SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL LA

PSIHOPEDAGOGIA ADOLESCENTILOR SI ADULTILOR

I) Analizai rolul nevoilor fiinei umane n procesul de dezvoltare psihic; tipuri de

nevoi, teorii asupra nevoilor.
1. Analizai rolul nevoilor afective n procesul de dezvoltare psihic;
2.Starea de flux i rolul ei n dinamica nevoilor umane;
3. Identificai 5 efecte negative ale nendeplinirii nevoilor afective la vrsta copilriei;
NEVOILE FIINTEI UMANE
Nevoi de ordin biologic;
Nevoi de ordin cultural;
Nevoi de ordin psihosocial
(Hinde, Stevenson-Hinde, 1993)
Masslow
Nevoi fiziologice,
2.

Nevoi de linite i protecie,

3.

Nevoi de dragoste, apartenen,

4.

Nevoi de stim,

5.

Nev. cunoaterii i nelegerii,

6.

Nev. estetice,

7.

Nev. de autoactualizare.

Nevoi afective
De dragoste si securitate;
De experiente noi, de stimulare,
De a fi laudat si recunoscut ca fiind capabil; De responsabilitati
Rolul emotiilor in dezvoltare
Emotiile apar in interactiunea individului cu mediul, fiind o exprimare comportamentala a
gradului de adecvare intre nevoile individului si context. Emotiile au un rol adaptativ, pentru
ca ele mobilizeaza toate resursele pentru a restabili starea de echilibru a organismului

Asigura supravietuirea, luarea deciziilor, stabilirea limitelor; Emotiile au o functie de

diferentiere a individului dar si de integrare cu ceilalti; Ele asigura integrarea atat la nivelul
proceselor mentale ale individului , cat si comunicarea interpersonala; Emotiile reprezinta
un ghid al intelegerii de sine;
Prinii sunt adesea att de preocupai de nevoile materiale, biologice ale copilului, de
procurarea hranei n cel mai concret sens al cuvntului, nct adesea uit - sau nici mcar nu
i pun problema - ct de important este pentru copilul lor cealalt hran, care nu se pune n
farfurie: cea emoional.
Via agitat i stresant a adulilor de astzi i las adesea pe copii flmnzi dup atenia i
prezena prinilor, dup cuvinte i gesturi de afeciune i de preuire. Efectele pe termen lung,
asupra adultului n care se va transforma copilul neglijat emoional, nu sunt de ignorat.
Un copil care crete fr atenia i prezena printelui su, nu va deveni un adult puternic,
contient de locul i de valoarea sa n aceast lume. El risc n schimb s devin un adult
nemplinit emoional, incapabil, la rndul su, s rspund nevoilor afective ale propriului
copil. Un copil care are parte de dragostea si atentia parinteasca isi va dezvolta numeroase
abilitati, care il vor ajuta ulterior in viata. Atasamentul are un rol important in procesul
emotional al copilului, ajutandu-l sa aiba emotii pozitive.
Astfel, va avea o mai buna incredere in sine si stima de sine. Acest lucru va actiona ca un
tampon impotriva stresului, deci va duce o viata mai relaxata. S-a demonstrat faptul ca
mamele atente cresc adulti mai putini anxiosi.
Securitatea emotionala ii asigura si abilitati sociale pozitive. Astfel, va putea crea relatii de
succes cu ceilalti oameni si isi va dezvolta empatia. Acesti copii vor ajunge persoane
descurcarete, gata de orice provocare
Renumitul consilier matrimonial John Gray, n cartea sa Brbaii sunt de pe Marte, femeile
de pe Venus, afirm c att femeile ct i brbaii au 6 nevoi afective fundamentale, dar ele
sunt diferite pentru fiecare gen. Dup prerea sa.
femeia are nevoie de:
brbatul are nevoie de:
1. Grij
1. ncredere
2. nelegere

2. Acceptare

3. Respect

3. Apreciere

4. Devotament

4. Admiraie

5. Recunoatere

5. Aprobare

6. Asigurri

6. ncurajare

Toate aceste necesiti sunt ns importante, chiar dac ordinea poate s nu fie exact aceasta n
cazul specific al fiecrei persoane! Fiecare persoan este diferit i poate avea aceste nevoi
ntr-o alt ordine a importanei. n acelai timp poate avea i se poate exprima i prin nevoile
specifice ale celuilalt partener.
Conditiile favorabile aparitiei starii de flux:
1. Scopuri clar definite ale activitatilor in care ne implicam;
2. Posibilitatea ca in aceste activitati sa obtinem un raspuns rapid la actiunile pe care le
intreprinde, pentru a stabili daca suntem sau nu pe drumul cel bun;
2

