Anexa 3 Etapa 4 PDF

Anexa nr.
3
COMISIA DE MONITORIZARE, COORDONARE SI INDRUMARE METODOLOGICA A DEZVOLTARII SISTEMULUI DE
CONTROL MANAGERIAL AL MINISTERULUI ECONOMIEI SI FINANTELOR
PROGRAMUL DE DEZVOLTARE
A SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIAL AL
MINISTERULUI ECONOMIEI I FINANELOR
- Etapa 4 -
Etapa 4 - Autoevaluarea bazat pe analiza sistemului de control managerial al ministerului, respectiv al direciilor generale/direciilor
(inclusiv n ceea ce privete procedurile) i identificarea elementelor de disfuncionalitate i a riscurilor ce pot afecta realizarea
obiectivelor ministerului, respectiv al direciilor generale/direciilor.
Inspecia general
n vederea elaborrii de soluii privind mbuntirea rezultatelor activitii direciei, considerm ca n aceast etap este necesar o analiz
a eventualelor disfuncionaliti i riscuri ce pot determina realizarea obiectivelor propuse.
La nivel general:
Au fost identificate poteniale disfuncionaliti i riscuri, care pot afecta atingerea obiectivelor direciei:
- atractivitatea redus a posturilor vacante din cadrul direciei, cauzat de complexitatea i caracterul confidenial al activitatilor de control
(disfuncionalitate);
- nivel ridicat de fluctuaie a personalului angajat, cauzat n principal de specificul delicat al activitatilor de control (disfuncionalitate),
- restructurarea i reducerea numrului de personal angajat (risc).
- reorganizare la nivelul aparatului guvernamental care poate determina disfuncionaliti n procesul de ndeplinire a obiectivelor, urmate
de procese ndelungate i relativ dese de reorganizare a activitii la nivelul aparatului central (risc);
n ceea ce privete realizarea Obiectivelor specifice:
Referitor la activitile desfurate n vederea realizrii Obiectivului nr. 1, respectiv ,,combaterea fraudelor sesizate in interiorul M.E.F.,
se identifica urmtoarele posibile cauze de nerealizare:
implicarea insuficient a structurilor supuse controlului, n anumite cazuri, prin neparticiparea la reuniunile de lucru organizate de ctre
direcie (disfuncionalitate);
absena unei motivaii corespunztoare a personalului care desfoar activiti de control (disfuncionalitate).
n legtur cu activitile desfurate pentru atingerea Obiectivului nr. 2, respectiv ,,Intensificarea controalelor efectuate in vederea
eficientizarii utilizarii fondurilor publice, analiza relev urmtoarele posibile cauze de nerealizare:
sesizrile eronate sau tendenioase adresate inspeciei Generale (disfunctionalitate);
prezentarea, n anumite cazuri, a unor puncte de vedere confuz redactate sau insuficient argumentate, ori primirea acestora cu ntrziere
(disfunctionalitate),
perioada indelungata de timp i dificultatea colectrii probelor i a mijloacelor de prob (disfunctionalitate);
neparticiparea la aciunile de control, alturi de personalul Inspeciei Generale, i a unor specialiti i/sau persoane din cadrul altor structuri
de control din domeniul de responsabilitate al ministerului (disfuncionalitate);
lipsa ofertei unor programe de formare si schimb de informatii din partea institutiilor cu atributii in domeniu. (disfunctionalitate).
Cu privire la aducerea la ndeplinire a Obiectivului nr. 3, respectiv ,,Intensificarea controalelor asupra modului de administrare a
fondurilor comunitare, posibile cauze de nerealizare ar fi:
lipsa specialistilor in domeniul efecturii inspeciilor privind modul de
realizare a controlului utilizrii fondurilor provenite din
programele de asisten ale Uniunii Europene la operatorii economici care utilizeaz fonduri europene (disfunctionalitate);
lipsa ofertei unor programe de formare si schimb de informatii in legatura cu activitile de mbuntire a administrrii veniturilor i
cheltuielilor aferente gestionrii fondurilor comunitare, din partea institutiilor cu atributii in domeniu (disfunctionalitate).
Urmare analizei activitilor desfurate n vederea atingerii Obiectivului nr. 4, respectiv ,,Soluionarea n procent maxim a tuturor
contestaiilor adresate Direciei, se identific posibile disfuncionaliti/riscuri de realizare a obiectivului:
sesizrile eronate sau tendenioase adresate inspeciei Generale (disfunctionalitate si risc);
primirea, uneori cu ntrziere, n cadrul colaborrii cu alte direcii din interiorul sau din afara ministerului, a rspunsurilor la diversele
solicitri ale Inspeciei Generale (risc si disfuncionalitate).
Unitatea de politici publice
Aspectele urmrite n dezvoltarea aceastei etape, pe fiecare obiectiv, sunt: identificarea disfuncionalitilor; modalitile de gestionare a
disfuncionalitilor; identificarea riscurilor i a frecvenei acestora; estimarea probabilitii ca aceste riscuri s se materializeze; estimarea
pierderilor poteniale i a consecinelor; ierarhizarea riscurilor n funcie de importana consecinelor i modalitile de gestionare a riscurilor.
Ca orice sistem, i sistemul de control managerial al UPP este perfectibil.
1. Pentru activitile ce trebuie realizate n vederea ndeplinirii primului obiectiv, acestea se desfoar sau ar trebui s se desfoare conform H.G.
nr.775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare i evaluare a politicilor publice la nivel central i
conform OMEF nr.595/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare i evaluare a politicilor publice la
nivelul Ministerului Finanelor Publice, Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, Autoritii Naionale a Vmilor i Grzii Financiare.
Aceste proceduri trebuie respectate nu numai de Unitatea de politici publice, ci i de direciile iniiatoare de acte normative. Din faptul c, de la
nfiinarea UPP numai patru proiecte de acte normative n domeniul finane publice i dou n domeniul economic au fost elaborate n baza unor
propuneri de politic public, rezult clar c procedurile menionate anterior nu sunt respectate. Aceast idee este ntrit i de faptul c cel puin
jumtate dintre cele 6 propuneri de politici publice au fost elaborate i transmise SGG numai dup refuzarea nscrierii pe ordinea de zi a edinei
de Guvern a respectivelor proiecte de acte normative. Nu SGG, ci UPP ar trebui s lucreze ca i filtru pentru un mai bun proces de elaborare a
actelor normative. Pentru a se putea ndeplini aceast funcie, ar trebui respectat procedura intern.
Procedurile existente ale UPP au fost elaborate cnd compartimentul era format din 2 manageri publici. n prezent UPP este format din director i
4 manageri publici. Pentru moment, ar trebui s se asigure respectarea procedurilor existente, urmnd ca pe viitor acestea s fie mbuntite.
De altfel, acesta este i principalul risc, ca prin nerespectarea procedurilor, funcia principal a UPP s nu fie ndeplinit.
n vederea ndeprtrii acestui risc acioneaz (ntr-o mic msur) i adoptarea Hotrrii Guvernului nr.1361/2006 privind coninutul
instrumentului de prezentare i motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobrii Guvernului.
Un alt risc ce poate aprea n realizarea celei de-a doua activiti ce trebuie efectuate n vederea atingerii primului obiectiv (Elaborarea rapoartelor
de monitorizare i evaluare cu privire la politicile publice iniiate i implementate la nivelul Ministerului Economiei i Finanelor, n colaborare cu
direciile de specialitate) este nefurnizarea de ctre direciile de specialitate a informaiilor necesare elaborrii rapoartelor de monitorizare i
evaluare. Avem deja un exemplu n acest sens: n cazul elaborrii raportului de monitorizare privind implementarea politicii publice Asigurarea
stabilitii sistemului bancar i protejarea deponenilor, direcia de specialitate care a elaborat politica public (fosta Unitate de management a
Trezoreriei Statului) nu a furnizat nici o informaie UPP. Toate datele au fost colectate de UPP direct de la Fondul de Garantare a Depozitelor n
Sistemul Bancar.
n cuprinsul etapei a 5-a vom analiza mai detaliat modalitatea n care UPP poate aciona n sensul minimalizrii riscurilor menionate anterior.
2. Pentru cel de-al doilea obiectiv riscul principal este nerespectarea termenelor stabilite pentru finalizarea Planului strategic. Un alt risc ar fi
reprezentat de calitatea necorespunztoare a materialelor transmise UPP de ctre membrii Grupului de management. Exist posibilitatea, chiar i
n condiiile aprobrii de ctre Comisie, i deci a asumrii responsabilitii, ca Planul strategic s nu respecte principiile managementului strategic.
Limitele responsabilitii UPP nu sunt clar definite. Textul H.G. nr.1807/2006 prevede mai mult o responsabilitate tehnic, administrativ, dar
competenele managerilor publici presupun cu mult mai mult. Pe viitor se impune delimitarea clar a responsabilitilor n atingerea acestui
obiectiv.
3. Pentru activitile necesare atingerii celui de-al treilea obiectiv primele riscuri identificate constau n nerespectarea procedurilor i n
nerespectarea termenelor-limit fixate n Programul actualizat de dezvoltare a sistemului de control mangerial al MEF, aprobate de ministrul
economiei i finanelor. De asemenea, implicarea insuficient a managementului direciilor i calitatea necorespunztoare a materialelor aferente
etapelor este de natur a transforma o iniiativ ludabil a colegilor din cadrul UCASMFC ntr-un demers birocratic, fr finalitate practic. n
acest sens, un rol important n contracararea riscului l-ar putea constitui analizele critice elaborate de UPP la finalizarea etapelor. innd cont de
faptul c, dup citirea n plen a acestor analize se trece la vot, fr a se aduce nici o modificare materialelor elaborate, zdrnicete aceste eforturi
corectoare ale UPP. Rmn, aadar extrem de importante observaiile transmise prin intermediul e-mailului de ctre UPP pe parcursul elaborrii
materialelor, direciilor de specialitate care solicit aceste observaii.
4. Pentru cel de-al patrulea obiectiv, riscul principal deriv din insuficienta nelegere a scopului organizrii activitilor de training, i anume,
acela de a uura activitatea ulterioar a direciilor de specialitate, n special n domeniul politicilor publice, al planificrii strategice instituionale.
Acest risc const n desemnarea ca participani la sesiunile de training a unor funcionari publici care ulterior nu vor fi implicai n activitile de
