarul, se prinde de mainile
mamei si se ridica in picioare, apoi sta in aceasta pozitie cu o usoara balansare, tinand
degetele de la picioare indoite ca si cand ar vrea sa apuce cearceaful. Sugarul paseste nesigur
uneori deplasand involuntar acelasi picior.
Motricitate fina. Apuca obicetul cu degetele, il trece dintr o mana in alta si il cuprinde
cu privirea. Cand apuca un cub il tine in asa fel incat mai poate apuca unul. Din orice pozitie

stabile intinde mana pentru aruncarea obiectelor. Mainile sunt deschise si degetele pregatite
pentru activitatea motorize mai fina.
Nivelul verbal. Pronunta primele silabe ca : tata , dada , mama , papa. Imita
propriile sunete emise sip e cele pe care le aude. Vorbeste cu jucariile.
Nivelul social afectiv . Sugarul isi allege persoana cu care vrea sa comunice. Mama nu mai
este singura persoana de referinta. Descopera slabiciunile parintilor, Este fericit cand I se
ofera o mana de ajutor in realizarea dorintelor. El devine rezervat, suspicios, timid cu strainii,
le priveste fata, apoi se uita la ai sai ca sic and ar vrea sa se asigure ca fetele familoare lui
sunt prezente. Teama de persoane straine se manifesta mai zgomotos cand se combina cu
imprejurari cand mama absenteaza.

NIVELUL COMPORAMENTAL MOTOR LUNA 8 9

Motricitate generala. In aceasta luna sugarul poate umbla in patru labe , sta in sezut, se
culca singur si se ridica fara dificultate. Uneori reuseste sa se ridice in picioare, daca se poate
apuca de ceva. Nu reuseste sa stea in picioare nesprijinit. Daca isi da drumul de manute cade.
Motricitate fina. Copilul invata miscarea de opozitie a policelui. Reuseste astfel sa apuce
obiectele intre police se celelalte degete. Are capacitatea de a folosi separate degetele si de a
armoniza miscarile lor. Din orice pozitie se afla in echilibru, intinde mana pentru a apuca
obiecte, inclusive in afara sferei lui de actiune. Se joaca cu mainile, picioarele si intregul lui
corp.
Nivelul verbal. Ca si in luna precendenta pronunta mama si imita sunete pe care le aude
sau pe care le pronunta si singur. Incepe sa vorbeasca soptit, isi modeleaza vocea.
Nivelul social afectiv. Intelege intrebari simple si priveste in directia respectiva. Nu ii
place sa fie atins de unele persoane straine. Isi stabileste propria tactica si a invatat sa
dscopere punctele slabe.

NIVELUL COMPORTAMENTAL MOTOR LUNA 9 10

Motricitate generala. Cu timpul a ajuns ca in pozitia sezand sa stea liber, cu echilibrul bun,
se sprijina pe fata, lateral si in spate cu usurinta. Ridicarea in picioare : cei mai multi se
ridica tinandu se de obiecte, putin reusesc sa se ridice singuri. Dupa ce sugarul s a ridicat
si se sprijina, sta destul de stabil si se deplaseaza lateral de a lungul unor mobile sau
tinandu se de marginea patului.
Motricitate fina. Are capacitatea de a opune degetul mare degetului aratator care permite
folosirea mainilor la operatinui fine, este stadiul apucarii cu pensa deget .
Nivel verbal. Unii copii continua sa si largeasca vocabularul cu alte cuvinte bililabile;
altii nu se grabesc deloc sa vorbeasca.
Nivelul social afectiv. Sugarul tipa pentru a atrage atentia asupra sa sau daca este iritat. Isi
recunoaste numele dar si pe al altor persoane din familie. Este vesel in sanul familiei, retinut
fata de straini.

NIVELUL COMPORTAMENTAL MOTOR LUNA 11 12

Motricitate generala. Sugarul sta in picioare. El reuseste sa se agate de grilajul patului,
incearca sa se ridice si dupa multe eforturi si caderi triumfeaza. Sta drept in picioare. Tinut
numai de varful mainilor, sugarul poate pasi.
Motricitate fina. Ii face mare placere sa descopere unele obiecte sis a le duca la gura. Daca
este asezat intr un scaun inalt, el apuca un obiect si ii da drumul. Se distreaza teribil privind
cum cade.
Nivelul verbal. Reactioneaza cand este strigat pe nume sic and ii este cerut sa faca mici
actuiuni : vino la mine , intinde mana , deschide gurita .
Nivelul social afectiv . Incepe sa inteleaga daca este laudat sau certat. Isi exprima placerea
sau discomfortul. Incepe sa se joace cu altii nu numai alaturi de ei. El isi manifesta nevoia de
companie. Vrea sa se joace in incaperea in care se afla ceilalti membrii ai familiei si asteapta
sa i se vorbeasca, iar daca este lasat singur reactioneaza deseori prin plans.

NIVELUL COMPORTAMENTAL MOTOR LUNA 11 12

Motricitate generala. Se solicita copilului sa mearga. I se ofera un sprijin minim ( il prinde
de gulerul camasutei , il sprijina usor cu palma pe spate) si se observa ca acesta merge cu
usurinta.
Motricitate fina. Poate sa tina un creion cu care mazgaleste o foaie de hartie. Poate aduna
firimituri de paine si le duce la gura. Incearca sa bea din ceasca. Coopereaza din ce in ce mai
mult si mai ales la dezbracat si descaltat. Ia obiectele de pe masa, le da drumul cu abilitate.
Ridica o cuvertura pentru a recupera jucaria care a alunecat dedesupt.
Nivelul verbal. Majoritatea copiilor nu mai pot spune in afara de mama , tata decat
cateva silabe sau unele cuvinte formate din doua silabe. Repeta lucruri de care adultii se
amuza.
Nivelul social afectiv . Manifesta acte de manie, invidie, gelozie. Tipa pentru a atrage
atentia asupra persoanei sale. Incepe sa rostogoleasca mingea, ii place jocul in colectiv.