3.
Existenta
unui
echilibru
permanent
intre
aptitudini
si
provocari:
- daca provocarile sunt prea mari fata de aptitudini apar frustrarea, ingrijorarea, anxietatea;
- daca provocarile sunt prea mici fata de aptitudini apar relaxarea si apoi plictiseala;
- daca atat provocarile cat si abilitatile persoanei sunt minore apare apatia.
Atunci cand suntem relaxati, focalizati si determinati, intram intr-o stare mintale in care
succesul
este
inevitabil
Tuturor li s-a intamplat sper sa traiasca momente magice si minunate in care totul pare ca
merge
perfect.
Ne gasim scufundati intr-o activitate anume, de obicei destul de performanta, si simtim ca
avem acces la niste resurse de energie si creativitate care de obicei parca nu sunt la dispozitie
noastra. Ne simtim relaxati, concentrati, indreptati spre un obiectiv, raspundem la intamplari
prompt si lucid, si ceea ce facem, indiferent de cat de greu si complex ar fi, ni se pare usor si
ne
da
impresia
ca
ni
se
intampla.
De obicei, starea aceasta este legata de o activitate sportiva sau artistica, cum ar fi o
performanta obtinuta in dans sau la pian, la un tablou sau in gimnastica; dar poate fi vorba si
despre un discurs care ne iese deosebit de bine, de un articol care se scrie singur, de o
negociere care se desfasoara asa cum trebuie, sau pur si simplu de o zi la birou in care se pare
ca totul merge ca pe roate si lucrurile se intampla ca prin magie.
Senzatia este ca si cum mintea rationala s-ar fi pus de o parte si face pe spectatoarea, in
timp ce altceva a preluat controlul.
Starea de flux este o stare in care putem sa accesam resurse de nivel diferit, o stare in care
limitele si fricile obisnuite nu mai au efect, blocajele dispar si reusim sa ne exprimam la
maxim, stiind ca putem sa avem incredere absolut intr-un nucleu personal de autenticitate care
percepe realitatea si o evalueaza si calculeaza la o viteza infinit mai mare decat gandul
rational.

II) Analizai rolul emoiilor n procesul de dezvoltare psihic; emoiile i temperamentul,

mecanismele de aprare i rolul lor, complexele i dezvoltarea, teoria ataamentului,
emoiile la vrsta adolescenei;
1. Prezentai i analizai efectele negative ale funcionarii complexelor psihice la
vrsta copilriei (oferii exemple concrete);
2. Prezentai i analizai trei competene emoionale ce trebuie dezvoltate la
adolescen;
3. Identificai 5 efecte pozitive ale aciunii mecanismelor de aprare n procesul de
dezvoltare psihic;
4. Descriei portretul psihic al copiilor cu diferite tipuri de ataament
Emoiile sunt triri subiective ce rezult din acordul sau discrepana dintre
trebuinele/expectanele unei persoane i realitate. Ele sunt stri interne caracterizate prin:
reacii fiziologice, gnduri specifice i expresii comportamentale.
Emotiile implica anumite componente neurobiologice, experientiale
programate genetic si avand o componenta invatata (Carol Izard).
3

si expresive, fiind

Baza fiziologica a emotiilor

Sistemul nervos autonom si sistemul endocrin;
Sistemul nervos autonom nu este controlat voluntar si conduce viata vegetativa si pe
cea emotionala a individului;
Sistemul limbic este considerat sediul vietii emotionale, in special nucleul amigdalian
Dezvoltarea emotiilor la copil
Emotiile sunt universale;
Se manifesta devreme la copil; placerea, durerea, de ex. sunt prezente de la nastere;
La copil sunt mai bine dezvoltate emotiile decat cognitia;
Rezonanta emotionala prezenta de la nastere asigura comunicare copilului cu lumea;
Temperamentul si emotiile sunt interconectate
zambetul neonatal, tristetea (raspuns la durere), dezgustul apar de la nastere si sunt
precursori ai zambetului social, ai surprizei si ai supararii care apar mai tarziu;
La 3 ani copilul are un set intreg de emotii:
zambetul social apare la 4-6 saptamani;
furia, surpriza, supararea la 3-4 luni,
teama la 5-7 luni;
rusinea, jena , sentimentul de sine la 6-8 luni,
multumirea, vinovatia la 2 ani si jumatate

Mecanismele de aprare
Mecanismele de aprare sunt procese psihice incontiente care vizeaz reducerea sau
anularea efectelor neplcute ale pericolelor reale sau imaginare, remaniind realitatea intern
i/sau extern i ale cror manifestari comportamente, idei sau afecte -pot fi contiente sau
incontiente ( S Ionescu).
Tipuri
Intelectualizarea - Supralicitarea aspectelor cognitive ale unei probleme i distanarea de
componenta emoional. Exprimarea emoiilor se face sub forma unor discursuri abstracte;
Negarea; Mecanismul prin care o persoan nu recunoate existena unei probleme. Se neag
astfel vulnerabilitatea personal, emoiile negative;
Regresie; Revenirea la un stadiu anterior de dezvoltare sub influena unor evenimente
extreme. Este vorba de folosirea unor strategii de comportare specifice unei perioade
4

