Prin transfer de cldur se melege fenomenul de transport de cldur dintr-o regiune n alta a unei substane. Pentru ca acest transport s se produc trebuie ca ntre cele dou regiuni s existe un gradient de temperatur. Transferul de cldur are loc de la regiunea cu temperatur mai mare spre cea cu temperatur mai mic. Pentru simplitate vom admite c transferul de cldur are loc dup o singur direcie. Transferul de cldur se caracterizeaz cu ajutorul densitii curentului de energie sau densitatea fluxului de energie (notaii echivalente sunt je sau qe) care reprezint mrimea fizic numeric egal cu energia transportat n unitatea de timp prin unitatea de suprafa, n decursul procesului de transfer de cldur. Energia transportat printr-o suprafa dS, dispus normal la directia n care are loc tranferul, n timp dt, este dat de expresia Se pot combina legea lui Fourier cu legea conservrii energiei pentru a obine ecuaia diferenial a transferului de cldur.
Un caz particular al transferului de cldur l constituie cel n regim
staionar pentru care temperatura T este aceeai ntr-un punct dat, la orice moment t, adic
i atunci
Ecuaia diferenial a conduciei termice
Calculul parametrilor ce caracterizeaz procesele de schimb de cldur prin conducie necesit cunoaterea distribuiei temperaturii n spaiu i timp. Aceasta implic soluionarea unor ecuaii difereniale specifice, ce se stabilesc de regul prin scrierea bilanurilor termice, n conformitate cu primul principiu al termodinamicii. Ecuaia conduciei termice, n forma cea mai general, pentru corpuri neomogene i anizotrope, cu surse interioare de cldur, n regim termic nestaionar, este:
unde: T temperatura (C);
coeficientul de conductivitate termic (W/mC); q fluxul unitar al surselor interne de cldur (W/m2); c cldura specific la presiune constant (J/Kg C); densitatea materialului (Kg/m3); timpul (h).