planificare strategic sau de elaborare a politicilor publice.
Direcia de comunicare, relaii publice, mass-media i transparen
Pe parcursul acestei etape se vor urmari urmatoarele tipuri de activitati in conexiune cu obiectivele stabilite in etapele I si II:
IV.1) Identificarea disfunctionalitatilor aparute in cadrul serviciului;
IV.2) Gestionarea disfunctionalitatilor si evitarea transformarii lor in disfunctionalitati cronice;
IV.3) Identificarea riscurilor potentiale si a probabilitatii lor de aparitie;
IV.4) Cuantificarea posibilitatii ca aceste riscuri sa se materializeze;
IV.5) Estimarea pierderilor potentiale si a consecintelor acestora;
IV.6) Ierarhizarea riscurilor in functie de importanta consecintelor, frecventa si potentialul de evoluare spre situatii de criza; gestionarea riscurilor.
Cele 6 activitati vor fi abordate asa cum ele influenteaza realizarea celor 5 obiective specifice ale DCRPMMT.
In ceea ce priveste aceste obiective se poate spune ca, in afara disfunctionalitatilor
nonconformitati legate de latura calitativa a activitatilor desfasurate.
Avand in vedere specificul obiectivelor se pot identifica doua tipuri de comunicare:
identificate in cadrul etapei III, se pot observa si
- cea reglementata prin legi si normative in vigoare ( cum ar fi legile 233/2002, 544/2001, 52/2002 );
- comunicarea neformalizata ( cea care este destinata atat comunicarii unilaterale a MEF catre publicul larg - facuta cu scop educational-cognitiv,
destinata optimizarii imaginii generale a ministerului cat si comunicarii interne prin care este facilitat procesul de transmitere bilaterala de
informatii intre directiile MEF si/sau intre acestea si SCRP, informatii structurate in mod organizat, utilizabile in procesul managerial);
Una dintre primele disfunctionalitati este legata de lipsa procedurilor legate de comunicarea neformalizata .
Exista o inerenta inertie a structurilor MEF fata de comunicarea neformalizata, justificata de cele mai multe ori prin multiplele sarcini rezultate din
obligativitatea implicata de prevederile legilor mentionate mai sus. Pentru o optimizare a acestui aspect consideram necesara formalizarea in mare
parte a comunicarii interne pentru a implica mai mult structurile MEF in participarea la formularea strategiei generale de comunicare a
ministerului - luat ca entitate unica.
De asemenea lipsa stabilirii obiectivelor generale de comunicare - atribut al conducerii MEF constitue o dificultate n elaborarea strategiei de
comunicare a MEF.
SCRP se afla in faza de elaborare a Manualului de Proceduri de Comunicare ( MCP ), destinat sa minimalizeze aceasta disfunctionalitate si
care va cuprinde:
a) Manualul de identitate vizuala ;
b) Ghidul de comunicare pentru funcionarii publici din cadrul sistemului MEF;
c) Manualul de comunicare interactiva cu mass media;
d) Manualul procedurilor de protocol si reprezentare;
e) Ghidul procedurilor de training de specialitate.
O alta disfunctionalitate este cea legata indirect de mobilitatea profesionala care afecteaza nu numai cantitativ structura organizatorica a SCRP
si a grupului de comunicatori abilitati ci si calitatea actului de comunicare. Pe perioade diferite, osciland intre foarte scurte si lungi, comunicarea
externa si interna a compartimentelor de unde persoanele abilitate au plecat/au fost transferate a fost afectata de lipsa de pregatire specializata.
Implicit, calitatea actului la nivelul serviciului de profil (SCRP) a fost afectata. MPC va include un pachet de proceduri care vor stipula in mod
obligatoriu nominalizarea imediata a unui comunicator de catre directiile deficitare precum si module de training rapid in comunicare pentru
acesta pentru a avea cu ocazia intalnirilor cu comunicatorii planificate de catre SCRP personal cu un bagaj omogen de cunostiinte in domeniul
comunicarii, existand practic posibilitatea elaborarii de tematici comune, uniforme.
In mod similar, exista pericolul aparitiilor unor disfunctionalitati temporare datorate perioadelor legal prevazute in care comunicatorii delegati nu
isi pot indeplini sarcinile. Procedura va include ca obligatorie nominalizarea si training-ul comunicatorului-delegat/suplinitor.
Dintre factorii exogeni sistemului de comunicare o influenta partial negativa o are lipsa unei proceduri de informare-colaborare atat pe orizontala
(la nivelul serviciilor / departamentelor cu aceleasi activitati de la nivelul celorlalte ministere, agentii guveramentale etc.) cat si pe verticala
(respectiv cu structurile similare care tin de Guvernul Romaniei in amonte si cele de la compartimentele teritoriale) pe tematica realizari unor
campanii corelate imagologic, temporal sau ideatic.
O disfunctionalitate importanta este data de faptul ca, prin ROF (deci formal), nu sunt specificate clar criteriile de delegare a competentelor pe
posturi, activitati si compartimente, creandu-se astfel conditiile aparitiei crizelor de comunicare cu efecte majore.
Pentru a completa problematica disfuntionalitatilor identificate in activitate trebuie in mod imperativ abordat raportul care trebuie sa existe si
care trebuie stipulat ca atare in ROF intre timpul alocat activitatilor curente si cel alocat activitatii cu caracter continuu (vezi cele desfasurate
pentru realizarea obiectivului specific 1), acolo unde, prin atributiile de serviciu, este cazul. Riscul ca, datorita imperativitatii unor activitati
curente, sa nu poata fi realizate obiective generale, consumatoare de timp si resurse, este deosebit ca impact asupra intregii institutii. Activitatea
curenta este, de regula, cea reglementata.
Un alt factor de perturbare partiala a activitatii specifice SCRP este modul in care circula si sunt arhivate informatiile, atat in interiorul serviciului
cat si cele care sunt transmise sau receptionate catre directii/compartimente din cadrul MFP. Trebuie trecut la o comunicare cat mai formalizata,
singura care este capabila sa elimine distorsiunile create de comunicarea verbala, fapt care este luat in evidenta pentru elaborarea MPC. Mai mult,
formalizarea creaza premizele crearii unei banci de date necesare activitatii de analiza statistica a performantelor DCRPMMT dar si ale celorlalte
directii ale MFP.
Riscurile potentiale care pot apare ca urmare a disfunctionalitatilor astfel identificate sunt numeroase si cu potential diferit de materializare.
Astfel, pentru obiectivul nr. 1 status quo-ul ar putea duce la imposibilitatea elaborarii si implementarii unei strategii de comunicare coerenta si
eficienta cu efectul deteriorarii continue a imaginii MEF in randul publicului larg, cu implicatii deosebite in modul de percepere a activitatii
acestuia. Riscul este amplificat de lipsa de comunicare interna ( de ex. inertia / omisiunea directiilor MEF de a pune la dispozitia DCRPMMT
date, informatii sau tematici necesare elaborarii unei strategii de comunicare), fapt corectabil prin formalizarea acestui flux informational.
Un alt risc important pentru realizarea acestor obiective este legat de neadaptarea la cerintele unui management modern in domeniu care
presupune, acolo unde este cazul, externalizarea unor atributiuni, in mare parte cele cu caracter ocazional/sezonier. Tentativa de a rezolva la intern
toate sarcinile/activitatile specifice poate duce mai mult la risipa de resurse si, in final, chiar la neindeplinirea obiectivelor specifice ( mai ales
obiectivul 1).
In ceea ce priveste obiectivele specifice nr.2, 3 si 4, obiective care tin in principal de comunicarea reglementata legal, disfunctionalitile de mai sus
pot conduce la efecte substantiale (inclusiv riscul raspunderii administrative), datorita interactiunii constante atat cu cetatenii in mod direct sau
mediat, dar si cu diverse entitati sociale dintre care reprezentativa pentru specificul DCRPMMT este, in principal, presa. Riscurile sunt
numeroase, in mare parte cuantificabile; marja in care sunt ele cuantificabile este insa foarte mare (de la amenzi in conformitate cu legile care
guverneaza domeniul pana la deteriorarea drastica a imaginii MEF, a demnitarilor sai sau chiar a Guvernului Romaniei). Elaborarea procedurilor
care momentan lipsesc este destinata prioritar prevenirii situatiilor de criza deoarece, in conditiile prezente, riscul materializat poate duce la efecte
necontrolabile.
Un risc major il poate reprezenta (mai ales datorat disfunctionalitatilor legate de lipsa procedurilor privind comunicarea neformalizata)
transmiterea de informatii catre mass-media in nume propriu / in numele serviciului fara ca, preventiv, sa se verifice compatibilitatea acestora cu
prevederile legilor competente in domeniu.
Referitor la obiectivul 5 riscul principal este cel legat de neelaborarea unor pachete de pregatire profesionala aplicate si de lipsa de continuitate in
training. Acestea, coroborate cu lipsa de proceduri si disfunctionalitatile legate de mobilitatea profesionala, pot duce la aparitia unor erori/vicii de
comunicare cu efecte extrem de grave.
In acelasi context, DCRPMMT trebuie sa includa in bibliografia obligatorie pentru examenele de angajare toata legislatia specifica in vigoare
pentru a asigura ex-ante prevenirea aparitiei unor situatii de risc in ceea ce priveste realizarea obiectivelor 1-4.
In cadrul etapei III s-au prezentat tabelele 1-4 care reflecta intr-o forma sintetica o autoevaluare facuta de DCRPMMT asupra influentelor
exercitate de aplicarea standardelor prevazute in Codul controlului intern la situatia actuala a serviciului. Obiectivul DCRPMMT este ca, pe
masura elaborarii si implementarii MPC , influentele negative si neutre sa evolueze spre pozitiv.
Unitatea pentru coordonarea i verificarea achiziiilor publice
In elaborarea acestei etape s-au urmarit cu precadere, pentru fiecare obiectiv in parte, urmatoarele aspecte: identificarea disfunctionalitatilor,
modalitatile de gestionare a disfunctionalitatilor, identificarea riscurilor si a frecventei acestora, estimarea probabilitatii ca aceste riscuri sa se
materializeze, estimarea pierderilor potentiale si a consecintelor, ierarhizarea riscurilor in functie de importanta consecintelor si modalitatile de