anterioare de dezvoltare (copil care merge la scoala cu papusa, adolescent care plange ca un
bebelus)
Identificarea; Tendina unei persoane de a prelua comportamentele altor persoane cu scopul
de a-i crete valoarea personal.
Proiecia; Atribuirea altor persoane a unor emoii, atitudini sau comportamente dezonorante
pe care subiectul refuz s le recunoasc i s i le asume, dei acestea i aparin. Prin acest
mecanism se atribuie altora propriile erori sau probleme;
Raionalizare; Procedeu prin care subiectul ncearc s dea o explicaie coerent din punct
de vedere logic sau acceptabil d.p.d v moral unei atitudini , aciuni, idei, unui sentiment ale
cror motive adevrate nu-i sunt accesibile;
Fixaia; Ataare puternic fa de persoane i/sau imagini care produc satisfacie;
Compensarea;
Aciunea de contrabalansare a unei deficiene de natur fizic sau
psihic. Ea se concretizeaz prin dezvoltarea unor comportamente alternative ca soluie la
aceste probleme
Refularea; Subiectul ncearc s resping sau s menin n incontient reprezentri legate de
o pulsiune; se produce n cazurile n care satisfacerea unei pulsiuni risc s provoace
neplcere n raport cu alte exigene;
Conversia. Const n exprimarea unor conflicte sau tensiuni psihice n reacii somatice
(dureri de cap, de stomac, indispoziii).
Complexele personale
Un complex deranjant este format dintr-un ansamblu de elemente cu o foarte mare ncrctur
emoional, adunate n jurul unui nucleu organizator incontient. Aceste complexe se trdeaz
prin comportamente tipice, stereotipe, repetitive, disproporionate fa de situaie.
Complexul de inferioritate
Complexul de abandon
Complexul de culpabilitate
Complexul Oedip/ Electra;
Complexul rivalitatii fraterne;
Complexul de nesiguranta (de insecuritate)
Complexul de inferioritate
Suportarea acestui complex se face prin:
-acceptarea incapacitii proprii;
-refuzarea competiiei
-supraevaluarea superioritii celorlali
5

-ncercarea de a trece neobservat

-teama de orice situaie nou
-ncercarea de ascundere a complexului
Compensarea se face prin:
-limitarea incapacitii presupuse
-dezvoltarea unei competene deosebite ntr-un singur domeniu
Supracompensarea:
-pretenia superioritii n toate domeniile
-cutarea perfeciunii, a inaccesibilului
-dezvoltare unei competene ieite din comun
-ludarea faptelor proprii i pe cele ale apropiailor
Complexul de abandon
Originea lui sentimentul unei privri de dragoste n perioada copilriei timpurii. Situaii de
abandon: absena fizic sau psihic a mamei.
COMPLEXUL DE CULPABILITATE
suportat: acceptarea pedepsei considerat meritat, trirea sentimentului de vinovie,
victimizarea permanent, experimentarea eecului din dorina de a fi pedepsit.
compensat: refuzarea culpabilitii excesive, aruncarea ntregii responsabiliti asupra altuia,
ncercri de purificare i de ispire a vinoviei
supracompensat: ncercri de pedepsire a vinovailor, manipulri de persoane i situaii
pentru a arunca vina
asupra altor persoane, cutarea perfeciunii,
proslvirea severitii morale, denunarea injustiiei.
Competente emotionale la adolescenta

A-si regla emotiile intense;

A-si nuanta/modula emotiile care oscileaza rapid;

A se linisti singuri;

A constientiza si a se ocupa de propriile emotii fara a fi coplesiti de ele;

A intelege urmarile manifestarilor autentice ale emotiilor in comparatie cu cele ale

disimularii lor asupra sinelui si asupra celorlalti;

A gestiona experientele empatice si de compasiune;

A folosi deprinderile cognitive pentru a aduna informatii despre natura si sursele

emotiilor.
6

ROLUL ATASAMENTULUI
Atasamentul sanatos, securizant il ajuta pe copil sa se dezvolte autonom, competent si
increzator in sine;
Atasamentul insecurizant va conduce la dezvoltarea unei personalitati instabile, necontrolate.
Dupa cum apar tipurile de atasament, la varsta de 7-9 luni se poate prognostica evolutia la
varsta prescolara
Factori cheie in dezvoltarea atasamentului
Sensibilitatea adultului, care il va face capabil sa raspunda adecvat la semnalele
copilului;
Abilitatea adultului de a initia diverse interactiuni, stimuland adecvat copilul.
Influentele atasamentului in dezvoltare
Satisface nevoia de siguranta si sentimentul de a fi protejat;

Contribuie la organizarea sistemului de procesare a informatiei;

Asigura dezvoltarea aptitudinilor de integrare sociala;

Determina construirea identitatii de sine prin dezvoltarea sentimentului
sine

valorii de

Ataamentul infl ueneaz stima de sine, aspiraiile i abilitatea de a atrage i menine o relaie
sntoas, succesul sau eecul relaiei mam-copil, fi ind rspunztor de calitatea relaiilor
viitoare. Ataamentul pune bazele socializrii copilului i ale sntii lui mentale.
Ataamentul i permite copilului s-i formeze un model internalizat de funcionare a lumii, a
fi gurii de ataament i a relaiei lui cu ea, a lui nsui i a respectului de sine.
Tipul A ataament evitat. n perioadele de absen ale mamei, copiii i intensifi c
comportamentele de explorare. Nu arat prea suprai la separare i evit contactul direct cu
mama la ntoarcere. Aceti copii, dei sunt anxioi, fi ind evitai, nu au curaj s abordeze
problemele i nu tiu s cear i s profi te de ajutorul adulilor. M. Ainsworth a gsit c 20%
din copiii examinai aveau acest tip de ataament.
Tipul B copiii cu ataament securizant, se simt bine cu mama. Sunt cooperani cu mama i o
ascult. Mama e o baz de securitate pentru ei. Acas, cnd mama prsete ncperea, ei nu
plng
(Prior, Glasez, 2006). La ntoarcerea mamei se lipesc de ea, caut contactul fi zic cu corpul ei,
dar se linitesc, dup cteva minute i reiau jocul. Copiii cu ataament de tip B, la vrsta
precolar, sunt capabili de o abordare efi cient a problemelor noi. Ei sunt mai insisteni
n rezolvarea unei probleme i mai capabili s cear i s foloseasc ajutorul adulilor. Sunt
gata s se implice n joc i s ndeplineasc sarcinile care li se dau. Sunt ncreztori n puterile
lor
7

