CURS 8.

Recuperare Medicala
Dr. Magda Dragosloveanu
Sef de Lucrari UMF Carol Davila

Boala Parkinson
Sindrom

extrapiramidal hiperton
hipokinetic
Leziuni la niv corpului striat (m.a. locus
niger si globus pallidus)
Caracteristici:

Akinezia
Hipertonia
Tremuraturile

Boala Parkinson
Mers

cu pasi mici, cu baza de sustinere largita, cu capul aplecat

in fata
Vorbire lenta
Bradipsihie
Facies inexpresiv: privire fixa, clipit rar
Hipertonie extrapiramidala plastica, mai accentuata la grupele
antigravitationale
Semnul Noica si al rotii dintate
Tremuratura specifica in repaus, dispare in momentul miscarii
voluntare
Frecvent artroze, periartrite
In formele avansate miscarile sunt incetinite, se deplaseaza cu
dificultate, crampe musculare, disfagie
Hipersalivatie

Boala Parkinson

Boala Parkinson

Tratament
Medicamentos,

specific bolii
Kinetoterapia activa si pasiva care intereseaza toate
articulatiile
KTT nu poate preveni tremuraturile si nici perioadele de
akinezie imprevizibila (freezing) cand miscarile pac. sunt
blocate
Urmarim conservarea unei miscari in limite normale
Ne folosim de miscari starter in declansarea actului motor
Asuplizarea globala a CV
KTT respiratorie
Pentru durere: ET locala, masaj, TT locala blanda
Posturarea pt prevenirea deformarilor CV si membrelor
inferioare

SLA
Asociaza

SNMP+ s. piramidal
In CA medular unii neuroni sunt pe cale
de disparitie, iar CA diminuate ca volum
Rad anterioare sunt mai subtiri si prezinta
semne de degenerescenta axonala
La niv. zonei centrale celulele NMC sunt
reduse ca nr si au un proces de
degenerare- apare parapareza spastica cu
ROT vii

SLA

SLA

SLA

SLA
Clinic:
Atrofii

musculare
Hipotonie musculara cu deficit motor
Fasciculatii musculare prin afectarea
neuronului motor din CA
ROT sunt vii prin intricarea fenomenelor
piramidale centrale
Musculatura limbii: atrofie si fasciculatii

SLA
Lezarea

n.cranieni IX, X, VII, V cu tulb de

deglutitie, fonatie, masticatie
Pareza musc mimicii
Tulb de masticatie, pareza valului palatin
Faringele este atrofiat, tulburari de deglutitie
pentru solide/lichide
Tulb de sensibilitate lipsesc
Labilitate afectiva
Tulburari vegetative: tahicardie, sincope
EMG cu aspect de denervare

SLA

SLA

SLA- tratament
Promovarea

fortei musculare in musc flasca

(TFNP, HKT)
Refacerea sensibilitatii proprioceptive
Ameliorarea coordonarii deoarece aceasta se
pierde prin lipsa de activitate
Prevenirea redorii articulare si retracturilor
musculare (sold, genunchi, picior equin) prin:
miscari pasive/ posturare/ miscari active/ gheata
Ameliorarea ataxiei
Coordonarea mersului (tulb proprioceptive)

Poliomielita
Afectarea

neuronilor din CA medular:

Atrofii musculare

Retracturi musculare

Deformari articulare

Poliomielita

Poliomielita

Poliomielita
Posturare

pt prevenirea pozitiilor vicioase

Masaj
Miscari

pasive/ active
Caldura local
HKT
Orteze pt prevenirea retracturilor si a deformarilor
Mentinerea fortei musculare restante prin miscari
active fara rezistenta
Corectarea tulburarilor trofice
Corectarea mersului

Sindromul de coada de cal

Sindrom

de NMP-compres. rad. L2-S5

Clinic:

Hipotonie si hipotrofie musculara : paraplegie flasca ce

intereseaza mm fesei, coapselor, gambelor si picioarelor
Abolirea/diminuarea ROT
Abolirea r. anal
Tulb sfincteriene: retentie de urina/fecale, mictiuni
imperioase, tulb sexuale
Tulb circulatorii si trofice cutanate: escare, mal perforant
plantar
Dureri violente lombo-sacrate, perianale, in membrele
inferioare, uneori asimetric
Tulburari de sensibilitate

Sindromul de coada de cal

Sindromul de coada de cal-clasificare

Sindr. de

tip superior ( L1-L4)

o Deficitul motor al mm inerv. de n. crural
o R rotulian abolit
o Tulb de sensibilitate pe fata antero-ext a
coapsei
o Mers dificil din cauza imposibilitatii
efectuarii extensiei gambei si flexiei
coapsei pe bazin

Sindr. de

tip mijlociu (L5-S1-S2)

o Deficit motor la niv musc lojei anteroinferioare si posterioare a gambei
o Tulb de sensibilitate sunt distribuite in
teritoriul L5 si S2
o R ahilian si medio-plantar sunt abolite
Sindr. de

tip inferior (S2,S3, S5)

o Pacientul are doar tulburari sfincteriene si
genitale

Recuperarea
Recuperarea

sindromului motor

Recuperarea

sindromului senzitiv

Recuperarea

tulburarilor vasculotrofice

Recuperarea

tulburarilor sfincteriene

Recuperarea
Evitarea

pozitiilor vicioase si prevenirea

deformarilor
Exista tendinta de RE a memb inferior si
flexia plantara a piciorului
Postura cu planta la 90 grade
In paralizia de SPI e necesar un sustinator
plantar pt mentinerea boltei plantare

Recuperarea
Prevenirea

redorilor articulare
Prin KT pasiva de 5-6ori/zi cate 10-15 pe sedinta se
mentine mobilitatea genunchiului, gleznei ,
piciorului
Reeducarea musc paralizate se face prin stimulare
electrica cu curenti exponentiali cand F este de
valoare 0,1
KTT- TFNM- reflexul de intindere
- ex contralaterale la membr inf opus
KTT- exercitii analitice pt miscare; la inceput
pasiveactive asistateactivecu rezistenta

Recuperarea
Ex

pt recuperarea ortostatismului si a
mersului
Recuperarea sindr senzitiv
Recuperarea sindr vasculotrofic prin posturi
antideclive, ex pasive, ETT, masaj
Reeducare sfincteriana
Prevenirea escarelor
Prevenirea inf urinare
Tratamentul durerii

Sindromul de NMC
Celulele

NMC sunt situate in regiunea frontala a

scoartei cerebrale
Axonii n motoricalea piramidala cu cele doua
componente:
Corticonucleara- nucleii n cranieni din TC
Corticospinala- ajunge la n motor din CA medularmotilitatea voluntara
Majoritatea

fibrelor piramidale se incruciseaza in

bulb,DAR exista si fibre homolateraleexplica
revenirea partiala a motilitatii la membrele paralizate in
hemiplegii, dar si aparitia sincineziilor!

NMC

Sindromul de NMC
Clinic:
Deficitul

motor cuprinde un membru/mai multe

(hemi/monoplegie); intereseaza mai ales flexorii la MS si
extensorii la MI
In RM miscarile fine de la extremitatile distale se
recupereaza mai greu
Tulburarile de tonus muscular: initial paralizia e flasca
(3-8 sapt)spastica (AVC); se datoreaza unei reluari a
activ NM din CA cu exagerarea tonusului
In leziunile instalate recent (tumori cerebrale) apare de la
inceput cresterea tonusului muscular

Sindromul de NMC
Troficitatea

e bine pastrata , iar atrofiile

musculare sunt rare
ROT sunt exagerate cand lez se instaleaza
lent; cand se inst brusc, ele sunt abolite, apoi
revin si sunt vii in faza spastica
R cutanate sunt abolite atat in faza flasca, dar
si in cea spastica
R piramidale patologice au mare valoare: s.
Babinski, s.Rossolimo, S.Hoffman, r. palmomentonier