gestionare a riscurilor.
Sistemul de control managerial al Unitatii pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice este un sistem deschis, perfectibil.
In vederea indeplinirii primului obiectiv, este necesar ca activitatile desfasurate in sensul realizarii acestuia sa fie conforme cu prevederile
legislative ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de
atribuire a contractelor de achizitie publica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.228/2007 si sa se deruleze cu respectarea
procedurile cuprinse in Hotararea de Guvern nr.942/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG nr.30/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare. De asemenea, asigurarea indeplinirii acestui obiectiv impune cunoasterea si respectarea cadrului national legislativ in
domeniul achizitiilor publice, anume: Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a
contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, aprobata prin Legea nr.337/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si Normele de aplicare ale acesteia aprobate prin H.G. nr. 925/2006.
Principalul risc rezida in nerespectarea procedurilor interne privind verificarea procedurala, precum si in neaplicarea/necunoasterea
reglementarilor legislative in domeniul achizitiilor publice, astfel incat functia principala a U.C.V.A.P. sa nu fie indeplinita.
Pentru cel de-al doilea obiectiv, aceste proceduri urmeaza sa fie detaliate in Manualul operaional pentru activitatea de observare i verificare a
atribuirii contractelor de achiziie public si pe viitor, daca este cazul, sa fie imbunatatite.
Principalul risc rezida in nerespectarea procedurilor si a termenelor fixate prin programele de verificare anuale, trimestriale si lunare, ca
urmare a faptului ca la ntocmirea proiectului programului de activitate se au n vedere, printre altele, informaiile privind programele anuale de
achiziii publice transmise de autoritile contractante catre U.C.V.A.P. In acest sens, exista riscul aparitiei unor situatii de natura sa conduca la
imposibilitatea autoritatilor contractante de respecta prevederile legislative referitoare la transmiterea catre MEF U.C.V.A.P. a programelor
anuale de achiziii publice.
Pentru indeplinirea celui de-al treilea obiectiv, activitatile necesare se desfasoara pe baza de protocoale de colaborare cu institutiile implicate
in domeniul achizitiilor publice.
Evantualele riscuri pot fi asociate cu posibile nerespectari ale conditiilor de reciprocitate specificate in aceste protocoale.
Pentru indeplinirea celui de-al patrulea obiectiv, activitatile aferente acestuia se desfasoara in functie de evenimentele si necesitatile
Ministerului Economiei si Finantelor.
Direcia general juridic
In vederea finalizrii etapelor IV i V a Programului de dezvoltare a sistemului de control managerial al Ministerului Finanelor Publice v
transmitem:
- autoevaluarea bazat pe analiza sistemului managerial al Direciei Generale Juridice i identificarea elementelor de disfuncionalitate i a
riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor direciei.
- stabilirea orientrilor/modalitilor de dezvoltare a sistemului de control managerial al Direciei Generale Juridice
Autoevaluarea bazat pe analiza sistemului managerial al Direciei Generale Juridice i identificarea elementelor de disfuncionalitate i a
riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor direciei.
I. n ceea ce privete obiectivul nr.1 - asigurarea legalitii actelor i documentelor elaborate de Ministerul Finanelor Publice sau supuse
avizului acestuia.
La nivelul Direciei Generale Juridice nu exist proceduri standard n ceea ce privete realizarea activitilor aferente ndeplinirii acestui
obiectiv.
- pentru petiiile primite sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activitii de soluionare a
petiiilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.233/2002.
- pentru actele normative primite sunt aplicabile dispoziiile:
~ Legii nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat;
~ Hotrrea Guvernului nr.50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru
elaborarea, avizarea i prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare;
~ Hotrrea Guvernului nr.1361/2006 privind coninutul instrumentului de prezentare i motivare a proiectelor de acte
normative supuse aprobrii Guvernului.
- pentru solicitrile care vizeaz informaiile de interes public sunt aplicabile dispoziiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la
informaiile de interes public, cu modificrile i completrile ulterioare.
- pentru reclamaii administrative sunt aplicabile prevederile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004.
Disfuncionaliti:
A. Imposibilitatea gestionrii n condiii optime a lucrrilor care necesit colaborarea mai multor directii.
Riscul generat este acela de a nu respecta termenele impuse de actele normative menionate mai sus i atragerea rspunderii Ministerului
Finanelor Publice pentru acest aspect.
Pentru eliminarea acestui risc se impune elaborarea unor proceduri stricte cu termene clare care s vizeze modul de colaborare al direciilor
din minister n cazul lucrrilor (petiii, proiecte de acte normative, reclamaii administrative, etc.) care necesit conlucrarea mai multor direcii.
B. Utilizarea unui mod neunitar de redactare a lucrrilor din punct de vedere al datrii acestora pe nivele ierarhice.
Riscul generat este de a nu putea analiza n mod corect activitatea persoanelor care au redactat/avizat lucrarea.
Pentru eliminarea acestui risc se impune elaborarea unui standard de prezentare a datei redactrii/avizrii lucrrilor.
C. Modul de mprire a lucrrilor n interiorul direciei prin transmiterea direct a acestora de la director general/general adjunct la
executant.
Riscul generat este a nu se putea analiza de ctre eful de serviciu gradul de ncrcare a unui executant i, pe cale de consecin, activitatea
acestuia.
Pentru eliminarea acestui risc se impune ca desemnarea executantului, care urmeaz s ntocmeasc lucrarea, s se fac:
- de directorul general/general adjunct, cu transmiterea lucrrii efului de serviciului pentru a o nainta executantului;
- de eful de serviciu, dup ce s-a efectuat repartizarea pe servicii de ctre directorul general/general adjunct.
D. Modul de restituire a lucrrilor de ctre director general/general adjunct pentru a fi refcute de executant, prin transmiterea direct a
acestora la executant.
Riscul generat este ca eful de serviciu s nu cunoasc motivul pentru care lucrarea a fost restituit pentru a fi refcut.
Pentru eliminarea acestui risc se impune ca lucrarea s se restituie executantului, dup caz, astfel:
directorul general/general adjunct va restitui lucrarea efului de serviciu, prezentndu-i motivul/ele restituirii, iar acesta o va restitui
executantului explicndu-i motivul/ele restituirii;
directorul general/general adjunct va restitui lucrarea executantului, urmnd ca n prezena efului de serviciu s prezinte motivul/ele restituirii.
E. Modul de informare cu privire la aspectele discutate n cadrul unor grupuri de lucru sau al unor ntlniri (in cadrul ministerului sau
interinstituionale).
Riscul generat este ca n cazul unor noi ntlniri la care particip alte persoane dect cele care au participat iniial, s nu se cunoasc
problematica discutat/convenit anterior.
Pentru eliminarea acestui risc se impune ca n urma ntlnirilor s se redacteze o not sintetic cu privire la aspectele discutate, cu soluiile
adoptate i problemele care urmeaz a se discuta la ntlnirile urmtoare.
II. n ceea ce privete obiectivul nr.2 - asigurarea reprezentrii Ministerului Finanelor Publice i a statului n cauzele aflate pe rolul
instanelor de judecat sau al altor organisme cu caracter jurisdicional.
La nivelul Direciei Generale Juridice nu exist proceduri standard n ceea ce privete ndeplinirea activitilor aferente ndeplinirii acestui
obiectiv.
Disfuncionaliti:
Cronologia i conformitatea nregistrrii lucrrilor cu termen (citaii, comunicri de hotrri judectoreti, somaii i alte acte procedurale)
la primirea acestora de la agenii procedurali. S-au constatat, nu de puine ori, neconcordane ntre datele de nregistrare al unor astfel de lucrri la
registratura general a instituiei, conform tampilelor existente pe actul comunicat instituiei i, respectiv, procesul verbal de ndeplinire a
procedurii (de citare, de comunicare), care se restituie autoritii emitente.
Riscul generat l constituie nerespectarea termenelor procedurale imperative pentru asigurarea prezenei reprezentantului instituiei la
termenul de judecat, formularea actelor procedurale necesare susinerii intereselor instituiei i a cilor legale de atac mpotriva hotrrilor
judectoreti nefavorabile, n termenele imperative prevzute de codurile de procedur.
Pentru eliminarea acestui risc se impune elaborarea unor proceduri stricte referitoare la actele procedurale care s vizeze modul de
nregistrare a acestora i repartizarea lor Direciei Generale Juridice.
Unitatea central de armonizare pentru auditul public intern
In cadrul acestei etape s-a urmrit pe ansamblul obiectivelor UCAAPI identificarea si gestionarea disfuncionalitilor i riscurilor.
UCAAPI are de realizat 6 obiective repartizate pe cele trei servicii. Atribuiile structurate pe servicii asigura realizarea obiectivelor si sunt
cuprinse n fiele posturilor care au fost actualizate periodic i sunt n conformitate cu ROF-ul ministerului.
Personalul UCAAPI este specializat potrivit cerinelor i au la baz o expertiz de civa ani, respectiv din 2003.
Totui, putem identifica o serie de riscuri i disfuncionaliti care pot afecta realizarea obiectivelor direciei si care trebuie eliminate in
perioada urmtoare, dintre care menionm:
Nr.
OBIECTIV
crt
1. Dezvoltarea unei
strategii unitare
in domeniul
auditului public
intern n
concordan cu
standardele
internaionale
acceptate n
Uniunea
European
2.
Dezvoltarea
cadrului normativ
1.1 ACTIVITI
1.1.Actualizarea documentului
strategic in domeniul
controlului financiar public
intern, capitolul audit intern
2.1. Actualizarea cadrului