III) Procesul de dezvoltare uman/psihic- aspecte generale i specifice, influenele

exercitate asupra dezvoltrii umane/psihice, caracteristici, teorii, decalajele dezvoltrii
1. Definii i analizai decalajele ntlnite n procesul dezvoltrii psihice;
2. Demonstrai cu ajutorul teoriilor cunoscute caracterul ascendent al procesului de
dezvoltare psihic;
Factori de risc care afecteaza dezvoltarea umana Saracia si statul socio-economic scazut al
familiei; Malnutritia; Bolile infectioase; Incompatibilitatea sangvina; Drogurile si
medicamentele; Radiatiile; Varsta inaintata a parintilor; Parinti adolescenti; Starea emotionala
a mamei; Prematuritatea
Dezvoltarea psihica se refera la aparitia si manifestarea proceselor, insusirilor, starilor si
structurilor psihice, in timp ce dezvoltarea sociala implica o continua amplificare a
posibilitatilor de relationare cu ceilalti si o acordare cat mai buna a propriei conduite cu
diversitatea cerintelor sociale. Intre aceste trei planuri ale dezvoltarii fiintei umane se petrec
interactiuni si interinfluente multiple si variate, astfel incat este. corect sa o caracterizam pe
aceasta ca fiind o entitate bio-psiho-sociala. Referindu-se la un aspect a1 relatiei dintre
dezvoltarea psihica si cea biologica, J. Piaget sublinia :"...inteligenta este un caz particular al
adaptarii biologice " . Pornind de la observatiile de mai sus putem defini dezvoltarea psihica
astfel: este formarea in timp a proceselor, insusirilor si structurilor psihice, schimbarea si
restructurarea lor la niveluri functionale tot mai inalte.
Teorii privind dezvoltarea psihic
Teoria dezvoltrii cognitive (constructivismul piagetian) J. Piaget
Abordarea psihodinamic (teoria psihanalitic) S. Freud
Dezvoltarea cognitiv n context social (constructivismul social) L. S.
Teoria dezvoltrii morale L. Kohlberg
Teoria dezvoltrii psihosociale E. Erikson
Cea mai cunoscut teorie privind dezvoltarea cognitiv (epistemologia genetic, adic
dezvoltarea cilor prin care lumea extern i devine cunoscut individului uman) a fost
elaborat de Jean Piaget (1896-1980). El s-a preocupat de studiul dezvoltrii inteligenei la
copil. Evoluia ontogenetic a inteligenei este examinat ca o construcie progresiv ce
depinde att de factori interni (capacitile iniiale ale individului), ct i de factori externi
(caracteristicile mediului n care evolueaz fiina uman). Pentru ntemeietorul epistemologiei
genetice, inteligena nseamn, n primul rnd, adaptare, respectiv un echilibru ntre organism
i mediu, care este rezultatul interdependenei a dou procese complementare: asimilarea i
acomodarea. Asimilarea este un proces de integrare prin care un individ ncorporeaz noi
informaii n schemele operatorii i n experiena cognitiv de care dispune deja. Acomodarea
presupune modificarea schemelor existente n funcie de caracteristicile noii situaii. O
conduit adaptat la un moment dat al dezvoltrii i ntr-un anumit mediu presupune existena
unei stri e exhilibru ntre cele dou procese asimilarea i acomodarea. Potrivit lui Piaget,
aceast stare de echilibru poate fi considerat ca un stadiu, un palier n dezvoltarea copilului.
Trecerea de la un stadiu la altul va fi marcat prin stri de dezechilibru care, prin jocul noilor
8