Sindromul de NMC
Tulb

de sensibilitate sunt de tip superficial

(tactil, termic) si profund
Aparitia sincineziilor- miscari globale, in bloc,
in schema de miscare din care nu poate sa iasa
Tulb sfincteriene-mai frecvent urinare(incont
urinara/ spasticitate pe detrusorul vezical)
Tulburari de vorbire: dizartria, afazia
Labilitate emotionala
Sindrom depresiv (uneori)

Hemiplegia

Semnul Babinski

Semne clinice in SNMC

Semnele Hoffman si Rossolimo

Sindromul de NMC
Se

incepe recuperarea precoce (24-48 ore)

daca AVC nu e hemoragic

Se

urmareste reconstientizarea
paralizate pt ca pacientul a uitat de partea
paralizata

Se

intoarce la 3 ore pt a preveni escarele

Obiectivele tratamentului
Scaderea

spasticitatii
Promovarea fortei musculare
Corectarea mersului
Corectarea posturii si echilibrului
Mentinerea mobilitatii articulare
Scaderea deficitului functional
Evitarea recurentelor
Prezervarea vietii

Mijloace terapeutice si de RM
Medicamentos:

HTA, spasticitate
Posturarea bolnavului in decubit dorsal cu
planta la 90 grade, MS in ABD, cotul
extins, pumnul in E si policele in ABD
! Bolnavul isi priveste partea paralizata
Relaxare generala
Mobilizari pasive de 3-4 ori/zi a cate 10
la nivelul segmentelor paretice
Aplicatii de gheata 20 pe musc spastica

Mijloace terapeutice si de RM
ET:

pe musc spastica- curenti rectangulari, are 2 circuite pentru

stimularea separat agonist/antagonist
Stimularea pe musc extensoare a pumnului si degetelor CIF cu
frecv <30Hz

Posturare

in orteze pt mana si picior peste 8-10 ore/zi

KT pt scaderea spasticitatii- intinderea lenta a muschiului
Facilitarea muschiului paralizat se face prin diverse metode si
tehnici:
Periajul
Compresiunea in axul membrului
Vibratia pe tendoane
Iradierea influxului nervos de la mb opus care va face miscari

Recuperarea mersului
Se

fac initial ex pt mentinerea echilibrului

Etapele

sunt:
Ortostatism intre bare paralele
Mers intre bare paralele
Mers fara bare paralele
Urcatul/coboratul scarilor
Mersul pe plan inclinat
Se

poate incepe mersul cand fac 3 pasi in 3 directii diferite

si cand exista o buna stabilitate
Antrenarea coordonarii mersului cand se utilizeaza posturi
pt dezechilibrarea corpului care vor declansa reactii de
echilibrare

Recuperarea
Daca

au capsulita retractila: US,

ultrasunete

Daca

s-a scazut spasticitatea la niv MS, se

lucreaza cu blandete: intai miscari
analitice (toate pensele), apoi
prehensiunea, apoi se trece la ADL

Ordinea ex pentru MS
Ex

globale
Ex analitice de inclinare radiala, inchidedeschide pumnul, extinde policele, intinde
indexul, prono-supinatie
Face toate pensele, mai ales opozitia
police- deget V
Prehensiunea: KT il ajuta sa realizeze E
pumnului si a degetelor

ADL
Presupune

recuperarea abilitatii mainii

Se face prin TO care cuprinde:
recuperarea activ zilnice (imbracat, mancat, spalat)
refacerea gesticii profesionale (scris, tamplari,
violonisti)
invatarea unei abilitati trucate

Sedintele

se fac astfel incat pacientul sa aiba

controlul cu privirea a miscarii, de la miscari
simple miscari elaborate

Recuperarea

Recuperarea

Recuperarea

Recuperarea