Londra este un megalopolis de aproximativ peste 15 milioane de oameni, dac inem cont i de cei care

fac naveta cte 200 km dus i 200 km ntors zilnic. Multiculturalismul este i aici n floare, englezilor
alturndu-li-se oameni cu origine n Pakistan, Bangladesh, Irlanda, India sau chiar China.
1. Etnicitate; Conservarea structurii entice; Evolutia minoritatii.
2. Traditie.
3. Peisajul; Structura urbana; Peisajul Tamisei; Secvente de dezvoltare; Elemente de peisaj cu
character identitar.
Populatia reprezentata de albi, este cea mai numeroasa in Londra de astazi, cei
aproximativ 5 milioane de locuitori, insumeaza putin peste 50% din zona urbana a orasului,
locuitorii de origine asiatica (indieni, pakistanezi, chinezi, dar si populatie din Bangladesh) sunt in
numar mare, peste 1,5 milioane, populatia de culoare (din caraibe si africa) in jur de 1,2 milioane
locuitori.
In multe orase ale lumii populatia dupa un timp scade in loc sa urmeze firul logic, spre exemplu
n City din Londra locuiau, n anul 1801, 138 mii de persoane, care reprezentau totui 11% din
populaia oraului, cifr care a sczut la 8 mii locuitori, n anul 2002, ( 0,07 % din populaia
aglomeraiei).
In trecut imigranii veneau n Londra nu numai din Anglia i din ara Galilor, dar i de
peste hotare, de exemplu hughenoii, din Frana; numrul de locuitori a crescut de la 50,000 n
1530 la 225,000 n 1605. Creterea populaiei i a bogiei Londrei au fost susinute de
expansiunea transportului de coast.
Londra a atras intotdeauna un mare numar de imgranti. Din timpul celui de-al II-lea
Razboi Modial, un numar mare de imigranti a transformat Londra intr-o capitala multiculturala,
cei mai multi dintre ei fiind de origine asiatica. Al doilea grup de imigranti il constituie rasa
neagra, provenita din continentul African in cea mai mare parte, dar si din Jamaica. Jamaicanii
sunt speciali prin cultura rastafarianista devenita cunoscuta prin intermediul artistilor de muzica
reggae.
Pentru c era capitala unui imperiu uria, Londra a devenit o int a migraiei din
colonii i din prile mai srace ale Europei. Foarte muli irlandezi s-au stabilit n ora n timpul
perioadei victoriene, cu muli nou-venii refugiai din cauza Marii Foamete (1845-1849). La un
moment dat, imigranii irlandezi constituiau 20% din numrul de locuitori. Londra a devenit
gazd pentru o comunitte mare de evrei.
Recenzarea din 2011, arata ca in Londra, aproximativ 49% dintre locuitori sunt de
religie crestina, 20,73% sunt fara religie, 12,39% sunt musulmani, extreme de mult pentru o tara
atat de indepartata de orice civilizatie ce are ca religie principala, pe cea musulmana, 5,03%
este procentul pentru hindusi.
Daca ne raportam la cartierele chinezesti Soho sau Chinatown, ne dam repede seama
ca ele au fost punctea de legatura intre populatia asiatica si nativii englezi, aceste mici cartiere
stau la baza multiculturalismului, prin tot ce se intampla in jurul acestora, si aici ne referim la
imbracaminte de origine chinezeasca, mancare sau bautura chinezeasca, dar si produse de uz
casnic.
Populatia chineza a ajuns in Londra in secolul al XVIII-lea, o data cu primii angajati ai
companiei Indiile de Est, iar dupa 1914 au aparut si primele companii chinezesti, magazine mici
si restaurante. Dupa 1950, comunitatea chinezeasca a cunoscut un reviriment, o data cu
intoarcerea soldatilor britanici din Orientul Indepartat. Gustul acestora pentru mancarea specific
chinezeasca a revigorat industria restaurantelor de acest gen, si astfel a luat nastere actualul
cartier chinezesc.