legislativ privind auditul
intern
RISCURI
Netratarea principalelor elemente
de noutate aprute n activitatea
de audit intern
DISFUNCIONALITI
Crearea unor decalaje fa de

evoluia activitii de audit
intern fa de celelalte ri
europene
Afecteaz eficacitatea
activitii de audit intern
Neidentificarea direciilor de
aciune care ar trebui s fie avute
n vedere pentru implementarea
elementelor de noutate
Implementarea parial a
elementelor de noutate
identificate
Neagrearea din partea Comisiei

Europene a direciilor de aciune
pentru elementele de progres
preconizate
ntrzieri n definitivarea
documentului strategic
Neluarea n consideraie a tuturor

direciilor de aciune stabilite n
documentul strategic, referitoare
la adaptarea cadrului legislativ
preconizat
Implementarea parial a
Documentului strategic i
neaplicarea n practic a
acestuia
Neadecvarea textelor legislative

pentru implementarea direciilor
de aciune
Crearea dificultilor n
aplicarea legii
Necesitatea relurii procesului
13
Nr.
crt
OBIECTIV
1.1
RISCURI
ACTIVITI
2.2. Modificarea si
completarea Normelor
generale privind exercitarea
activitii de audit intern
2.3.Elaborarea si actualizarea
ghidurilor practice
DISFUNCIONALITI
Nerealizarea cadrului procedural

pentru toate elementele de
noutate stabilite prin cadrul
legislativ
Insuficiena gradului de detaliere

sau a claritii cadrului
procedural
Ghidurile procedurale nu
abordeaz n totalitate obiectivele

i activitile domeniului pentru
care au fost elaborate
Neasigurarea unui portofoliu de

ghiduri practice minimale care s
acopere principalele activiti din
cadrul unei entiti publice
2.4.Actualizarea Codului
privind conduita etica a
auditorului intern
Necuprinderea tuturor
elementelor de noutate care au
aprut pe plan internaional
14
legislativ
Imposibilitatea implementrii
cadrului legislativ
Dificulti n aplicarea
cadrului procedural (aplicare
neuniform, greoaie,
reducerea eficienei
activitii)
Neasigurarea valorii adugate
a activitii de audit intern
pentru management
Realizarea unor misiuni de
audit intern de o calitate mai
redus neavnd un model de
lucru
Creterea duratei misiunilor
de audit intern i a costurilor
de realizare a acestora
Neconcordana Codului
privind conduita etica a
auditorului intern cu nivelul i
evoluia documentelor
Nr.
crt
OBIECTIV
1.1
RISCURI
ACTIVITI
DISFUNCIONALITI
similare de pe plan
internaional
3.
mbuntirea
nivelului de
recrutare i
pregtire
profesional n
domeniul
auditului public
2.5. Actualizarea Cartei

auditului intern
Necuprinderea tuturor
elementelor de noutate care au
aprut pe plan internaional
2.6. Avizarea normelor proprii

ale entitilor publice centrale
Avizarea unor norme proprii

incomplete sau care cuprind
atribuii care depesc cadrul
normativ general
2.7. Rezolvarea
adreselor/petiiilor
Nerespectarea termenelor legale

de rspuns
Soluiile oferite petiionarilor

exced cadrulului normativ sau
sunt neclare/confuze
Insuficiena cadrului de
competene al auditorilor interni
Pregtirea incomplet a
auditorilor interni
Neactualizarea periodic a
cadrului de competente al
auditorilor interni
Selectarea unor auditori

interni cu o pregtire
necorespunztoare
3.1. Stabilirea cadrului de

competente al auditorilor
interni
15
n timp, mrirea decalajului

fa de rile care au
implementat sistematic
elementele de noutate
Realizarea de misiuni care nu
respect cadrul metodologic
general
nclcarea prevederilor OG
nr. 27/2002 privind
reglementarea activitii de
soluionare a petiiilor
Nerealizarea atribuiei
UCAAPI de coordonare/
ndrumare a activitii de
audit intern din sistem
Nr.
crt
OBIECTIV
intern
4.
mbuntirea
activitii de audit
intern
1.1 ACTIVITI
3.2. Stabilirea nevoilor de
formare i asigurarea
perfecionrii pregtirii
profesionale a auditorilor
interni
4.1. Planificarea activitii de

audit
RISCURI
DISFUNCIONALITI
Neidentificarea corespunztoare
a nevoilor de formare a
auditorilor interni
Neasigurarea perfecionrii
pregtirii profesionale a
auditorilor interni pe domenii
specifice auditului intern
Fundamentarea
necorespunztoare a planului
Nefocalizarea misiunilor de
audit intern pe domenii cu
risc major
Coordonarea neadecvat a
participanilor la misiunile de
audit intern intersectoriale
Neatingerea n totalitate a
obiectivelor stabilite pentru
misiunile intersectoriale
Nerespectarea termenelor
planificate de realizare a
misiunilor intersectoriale
4.2 Desfurarea misiunilor de

audit intern de natura
intersectorial
Fundamentarea
necorespunztoare a
programelor de perfecionare
a pregtirii profesionale
Eficacitate redus a activitii
de audit intern
4.3. Raportri periodice

privind activitatea de audit
intern
Sistemul de informare i
colectare periodic a
informaiilor este incomplet
Realizarea de rapoarte
periodice incomplete
4.4. Raportul anual privind

activitatea de audit intern
Nerespectarea structurii
minimale a rapoartelor
Imposibilitatea obinerii unei

sinteze corespunztoare
raportului anual de activitate
16
Nr.
crt
5.
OBIECTIV
mbuntirea
activitii de audit
intern la entitile
din sistem
1.1
RISCURI
ACTIVITI
5.1. Asigurarea independentei

efilor structurilor de audit
intern din cadrul entitilor
publice
5.2.Desfasurarea misiunilor
de evaluare a activitii audit
intern
DISFUNCIONALITI
Raportul conine informaii cu

caracter general
Numirea efilor
compartimentelor de audit intern
fr avizul prealabil
UCAAPI/organul ierarhic
superior
Destituirea efilor
compartimentelor de audit intern
fr avizul prealabil
UCAAPI/organul ierarhic
superior
Schimbarea cu uurin a
auditorilor interni specializai,
neasigurndu-se continuitatea
derulrii activitii n
domeniu
Nerespectarea metodologiei de
derulare a misiunilor de evaluare
a activitii de audit intern
Nu se asigur valoarea
adugat ateptat de
managementul entitii
evaluate
Neidentificarea tuturor aspectelor

de mbuntire n activitatea de
audit intern din cadrul entitilor
17
Obinerea unui raport anual

de activitate care nu creeaz o
imagine fidel a activitii de
audit intern
Numirea n funcii de
conducere a structurilor de
audit intern a unor persoane
care nu au pregtirea
profesional corespunztoare
Manifestarea n continuare a
unor deficiene n activitatea
de audit intern
Nr.
OBIECTIV
crt
6. Dezvoltarea
unitar a
normelor pentru
auditarea
fondurilor externe
n concordan cu
standardele n
domeniu
1.1 ACTIVITI
6.1 Avizarea manualelor
pentru auditarea fondurilor
externe
RISCURI
Avizarea unor manuale pentru

auditarea fondurilor externe
incomplete sau care cuprind
atribuii care depesc cadrul
normativ general
DISFUNCIONALITI
Realizarea de misiuni care nu

respect cadrul metodologic
general
Direcia de audit public intern
Activiti
Riscuri
OBIECTIV A: Furnizarea de asigurri managementului superior privind buna funcionare a

sistemelor de management i control din cadrul MEF
OBIECTIV DERIVAT A1: Furnizarea de asigurri managementului superior privind buna
funcionare a sistemelor de management i control din zona activitilor finanate din fonduri
bugetare naionale
Planificarea strategic a Nerealizarea n aceast etap a unei analize a riscului pertinente
misiunilor de audit intern pe poate conduce la neidentificarea tuturor activitilor auditabile, o
baza analizei riscurilor
cuantificare necorespunztoare a zonelor de risc cu impact major,
i n ultim instan poate conduce la programarea ineficient a
18
resurselor de audit prin ndreptarea acestora ctre zone de audit

neprioritare
Neluarea n considerare pentru planificarea strategic a factorilor
externi cu impact major (schimbri legislative, schimbri
organizatorice, etc.), precum i a riscurilor majore identificate
chiar de ctre structura auditat (eventual pe baza propriului
mecanism de management al riscurilor)
Nerevizuirea anual a planului strategic de audit poate conduce la
lipsa de actualitate a datelor, precum i la neconcordane ntre
planul strategic i planurile anuale de audit
Lipsa experienei necesare i a unei ndrumri n realizarea
planificrii strategice poate conduce la sincope n atingerea
obiectivelor de audit
Planificarea
anual
a Nerealizarea n aceast etap a unei analize a riscului pertinente
neprioritare
planificrii anuale poate conduce la sincope n atingerea
Neprevizionarea corect a fondului de timp necesar pentru
realizarea misiunilor de audit ad-hoc i a altor activiti non audit
poate conduce la nendeplinirea planului de audit i modificarea
frecvent a acestuia pe parcursul anului
19
Realizarea de misiuni de
audit
intern,
conform
planului
Realizarea de misiuni adhoc,

la
solicitarea
managementului
Neluarea n considerare pentru planificarea anual a factorilor

Stabilirea intr-o manier nerealist a obiectivelor specifice
misiunii, i a nivelelor de testare aferente, poate conduce la
nerespectarea fondului de timp alocat realizrii misiunii.
Suprancrcarea echipelor de audit cu sarcini suplimentare
activitilor prevzute prin planul de audit poate conduce la
ntrzieri n realizarea misiunilor n timpul planificat.
Neatribuirea/ nerespectarea unor responsabiliti clare n cadrul
programului de audit, n funcie de calificarea i experiena
fiecrui membru al echipei, poate avea un impact nefavorabil
asupra calitii activitii i nerespectrii planului de audit.
Lipsa unei supervizri corespunztoare poate conduce la
nerespectarea procedurilor de audit, a formatelor standard,
inclusiv la ntrzierea misiunilor.
Lipsa unei analize pertinente pentru prioritizarea misiunilor adhoc vs. misiuni planificate, n funcie de nivelele de risc asociate
i termenele de finalizare solicitate/ stabilite, poate conduce la
realizarea n exces a unor misiuni de audit ad-hoc cu nivele de
risc sczut i renunarea la misiunile de audit planificate.
ntrzierea nejustificat a activitilor ad-hoc poate avea
implicaii negative in relaiile dintre DAPI i alte departamente/
instituii.
Realizarea de activiti nonaudit

de
verificare
a
posibilelor
iregulariti
demnalate, la solicitarea
managementului
20
Nestabilirea unui Plan de aciune pentru implementarea

recomandrilor formulate n cadrul misiunilor de audit poate
conduce la imposibilitatea urmririi stadiului de implementare.
Nestabilirea unui cadru de lucru comun cu structurile auditate n
ceea ce privete modalitatea de urmrire periodic a
implementrii recomandrilor, conduce la inexistena unei
imagini clare asupra stadiului acestora.
Nealocarea n cadrul planului de audit a fondului de timp necesar
pentru aceast activitate.
Rapoarte periodice (anuale) Sincope/ dificulti n colectarea informaiilor necesare n vederea
de activitate
realizrii unor rapoarte de activitate comprehensive.
Urmrirea
implementrii
recomandrilor
din
rapoartele de audit intern
aprobate