NIVELUL COMPORTAMENTAL MOTOR LUNA 12

Motricitate generala. Mersul de unul singur de realizeaza la majoritatea copiilor intre 12
14 luni. Sta liber in sezut, sta singur in picioare si face sustinut primii pasi. Se urca pe scari
in patru labe. Este captivat de dorinta de a invata sa mearga. Din pozitie in picioare el se
poate aseza fara ajutor.
Motricitate fina. Poate tine o bila mica cu degetele si da drumul in mod voit unor obiecte
care le tine in mana. Se bucura sa dea si sa prinda jucarii in mana de la un adult. Poate sa bea
cu ceasca si sa manance cu lingurita daca este ajutat. El incepe sa coopereze din ce in ce mai
mult la imbracat.
Nivelul verbal.Limbajul sa creste foarte incet, din momentul in care a invatat sa mearga. Il
pasioneaza numai performantele fizice si nu cele intelectuale sau educative.

Nivelul social afectiv .Mana sau cei din familie ii va arata si va pronunta in fata copilului
termenii ce denumesc diferite parti ale corpului : nasul, ochii, gura. Se supune ordinelor.
Intelege sensul lui NU . Intelege si executa noi ordine. Este egocentric si se intereseaza
numai de el si de jucariile lui.
I.3 ALIMENTATIA SUGARULUI
Este de preferat alaptarea naturala a sugarului deoarece laptele matern este un aliment
natural complet si perfect adaptat la nevoile copilului. Este usor digerabil si practice, nu
exista intoleranta cu exceptia unor cazuri rare de intoleranta la lactoza (zahar continut in
lapte) . Mai mult decat atat, laptele matern are intotdeauna temperatura optima, aceea a
corpului.
ALAPTAREA

In primele 6 luni de viata, sugarul trebuie alaptat exclusive ( san la cerere, fara apa /
ceai) , laptele mamei acoperind integral nevoile nutritive ale sugarului pana la varsta
de 6 luni ;

Este necesara mentinerea alaptarii pana la varsta de cel putin 12 luni datorita
proprietatilor nutritionale si antiinfectioase ale laptelui matern. (Recomandarile OMS
sustin alaptarea pana la 24 luni si peste) ;

Mama trebuie sustinuta sa mentina alaptarea cat mai mult posibil : sa fie invatata
pozitii corecte de alaptare, sa fie instruita sa faca banca de lapte cand incepe
serviciul etc.

In lipsa laptelui matern,formula de lapte adaptata fiecarei varste pentru sugari este, de
asemenea,suficienta din punct de vedere nutritional, pana la 6 luni, cand incepe
diversificarea alimentelor. Inlocuirea formulei cu lapte de vaca este oportuna la aproximativ
24 de luni.
Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar deoarece :

Contine intr o proportie mare aminoacizi esentiali ;

Compozitia laptelui matern variaza pe durata unui supt ;

Concentratia de lipide a laptelui creste pe parcursul alaptarii, acestea devenind un

factor de satietate pentru copil la sfarsitul suptului ;

Ginolactoza, glucid present in laptele de mama, are rol de factor bifidus, component
probiotic important in digestie ;

Raportul calciu / fosfor asigura o bio disponibilitate mare a Calciului ;

Fierul din laptele matern nu are legatura cu dieta sau nivelul fierului seric al mamei
care alapteaza ;

CE ESTE ALAPTAREA EXCLUSIVA

ALAPTAREA EXCLUSIVA inseamna alaptarea sugarului fara a I se oferi nici un alt
aliment , nici chiar apa sau ceai .
Daca mama are lapte ( si trebuie mentionat ca marea majoritate a mamelor au sufficient
lapte ) , sugarii nascuti la termen cu greutate normala la nastere trebuie sa fie alaptati
exclusive pana in jurul varstei de 6 luni. Aceeasi regula se aplica si sugarilor premature
sau cu greutate mica la nastere. Daca sugarii nu au putere sa suga la san, dar pot primi
alimentatie orala, acestia vor fi alimentati cu lapte matern muls, administrat cu lingurita
sau prin gavaj (hranire cu ajutorul sondei gastrice ) ;
Daca mamele sunt sever malnutrite, nu se renunta la alaptare , ci se recurge la corectarea
starii nutritionale a mamei si se sustine alaptarea ;

 In cazul mamelor malnutrite care isi alapteaza copilul sau a sugarilor cu mica greutate la
nastere, chiar daca sunt alimentati exclusive la san, este obligatorie suplimentarea
anumitor micronutrienti in dieta copiilor sau a mamelor.
Contraindicatiile alaptarii . In boli grave ale mamei cum ar fi :
Septicemie
Tuberculoza
Febra tifoida
Pneumonie lombara
Supuratii pleuro pulmonare
Tumori maligne
Leucemie
Anemie severa
Mastita ( inflamatie supurativa a sanului )
Pregatirea mamei pentru alaptare. Reguli ce trebuiesc respectate in alimentatia naturala

Mama isi va spala sanul cu apa si sapun, il va clati si il va usca bine

inainte de a-l da sugarului ;

Pozitia mamei in timpul suptului trebuie sa fie comoda, sezand pe un

scaun, sugarul fiind tinut pe bratul de pe partea sanului oferit, cu capul mai ridicat si cu trunchiul
sprijinit de coapsa mamei care va avea un scaunel unde va tine piciorul mai ridicat;