Cand te gandesti la China, gandul te duce imediat la ceramica, ceaiuri cu arome
deosebite, cand te gandesti la Norvegia, gandul te duce imediat la faimoasele fjorduri cu inaltimi
spectaculoase si cu apa de culoare unica, cand te gandesti la Elvetia, spui partii, eleganta,
rafinament, ordine si pajisti verzi, asemenea acestor tari este si capitala Regatului Unit, Londra,
ce are o traditie de sute de ani in domeniul educatiei, celebrul teatru englez, dar si muzeele si
galeriile de arta ce contin piese din toate domeniile si de pe tot teritoriul Europei.
Desi cele mai importante universitati ale Marii Britanii sunt asezate in afara Londrei,
acest oras atrage un mare numar de studenti, oferind un mare numar de colegii, universitati,

academii si institutii. Principalul element al acestei retele educationale este Universitatea din
Londra din Bloomsbury, infiintata in 1836, este alcatuita din facultati, scoli si institutii adiacente,
care variaza de la Scoala de Studii Economice si Politice pana la facultati de medicina. Alte
universitati importante sunt Facultatea Kingston si Westminster, ultima oferind si cursuri de arta,
precum Facultatea de Arte Frumoase, Facultatea Regala de Arte Dramatice, Universitatea Regala
de Muzica, Universitatea Regala de Balet, si Universitatea de Dans Contemporan.
Londra este unul dintre cele mai mari centre ale culturii clasice si populare. Se bucura
de reputatia unui superb teatru incepand cu secolul al XVI-lea, din timpul celui mai mare
dramaturg al literaturii engleze, William Shakespeare.
Casa Regala a Operei este gazda Companiei Regale de Opera si a Baletului Regal, in
timp ce Opera Nationala Engleza interpreteaza opera in limba engleza la Coloseumul Londrei.
Dansurile clasice sunt interpretate de Baletul Regal, Baletul National Englez, si alte cateva.
Numarul complet al orchestrelor simfonice este impresionant si include Orchestra Simfonica a
Londrei, Orchestra Filarmonica a Londrei si Filarmonica Regala.
Cat despre muzee si galerii, Londra insasi este un muzeu cu mai mult de 2000 de ani
de cultura si istorie. Dar contine si unul dintre cele mai multe muzee (mai mult de 100), dintre
orasele lumii. Perla coroanei culturale a Londrei este Muzeul Britanic, ale carui galerii se intend
pe o distanta de 4 kilometri, cuprinzand mai mult de 4 milioane de exponate. Colectiile muzeului
variaza de la antichitatea egipteana si clasica, la piese de origine romana si anglo-saxona si chiar
China, India, Mesopotamia, Japonia.
In Muzeul Victoria & Albert, poti gasi o impotanta si variata colectie de arte aplicate.
Artele decorative cuprind piese de mobile, sculptura si picturi, haine si bijuterii. De partea
cealalta a strazii putem gasi Muzeul de Stiinte Naturale, cuprinzand numeroase specii de
dinozauri si Muzeul de Stiinte care cuprinde o sectie istorie si medicina. Muzeul Londrei,
introduce pur si simplu vizitatorii in istoria Londrei, conducandu-i prin epoci asezate cronologic.
Schimbarea Garzii continua sa fie unul dintre cele mai populare motive de vizitare a
Palatului Buckingham. Ea are loc zilnic, din aprilie pana in iulie si o data la doua zile in restul
anului, cand vremea permite, in jurul orei 11:15, o parte din vechea garda a Palatului St. James,
marsaluieste catre Mall, pentru a se intalni cu vechea garda a Palatului. Acolo, ei asteapta
sosirea, la 11:30, a noii garzi din Cazarma Wellington, care vine acompaniata de o fanfara. Are
loc ceremonialul de inmanare a cheilor de la vechea garda la cea noua. Cand santinelele s-au
schimbat, in jurul orei 12:05, vechea garda se intoarce la Cazarma Wellington, iar noua garda a
Palatului St. James pleaca in mars. Desi intreaga parada aglomereaza enorm aceasta zona a
orasului, englezii nu renunta la traditie si pastreaza aceasta ceremonie in continuare.