Evaluarea activitii de audit Complexitatea excesiv a procedurii de evaluare a structurilor de
intern
la
structurile audit intern conduce la imposibilitatea evalurii acestora ntr-o
subordonate/sub autoritatea perioad de 3 ani, conform legislaiei aplicabile.
MEF
OBIECTIV DERIVAT A2: Oferirea de asigurri managementului superior privind buna
funcionare a sistemelor de management i control din zona activitilor finanate din fonduri
externe
Planificarea strategic a Nerealizarea n aceast etap a unei analize a riscului pertinente
21
neprioritare
Neluarea n considerare pentru planificarea strategic a factorilor

Nerevizuirea anual a planului strategic de audit poate conduce la
lipsa de actualitate a datelor, precum i la neconcordane ntre
planul strategic i planurile anuale de audit
planificrii strategice poate conduce la sincope n atingerea
Planificarea
anual
a Nerealizarea n aceast etap a unei analize a riscului pertinente
neprioritare
planificrii anuale poate conduce la sincope n atingerea
Neprevizionarea corect a fondului de timp necesar pentru
realizarea misiunilor de audit ad-hoc i a altor activiti non audit
poate conduce la nendeplinirea planului de audit i modificarea
frecvent a acestuia pe parcursul anului
22
audit
intern,
conform
planului
Realizarea
de
misiuni/
sesizri
ad-hoc
,
la
solicitarea managementului
Urmrirea
implementrii
recomandrilor
din
rapoartele de audit intern
Neluarea n considerare pentru planificarea anual a factorilor

Stabilirea intr-o manier nerealist a obiectivelor specifice
misiunii, i a nivelelor de testare aferente, poate conduce la
nerespectarea fondului de timp alocat realizrii misiunii.
Suprancrcarea echipelor de audit cu sarcini suplimentare
activitilor prevzute prin planul de audit poate conduce la
ntrzieri n realizarea misiunilor n timpul planificat.
Neatribuirea/ nerespectarea unor responsabiliti clare n cadrul
programului de audit, n funcie de calificarea i experiena
fiecrui membru al echipei, poate avea un impact nefavorabil
asupra calitii activitii i nerespectrii planului de audit.
Lipsa unei analize pertinente pentru prioritizarea misiunilor adhoc vs. misiuni planificate, n funcie de nivelele de risc asociate
i termenele de finalizare solicitate/ stabilite, poate conduce la
realizarea n exces a unor misiuni de audit ad-hoc cu nivele de
risc sczut i renunarea la misiunile de audit planificate.
ntrzierea nejustificat a activitilor ad-hoc poate avea
implicaii negative in relaiile dintre DAPI i alte departamente/
instituii.
Nestabilirea unui Plan de aciune pentru implementarea
recomandrilor formulate n cadrul misiunilor de audit poate
conduce la imposibilitatea urmririi stadiului de implementare.
23
aprobate
Nestabilirea unui cadru de lucru comun cu structurile auditate n

ceea ce privete modalitatea de urmrire periodic a
implementrii recomandrilor, conduce la inexistena unei
imagini clare asupra stadiului acestora.
Rapoarte periodice (anuale) Sincope/ dificulti n colectarea informaiilor necesare n vederea

de activitate
realizrii unor rapoarte de activitate comprehensive.
Implementarea
angajamentelor din domeniul
auditului intern, aferente
DAPI, asumate de Romnia
n procesul de aderare la UE
Neidentificarea obligaiilor DAPI n perspectiva implementrii

fondurilor structurale, a trecerii la EDIS sau a altor obligaii care
decurg din calitatea de stat membru n acest domeniu.
Nestabilirea clar a responsabilitilor n cadrul DAPI, n ceea e
privete respectarea i monitorizarea obligaiilor asumate.
OBIECTIV B: Oferirea de consiliere managementului n vederea mbuntirii sistemelor de

management i control ale MEF
OBIECTIV DERIVAT B1: Oferirea de consiliere managementului n vederea mbuntirii
sistemelor de management i control din zona activitilor finanate din fonduri bugetare
nationale
Realizarea de misiuni de Lipsa/insuficina
resurselor
umane
necesare
realizrii
consiliere
la
solicitarea misiunilor/activitilor de consiliere solicitate, din punct de
managementului
MEF, vedere al expertizei necesare i al asigurrii principiului de
conform procedurii aprobate independen al auditorilor.
prin OMEF nr. 1702/2005 i Lipsa unei supervizri corespunztoare poate conduce la
a Ghidului practic de nerespectarea procedurilor de audit, a formatelor standard,
24
aplicare a
consiliere
normelor
de inclusiv la ntrzierea misiunilor.
Confundarea scopului i rolului misiunilor de conformitate cu

cele de consiliere de ctre structurile auditate/auditori ca urmare a
noutii acestui tip de misiuni de audit
Furnizarea unor puncte de vedere nerelevante, slabe calitativ sau
inutilizabile ca urmare a personalului insuficient pregtit,
supervizrii necorespunztoare, ntrzierilor nregistrate n
elaborarea acestora
Imposibilitatea previzionrii corecte n cadrul planului de audit a
fondului de timp necesar pentru aceast activitate.
OBIECTIV DERIVAT B2: Oferirea de consiliere managementului n vederea mbuntirii
sistemelor de management i control din zona activitilor finanate din fonduri externe
consiliere
la
solicitarea
managementului
MEF,
conform procedurii aprobate
prin OMEF nr. 1702/2005 i
a Ghidului practic de
aplicare a normelor de
consiliere
Lipsa/insuficina
resurselor
umane
necesare
realizrii
misiunilor/activitilor de consiliere solicitate, din punct de
vedere al expertizei necesare i al asigurrii principiului de
independen al auditorilor.
Confundarea scopului i rolului misiunilor de conformitate cu
cele de consiliere de ctre structurile auditate/auditori ca urmare a
noutii acestui tip de misiuni de audit
Furnizarea unor puncte de vedere nerelevante, slabe calitativ sau
inutilizabile ca urmare a personalului insuficient pregtit,
supervizrii necorespunztoare, ntrzierilor nregistrate n
elaborarea acestora
Imposibilitatea previzionrii corecte n cadrul planului de audit a
fondului de timp necesar pentru aceast activitate.
25
Dificulti n meninerea gradului de cunoatere a schimbrilor

frecvente survenite n domeniul implementrii fondurilor
prestructurale/ structurale
OBIECTIV C: Implementarea prevederilor Protocolului ncheiat ntre Direcia de Audit Public
Intern i Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern, referitor la coordonarea
activitilor structurilor de audit intern din cadrul entitilor publice cu atribuii n getionarea
fondurilor europene
Coordonarea
planificrii Deficiene n implementarea mecanismului de coordonare:
misiunilor de audit la nivelul - cu structurile de audit intern, n vederea corelrii misiunilor de
structurilor de audit intern / audit planificate, astfel nct s se poat obine o imagine de
extern implicate n auditul ansamblu asupra instrumentelor auditate;
fondurilor europene.
- cu Autoritatea de Audit, n vederea evitrii suprapunerii
misiunilor de audit.
Efectuarea unor misiuni de Inconsecvene n cadrul procedural existent la nivelul diferitelor
audit n comun cu auditorii structuri de audit, poate cauza diminuarea calitii activitii de
din cadrul altor instituii audit.
publice, pe teme de interes
major privind gestiunea
fondurilor europene
Facilitarea schimbului de Inexistena unei strategii la nivelul DAPI (obiective, riscuri,
experien, a ntlnirilor identificare nevoi, plan de aciune, analiza resurselor necesare vs.
profesionale, seminariilor, disponibile) n ceea ce privete implementarea acestei prevederi.
grupurilor de lucru n
domeniul
auditului
fondurilor europene
Realizarea, n comun cu Lipsa unui cadru procedural pentru evaluarea structurilor de audit
UCAAPI, de misiuni de din zona fondurilor europene.
evaluare a modului de Afectarea planului de audit DAPI, ca urmare a implicrii
organizare i funcionare a personalului n aciuni de audit neplanificate din timp.
auditului intern la nivelul
unitilor ce gestioneaz
26
fondurilor europene
OBIECTIV D: Creterea calitii activitii de audit public intern n cadrul Direciei de Audit
Public Intern i mbuntirea imaginii auditului intern n cadrul Ministerului Finanelor Publice
OBIECTIV D1: Creterea calitii activitii de audit intern n cadrul Direciei de Audit Public
Intern
Actualizarea
periodic Lipsa uniformitii procedurilor de lucru de audit utilizate n
a/elaborarea
procedurilor cadrul DAPI poate conduce la neclariti din partea structurilor
interne avnd funcie suport auditate i la ngreunarea procesului de audit
pentru
desfurarea Lipsa unor proceduri specifice, cum ar fi: eantionarea, cadrul
activitilor specifice DAPI
comun pt urmrirea recomandrilor, elaborarea rapoartelor
periodice,
evaluarea structurilor de audit subordonate,
prioritizarea misiunilor ad-hoc vs misiuni planificate, etc.
Neactualizarea procedurilor in funciei de schimbrile survenite.
Implementarea Planului de
pregatire profesionala pentru
auditorii interni (perioada
destinat n acest scop fiind
de minim 15 zile pe an)
Elaborarea unui program de

asigurare i mbuntire a
calitii sub toate aspectele
activitii de audit public
Nerespectarea perioadei minime prevazut de lege pentru