Dupa un supt sugarul va fi tinut in pozitie verticala si batut usor pe spate cand elimina aerul din
stomac ;

In toata perioada alaptarii, mama trebuie sa respecte o serie de reguli de igiena :

Sa nu fumeze
Sa nu consume alcool
Sa nu faca abuz de cafea

Sa evite alimentele care pot da gust sau miros particular laptelui

Ceapa
Usturoiul
Condimentele iuti
Ce este alimentatia complementara?
Introducerea unor alimente care fac trecerea de la alimentatia exclusiv lactate la alimentatia
consistenta defineste alimentatia complementara,termen care inlocuieste termenul de
alimentatie diversificata.
La sugarul sanatos, la varsta de 6 luni , laptele de mama nu mai poate asigura , ca singur
aliment , necesarul caloric si de micronutrienti, fapt ce recomanda introducerea alimentelor
semisolide. Se recomanda ca alimentatia complementara sunt recomandate , pentru inceput ,
alimente special preparate pentru sugar numite tranzitionale (intre alaptare si meniul obisnuit
al familiei ) , constituite din alimente semisolide cu densitati energetic si caracteristici
nutritionale adecvate sugarului.

Pana la sfarsitul primului an de viata cei mai multi sugari devin capabili sa consume
alimente din mancarea familiei , care vor fi faramitate sau pasate. Incepeea alimentatiei
complementare va urma anumite REGULI si anume :

Sugarul sa fie sanatos ;

Noile alimente se vor introduce progresiv ; cate un aliment pe zi , pastrandu-se un

interval de 4 zile intre ele daca sugarul tolereaza bine alimentul oferit ; se evita astfel
aparitia alergiei si intolerantei la un aliment;

Cantitatea din noul aliment va creste in trepte de 30 50 ml pe zi ;

Alimentele noi vor fi date in stare semisolida cu lingurita ;

Sugarul va fi monitorizat atent datorita faptului ca orice aliment nou poate fi

alergizant ;

Se combate adaugarea zaharului pentru modificarea gustului ;

Pana la aparitia dintilor , alimentele vor fi pasate apoi omogenizate ;

Fainurile care contin gluten (grau, orz , ovaz , secara )se vor introduce dupa 7-8 luni ,
evitandu-se astfel minifestarile precoce ale celachiei(Boala celiaca sau celiachia
reprezinta o boala digestiva care afecteaza intestinul subtire si care impiedica
absorbtia de substante hranitoare din alimente. Organismul care sufera de aceasta
boala nu poate tolera o proteina numita gluten, care poate fi gasita in grau, secara,
orz si posibil, in ovaz),boala conditionata genetic;pana la aceasta varsta vor fi
oferite sugarului fainuri fara gluten ( orez , porumb );

Alimentul nou va fi propus si nu impus , evitandu se anorexia psihogena ;

Ordinea introducerii alimentelor va fi adaptata personalitatii sugarului si starii lui de

nutritie ;

In marea majoritate a cazurilor de va incepe cu legume ( morcovi , cartofi ,

dovlecei , telina , ,pastarnac, patrunjel , ardei gras , rosii , frunza de salata , stevie ,
spanac ) care vor fi pasate ;

Piureul va fi imbogatit cu ulei, iar in momentul servirii se vor adauga cateva frunze
de patrunjel sau marar , pentru aportul de vitamia C ;

Masa de legume se va inlocui progresiv cu masa de lapte de la orele 12:0014:00 ;

La 3-4 zile de la introducerea piureului de legume se va introduce piureul de fructe

(mar crud sau copt , suc de portocale , pere , caise , piersici ,pepene galben , mango ,
banana , in intervalul 9 10 luni ) ; dupa varsta de 12 luni poate primi si alte fructe
cu potential alergizant capsuni , mure ,fragi ,zmeura;piureul de fructe nu se va
indulci ;

In functie de preferintele copilului si de sezon , introducerea fructelor o poate precede

pe cea a legumelor ;

De 3 4 pro pe saptamana , masa de pranz (de legume ) va fi completata de carne de

pasare,vitel sau vita, care va fi introdusa progresiv incepand cu 30 g / zi ( 1 lingura cu
varf ) , trecand la 60 g / zi si apoi la 90 g / zi ; carnea va fi fiarta separate de legume ;

Dupa 6 luni jumate se poate introduce 1 galbenus de ou fiert foarte tare (8 10

minute ); galbenusul de pu va fi frecat in piureul de cartofi deoarece amidonul din
cartof creste digestibilitatea oului si disponibilitate Fe continut de ou;

Albusul este alergizant si nu se da copilului mai mic de 1 an ;

Carnea si oul pot fi date alternative , astfel incat copilul sa primeasca zilnic protein
fie de ou fie de carne ;

Dupa varsta de 7 luni se poate introduce iaurtul, preferabil facut in casa, din lapte
fiert, budinci din legume , paste fainoase ,galuste (preparate numai cu galbenus ),

mamaliguta cu branza si smantana ,prajituri de casa cu mere , branza , compot de

fructe ;

Mesele complementare vor fi suplimentate cu laptele de mama pana la acceptarea

totala a alimentelor de inlocuire.Dupa fiecare masa care se doreste inlocuita ,se poate
da san pentru a stimula secretia lactate si a adduce un surplus de lichide ; la celelalte
mese , copilul va fi pus la san inainte de masa;

Se va institui ritualul mesei , cu o ambianta calda ,stimulativa , fara a folosi

televizorul , jocul si jucarii pentru a-l face sa manance ;

Calitatea alimentului este importanta , iar familiile care au posibilitatea sa o faca vor
oferi copilului pe cat posibil alimente si produse din gospodaria proprie , legume sau
cereal cultivate pe teren fara ingrasaminte chimice ; nu se vor da copilului alimente
contaminate;