Traditia Londrei in a valorifica prezenta fluviului Tamisa a dus in timp la modificarea
peisajului orasului, comertul a crescut, navele s-au inmultit, astfel portul a avut nevoie de o noua
structura, iar in zilele noastre chiar de prezenta unui avanport pentru vasele de tonaj mare. Insa
este de mentionat si faptul ca dupa al II-lea Razboi Mondial, Londra s-a confruntat cu o grava
problema datorita bombardarii germane a locuintelor, astfel ca s-a luat decizia de a se construe
blocuri ce pot oferi adapost mai multor persoane decat casele de pana acum. Intre 1950-1960 sau construit aceste blocuri, insa populatia era dezgustata de aspectul lor, intelegem de aici ca
traditionalul are legatura cu peisajul actual, nu poti introduce un element nou care sa nu fie in
concordanta cu cel vechi.
Nucleul comercial-meteugresc, este de regul, cea mai veche i cea mai stabil
component a oraelor, bazndu-se iniial pe coexistena locuinei cu locul de exercitare a
comerului sau a meseriei. A aprut o dat cu primele orae din Antichitate i a rmas pn
astzi foarte caracteristic pentru marea majoritate a oraelor mici i mijlocii. Este o zon cu
poziie central i cu o densitate ridicat a cldirilor i a populaiei, axat, n mod obinuit, pe
arterele primordiale de circulaie. Din Evul Mediu se motenete de multe ori o specializare a
fiecrei strzi n anumite brane comerciale sau meteugreti de exemplu, la Londra
buchinitii se grupeaz pe Palmerston Row iar croitorii de lux pe Soville street, fenomenul este
reflectat sistematic n toponimia stradal.
La oraele mari, n special la cele cu peste 500 000 locuitori, din statele cu o economie liberal
de pia, nucleul comercial-meteugresc tinde s se transforme ntr-un mod esenial, fiind nlocuit prin
districtul central de afaceri (prescurtat C. B. D., iniialele sintagmei englezeti Central Business District),

uneori denumit i city, de la City of London nucleul medieval al Londrei, unde aceast metamorfoz s-a
produs cel mai timpuriu. Districtul central de afaceri este o zon n care are loc nlocuirea comerului de
detaliu i a meteugurilor prin comerul de gros, funcia bancar i de asigurri, aici concentrndu-se i
sediile societilor industriale, de transporturi .a. ntre nucleul comercial-meteugresc vechi i noul C.
B. D. exist o serie ntreag de faze de tranziie, care pot fi urmrite cel mai bine la oraele situate la
palierul dimensional dintre 100 de mii i 1 mil. de locuitori.
Peisajul Tamisei.
Cele patru izvoare ale Tamisei numit cu drag Btrna Tamisa i au obria pe
ncnttoarele dealuri Cotswold din zona central-sudic a Angliei. erpuind nspre est 350 km,
Tamisa primete n drumul ei alte ruri i se vars n Marea Nordului printr-un estuar de
aproximativ 29 km lime. Acest fluviu relativ scurt a avut un rol nsemnat n istoria Angliei, iar
povestea lui fascinant merit ascultat.
In anul 1858, a avut loc asa numita marea duhoare, provenita din ineficienta canalizarii de
sub populatul oras Londra. Acest fenomen s-a petrecut pe mai multe zile, fapt care a scos cetatenii din
propriile case; reactia imediata a administratiei a fost de a crea sute de canale subterane ce se folosesc
si astazi, in colectarea dejectiilor. Anul 1858, cu siguranta va ramane in istoriile acestui fluviu si in
legendele Londrei, drept marea duhoare.
Tamisa aduce prosperitate, de-a lungul veacurilor ce-au urmat, negoul pe Tamisa a
nflorit. n timp, fluviul a ajuns nencptor pentru numrul mare de vase ce fceau comer pe
ru. Cu dou sute de ani n urm, pe Tamisa puteau ancora doar 600 de vase. ns, uneori, alte
1775 ateptau n port s-i descarce marfa. Din pricina marii aglomeraii, jaful devenise o
problem serioas. Hoii dezlegau noaptea vasele, lsndu-le n voia valurilor i jefuindu-le. Ei
puneau bunurile furate n brci mici i le transportau pe Tamisa pentru a le vinde, fcnd din asta
un mijloc de ctigare a existenei. Pentru a pune capt acestei probleme, Londra a nfiinat
poliia fluvial, prima de acest fel din lume. Ea este la datorie i n zilele noastre.
Pentru a se asigura buna funcionare a portului, trebuiau luate mai multe msuri.
