Notiuni de farmacodinamie; Doze si unitati de masura

Lucrare practica 5

Notiuni de farmacodinamie
Farmacodinamia studiaz sediul, mecanismele de aciune i efectele medicamentelor
Aciunea farmacodinamic este rezultatul contactului dintre medicament i organism. Se
manifest ca fenomen fizic, chimic, biochimic i fiziologic concretizndu-se prin modificarea unei
funcii fiziologice, nu i diminuarea sau nlturarea unei tulburri a unei funcii fiziologice.

Modalitatile prin care medicamentele intervin in activitatea celulara:

= Modificarea permeabilitatii membranei celulare
= Modificarea unor functii enzimtice
= Modificarea unor sisteme transportoare

Faza farmacodinamic are 2 etape desfurndu-se la locul de aciune:

1. Legarea substanelor medicamentoase de substratul receptor cu formarea complexului
medicament receptor.
2. Apariia unei modificri locale declanate de prezena complexului medicament receptor
la locul de aciune.
Aceste modificri se traduc prin apariia efectului farmacodinamic:
= Nespecific procese chimice si fizice, de ex.:
- laxativele osmotice
- antiacide gastrice
= Specific actiune pe farmacoreceptori
* Farmacoreceptorii - macromolecule care leaga specific medicamente:
- proteine
- enzime
- acizi nucleici
# Legatura medicament receptor
- Complementaritatea structurala cheie in broasca
- Complementaritatea electrostatica
# Tipuri de legaturi:
- ionice
- hidrogen
- Van der Waals
- covalente
# Tipuri de farmacoreceptori
- Receptoriii canalele ionice
- Receptorii in serpentina
- Receptorii enzimatici
- Receptorii nucleari
1. Receptorii canalele ionice
- sunt continuti in proteine
- complexele cu medicamentele => dechiderea canale
De ex.:- stimulare receptorii GABA A => deschidere canale Cl- => intrarea
in celula a Cl- => hiperpolarizare
1

- stimulare receptorii GABA B => deschiderea canalelor de K+ => iesire din

celula a K+ => hiperpolarizare

2. Receptorii in serpentina
Structura
= Proteina cu 7 bucle de o parte si de alta a membranei celulare
= Unitate de cuplare - proteina G (formata din subunitatile )
Rol - inhibitor (Gi)
- stimulator (Gs)

= Unitate efectoare
- enzima
- canal ionic
Medicamentul = mesager primar
= Complexul medicament - receptor => activarea unor intermediari
numiti mesageri secunzi:
AMPc
GMPc
inozitoltrifosfat IP3
2

 diacilglicerol DAG
Mesagerii secunzi determina activarea sistemelor efectoare responsabile de raspunsul
biologic al celulei.
Raspunsul la stimularea receptorilor
- medicamentul se fixeaza pe receptor
- subunitatea ale proteinei G se decupleaza de subunitatile si fixeaza o
molecula de GTP
- complexul GTP determina activarea de enzime (adenilciclaza, fosfolipaza C)
- formarea de mesageri secunzi ai informatiei adusa de medicament pina la
nivelul membranei celulei:
AMPc
inozitoltrifosfat (IP3)
diacilglicerol (DAG)

Mesagerii secunzi determina:

- activare proteinkinaze intracelulare, care actioneaza pe proteinele specifice
fiecarui tip de celula si determina raspuns specific
- activare canale ionice
=> raspuns celular
Incetarea actiunii medicamentului:
- inactivarea mesagerilor secunzi: fosfodiesteraza degradeaza AMPc
- inactivarea proteinei G - defosforilarea GTP (cu formarea de GDP) fixat pe
subunitaea => cuplare cu subunitatile si formarea de complex inactiv
GDP-proteina G ()
3. Receptorii enzimatici

Structura 3 portiuni Extramembranara pe care se poate fixa medicamentul

Intramembranara
Intracitoplasmatica
- Cu propietati enzimatice care se activeaza la fixarea
medicamentului pe farmmacoreceptor
- Exemplu: - receptorii pentru insulina

4. Receptorii nucleari
= Activarea receptorilor nucleari:
- complexul medicament-receptor se formeaza in citoplasma
- complexul intra in nucleu si fixeaza pe ADN nuclear
- se produce o transcriptie cu formarea de ARNm
- ARNm determina sinteza la nivel ribozomal
*Exemplu: receptorii steroidieni