Preparatele industrial pentru sugar , numite si pape au ca avantaje faptul ca , au

compozitie standardizata dupa criteria international , precum si securizare toxica si
bacteriologica; ca dezavantaje pot fi citate faptul ca trebuie folosite in decurs de 24
de ore de la deschiderea cutiei si au un prt ridicat ;

Trebuie evitata , chiar eliminate , oferirea dulciurilor concentrate, a bauturilor din

comert ( care contin conservanti ) a sosurilor grase , rantasurilor si condimentelor
aggressive .Nu se vor da sugarului alimente alergizante ( ciocolata , cacao , fructe
mentionate anterior ) ;

Meniurile vegetariene sunt contraindicate la sugar

In cazul sugarulor cu stare nutritional deficitara , primul aliment introdus in

alimentatia complementara va fi fainosul fara gluten ( faina de orez , faina de
porumb), care au o valoare energetica crescuta ;

Pe durata alimentatiei complementare, sugarul va fi monitorizar in ceea ce priveste

starea generala, curba ponderala si starea scaunelor

Intarcarea . Reprezinta suprimearea complete a laptelui matern din alimentatie.Intarcarea se

face la 8 9 luni , este precedata de diversificarea si scaderea treptata a numarului de supturi
la pieptul mamei. Numarul dse mese si necesarul de calorii / Kg corp scad la suga odata cu
inaintarea in varsta.
I.4 INGRIJIRI IGIENICE ACORDATE SUGARULUI
ngrijirile acordate copilului n primul an de via
n maternitate, ngrijirile sunt acordate de persoane avizate, ele vor fi amintite pe scurt:
- legarea, secionarea i pansamentul cordonului ombilical;
- profilaxia oftalmiei;
- examenul clinic pentru stabilirea strii de sntate a copilului la natere, evaluarea rapid a
scorului Apgar, pentru urgente intervenii de necesitate;
- cntrirea, msurarea noului-nscut;
- toaleta cavitii bucale, a tegumentelor, a nasului i a ochilor, atunci cnd au secreii;
- nfarea i termometrizarea.
La domiciliu, ngrijirile sunt acordate de prini, sub ndrumarea personalului de ocrotire.
Primele cunotine pe care trebuie s le aib acetia, sunt legate de cile de transmisie i modul
de mbolnvire n afeciunile pielii, tubului digestiv i aparatului respirator, precum i de
rsunetul lor asupra dezvoltrii ulterioare a copilului i de modul n care pot fi evitate.
i tiind c germenii diverselor mbolnviri se afl n praf, murdria secreiei nazale, salivare
etc. sau excreiei - scaun, urin -, mama trebuie s asigure o curenie perfect att copilului, ct
i mediului su de via.

Camera copilului
Spaiul ce va fi afectat copilului, trebuie stabilit nc nainte ca mama s nasc. Patul i trusoul
intim trebuie pregtite de prini nc nainte de sosirea de la maternitate a copilului. Ideal este
ca, nc de la nceput copilul s doarm singur n camer; cum puine familii i pot ngdui
aceasta, trebuie ca n orice caz, n camera comun copilului i prinilor, televizorul s lipseasc,
de asemenea nu au ce cuta musafirii sau copiii mai mari.
Dac condiiile familiei sunt precare i ncperea respectiv servete i de buctrie, aceasta va fi
aerisit ct mai des. Vara, copilul s fie inut afar ct mai mult. Cnd exist totui posibilitatea,
camera copilului trebuie s fie cea mai luminoas, nsorit, uor de aerisit, orientat spre sud sau
rsrit, spre grdin, nu spre strad.
Podeaua curat, uor de splat; perei lavabili, uor de ntreinut; mobilier redus; accesorii simple
pentru a nu acumula praf. Un pat, masa de nfat cu sertarele pentru lenjerie, mas cu dou
scaune, un cntar, o cdi, un lighean pentru splatul pe mini a persoanei care ngrijete
copilul. Jucrii puine, din material ce se poate spla, potrivite cu vrsta copilului, iar
medicamentele s fie ntr-un dulpior, sub cheie. Temperatura optim 20 grade. Ferestre deschise
ct mai mult, dar cu plase pentru nari i mute. n lipsa lor, mcar tifon peste ptu.
Curenia se face zilnic, cu ajutorul unor crpe umede.
mbrcmintea sugarului trebuie s corespund cerinei de a fi adaptat temperaturii ambiante,
s apere copilul de nclzire sau rcire, s protejeze tegumentele i s regleze eliminarea apei
prin transpiraie fiziologic. Ea i poate ndeplini acest rol numai dac este confecionat din
material potrivit sezonului: bumbac subire vara, bumbac gros sau ln iarna, croit pe msura
corect i cusut astfel nct s nu-l stnjeneasc.
Pentru noul-nscut, trusoul minim trebuie pregtit pn prin luna a 7-a (naterile premature fiind
destul de frecvente). Hainele s fie ct mai simple i mai economice, uor de ntreinut, mai
puin sau de loc ca obiecte de podoab i n mod deosebit s corespund scopului de a proteja
copilul. Ele pot fi confecionate chiar de mam, iar acolo unde condiiile materiale sunt modeste,
folosirea materialelor din rufe vechi, bine splate, fierte, este chiar indicat pentru capacitatea de