asimilri i acomodri, antreneaz o nou stare de echilibru, adic un nou stadiu n

dezvoltarea inteligenei.
1. Dezvoltarea psihica are in ansamblu o directie calitativ ascendenta, dar ea nu prezinta o
desfasurare simpla, liniar. Asa cum sublinia Wallon, ea are mai degraba un curs spiralat, care
presupune ascensiune, dar si momente de revenire, de repetare, de reluare, dar pe o noua baza,
a proceselor si structurilor psihice.
2. Dezvoltarea psihic este ntotdeauna concreta si personala, avnd deci particulariti proprii
fiecrui individ deoarece:
- fiecare fiinta umana dispune de un echipament ereditar propriu, n care se gsesc toate
caracteristicile speciei umane dar intr-o manifestare difereniat, diferenele fiind date de
apartenenta la o succesiune de generatii si de combinatiile aleatoare ale genelor acestora;
- dupa nastere, fiecare individ traverseaza medii diferite, cu influente variate; daca se recurge
la un simplu exemplu, cum ar fi mediul scolar, se pot sesiza influenele specifice tipului de
scoala (periferica sau centrala, rurala sau urbana, etc.) asupra dezvoltarii copiilor;
- diferentierea poate rezulta chiar si din intalnirile concordante sau neconcordante (prea
timpurii sau prea tarzii) dintre factorii implicai n procesul dezvoltrii;
- la acestea se adauga interventia unor evenimente de viata.
Toate acestea fac sa fie diferentieri de la un individ la altul pe urmatoarele directii: durata
procesului de aparitie si manifestare a unor structuri psihice; viteza mai mare sau mai mica de
instalare; ritmicitatea producerii lor; continutul psihocomportamental al schimbarilor
petrecute; efectul adaptativ pe care il aduc; rezonanta pe care o au in alte planuri ale vietii
psihice in ansamblu.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemntor unei spirale, cu stagnri i reveniri aparente,
cu rennoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul aciunii contradiciilor
ce se constituie mereu ntre capacitile pe care le are, la un moment dat, copilul i cerinele
din ce n ce mai complexe pe care le relev factorii materiali i socioculturali cu care acesta
este confruntat n devenirea sa. Copilul acioneaz pentru satisfacerea trebuinelor i
nzuinelor sale i astfel posibilitile de care dispunea anterior sporesc. Pe aceast cale
contradiciile dintre trebuine i posibiliti se lichideaz, oferind loc altora care, la rndul lor,
ateapt o nou rezolvare. Conduita esenial a rezolvrii irului ascendent de contradicii
este activitatea, efortul depus de individ n mod sistematic i mereu adecvat etapei dezvoltrii
sale.
n cadrul dezvoltrii psihice a fiinei umane, caracteristicile individuale, particularitile
diferitelor fenomene psihice imprim o not specific dezvoltrii, un ritm propriu de cretere
i transformare, diferit de la un individ la altul, cu nuane personale ce i afl originea n
potenialul su biopsihic, precum i n condiiile de mediu n care triete. 10 Formarea
personalitii copilului n ontogenez este, deci, un proces complex construit ierarhic pe
niveluri, cu diferene sensibile de la o componen la alta, dominate, ns, de o relativ
armonie, proprie fiecrui nivel.
IV) Dezvoltarea cognitiv la vrsta adolescenei:
9

1. Prezentai din perspectiv piagetian caracteristicile dezvoltrii cognitive la

adolescen;
2. Propunei dou modaliti de nvare eficient la adolescen;
Dezvoltarea cognitiva (cunoasterea lumii prin evenimente imaginate si deduse, recunoasterea
relatiilor-cauza efect, schimbari la nivelul memoriei, si procesarii informatiei)Dezvoltarea
cognitiv la adolescenta

dobndirea cognitiv a operaiunilor formale i o adaptare emoional fa de acest

mod nou de a percepe lumea

adolescenii neleg ce nseamn s tii ceva

adolescenii incep s neleag oamenii ca personaliti

recunoaterea propriilor emoii, complexe, multiple i plurideterminate, precum i pe

cele ale altora;

i pot analiza propria personalitate i pe cea a celorlali

tinerii pot s aib, simultan, reprezentri cognitive ale propriilor idei, precum i ale
ideilor altora.

tinerii inteleg relativitatea cunoasterii;

-isi analizeaza eforturile de descifrare a informatiilor ambigue

J. Piaget- Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

abilitatea de a raiona abstract fr a se mai raporta la obiecte sau evenimente

concrete;

capacitati de rezolvare a problemelor la nivel mental;

capacitati de folosire a tuturor operatiilor gandirii;

folosirea gandirii critice;

gandire divergenta si convergenta;

gandire creativa

cresc performantele in intelegerea afirmatiilor deductive si a celor inductive si a

valorii lor;

renuntarea la propriile convingeri pentru a evalua rationamentul altuia;

pot sa analizeze argumentele la nivel obiectiv;

se aseamana cu gandirea adultului

Criticii teoriei piagetiene

Lewis -50-60% dintre copii de 17 ani s-au folosit de logica operational-formala
10

Keating (1980)- 50-60% dintre copii cu varste cuprinse intre 17-20 ani au folosit gandirea
operational formala si, daca au procedat astfel, au facut-o cu inconsecventa ;
Dezvoltarea cognitiva este influentata de cultura si gen.

Strategia de invatare
=ansamblu de tehnici sau procese care faciliteaza achizitia, inmagazinarea si utilizarea
informatiilor (D Dansereau, 1985, apud D Salavastru).
=patternuri ale activitatilor de procesare a informatiei pe care individul le aplica atunci
cand se confrunta cu o situatie de invatare (Legendre, 1993)
Metode de invatare eficienta
1. Mnemotehnicile sunt metode prin care se realizeaz memorarea unor informaii care
sunt dificil de reinut. Tipuri de metode : Asocierile, Acronimele, Itinerariul,
Gruparea etc
2.luarea notitelor
este activitatea de scriere prin care reinem informaii atunci cnd ascultm un
vorbitor ;
Se face prin Inregistare si Prelucrarea informatiilor
Inregistrarea se face prin abrevierile i prescurtrile, schemele, numerotrile, marcarea
cuvintelor cheie, evidenierea coninutului prin aranjarea n pagin, folosirea culorilor.
Sistemul Cornell de luarea a notitelor
3.Gndirea critic este gndirea care are capacitatea de a se autoanaliza n timp ce
elaboreaz raionamente pornind de la evaluarea alternativelor, cu scopul de a emite opinii
justificabile i de a aciona.
Ea presupune evaluarea alternativelor, elaborarea
raionamentelor, formarea opiniilor argumentate, aciunea i metareflecia.
V) Analizai importana proceselor de constituire a identitii de sine, a contiinei de
sine i a stimei de sine la vrsta adolescenei
1.Realizai tabloul adolescentului cu stima de sine negativa;
2. Analizai cele 4 tipuri de identitate ntlnite la adolescen;
3. Analizai egocentrismul adolescentin;

Stima de sine

= dimensiunea evaluativ i afectiv a imaginii de sine.