Efectele fixarii medicamentelor pe farmacoreceptori

4

 Efecte de tip agonist

Efecte de tip antagonist.
1. Efecte de tip agonist
- fixare pe receptori => stimulare
- morfina se fixeaza pe FR opiacei si determina analgezie
Stimulare:
Directa prin actiune pe receptori:
- acetilcolina, noradrenalina agonisti endogeni
- morfina, pilocarpina agonisti exogeni
Indirecta - influente asupra neuromediatorilor
- neostigmina inhiba acetilcolinesteraza => cresterea acetilcolinei in fanta
sinaptica
- efedrina si amfetamina creste eliberarea de norepinefrina in fanta sinaptica
Efecte de tip agonist
Agonistul complet este un agonist direct care are o activitate intrinseca
maxima si determina o actiune biologica maxima. Morfina este un
agonist complet pe FR .
Agonistul partial este un agonist direct, care chiar daca ocupa toti FR are
activitate intrinseca submaximala si determina o actiune biologica
mai slaba in raport cu agonistul complet.
* Buprenorfina, un analgezic opiaceu, este un agonist partial pentru
FR .
Eficacitatea unui medicament exprima capacitatea lui de a determina un
raspuns de o anumita intensitate.
2. Efecte de tip antagonist
Fixeare pe receptori => blocheaza actiunea stimulatoare a agonistilor cu care
intra in competitie => nu determina stimulare
= Exemple
Morfina este impiedicata sa actioneze pe receptorii opiacei de
un antagonist naloxona
Norepinefina stimuleaza receptorii 1 adrenergici de la nivelul
cordului si determina tahicardie. Metoprolol (antagonist 1)
=> impiedica actiunea norepinefrinei => nu se produce tahicardia.
Antagonisti cu activitate intrinseca (Agonisti partiali)
blocarea actiunii agonistului (care are efect maximal)
+
stimulare partiala (submaximala)
De ex.: Pindololul = blocheaza actiunea NA pe receptorii 1 cardiaci
(NA determina tahicardie)
+
stimulare partiala 1
(tahicardie mai putin intensa)

Caracteristicile complexului medicament farmacoreceptor

Saturabilitatea
Reversibilitatea
Afinitatea
5

Specificitatea
Selectivitatea
Saturabilitatea - la un moment dat toti FR sunt ocupati => chiar daca se mareste doza nu se
mai formeaza alte legaturi.

Reversibilitatea = medicamentul se leaga si disociaza de receptori

M + R MR
= Reversibilitatea legaturilor => tratament antidot bazat pe competitia agonist
antagonist
= De ex.: Diazepamul - agonist al receptorilor GABA
- intoxicatia acuta cu diazepam un antagonist competitiv GABA flumazenilul
Afinitatea reprezinta capacitatea unui medicament de a se lega mai mult sau mai putin de
un receptor.
= Afinitatea diferita la aceiasi doza => efecte de intensitate diferita
= Teoria ocupationala - intensitatea raspunsului = direct proportionala cu numarul de
complexe medicament farmacoreceptor:
=> medicament (A) cu afinitate mare leaga mai multi FR raspuns intens.
=> medicament (B) cu afinitate mica leaga mai putini FR raspuns mai putin
intens.
= Potenta - capacitatea unui medicament de a determina un raspuns farmacologic la doze
mici.
Specificitatea = medicamentul interactioneaza cu un singur tip de receptori
Exemple:
- Propranololul = blocant specific -adrenegic
- Clozapina = blocant nespecific
blocant - 5-HT2
dopaminergic
colinergic
Selectivitatea
= Selectivitatea = medicamentul se leaga de un singur subtip de receptor sau substrat.
= Exemple
Bisoprololul - se leaga selectiv de receptorii 1.
Salbutamolul - se leaga selectiv de receptorii 2
NB. La doze foarte mari interactiunii si cu celelate subtipuri de receptori .
Etoricoxibul - se leaga selectiv de COX2