absorbie i permeabilitatea lor mai bun. Lna nu se folosete pentru mbrcmintea n contact
direct cu pielea.
mbrcmintea sugarului se ncheie cu ireturi de pnz sau cu nasturi, n nici un caz agrafe, s
fie de culoare deschis, uor de splat i clcat. Ea trebuie s cuprind: cmue i pieptrae 6-10; scutece de mrimi i materiale subiri diferite 70/70 cm i 80/80 cm din finet, de 75/90 cm,
n total 24-30, pantalonai 8-10 buc. (sugarul cu picioarele lsate libere, avnd scutec sau
tampon absorbant sub pantalon, se va putea mica n voie, dezvoltndu-i musculatura i
capacitatea de coordonare a micrilor). Materialele plastice izolante pot fi folosite numai scurt
timp, de 2-3 ore, n timpul plimbrii i nu n rest.
Jacheta de ln, trebuie mbrcat peste pieptra, atunci cnd condiiile o cer. Papucii (botoeii),
trebuie tricotai din bumbac, ln sau croii din pnz. Scufiele (boneelele 2-3 buc.) se poart
numai n anotimpul rece, numai afar i nu n cas i la nevoie, peste ea cciulia de ln.
Brbia (baveta - 6 buc.), necesar mai ales sugarilor cu regurgitaii, se confecioneaz din pnz
simpl i prins cu un iret care o fixeaz la baza gtului. Batistele, 4-6, din pnz simpl,
mrime 30/30 pn la 60/70 cm., folosesc la tergerea copilului la gur, protecia pernuei i a
cearafului fa de regurgiti.
Sacul pentru dormit, necesar n anotimpul rece, este confecionat din stof, cu o cptueal de
vatelin, mbrcat cu finet sau molton, demontabil prin nasturi sau fermoar i deci, uor de
splat.
Aternutul de pat asigur odihna copilului i trebuie s corespund cerinelor de igien. El
cuprinde: salteaua din estur compact, umplut cu materiale ieftine, igienice, uor de splat i
de ntreinut; cearafurile din pnz, mbrac salteaua, ptura, sunt frecvent schimbate i splate,
numrul lor fiind mcar 3; muamaua, de msura saltelei, aezat ntre saltea i cearaf i una
mic de 40/40 cm peste cearaf, subire, din material plastic, acoperit cu un scutec de finet.
La sugar i copilul mic, perna nu este necesar. Dac prinii o doresc totui, ea s fie mic i
umplut cu iarb de mare, burete de plastic etc. Plpumioara, din molton, satin sau stamb,
trebuie capitonat cu un strat subire de vat sau ln sau pturi subiri, moi, pentru sugari.

ngrijirea lenjeriei, adic splarea i uscarea ei, trebuie s respecte normele de igien: vasul de
nmuiere a ei s fie emailat, de zinc sau material plastic; vasul de fiert separat, se folosete spun
special sau detergent lichid, solid, fulgi de spun. Cltirea rufelor sugarului se face cu mult ap,
de la cldu la rece, iar uscarea, n msura n care se poate, la aer i soare, pe srme curate;
niciodat ns n camera copilului. Ele se verific apoi, separndu-le pe cele rupte ce se repar,
apoi se calc i se aaz ordonat. Nici o mam nu trebuie s devin superficial n problemele de
igien ale sugarului, att a mediului i mbrcmintei sale, ct i a lui nsui.
Baia sugarului este forma ideal de ngrijire a tegumentelor. Ea cur pielea, dar i stimuleaz
circulaia i funciile pielii, d aspectul proaspt i plcut al copilului bine ngrijit. Ea se face
zilnic, de obicei seara - baia are i efect calmant -, n camera nclzit la 20-22 grade, fr
cureni de aer (ferestre nchise) i apa nclzit la 36,5-37 grade, trebuie s acopere umerii
copilului aezat n poziie semieznd. La ndemn mama pregtete cearaful de baie ntins
pe masa de nfat sau pe ptuul copilului o mnu sau o bucat de pnz curat i un spun
adecvat pentru copil, rufria curat, de schimb, o cutie cu comprese de tifon, ulei fiert ntr-o
sticlu sau un preparat standardizat, pudr de talc, un unguent adecvat, infuzie de mueel,
pieptenul i peria de cap, forfecua de unghii vas pentru rufria murdar.
Cdia de baie este folosit strict numai pentru aceasta, ntreinut perfect curat, oprit regulat.
Pentru a deveni o rutin plcut, att pentru mam, ct i pentru copil, tehnica mbiatului
trebuie nsuit de mam foarte corect, de la primul copil, la prima baie. Se dezbrac copilul,
rufele murdare se pun n vasul pregtit, se cur tegumentele sugarului de eventuale materii
fecale. Apoi se ia copilul pe antebraul stng, sprijinindu-i ceafa i spatele copilului n timp ce
palma minii i cuprinde umrul stng cu degetele n axil, iar policele deasupra umrului. Cu
mna dreapt se susine regiunea fesier sau se cuprind picioarele copilului i este introdus ncet
n ap, nti cu membrele inferioare. Apoi acestea se las libere i cu mna dreapt se spal
copilul, susinut, n continuare, pe antebraul stng. Se ncepe cu capul, care se spunete dinspre
frunte spre ceaf, apoi se cltete, fr a intra ap n ochi sau urechi.