-se refer la modul n care ne evalum pe noi nine, ct de buni ne considerm
comparativ cu propriile expectane sau cu ale altora.
Componentele stimei de sine
11

iubirea de sine ce presupune respectul de sine indiferent de ceea ce i se ntmpl,

adic a-i asculta nevoile, aspiraiile proprii.

ncrederea n sine = a te considera capabil s acionezi n mod adecvat n situaii

importante;

concepia despre sine=a crede n capacitile tale i a te proiecta n viitor.

Stima de sine pozitiva asumarea responsabilitilor;

comportament independent;

mndri de realizrile lor;

realizarea fr probleme a sarcinilor noi;

posibilitate de exprimare att a emoiilor negative ct i a celor pozitive;

ofer sprijin i ajutor celorlali.

Stima de sine negativa

nemulumii de felul lor de a fi;

evitarea realizarii sau implicarii n activiti noi;

sentimente ca sunt neiubii i lipsiti de valoare;

blamarea celorlai pentru eecurile lor;

uor influenabili;

nu pot tolera un nivel mediu de frustrare;

pretind c nu le pas de sentimentele lor;

par rebeli sau dimpotriv prea cuminti

Identitatea interaciunea psihicului sau eului/sinelui cu socialul

este dezvoltat n timpul adolescenei
proces important care va influena toate interaciunile sociale ulterioare
Cele 4 tipuri de identitate ntlnite la adolescen;
Identitatea ego-ului; =perceptia constienta a unicitatii individului=recunoasterea din
partea celor care conteaza pentru noi;

efortul inconstient de a obtine continuitatea experientei=a sti catre ce ne

indreptam;

o identitate optima perceputa ca un sentiment psihosocial de bine= sentimentul de

confort in propria piele

(J Kroger, 2009, apud Adams&Berzonsky, p.241)

12

Criza de identitate; Punct critic in viata unui individ , punct in care dezvoltarea nu poate avea
loc decat, adoptand un nou curs directional;

La adolescenta aceasta criza se traduce prin conflictul dintre identitate vs

neclaritatea rolului

Procesul de formare a identitatii; Abilitatea ego-ului de a sintetiza si integra identificari

importante mai timpurii intr-o forma noua, pur personala;

prin recunoasterea de catre comunitatea a importantei persoanei tanarului;

prin recunoasterea acestui sentiment de catre adolescent.

Moratoriul psihosocial Proces de dezvoltare in care tinerii experimenteaza liber

diferite roluri de adult pana il gasesc pe cel care li se potriveste (Erikson, 1968).

Egocentrismul adolescentin
O forma a egocentrismului din copilarie; Se exprima prin tendinta copilului de a
exagera importanta, unicitatea si severitatea experientelor/problemelor socioemotionale. Momentul maxim al acestei forme de manifestare 13 ani
(Elkind&Bowen, 1979) dupa care urmeaza o perioada de declin a acestei forme de
comportament;
Componentele egocentrismului:
Perceptie deformata despre sine (exagerarea calitatilor/abilitatilor proprii);
Perceptie deformata in legatura cu atitudinea celorlalti despre sine

VI) Analizai specificul activitii de nvare la vrsta adolescenei; propunei

modaliti de optimizare a acesteia:
1. Definiti conceptul self efficacy i analizai importana lui n procesul de nvare la
vrsta adolescenei;
2. Prezentai i analizai trei condiii ale unei nvri eficiente;
Self-efficacy (auto-eficienta)
Perceptia proprie cu referire la capacitatile de a invata si de a performa intr-un domeniu pana
la nivelul proiectat/atingerea scopului propus. Este influentata de factori personali
(performantele obtinute, abilitati, nivel de inteligenta etc), sociali (feed back-urile celorlalti),
contextuali si poate influenta la randu-i alegerile, efortul, intentiile, succesele.
iniierea i persistena n comportamente este determinat de:
1. Valoarea rezultatelor (importana anumitor rezultate, consecine sau scopuri);
2. Expectana cu privire la rezultate (expectanele privind eficiena anumitor mijloace
comportamentale n a produce aceste rezultate);
13

3. Expectana cu privire la auto-eficien (judecile i expectanele privind abilitile

comportamentale i probabilitatea de a fi capabil s implementeze cu succes cursul aciunii
ales).
Trei conditii ale unei invatari eficiente
Orientarea catre un scop
Invatarea este activa
Invatarea duce la rezultate masurabile

Modelul invatarii eficiente

Actioneaza !

Aplica si foloseste!

Observa si reflecteaza!

Conceptualizeaza si
Generalizeaza !

VII) Relevai specificul activitii de nvare la vrsta adult; propunei modaliti de

optimizare a acesteia:
1. Prezentai i analizai trei principii de baz n nvarea adulilor;
2.