Astfel, n secolul al XIX-lea, Parlamentul britanic a aprobat construirea celui mai mare sistem de
docuri din lume, pe ambele malurile joase ale Tamisei. Primele construite au fost Docurile
Comerciale Surrey, Docurile londoneze i Docurile Indiei de Vest i de Est, n anii 1800. Au urmat
Docul regal Victoria, n 1855, i Docul regal Albert, n 1880.
Primele zone portuare au aprut n imediata apropiere a nucleului comercial-meteugresc, este
si cazul Londrei, ns creterea traficului i, mai ales, a tonajului mediu al navelor, le-a obligat s se
extind spre aval, n cazul estuarelor, sau spre poriunile de rm n dreptul crora marea este mai
adnc, ajungndu-se pn la formarea unor avanporturi, accesibile vaselor de mari dimensiuni (de
exemplu, Shell Haven, n estuarul Tamisei avanport petrolier al Londrei).
Statutul Londrei de port important a sczut dramatic n decediile de dup rzboi,
pentru c vechiul Port al Londrei nu a fost adaptat corespunztor pentru navele mari. Principalele
porturi ale Londrei au devenit Portul Felixstowe i Portul Tilbury situate n aval. Zona a devenit o
mare ruin n anii 1980, dar a fost dezvoltat din nou fiind transformat n apartamente i birouri
ncepnd cu mijlocul anilor 1980. Bariera Tamisa a fost terminat n anii 1980 pentru a proteja
Londra de mareele puternice din Marea Nordului.
n cursul secolului al XIX-lea, Londra a devenit capitala Imperiului Britanic i cel mai
mare ora al lumii. Numrul de locuitori a crescut de la 1 milion n 1800 la 6,7 milioane o sut de
ani mai trziu. n aceast perioad Londra a devenit o capital mondial a politicii, finanelor i
comerului. Nu a avut niciun rival pn spre sfritul secolului, cnd oraele Paris i New York au
nceput s i amenine dominaia.
Londra secolului al XIX-lea a fost transformat de construirea cilor ferate. O reea de
linii de cale ferat a permis dezvoltarea suburbiilor n cartiere de unde oamenii din clasa de
mijloc sau cei bogai puteau s fac naveta n centru. Acest lucru a stimulta creterea masiv a
oraului, dar, n acelai timp, a subliniat diferenele dintre clasele sociale, pentru c oamenii
nstrii emigrau ctre suburbii, iar cei sraci rmneau s locuiasc n Inner London.
Numrul de locuitori a continuat s creasc rapid n primele decenii ale veacului, iar
transportul public a fost mrit considerabil. O reea mare de tramvaie a fost construit de London
County Council. Primul serviciu public de transport cu autobuzul a nceput s funcioneze n anii
1900. Treptat au fost fcute mbuntiri ale reelei de ci ferate de suprafa i de metrou,
inclusiv electrificarea pe scar larg.

Din anii 1950 pn n prezent, Londra a primit numeroi imigrani, cei mai muli
din Commonwealth, din ri ca Jamaica, India, Bangladesh, Pakistan, care au schimbat dramatic
nfiarea oraului, transformndu-l ntr-unul din cele mai diverse orae ale Europei. Totui,
integrarea imigranilor nu a fost ntotdeauna uoar. Tensiunile rasiale au dus la apariia unor
evenimente ca revoltele din Brixton, de la nceputul anilor 1980.
Londra Mare este divizat n 32 (boroughs in limba engleza) "burguri", plus City-ul.
Burgurile rspund de majoritatea serviciilor comunale n zonele pe care le cuprind. City-ul nu
este condus de un consiliu local obinuit, ci de ctre Corporaia Londrei.
City of London ("Cetatea Londrei") este centrul istoric al oraului, i n acelai timp cel
mai important cartier financiar al Regatului Unit. Este administrat de ctre Corporaia Londrei,
condus de Lordul Primar al Londrei. City-ul deine propriul corp de poliie, separat de Poliia
Metropolitan. Populaia permanent a City-ului este de doar 7000 de locuitori, ns aici lucreaz
peste 300.000 de persoane. Calitatea de centru financiar a City-ului a nceput s se dilueze n
ultimii ani, o dat cu inaugurarea n Docklands, n estul oraului, a complexului Canary Wharf.