Urmeaz gtul, braele, minile, toracele, abdomenul, membrele inferioare. Se spal apoi
spatele, meninnd copilul n aceeai poziie sau ntorcndu-l pe antebra cu faa n jos, dar nu n
ap. Dup cltire, sugarului mai mare i se poate face un du cldu.
Baia dureaz 3-5 minute n primele luni i 6-8 minute dup 8 luni, dup care este scos pe
cearaful de baie cu care se nvelete, tergndu-l uor, prin tamponare, nu prin frecare.
Se trece apoi, la splarea ochilor, curarea nasului i toaleta urechilor, folosind tampoane mici
de vat, beioare speciale, cu mult atenie i delicatee. Prul se perie zilnic cu perie personal,
mic, moale. Eventualele cruste se nltur prin ungere seara cu uleiul propriu, apoi dimineaa
prin pieptnare i periere.
nfatul s nu fie strns. Boneta se folosete numai pentru 1-2 ore, dup baie, cnd atmosfera
este mai rece. i n primul an de via, clirea organismului prin factori naturali este deosebit de
important. Ea crete rezistena i capacitatea de adaptare a corpului la variaiile factorilor fizici
i biologici ai mediului. Ea se aplic tuturor sugarilor: eutrofici, sntoi sau cu dezvoltare
deficitar i aflai n perioade de convalescene dup diverse afeciuni.
I.5.A. CALIREA ORGANISMULUI
Aerul, lumina, soarele, apa sunt factori fizici naturali folosii, dup anumite reguli de baz:
aplicare treptat ca durat i intensitate, se face nc din primele zile de via, este continu,
sistematic, folosind factorii fizici n complex, individualizat pentru fiecare copil n raport cu
vrsta, starea de sntate, modul cum reacioneaz copilul.
Aerul se folosete pentru clire, prin: aerisirea corect a camerei, vara aproape toat ziua, iarna
cteva minute la fiecare 2 ore; temperatura camerei s nu scad mai mult de 3 grade i aceasta
din chiar primele zile de via; scoaterea la aer a copilului, vara de la 2 sptmni de via iarna
de la 4 sptmni, ncepnd cu cteva minute de plimbare pn la 2-3 ore vara, 30-40 minute
iarna, repartizate n 2 reprize i numai vntul cu praf, viscolul, ceaa, frigul umed i gerul
excesiv pot fi motive de renunri.

n timpul plimbrii s se evite locurile aglomerate, mijloacele de transport n comun, locurile cu

praf i mbrcmintea s fie corespunztoare. Bile de aer trebuie aplicate sugarului dup a 3-a
lun de via, la nceput n camer cu o temperatur de 20-22 de grade, 1-2 minute, ajungnd
pn la 1 or. Vara bile de aer pot fi fcute afar, la temperatura de 20-23 de grade, la umbr i
atmosfer linitit, prin dezbrcare progresiv, urmrind atent reacia copilului.

B.VACCINAREA SUGARULUI
Vaccinarile
Graviditatea si vaccinarile
-in general contraindicatii : reactia risc pentru gravid si produs de conceptie
-Interzise : Imunizarile cu germeni vii : antirujeolica , antivariolica , antigripala, vaccinare
BCG
- vaccinarea impotriva febrei galbene (vaccine cu cirus viu atenuat ) se face in cazuri de
necesitate dupa luna a III a
Imunizari cu reactii generale mari : antitifoida , antiholerica (exceptie situatii deosebite)
Vaccinari permise :
-fara reactii mari
-imunizarile cu vaccinurile inactivate
-anatoxina tetanica
-antigripal cu virus inactivat
-antipolio cu virus inactivat

-antitifoidica (oral)
ADMINISTRAREA VACCINURILOR
1. Intocmirea catagrafiei
Catagrafia = lista cu numele persoanelor in evidenta medical ace vor fi vaccinate
2. Mobilizarea populatiei pe baza listelor
3. Examen clinic medical

Stabilirea contraindicatiilor : cunoasterea contraindicatiilor temporare si definitive

4. Pastrarea in bune conditii a recipientului cu vaccin conform indicatiilor pentru fiecare in

parte
5. Asigurarea cu intrumentar necesar vaccinarii ( numar de seringi ,ace,aprovizionare
ritmica)
6. Asigurarea trusei de urgenta prevenirea complicatiilor
7. Efectuarea vaccinului sub supraveghere mediacala respectand instructiunile specific
vaccinului
8. Educatia sanitara a populatiei : se explica importanta , efectul , reactiile postvaccinale ,
mobilizarea populatiei pentru citirea rezultatelor
9. Citirea rezultatelor : se efectueaza citirea rezultatelor de catre medic si inregistrarea in
catagrafie a acestuia
10. Inregistrarea vaccinarii in registrul de vaccin se indica felul vaccinului,data efecturarii
si reactii postvaccinale
REACTII POSTVACCINALE

Vaccinarile determina
-Reactii locale : eritem ,edem , induratie locala
-Reactii generale: febra , artralgii , cefalee ( in grade si aspect specifice)
Aspecte deosebite :
-reactii tip alergic (anormale)
Socul anafilactic poare sa apara la persoanele cu antecedente alergice sau dupa injectia unui
produs incomplete plurificat (anatoxine si vaccinuri virale)
Tendinte actuale in vaccinari introducerea de noi vaccinari = necesitatea asocierii de
vaccinuri.
-vaccinuri triple : Di Te Per
-Vaccinuri cvadruple : Di Te Per + polio- oral
Vaccinuri cvindruple: Di Te Per + polio + rujeolic
Noi vaccinuri : Antiplasmodium,vaccine herpetic, vccin impotriva diareei virale
MASURI DE PROTECTIE A MASEI RECEPTIVE
SCOP cresterea rezistentei organismului se obtine prin
1.Profilaxia specifica
2.Profilaxia nepecifica chimioprofilaxia
1. Profilaxia specifica cuprinde:
-imunizarea active (vaccinoprofilaxia)
-imunizarea pasiva(seruri,imunoglobuline)

VACCINOPROFILAXIA
Este o metoda de provocare a unei imunitati active specifice,fara ca persoana sa faca boala.
Imunitate specifica se adreseaza anumitor infectii (Difterie,Rujeola,Tuse
Convulsiva,Tetanos,Hepatita B ).
Elemental principal al imunitatii specific prezenta de anticorpi specifici care apar ca
raspuns la actiunea unor anumite antigene
Vaccinul suspensii de agenti microbieni,riketssi , virusuri sau toxinele acestora omorate sau
attenuate care si au pierdut proprietatile patogenice dar le au pastrat pe cele antigenice.
Vaccinurile sun cele mai eficiente metode de prevenire a bolilor infectioase la copil si mai
tarziu la adult.
Eficacitatea lor este conditionata de :
-