Analizai blocajele culturale ce pot aprea n nvare la vrsta adult;

3. Principii de baza in invatarea adultilor:

a. 1.Nevoia cursantului de a sti; De ce, ce, cum;
b. 2.Conceptul de sine al cursantului; autonomie si autodirectionare;
c. 3. Experienta anterioara a cursantului; resurse, modele/scheme;
d. 4. Pregatirea pentru a invata: determinata de problemele curente ale vietii si
are drept scop dezvoltarea;
e. 5.Orientarea spre invatare; centrata pe probleme, contextualizata;
f. 6.Motivatia de a invata; valoare intrinseca, costuri personale
14

 Invatarea autodirijata (self directed learning

-

proces in care initiativa o detin indivizii cu sau fara ajutorul altora, referitor la
diagnosticarea propriilor nevoi de invatare, formularea scopurilor invatarii,
identificarea resurselor umane si materiale ale invatarii, alegerea si implementarea
unor strategii de invatare adecvate, evaluarea rezultatelor invatarii

IA- Pune accentul pe insusirea si nu pe trasmiterea de cunostinte;

Are determinare biografica;
Este o activitate bazata pe autoresponsabilizare;
Autoorganizarea presupune constructivism;
Necesita contexte sociale;
Autodirijarea vizeaza nu numai metodele ci si continuturile invatarii
Blocaje in invatare la varsta adulta
Bariere culturale;
Bariere structurale;
Bariere personale.
Blocaje
Externe/situationale (culturale, socio-politice, structurale- bani, timp, acces la locatii,
politici, formatori etc);
Interne/dispozitionale (corelate cu variabilele varsta, sex, statut socio-economic);
Informationale (gradul de informare si constientizare a oportunitatilor educationale
disponibile la nivel de comunitate

VIII) nvarea autodirijat la vrsta adult- aspecte teoretice i repere aplicative:

1. Analizai trei caracteristici ale nvrii autodirijate la vrsta adult;
2. Propunei trei modaliti de stimulare a motivaiei pentru nvare la vrsta adult;
Invatarea autodirijata (self directed learning)
-

proces in care initiativa o detin indivizii cu sau fara ajutorul altora, referitor la
diagnosticarea propriilor nevoi de invatare, formularea scopurilor invatarii,
identificarea resurselor umane si materiale ale invatarii, alegerea si implementarea
unor strategii de invatare adecvate, evaluarea rezultatelor invatarii
15

Specificul

invatarii

autodirijate

Pune accentul pe insusirea si nu pe trasmiterea de cunostinte;

Are determinare biografica;
Este o activitate bazata pe autoresponsabilizare;
Autoorganizarea presupune constructivism;
Necesita contexte sociale;
Autodirijarea vizeaza nu numai metodele ci si continuturile invatarii

nvarea este un proces influenat de un complex de factori: experiena personal (n

ansamblu, cea legat de nvare, mai ales); succesele i insuccesele (mai ales n nvare),
caracteristici personale (factorii subiectivi, de personalitate n totalitate), elemente de mediu
(social, profesional, cultural etc.) i ali factori obiectivi. Este de subliniat c factorii obiectivi
sunt filtrai subiectiv. n fond, este important maniera de percepere a acestora; ei sunt
relevani doar subiectiv. Este dificil s formulm generaliti cu privire la influena acestor
factori asupra actelor de autoinstruire dirijat. De aceea i vom sistematiza doar. Fiecare
instructor/formator poate redacta fie de observare a influenei acestora asupra procesului de
nvare i fiecare cursant poate fi consiliat s-i monitorizeze nvarea prin prisma influenei
diferiilor factori.
Efectul Pygmalion a fost descris in articolul Efectul Pygmalion. Cercul vicios ce ne defineste
rezultatele". Nimic nu poate fi mai motivant, pentru o persoana, decat asteptarile sale si ale
celorlalti de la el. Puterea autoprofetiilor este, de multe ori, subestimata insa, acestea
functioneaza
de
minune
in
cazul
elevilor.
16

Psihologii folosesc, in scopul cresterii motivationale, atat terapii cognitiv comportamentale,

cat si unele special concepute pentru acest lucru, numite motivationale. De fapt, exista o
intreaga ramura a psihologiei ce studiaza acest capitol, fiind disponibile nenumarate tratate a
caror citire iti poate oferi cateva idei foarte bune despre cum iti poti motiva copilul sa
intreprinda anumite actiuni. In cazul in care problema este una grava, iti recomand sa apelezi
la ajutorul unui psiholog, majoritatea cazurilor de acest tip rezolvandu-se in doar 4 sedinte,
daca nu este vorba de un alt factor psihologic, mai grav, ce are drept consecinta lipsa
performantelor
scolare.
Discuta cu profesorii elevului, care, avand cunostinte pedagogice, vor reusi sa dezvolte o
strategie de crestere a motivatiei elevului. In cazul in care profesorul nu este capabil sa faca
acest lucru (ai fi surprins/a sa afli cat de putini sunt cei ce intr-adevar cunosc pedagogia sau
aplicatiile ei practice, desi studierea acestei materii este conditie esentiala pentru aceasta
meserie), poate ar fi cazul sa iti transferi copilul la alta clasa sau sa discuti si cu restul
parintilor, sa vezi daca problema nu este,cumva, de la el si nu de la copii.
Este indicat sa faci si o autoevaluare, pentru a evita posibilitatea in care standardele tale sunt
mult prea ridicate pentru posibilitatile copilului. Am intalnit, de exemplu, parinti care asteptau
de la copilul lor ca acesta sa isi petreaca 10 12 ore pe zi invatand, ori acest lucru este absurd
si imposibil. Invatatul este o munca intelectuala, si pana si adultii intampina probleme cand
sunt nevoiti sa depuna un efort de o asemenea durata. Fiecare copil are propriul ritm si, de
aceea, este bine ca parintii sa il evalueze corect, inainte de a decide ca acesta are nevoie de o
crestere
a
motivatiei.
IX) Realizai o analiz comparativ ntre specificul activitii de nvare la vrsta adult i la
vrsta adolescenei;
1. Propunei i analizai trei deosebiri ntre modul n care nva adulii i modul n care
nva adolescenii;
2. Propunei i analizai trei asemnri ntre modul n care nva adulii i modul n care
nva adolescenii;