pregtirea profesional (15 zile) cauzat de: lipsa resurselor
financiare necesare asigurrii unei pregtiri de calitate pentru
auditorii interni, inclusiv pentru certificarea internaional a
acestora, lipsa opiunilor/cursurilor de formare specializat n
domeniul auditului, imposibilitatea angrenrii n programele de
formare a tuturor auditorilor din cadrul DAPI ca urmare a
sarcinilor de serviciu urgente/numeroase
Dificulti n elaborarea unui Plan de formare profesional realist
i adaptat nevoilor de formare ale DAPI
Nealocarea fondului de timp necesar pentru elaborarea i
implementarea unui mecanism de evaluare intern
Imposibilitatea atragerii unor experi specializai n evaluarea
extern a funciei de audit public intern;
27
Redactarea unor rapoarte irelevante sau incomplete pentru

activitatea DAPI
Costuri adiionale angajate pentru cooptarea unor firme
specializate n vederea realizrii unei evaluri externe oportune i
realiste
Posibilitatea apariiei/existena unor suprapuneri n evalurile
externe realizate de ctre UCAAPI, experi ai Comisiei Europene,
Curtea de Conturi.
Implementarea i gestionarea Dificulti n implementarea corect a proiectelor, generate de
proiectelor
de
asisten factori interni (lipsa resurselor materiale, restricii bugetare) sau
tehnic avnd ca beneficiar factori externi (experi externi insuficient pregtii pentru a
DAPI
transmite know-how n domeniul auditului, ntrzieri n realizarea
activitilor planificate)
intern
OBIECTIV D2: mbuntirea imaginii auditului intern n cadrul Ministerului Finanelor Publice
Evaluarea percepiei actuale Utlizarea unor instrumente improprii pentru obinerea unor
asupra rolului auditului rezultate corespunztoare, inclusiv furnizarea unor informaii
public intern
neconcludente care pot distorsiona percepia asupra auditului
intern
Lipsa de cooperare a subiecilor supui procesului de evaluare n
transmiterea unor informaii relevante i corecte
Lipsa cunotinelor/experienei necesare n vederea interpretrii
rezultatelor obinute ca urmare a procesului de evaluare
Elaborarea i implementarea Utilizarea unor instrumente necorespunztoare pentru
unor
instrumente
de promovarea imaginii auditului public intern ceea ce conduce la o
promovare
a
imaginii eficiena scazut/ineficiena utilizrii acestora
auditului
public
intern
(brouri,
sesiuni
de Lipsa participanilor la sesiunile de promovare
informare, pliante)
28
Direcia general de sintez a politicilor bugetare
Avnd n vedere complexitatea si angajamentele etapei actuale i mai ales perspectiva orizontului 2007- 2010, cnd Romnia
este membr a Uniunii Europene, activitatea de control are o accepiune mult mai larg, fiind privit ca o funcie managerial i nu ca
o simpl operaiune de verificare. In acest context, direcia noastr acord o atenie deosebit dezvoltrii controlului managerial,
pentru ca activitatea desfurat s corespund standardelor europene.
Aspectele urmrite n aceast etap se refer la:
Analiza atent a soliditii sistemului de control la nivelul direciei pentru realizarea coerent a activitilor desfurate n
cadrul acesteia pentru ndeplinirea cu bune rezultate a obiectivelor stabilite la nivelul direciei;
Analiza disfuncionalitilor si identificarea principalelor riscuri care pot apare n desfurarea activitii acesteia, precum
i a modalitilor de gestionare a acestora;
Estimarea probabilitii ca aceste riscuri s se materializeze si consecinele care pot apare din manifestarea acestora.
Controlul intern la nivelul direciei noastre reprezint un ansamblu de proceduri, instrumente desfurate intr-un cadru
organizat, formalizat i permanent implementat de actorii responsabili la diverse nivele n vederea desfurrii normale a activitii
direciei i care are scopul de a conferi o siguran rezonabil n ndeplinirea obiectivelor. Acesta urmrete atingerea obiectivelor
specifice direciei, corelate cu obiectivele generale ale ministerului, n condiii de eficacitate i eficien i cu respectarea
regulamentelor i procedurilor.
Activitatea Direciei generale de sintez a politicilor bugetare are un caracter de sintez i coordonare, atribuiile sale
structurndu-se, potrivit funciilor Ministerului Finanelor Publice pentru a contribui eficient i transparent la elaborarea i
implementarea politicii guvernamentale. Caracterul de sintez al unora dintre lucrrile de analiz confer controlului caracteristici
specifice legate de evaluarea corect a proceselor i rezultatelor.
Structura organizatoric a direciei noastre este urmtoarea:
1 director general;
2 directori generali adjunci;
Serviciul sintez, metodologie si elaborarea legilor bugetare i a proiectelor de buget
Serviciul sinteza bugetului de stat, a bugetelor ordonatorilor principali de credite i a anexelor la acestea
Serviciul sinteza execuiei bugetului general consolidat, statistica i clasificaia indicatorilor finanelor publice;
Serviciul sintez, metodologie i legislaie bugete locale;
Serviciul coordonare politici bugetare sectoriale locale i sintez a bugetelor unitilor administrativ-teritoriale;
29
Secretariat.
Activitile de control curente exercitate de managementul direciei sunt cele integrate n linia de management, respectiv:
analiza, compararea, examinarea, verificarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea, raportarea, coordonarea, evaluarea activitilor
desfurate.
Pentru ca activitatea de control managerial la nivelul direciei s-si ating scopul si s se desfoare n mod unitar i
organizat, a fost ntocmit Programul de management pentru dezvoltarea i consolidarea controlului managerial prin stabilirea
obiectivelor specifice direciei, a activitilor care se desfoar n anul calendaristic, asociate fiecrui obiectiv n parte, precum si a
serviciilor componente ale direciei care particip la aceste activiti, corelat cu Programul de management pentru dezvoltarea i
consolidarea controlului managerial la nivelul ministerului.
1. Activitile ce trebuie ndeplinite n vederea ndeplinirii PRIMULUI OBIECTIV, respectiv ,,Elaborarea proiectului anual de
buget, a legii bugetare anuale i a legilor de rectificare la termenele prevzute de lege, pe baza informaiilor i documentelor primite
de la direciile implicate din minister, se desfoar conform Legii nr.500/2002 privind finanele publice, cu modificrile ulterioare
i Legii nr. 273/2006 privind finanele publice locale. Cele dou legi reprezint legi cadru privind procesul bugetar la nivel central i la
nivel local, care stabilesc conceptele, principiile, actorii implicai, calendarul bugetar, precum si cele 4 etape ale procesului bugetar
respectiv, angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata.
Principalele riscuri care pot interveni n cadrul realizrii activitilor pentru realizarea primului obiectiv sunt:
Inexistena unei orientri clare fiscal-bugetare pentru anul pentru care se elaboreaz proiectul de buget i pentru urmtorii
trei ani, din partea decidenilor politici;
Schimbarea de politici la nivel macroeconomic care determin o reconsiderare a politicilor fiscal - bugetare susinute
prin bugetul aprobat, cu schimbarea intei de deficit;
Nendeplinirea la termenele prevzute de Legea nr. 500/2002 privind finanele publice a etapelor calendarului bugetar de
ctre entitile implicate in procesul bugetar;
Un flux informaional deficitar ntre entitile implicate n procesul bugetar;
Probleme legate de sistemul IT care determin uneori realizarea cu ntrziere a situaiilor solicitate pentru ntocmirea
proiectului de buget;
Dificulti n fundamentarea unor cheltuieli pentru aciuni, servicii i instituii care se finaneaz prin sume defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat determinate de furnizarea cu ntrziere a datelor necesare de ctre unele instituii
centrale care au competene n domeniile finanate prin bugetele locale;
30
Lipsa de fundamentare a unor cheltuieli, propunerea unor cheltuieli nerealiste bazate pe necesiti fr respectarea
metodologiei anuale de elaborare a proiectelor de buget, ceea ce necesit analize repetate, elaborarea unor multitudini de
variante n vederea ncadrrii n deficitul bugetar.
Consecinele privind manifestarea acestor riscuri pot conduce la nedepunerea n termen a proiectului de buget la Guvern i,
deci, aprobarea cu ntrziere a acestuia de ctre Parlament, cu repercusiuni asupra desfurrii activitii pentru anul pentru care se
ntocmete bugetul.
Principalul instrument de gestionare care diminueaz manifestarea acestor riscuri la nivelul direciei noastre l constituie
,,Programul de desfurare a aciunilor privind elaborarea proiectului bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor
sociale de stat, bugetul asigurrilor pentru omaj i bugetul fondului naional unic de asigurri sociale de sntate pe anul urmtor fa
de anul bugetar i a
estimrilor pe urmtorii trei ani, care cuprinde
principalele obiective i activiti,
compartimentele/direciile/structurile implicate n furnizarea informaiilor pentru ntocmirea proiectului de buget i termenele de
realizare.
Cel de-al doilea instrument l constituie ,,Procedurile scrise pentru etapele elaborrii proiectului de buget, aprobate de
conducerea ministerului prin Nota nr. 123.526/14.12.2004, care descriu etapele elaborrii proiectului de buget, principalele entiti
implicate n elaborarea proiectului de buget, precum i fluxurile informaionale dintre acestea.
Aceste proceduri urmeaz s fie completate, adaptate in funcie de modificrile intervenite n activitatea direciei, urmnd a fi
integrate n manualul de proceduri ce va fi elaborat la nivelul direciei.
2. Realizarea activitilor privind cel de-al DOILEA OBIECTIV, respectiv, ,,Elaborarea documentelor de sintez privind
bugetul general consolidat prin agregarea informaiilor primite de la direciile implicate din minister se circumscrie celor specificate
la punctul 1.
3. Pentru realizarea activitilor cuprinse la OBIECTIVUL AL TREILEA, respectiv,
,,Elaborarea repartizrii pe trimestre a prevederilor bugetare aprobate prin legile bugetare anuale, vor fi elaborate proceduri scrise.
Principalul risc const n nerespectarea termenelor stabilite prin adresele de naintare a bugetelor
de ctre ordonatorii principali de credite care reprezint actorii principali n furnizarea informaiilor privind repartizarea pe trimestre a
bugetelor aprobate prin legea bugetar anual, respectiv a influenelor n cazul rectificrii bugetare. De asemenea, exist riscul unei
repartizri nejudicioase a creditelor bugetare i implicit a deficitului bugetar i a finanrii acestuia determinat de tendina unor
ordonatori principali de credite
de a propune repartizarea creditelor bugetare n primele dou trimestre.
4. Realizarea activitilor cuprinse la OBIECTIVUL AL PATRULEA, respectiv ,,Monitorizarea i analiza execuiei bugetului
general consolidat pe baza informaiilor primite de direciile implicate, in scopul pstrrii unei poziii bugetare solide, presupune un
31
numr de lucrri de analiz si informarea factorilor de decizie privind politica bugetar i execuia bugetar. Fiind lucrri de analiz,
de regul nu exist proceduri scrise, controlul si supravegherea avnd trsturi specifice.
Excepie face elaborarea bugetului general consolidat pentru care s-a demarat elaborarea de proceduri scrise care s permit
aplicarea unor reguli bine determinate de nregistrare si raportare a execuiei bugetare.
Principalele riscuri care pot apare sunt legate de existena unui flux informaional deficitar ntre entitile implicate n
raportarea execuiei bugetelor componente ale bugetului general consolidat.
Aceste riscuri pot fi diminuate prin completarea procedurilor deja existente cu aspecte referitoare la activitile care conduc la
realizarea obiectivelor 3 i 4. Menionm c elaborarea procedurilor pentru aceste activiti este n curs de desfurare n cadrul
direciei noastre.
5. Realizarea activitilor privind cel de-al CINCILEA OBIECTIV, respectiv ,,Elaborarea clasificaiei i statisticilor
indicatorilor privind finanele publice este condiionat de colaborarea cu direciile implicate.
Principalul risc care poate apare se refer la participarea inadecvat a entitilor implicate n procesul bugetar privind
cunoaterea legislaiei pentru transmiterea informaiilor privind actualizarea/modificarea clasificaiei bugetare, respectiv ncadrarea
incorect a unor elemente de cheltuieli la alte articole bugetare dect cele corecte.
6. In ceea ce privete activitile ce conduc la realizarea OBIECTIVULUI nr. 6,
respectiv, Perfecionarea cadrului
legislativ din domeniul finanelor publice, n scopul adaptrii acestuia la evoluiile din domeniu precizm c acestea au n general un
caracter mai puin frecvent, deoarece ndeplinirea acestui obiectiv este condiionat de procesul de armonizare cu procedurile
europene n domeniu, cu anumite prevederi coninute n programul de Guvernare. Este prin excelen un proces de durat, foarte
complex care se poate extinde pe o perioad mai mare de un an si care se realizeaz prin constituirea unui colectiv compus din
reprezentani ai entitilor interesate de perfecionarea cadrului legislativ al finanelor publice.
Riscurile pot interveni din necunoaterea unor reglementri europene n domeniu de ctre participani, dar opinm c nu exist
un risc major deoarece n cadrul colectivului sunt dezbateri si un dialog deschis care concur la realizarea cu succes a obiectivului
stabilit.
7. In ceea ce privete activitile pentru realizarea OBIECTIVULUI nr. 7 respectiv, ,,Participarea la elaborarea lucrrilor
privind integrarea Romniei in Uniunea European, precizm c acestea se realizeaz dup metodologii deja stabilite de factorii
responsabili care coordoneaz elaborarea lucrrilor respective, care sunt lucrri cu caracter de sintez i la care fiecare direcie din
minister particip pe anumite probleme specifice.
Principalele riscuri;
- nerespectarea metodologiilor deja existente de ctre entitile implicate, care poate conduce la nedepunerea la termen a
lucrrilor respective la instituiile europene;
- fluxuri informaionale deficitare pentru elaborarea lucrrilor menionate la obiectivul nr. 7.
32
ntruct anumite segmente din cadrul acestui obiectiv sunt specifice, direcia noastr a nceput deja s contureze elaborarea de
proceduri pentru activitatea referitoare la ,,Elaborarea i transmiterea notificrii deficitului i a datoriei guvernamentale conform
metodologiei ESA 95.
8. Activitile care compun OBIECTIVUL nr. 8, respectiv, ,,Participarea i elaborarea lucrrilor privind furnizarea de
informaii la organismele financiare (Comisia Europeana, F.M.I., O.E.C.D., B.M.) sau diverse misiuni ale ageniilor de rating de
regul se realizeaz conform metodologiilor stabilite de instituiile ce solicit analizele respective, i care au caracter de sintez, la
care particip mai multe direcii din minister pe probleme specifice. Activitile care compun aceste obiective sunt activiti curente,
uneori cu caracter de urgen care nu necesit proceduri specifice.
9. n cadrul OBIECTIVULUI nr. 9, respectiv, ,,Avizarea de proiecte de acte normative, Elaborarea lucrrilor si corespondentei
ce decurg din relaiile cu structurile din minister, organisme politice, entiti publice, structuri administrative interne, ceteni pot
apare o serie de disfuncionaliti:
suprapunerea unui numr foarte mare de proiecte de acte normative primite de la direcii de specialitate din minister, cu
proiecte de acte normative primite de la alte instituii ntr-un interval foarte scurt de timp;
prezentarea lucrrilor cu termen de rezolvare extrem de scurt, ceea ce nu d posibilitatea aprofundrii legislaiei n
domeniu pentru a se redacta un rspuns corespunztor problemelor specifice direciei noastre;
lipsa punctului de vedere/opiniei proprii a direciilor de specialitate care transmit spre avizare proiecte de acte
normative/coresponden direciei noastre, astfel nct punctul de vedere al direciei avizatoare s-l completeze pe cel al
direciei competente n domeniul n cauz, avnd drept consecin avize interpretabile, ntrzieri i chiar retransmiterea
acestora la avizare.
10. Activitile de la OBIECTIVUL nr. 10, respectiv, ,,Asigurarea transparentei i valorii informaionale a bugetului, prin
publicarea pe site-ul MEF a unor lucrri elaborate la nivelul direciei (ex: Legea bugetului de stat, Bugetul pe scurt, Buletinul
informativ lunar, Execuia bugetului general consolidat, Raportul privind situaia macroeconomica pentru anul bugetar si proiecia
acesteia pentru urmtorii trei ani fata de anul bugetar) nu comport aspecte speciale, ele au o frecvent bine determinat : lunar
(buletinul informativ lunar, prezentarea lunar a bugetului general consolidat si a bugetelor componente ale acestuia) i anual ( legea
bugetar anual, raportul la proiectul de buget).
formularul utilizat nu este cel corespunztor;
formularul nu este completat n totalitate sau este completat greit;
la formular nu sunt anexate cererile de modificare ale OPC sau protocoalele de predare-primire, n situaia trecerii de
uniti, aciuni sau sarcini de la un OPC la altul.
33
Activiti
Direcia general de programare bugetar
Disfunctionalitati
Riscuri
Riscuri Majore
Obiectiv 1 Programarea alocaiilor bugetare anuale i trimestriale pentru instituiile/autoritile publice aflate n finanare
-stabilirea limitelor de cheltuieli
- primirea cu ntarziere a
-neincadrearea in
- primirea cu ntarziere a datelor
bugetare pe fiecare ordonator
datelor necesare n stabilirea
termenul legal de
necesare n stabilirea limitelor de
principal de credite, pe surse,
limitelor de cheltuieli
depunere la Guvern a
cheltuieli (estimarea
capitole i titluri de cheltuieli pentru (estimarea comisioanelor,
obiectivelor politicii
comisioanelor, dobnzilor i
anul bugetar pentru care se
dobnzilor i rambursrilor de
fiscale i bugetare
rambursrilor de credite externe,
elaboreaz proiectul de buget,
credite externe, fondurilor
pentru anul bugetar
fondurilor externe
precum i proieciile pentru
externe nerambursabile)
pentru care se
nerambursabile)
urmtorii 3 ani
elaboreaz proiectul de
buget i urmtorii 3 ani,
- slaba colaborare a
mpreun cu limitele de
ordonatorilor principali de
cheltuieli stabilite pe
credite n furnizarea de date
pentru stabilirea necesarului de ordonatorii principali de
finanare pentru anii urmtori a credite
activitatilor noi ce urmeaz a fi
finanate ncepnd cu bugetul
pe anul urmtor
-analizarea propunerilor de
cheltuieli ale ordonatorilor
principali de credite pentru
exerciiul bugetar pentru care se
-nencadrarea ordonatorilor
principali de credite n limita
de cheltuieli aprobat de
Guvern
34
-nencadrarea ordonatorilor
principali de credite n limita de
cheltuieli aprobat de Guvern
-propunerile de cheltuieli
elaboreaz proiectul de buget i
nerealiste fr respectarea
pentru urmtorii 3 ani, precum i a
Metodologiei anuale de
propunerilor de rectificare a
bugetelor ordonatorilor principali de elaborare a proiectelor de buget
credite
- prezentarea cu ntrziere i n
diferite variante a propunerilor
de buget de ctre ordonatorii
principal de credite
-definitivarea proiectelor de buget