O tehnica adecvata

Respectarea corecta a indicatiilor si contraindicatiilor, a intervalelor obligatorii intre

diferite inoculari
VACCINARILE COPILULUI
Vaccinarile ce se efectueaza in tara orasta la grupa de varsta 0 14 ani sunt :
1. Vaccin B.C.G. ( contine bacilul Calmette Guerir )
Se aplica la toti nascutii peste 2500 g cu greutate normala incepand din ziua a 4 a ,
a 5 a,de viata pana la 60 de zile.
2. Vaccin Antihepatita B obligatorie la 24 de ore de la nastere.Este utilizat ENGERIX
B sau RECOMBIVAX HB.Vaccinul se administreaza la nou nascuti , la 3 luni si 6

luni in doza de 0.5 ml intramuscular.Este livrat in seringa de unica folosinta. Asigra

protectie 95 %.
3. Vaccin D.T.P. : Diftero Tetano Pertusis este o asociere de anatoxina difterica,
tetanica si o suspensie de Bordetella Pertusis vaccine trivalent, se injecteaza strict
intramuscular pe fata anterioara a coapsei usor in afara liniei mediane la unirea
treimei superioare cu cea mijlocie.Vaccinarea consta din 3 inoculari de 0.5 ml la
interval de 30 de zile.
Revaccinarea I se face la 6 12 luni de ultima doza.
Revaccinarea a II a la 18 24 luni de la prima vaccinare
La varsta scolara se mai face numai vaccinare D.T.
4.Vaccin V.P.O.T. antipolio oral trivalent .
Vaccinul este livrat in flacoane de 10 ml cu lichid limpede care contine aproximativ
50 de doze.
Prima vaccinare se face dupa varsta de 2 3 luni si consta in 3 doze,intre prima si a
doua 30 zile, intre a doua si a treia 45 zile.Revaccinarea dupa 1 an si dupa 7 ani. Se
administreaza 0.2 ml vaccin intr-o lingurita.
Dupa vaccinare nu se fact imp de 30 de zile alte vaccinari.
5. Vaccin A.R. Antirujeolic (ROWACS ) sub forma liofilizata.Se face la 9 luni la cei
care nu au facut boala indeosebi la cei din categoria cu risc crescut pentru
complicatii severe ce ar putea insoti infectia. Revaccinarea se face dupa 6 12 luni.
6. Vaccin A.G. Antigripal contine anumite tulpini de virus inactivat.Se administreaza
0.1 ml intramuscular la sugarul cu varsta peste 2 luni.
CALEDARUL VACCINARILOR

Varsta

Tipul de vaccinare

Observatii

24 ore

Antihepatita B

In maternitate

4-5 zile

Vaccin B.C.G.

In maternitate

2 luni

D.T.P. , V.P.O.T,

Simultan

Antihepatita B
4 luni

D.T.P. ,V.P.O.T ,

6 luni

D.T.P. ,V.P.O.T ,

Simultan

Antihepatita B
9-11 luni

A.R.

12 luni

D.T.P. ,V.P.O.T

simultan

I.6. ROLUL JUCARIILOR IN DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA

Fiecare sugar are o personalitate proprie, o unicitate a sa,reacioneaza in felul sau
special si personal la jucarii si provocari.Criteriul essential in alegerea jucariilor este
cunosterea copilului si a preferintelor sale.
Inaintea implinirii varstei de 1 an, de o importanta deosebita pentru copil sunt
libertatea de miscare,curiozitatea acestuia de a cunosate si de a cerceta spatiul care il
inconjoara cu propriile sale instrumente : maini , picioare si gura, pentru incercarea
gusturilor.Diferitele obiecte,jucariile,adeseori sunt neglijate sau se afla pe un loc
secundar fara de partile de corp.
Prezenta parintilor de la ora de joaca si participarea acestora dau copilului energie,il
sprijina psihic,ii creeaza sentimental de acceptare si de satisfactie,simtind ca imparte
cea mai importanta activitate de multumire a sa cu doua personae apropiate,care il
iubesc,in ingrijesc si il supravegheaza.

Tendinta copilului de a sparge si de a distruge jucariile exprima uneori spiritual sau

de cercetare.Copiii sunt foarte dornici sa afle nu numai identitatea obiectelor pe care
le au la mana dar si cum sau din ce sunt facute acestea.Prin joc micutul invata sa is
foloseasca mainile si corpul sis a comunice mai bine cu mediul.
Sentimentul copilului ca parintii inteleg necesitatea lui de a se juca, de a savura si de
a crea este necesar pentru dezvoltarea lui psihica normal.
Jucariile copiilor trebuie sa prezinte anumite caracteristici care sa nu il puna in
pericol.In general, trebuie evitate jucariile care se pot sparhe sau cele vopsite cu
coloranti care pot fi toxici pentru copil.
Trebuie evitat sa oferim sugarului jucarii confectionate sau umplute cu puf sau alte
material care pot lasa scame,pe care copilul le poate accidental aspira sau inghiti.Ele
nu trebuie sa fie dure,grele sau sa nu aiba muchii ascutite sau orificii in care sa isi
blocheze degetele.
GIMNASTICA SUGARULUI. Orice sugar are nevoie in afara de o alimentative
corecta si de ingrijiri corespunzatoare,de multa miscare.

Gimnastica se va incepe numai dup ace a implinit 3 luni si se va practica numai cu

cei nascuti la termen.Pentru premature se cere sfatul medicului.