Mecanismele de reglare a activitatii farmacoreceptorilor

Mecanismele de reglare a activitatii farmacoreceptorilor
6

 Sinteza si degradarea continua a farmacoreceptorilor

Echilibrul electrolitic
= Concentratie optima de ionilor de Na+ pentru fixarea agonistilor pe receptorii
opiacei si dopaminergici
Reglarea hormonala
= Estrogenii cresc numarul de receptorii pentru prolactina si progesteron
= Hormonii tiroidieni cresc numarulde receptori adrenergici
Fenomenele de sensibilizare si desensibilizare
Fenomenul de sensibilizare
Definitie raspuns farmacodinamic mai intens la stimulare, in absenta unei
stimularii anterioare a farmacoreceptorilor
Mecanism 1) Lipsa stimularii unor receptorii prin:
- blocarea lor (propranolol)
- inhibitia eliberarii de mediator in fanta sinaptica (clonidina)
2) Siinteza de receptori pe membrana postsinaptica (up regulation)
3) Intreruperea brusca a tratamentului => numar mai mare de
receptorii pe membrana postsinaptica => stimulare mai intensa
=> raspuns farmacodinamic exagerat (rebaund)
Exemplu:
- Oprire brusca propranolol = > criza angor pectoris,
tahicardie, HTA
- Oprire brusca clonidina => criza HTA
Fenomenul de desensibilizare
Definitie raspuns farmacodinamic slab la stimulare, in conditiile unei stimularii
anterioare intense si indelungate a farmacoreceptorilor
Mecanism
1) Stimulare intensa si excesiva a receptorilor:
- salbutamolul folosit abuziv in astmul bronsic stimuleaza in exces
receptorii 2 adrenergici bronsici
2) Scaderea numarului de receptori prin internalizarea lor in citoplasma (up
regulation) => decluplarea proteinei G de pe receptori
3) Lipsa de raspuns la administrarea medicamentelor
Exemplu
- lipsa efectului bronhodilatator la pacientii astmatici care folosesc
in exces 2 simpatomimetice (salbutamol)

Factori care influenteaza farmacodinamia medicamentelor

= Factorii care pot influena aciunea farmacodinamic, sunt multipli, intervin cu pondere
diferit, variabil n timp.Aciunea farmacodinamic depinde de :
Medicament
- structura chimic
- doz (cantitatea de medicament prin a crei administrare obinem un efect biologic
- parametri farmacocinetici (absorbie, distribuie, concentraie sanguin)
- interaciuni cu alte medicamente, alimente sau alcool
Organism
- specie, tip de sistem nervos, tip de metabolism, vrst, sex,greutate, starea
fiziologic sau patologic
7

 Alte condiii
- calea de administrare,
- timpul i ritmul administrrii
- temperatura ambiant

Doze si unitati de masura

I. Doze medicamentoase
Doza este cantitatea de medicament care produce un anumit rspuns din partea organismului.
Stabilirea dozelor este irnportant pentru:
- redactarea prescripiei medicale:
- instituirea tratamentului medical;
- experimentarea unei substante medicamentoase;
Dozele se stabilesc in functie de rnai multe criterii:
- vrsta pacientului
- greutatea corporal
- sex
- farmacocinetica medicamentului
- natura bolii
- tolerana la medicament
- idiosincrazia bolnavului (nesemn reactivitate patologica a unei persoane fata de
diverse substane (alimente, medicamente, polen,etc.) care nu provoaca nici o reactie
suparatoare la majoritatea indivizilor. Astazi, termenul folosit este de reacie
alergic)
n funcie de situaie (farrnacoterapie sau experimentare farmacodinarnic) se deosebesc dou tipuri
de doze:
- doze intlnite in terapie
- doze intlnite in experimentarea medicamentelor
A.Doze ntnite n terapie
Aceste doze pot fi clasificate in funcie de trei criterii:
a. n functie de efect:
1. Doza minim terapeutic reprezint cea mai mic cantitate de medicament care
produce efecte terapeutice
2. Doza maxim terapeutic reprezint cantitatea cea mai mare de medicament
care provoac efecte terapeutice fr a provoca efetcte toxice
3. Doza optim reprezint cantitatea de medicament eare determina efectele
terapeutice cele mai bune
4. Doza toxic reprezint cantitatea de medicament care a depit efectul terapeutic
i la care apar fenomene secundare care pun in pericol funciile diferitelor organe
sau chiar organismul
5. Doza letal reprezint cantitatea de medicament care determin moartea
individului cruia i se administreaz
* Diferena dintre doza minima i doza maxim terapeutic se numete latitudine
8

Terapeutic.
b. n functie de modul de administrare se difereniaz urmtoarele tipuri de doze:
1. Doza parial este cantitatea de substan administrat pentru o dat
subiectului
2. Doza pe zi (pro die) reprezint suma dozelor pariale din 24 de ore
3. Doza total reprezint suma dozelor pariale pe durata intregului tratament
4. Doza de atac sau iniial repreztnt doza administrat la inceputul
tratamentului pentru a obline o concentraie mai rapid i mai mare; de obicei,
reprezint sau din doza pe zi
5. Doza de ntreinere rcprezint doza administrat pentru meninerea unui efect
terapeutic, deci a unei concentraii eficiente a medicamentului respectiv in
organism
6. Doza unic reprezint doza administrat o singur dat n tot tratamentul
7. Doza de depozit reprezint doza unic, dar cu efect prelungit, (zile, sptmni,
luni), n funcie de durata de timp necesar pentru difuziunea substanei n
organism
c. n functie de vrst:
Pentru sugar se foloseste formulula lui Fried:

Pentru copilul pana la 2 ani se folosete Formula lui Young:

n funcie de greutatea corporal la copil peste 2 ani se foloseste formula lui Clark:

* Factorul de corelaie
Vrsta
0-1 ani
1-6 ani
6-10 ani
10-14 ani
Adult

Factor de corelaie
1,8
1,6
1,4
1,2
1

* De regul, se recomand ca dozarea medicamentelor in pediatrie s se

fac, in funcie de greutatea corporal, folosind nomograme speciale.
Dozele pentru vrstnici. n general la pacienii peste 60 de ani, dozele utilizate
reprezint 1/2 sau 1/3 din doza adultului.
B.Dozele utilizate n experimentarea medicamentelor
9

1.Doza eficace 50% (DE 50%) reprezint doza de medicament la care 50 %

din anirnalele de experiment prezint un efect farmacodinarnic.
2.Doza letat minim (DL 1) doza de substan la care mor 1% din animale.
3.Doza letat medie (DL 50) doza de substan la care mor 50% din animale.
crora li s-a administrat medicamentul respectiv.
3.Doza letat absolut (DL 100) doza de substan la care mor 100% din
animale mor.
* Indicele terapeutic (IT) sau factorul relativ de securitate reprezint raportul
ntre doza letal medie i doza eficace 50%:
* Cnd valoarea raportului depete cifra 10, substana studiat poate fi
utilizat n terapeutica. in doze medii, fr riscuri. La un indice terapeutic mai
mic de 10, substana se va administra numai dac efectele sale
famracodinamice sunt nete i dac nu poate fi nlocuit eu alte preparate mai
puin toxice, dar administrarea irnpune o pruden sporit. Exemplu de
rnedicamente cu IT mic: digitalicele, fenitoina, gentamicina.

II. Unitati de masura utilizate la prepararea si

administrarea medicamentelor
= n funcie de forma medicamentoas, de activitatea farmacodinamic i de toxicitatea
substanelor prescrise se folosesc doua tipuri de uniti de msur:
- precise
- aproxirnative.
1.Uniti precise:
Aceste uniti sunt folosite de ctre farmacist la prepararea substanelor preserise n reet.
Pentru msurtori precise se utilizeaz sistemul metric:
- pentru greutate, unitatea de referin este gramul. Toate cantitile de medicamente eare
se scriu in reete trebuiesc raportate la gram.
- concentraiile soluiilor medicamentoase se pot exprima n cantitatea de substan activ
la % sau la (de exemplu, 10% sau 10).
- adnotarea p dup o cifr reprezint numrul de pri de substan n greutate.
De exemplu, pulberea Dover conine:
* l p pulbere de Ipeca
* l p pulbere de Opiu
* 8 p lactoz
- pentru volum, unitatea de referin este mililitrul. (1 ml = 1 cm)
- pentru volume mici se foloseste pictura. Se utilizeaz un picurtor oficinal care d
picturi de calibru fix, cu diametrul exterior de 3 mm i diametrul interior de 0,6 mm.
= Acest picurtor oficinal trebuie s dea 20 de picturi la 1 ml de ap distilat, la
ternperatura de 15- 20C.
- Unele produse biologice (hormoni hipofizari, insulina, heparina, unele antibiotice) se
msoar n unitti biologice sau uniti internaionale (UI).
1.Uniti aproximative:
1 linguri = 5 g cnd msoar apa sau soluii de densitate apropiat; 4,5 g
pentru soluii uleioase; 6,5 g pentru sirop. n eazul pulberilor cantitile pot varia
n funcie de densitatea pulberii i gradul
10

de urnplere. n general se apreciaz c:

- 1linguri ras cu pulbere conine 1,5-2.5 g
- 1linguri cu vrf cu Pulbere contine 2.5-5 g
- un vrf dc cuit de pulbere eontine 0.5-1 g
lingura de sup are un volum aproximativ de 15 ml ce corespunde la 15 g
pentru soluii apoase, 20 g pentru sirop i 13 g pentru soluii uleioase.
phrelul de lichior conine aproximativ 25-30 ml;
ceaca de cafea conine aproximativ 50 ml;
paharul de vin conine aproximativ 75-100 ml;
paharul de ap conine aproximativ

11