ale ordonatorilor principali de
credite, inclusiv detalierea acestora
la nivel de articole i alineate
-propunerile de cheltuieli
nerealiste fr respectarea
Metodologiei anuale de elaborare
a proiectelor de buget
- prezentarea cu ntrziere i n
diferite variante a propunerilor de
buget de ctre ordonatorii
principal de credite
- prezentarea cu ntarziere a
anexelor la proiectul de buget
- prezentarea cu ntarziere a
- necorelarea anexelor la
proiectul de buget cu bugetul
cash
- necorelarea anexelor la proiectul

de buget cu bugetul cash
-feed back-ul ntarziat al

credite poate conduce la
nencadrarea n termenul legal
de depunere la Guvern a
proiectului de buget
-neincadrearea in
termenul legal de
proiectelor de buget ale
ordonatorilor principali
de credite
- funcionarea
necorespunztoare a aplicaiei
informatice de buget care poate
determina ntrzieri
- funcionarea necorespunztoare
a aplicaiei informatice de buget
care poate determina ntrzieri
- funcionarea
necorespunztoare a
echipamentelor IT
- funcionarea necorespunztoare
a echipamentelor IT
35
-elaborarea de fundamentri cu
privire la justificarea sumelor
nscrise n proiectele de buget ale
ordonatorilor principali de credite
-elaborarea propunerilor pentru