Momentul cel mai potrivit esre inainte de baia zilnica sau inaintea uneia dintr
mese.Camera trebuie sa fie bine incalzita.

Pe timp de vara se poate face afara sau in fata unei ferestre larg deschise

I.7.EXAMENUL DE BILANT AL STARII DE SANATATE A SUGARULUI

Pentru a fi siguri ca sugarul se dezvolta normal sunt necesare controale medicale
periodice.Acestea se fac la interval regulate de timp, pana la varsta de 4 ani si sunt facute

de medicul pediatru.In general,aceste controale se fac la varstele de 1-2 luni , 7-9 luni, 1

- 2 ani ,3- 3 ani , 4 5 ani.

Controlul medicale are mare importanta si are ca scop detectarea timpurie a oricarei
problem de sanatate sau de dezvoltare care poate scapa observatiei copilului.La fiecare
control periodic se masoara si se trec in fisa medicala a copilului o serie de paametrii
cum ar fi :

Greutatea

Lungimea

Circumferinta toracica

Circumferinta craniana

Medicul va face recomandari legate de regiuml correct de viata al sugarului.Va face

prescriptii legate de vaccinarile nedecare cum cat si de administrarea vitaminei D.
ELAMENUL CLINIC LA VARSTA DE 1 LUNA.Medicul de familie examineaza in
amanunt intregul organism dar insista asupra :

Batailor inimii arterei femurale

Aspectul ochilor

Dimensiunilor splinei si ficatului

Organelor genital

Cicatricei BCG

Masoara dimensiunile fontanelei anterioare si daca cea posterioara s-a

inchis,lungimea,perimetrul cranian si cel toracic

EXAMENUL CLINIC LA VARSTA DE 2 LUNI. Medicul :

Verifica dezvoltarea pshihomotorie

Se intereseaza de alimentative,de perioada somn-veghe a sugarului,daca a facut

progrese se apreciaza(greutatea,lungimea,perimetrul cranian si torace)
EXAMENUL CLINIC LA VARSTA DE 4 LUNI . Medicul:

Controleaza tonusul muschilor

Daca sugarul flecteaza picioarele

Cat de des pedaleaza

Se discuta amanuntit alimentatia si se incepe initierea in alimentatia diversificata.

EXAMENUL CLINIC LA VARSTA DE 6 LUNI.Medicul:

Verifica progresele cresterii in greutate,lungime,perimetru thoracic si cranian

Verfica daca se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleste

Daca sta in sezut pentru cateva clipe

Verifica daca au aparut semen de rahitism si care este stadiul cicatricii BCG
EXAMENUL CLINIC LA VARSTA DE 9 LUNI.Medicul:

Observa daca sta in sezut nesustinut 10 minute

Daca de deplaseaza de-a busilea sau in 4 labe

Daca se ridica pe marginea patului,daca prinde obiecte mici cu pensa police index

Daca vede si aude bine

Se fac recomandari ca:

Mama sa nu il sprijine pe sugar in timpul mersului

Sa bea din ceasca

Sa isi tina biberonul

Sa muste dintr-o coaja de paine

EXAMENUL CLINIC LA VARSTA DE 12 LUNI.Medicul insista asupra:

Suflurilor cardiac

Semnelor de rahitism

Cicatricei BCG

Anomaliilor organelor genital la baieti (ectopie,hernie,fimoza)

deglutitie

I.8. NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu
aplicabilitate

nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea

diferitelor activitati in conditii de securitate.

La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul
sanitar vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din p.d.v. al
securitatii

muncii; astfel , persoanele care lucreaza in

domeniul sanitar vor fi

informate cu privire la:

- riscurile la care

sunt expuse privind contactarea

unor boli;

- partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate : butelii de O2 ,

aparatura
-

electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorii , etc. ;

dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (ecran de protectie ,

manusi , sorturi);
-

mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu

produsele de excretie (urina , materii fecale , sputa , lichid de ascita , etc.); - modul de
interventie in caz de avarii sau accidente;
,

semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de sticla, cutii

flacoane, etc.);
-

semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic , de

iradiere , etc.
- purtarea echipamentului de protectie; acesta este alcatuit din halat alb , calota , papuci ce
pot fi usor decontaminati.
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru
imbracamintea personala de exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului ; acesta va fi
schimbat cu hainele la iesirea din tura , dupa o spalare si aseptizare a mainilor.

Tehnica de spalare a mainilor

Tehnica de spalare a mainilor ar trebui sa dureze 15 - 30 secunde.
Pe mainile ude aplicam 5 secunde pentru fiecare dintre cei 6 pasi aratati
mai jos.
Pot fi folositi pe mana curata 3 ml de alcool sau gel.
Cand ar trebui spalate mainile?
ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare;
inainte de contactul cu pacientul;
inainte de baie;
dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;
dupa indepartarea manusilor;
inainte si dupa parasirea saloanelor;
inainte de manuirea hranei
inainte de procedurile aseptice: ingrijirea unei rani ,injectii, punctii , etc.
Cei 6 pasi ai spalarii mainilor

Mainile pe fetele palmare;

Mainile pe fetele dorsale;

Palmele inter digital;

Degetele cu palma opusa;

Policele cu palma opusa;

Unghiile prin rotatii cu palma opusa.

Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele

tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant

In sectiile de anestezie , terapie intensiva si bloc operator unde se lucreaza si cu

gaze narcotice inflamabile , se interzice purtarea imbracamintei din fibre sintetice sau lana;

Se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se

manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile;

Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor;

Depozitarea rezidurilor menajere se face separat de cele rezultate din activitatea

medicului;

Se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea ,

investigarea si aplicarea tratamentelor.

50