Stiluri de invatare ale adolescentilor

Teoreticienii se ntreab constant cum se relaioneaz un lucru cu altele. Preiau
informaiile prin analiz, observaie i gndire. Punctul lor forte const n abilitatea de
a crea modele teoretice. Fraza cheie: Dac e logic e bine.
Pragmaticii se ntreab mereu cum pot pune n practic o idee. Cel mai tare punct al
lor este c observ latura practic a informaiilor. Achiziioneaz cunotinele prin
experien direct, simuri, aciuni. Au interese legate de tehnic i se specializeaz
adesea n fizic. Fraza cheie: Dac funcioneaz e bine.
Activitii sunt gata s ncerce orice. Acord semnificaie unei experiene prin angajare
imediat n folosirea sau realizarea acesteia. Punctul forte al lor este faptul se implic
n experiene noi. Exceleaz n a se adapta la circumstanele imediate ale contextului.
17

Rezolv problemele intuitiv, bazndu-se pe informaia de la alii. Fraza, cheie: Voi

ncerca orice mcar o dat.
Reflexivii prefer sa aib timp s mediteze asupra unui subiect. Acord semnificaie
unei experiene reflectn la ea i ncercnd s identifice toate posibilitile. Punctul lor
forte const n abilitatea imaginativ. Au interese culturale variate i le place arta. Pot
deveni consilieri, directori de resurse umane, artiti. Fraza cheie: Am nevoie de timp
s m gndesc la acest lucru.
Adolescentii doresc- Sa fie implicati in autoevaluarea eforturilor si rezultatelor
invatarii;
Sa fie rasplatiti in mod adecvat pentru performantele obtinute;
Sa beneficieze de un mediu de invatare suportiv, securizant si bine organizat
(Eugene Garcia, 1999, apud V Jones& l Jones, 2007, p. 249)
Abilitati de invatare eficienta la adolescenti
1.

Mnemotehnicile;

2.

Luarea notitelor;

3.

Organizatorii cognitivi;

4.

Logica si argumentarea;

5.

Creativitatea;

6.

Gandirea critica;

7.

Strategiile metacognitive

Invatarea la adulti
Problema stadializarii la varsta adulta ?!
Analiza maturitatii prin focalizarea pe evenimentele majore ale vietii;
Conceptul de varsta compusa= media dintre varsta cronologica, cea
functionala (capacitatea de a performa in diverse domenii) si cea
existentiala (perceperea subiectiva a varstei);
Tineretea (24/25-35 ani);
Varstele adulte mijlocii (35-65 ani
Adultii au un sistem de valori care determina o anumita atitudine fata de invatare, de
educatie in general;
Sunt persoane pragmatice cu scopuri bine definite;
Isi valorifica cunostintele si experienta de viata;
Sunt constransi de factori interni si externi sa invete toata viata;
Au o imagine de sine bine conturata si consolidata, autodefinindu-se ca persoane
autonome, independente si responsabile;
Modelul andragogic al invatarii
Principii de baza in invatarea adultilor:
18

1.Nevoia cursantului de a sti; De ce, ce, cum;

2.Conceptul de sine al cursantului; autonomie si autodirectionare;
3. Experienta anterioara a cursantului; resurse, modele/scheme;
4. Pregatirea pentru a invata: determinata de problemele curente ale vietii si are
drept scop dezvoltarea;
5.Orientarea spre invatare; centrata pe probleme, contextualizata;
6.Motivatia de a invata; valoare intrinseca, costuri personale
Invatarea autodirijata la adulti
- proces in care initiativa o detin indivizii cu sau fara ajutorul altora, referitor la
diagnosticarea propriilor nevoi de invatare, formularea scopurilor invatarii,
identificarea resurselor umane si materiale ale invatarii, alegerea si implementarea
unor strategii de invatare adecvate, evaluarea rezultatelor invatarii
- Pune accentul pe insusirea si nu pe trasmiterea de cunostinte;
- Are determinare biografica;
- Este o activitate bazata pe autoresponsabilizare;
- Autoorganizarea presupune constructivism;
- Necesita contexte sociale;
- Autodirijarea vizeaza nu numai metodele ci si continuturile invatarii
Variabilele invatarii la varsta adulta
- Contextul invatarii;
- Caracteristicile fizice si psihologice ale personalitatii adultului;
- Procesul efectiv de invatare
Blocaje in invatare la varsta adulta
- Externe/situationale (culturale, socio-politice, structurale- bani, timp, acces la locatii,
politici, formatori etc);
- Interne/dispozitionale (corelate cu variabilele varsta, sex, statut socio-economic);
- Informationale (gradul de informare si constientizare a oportunitatilor educationale
disponibile la nivel de comunitate
Motivarea cursantilor adulti
Expertiza-formatorul sa fie un expert;
Empatia;
Entuziasmul;
Claritatea prezentarii materialelor;
Responsabilitatea respectarii particularitatilor cursantilor.

19