repartizarea pe trimestre a creditelor
bugetare aprobate la partea de
cheltuieli n bugetul de stat, bugetul
asigurrilor sociale de stat i
bugetele fondurilor speciale, n
vederea aprobrii potrivit legii
- neprezentarea de ctre
ordonatorii principali de credite
a fundamentrilor la proiectul
de buget sau prezentarea unor
fundamentri nerealiste sau
care nu corespund cu cele din
proiectul de buget nsuit de
Guvern
- lipsa de obiectivitate a
credite n repartizarea pe
trimestre a bugetului aprobat
- slaba colaborare cu direciile
de specialitate din minister n
ceea ce privete propunerile de
repartizare pe trimestre a
anumitor categorii de
cheltuieli:comisioane, dobnzi,
rambursari de credite externe i
fonduri externe nerambursabile
-face propuneri de elaborare i

modificare, n functie de legislaie i
de modificarea acesteia, a
clasificaiei indicatorilor privind
finanele publice, mpreuna cu
Direcia general de sintez a
politicilor bugetare, pe baza
propunerilor ordonatorilor principali
de credite
36
- neprezentarea de ctre
ordonatorii principali de credite a
fundamentrilor la proiectul de
buget sau prezentarea unor
fundamentri nerealiste sau care
nu corespund cu cele din proiectul
de buget nsuit de Guvern
n repartizarea pe trimestre a
bugetului aprobat
-face propuneri pentru metodologia

privind elaborarea proiectelor
bugetului de stat, bugetului
asigurarilor sociale de stat i a
bugetelor fondurilor speciale
-Rentregirea, la propunerea
ordonatorilor principali de credite, a
Fondului de rezerv bugetara la
dispozitia Guvernului, prevzut n
bugetul de stat, cu creditele
bugetare anulate sau reduse
credite n analizarea lunar a
execuiei bugetare i de a
propune Ministerului
Economiei si Finantelor
cedarea la fondul de rezerv
bugetar a creditelor bugetare
anulate
privind estimarea plilor i
necesarului de finanare pn la
sfaritul exerciului financiar
- politica defectuoasa in
ceea ce priveste
efectuarea cheltuielilor
are drept consecinta
deteriorarea tintelor
stabilite pentru
indicatorii
macroeconomici.
n analizarea lunar a execuiei
bugetare i de a propune
Ministerului Economiei si
Finantelor cedarea la fondul de
rezerv bugetar a creditelor
bugetare anulate
-Analizarea periodic a execuiei

operative a creditelor bugetare
aprobate n bugetele ordonatorilor
principali de credite i bugetului
asigurrilor sociale de stat n
vederea propunerii de msuri
necesare pentru limitarea
cheltuielilor n vederea ncadrrii n
deficitul bugetar aprobat
Obiectiv 2 Elaborarea proiectului anual al legii bugetului asigurarilor sociale de stat si proiectelor bugetului asigurarilor
sociale de stat si bugetului asigurrilor pentru omaj, precum i proiectul legii de rectificare a acestora.
-Analizarea propunerilor primite de - prezentarea cu ntrziere a
- prezentarea cu ntrziere a
la Ministerul Muncii, Familiei i
propunerilor de buget
propunerilor de buget
Egalitii de anse privind proiectul - ntrzieri n prezentarea
- ntrzieri n prezentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat anexelor la proiectul de buget
si al bugetului asigurarilor pentru
- nencadrarea n limita de
- nencadrarea n limita de
37
somaj pentru anul bugetar pentru

care se elaboreaza bugetele si
proiectiile pentru urmatorii 3 ani.
- Definitivarea proiectelor
bugetului asigurarilor sociale de stat
si bugetului asigurarilor pentru
somaj si elaborarea legii bugetului
asigurarilor sociale de stat
cheltuieli aprobat
cheltuieli aprobat
- prezentarea unor
- prezentarea unor fundamentri
fundamentri sumare
sumare
- lipsa de colaborare a
credite pentru ncadrarea n
termenul legal stabilit pentru
depunerea proiectului de buget
Obiectiv 3 Finanarea activitii instituiilor/autoritilor publice n cursul exerciiului financiar
- Analizarea i avizarea cererilor de - prezentarea de catre
- neavizarea
- prezentarea de catre ordonatorii
deschideri de credite bugetare ale
ordonatorii principali de credite deschiderilor de credite principali de credite a
ordonatorilor principali de credite n a documentelor necesare
de catre Ministerul
documentelor necesare
cadrul fiecarui exerciiu bugetar
incomplete/incorecte
Economiei si Finantelor incomplete/incorecte
ceea ce conduce la
imposibilitatea
institutiilor de e efectua
plati
- Analiza periodic a execuiei
bugetului de stat i propunerea
anulrii unor credite bugetare din
bugetele aprobate
instituiilor/autoritilor aflate n
finanare
- Introducerea n bugetele
- neclaritatea n redactarea
unor acte normative face
finanare a modificrilor ce decurg
imposibil operarea n bugetul
din aplicarea prevederilor unor acte ordonatorilor principali de
normative intrate n vigoare n
credite a modificrilor ce
cursul exerciiului financiar
decurg din aplicarea acestora,
38
cu att mai mult cu ct

ordonatorii principali de credite
n domeniul crora operez
actele normative respective nui asum responsabilitatea,
solicitnd solutii la Ministerul
Economiei i Finanelor i
ndrumnd persoanele fizice
sau juridice s solicite soluii la
Ministerul Economiei si
Finantelor
- Analizarea i propunerea spre
- inconsecvena ordonatorilor
aprobare a solicitrilor ordonatorilor principali de credite n
principali de credite cu privire la
propunerile de virari ntre
modificarea prevederilor
subdiviziunile clasificaiei
trimestriale, precum i a virrilor de bugetare
credite ntre subdiviziunile
clasificaiei bugetare, n
conformitate cu prevederile Legii
nr.500/2002 privind finanele
publice, cu modificrile ulterioare
-Analizeaz i propune spre
aprobare, n condiile legii,
modificari n structura bugetului de
stat i n volumul i structura
bugetelor ordonatorilor principali de
credite
Obiectiv 4 Avizarea de proiecte de acte normative ce implic finanare din fonduri publice
39
- inconsecvena ordonatorilor
principali de credite n propunerile
de virari ntre subdiviziunile
clasificaiei bugetare
-nencadrarea n termenul legal - presiuni din partea

de avizare a proiectului de act
normativ datorit ntarzierii
de credite
punctelor de vedere primite de
la direciile implicate, dar i a
volumului i complexitii unor
acte normative, a timpului
limitat pentru analiza acestora,
a faptului c unele acte
normative vin direct spre a fi
avizate fr a fi transmise n
copie pentru analiza
-neprezentarea de ctre iniiator a
-neprezentarea de ctre
fiei finaciare conform art.15 din
iniiator a fiei finaciare
Legea nr.500/2002 privind
conform art.15 din Legea
finanele publice, cu modificrile
nr.500/2002 privind finanele
ulterioare
publice, cu modificrile
ulterioare
- Formularea de avize, la
- transmiterea de ctre
solicitarea altor direcii din minister, direciile din minister a
cu privire la proiecte de acte
proiectelor de acte normative
normative cu influene financiare
cu termen de execuie scurt,
asupra activitii
ceea ce nu d posibilitatea
consultriii legislaiei n
finanare
domeniu pentru a se redacta un
rspuns corespunztor.
Obiectiv 5 Implementarea politicii Guvernului n domeniul cheltuielilor de personal aferente bugetului general consolidat,
precum i a numrului de personal
aviz a proiectelor de acte normative
iniiate de instituiile/autoritile
aflate n finanare
40
-Programarea bugetar a
cheltuielilor de personal i a
numrului maxim de posturi pentru
autoritile i instituiile publice
finanate integral din: bugetul de
stat, bugetul asigurrilor sociale de
stat, bugetul asigurrilor pentru
omaj, bugetul Casei Naionale de
Asigurri de Sntate i bugetele
locale
- Monitorizarea cheltuielilor de
personal i a numrului de posturi
aprobate instituiilor din sistemul
bugetar
- lipsa promptitudinii i
corectitudinii datelor furnizate
de ctre instituiile publice,
care pot afecta estimrile
Finantelor cu privire la nivelul
i evoluia numrului i a
cheltuielilor de personal
-neincadrearea in
termenul legal de
proiectelor de buget ale
de credite
- lipsa promptitudinii i
corectitudinii datelor furnizate de
ctre instituiile publice, care pot
afecta estimrile Ministerului
Economiei si Finantelor cu privire
la nivelul i evoluia numrului i
a cheltuielilor de personal
- primirea cu ntrziere a
datelor de la instituiile publice
raportoare
- primirea de date eronate de la
instituiile publice raportoare
- Analizarea i propunerea spre aviz

a solicitrilor de transformri de
posturi
aviz a proiectelor de acte normative
n domeniul salarizrii i a altor
drepturi ale personalului din
sectorul bugetar precum i cele care
genereaza influente financiare
asupra bugetului general consolidat
- elaborarea de ctre instituiile

- elaborarea de ctre instituiile
publice de acte normative care
publice de acte normative care nu
nu respect politica Guvernului
respect politica Guvernului n
n domeniul cheltuielilor de
domeniul cheltuielilor de personal
personal i implic majorarea
i implic majorarea nivelului i a
nivelului i a ponderii
ponderii cheltuielilor de personal
cheltuielilor de personal n
n bugetul general consolidat
bugetul general consolidat
Obiectiv 6 Coordonarea cadrului general de derulare a programului de investiii publice aferent ordonatorilor principali de
credite ai bugetului de stat i bugetelor de asigurri sociale
-elaborarea i actualizarea
metodologiei privind criteriile de
evaluare i selecie a obiectivelor de
41
investiii publice.
-analizarea i propunerea spre
aprobare, dup caz, a modificrilor
n fiele de investiii anexe la
bugetele ordonatorilor principali de
credite.
- analizarea programului de
investiii din punct de vedere al
ncadrrii n limitele de cheltuieli
stabilite
-monitorizarea programului de
investiii publice al ordonatorilor
principali de credite.
- solicitarea de ctre ordonatorii

principali de credite a unor
redistribuiri ce nu se ncadreaza
n prevederile legale n vigoare
sau ce depesc termenul legal
de 31 octombrie prevazut de
Legea nr.500/2002 privind
finantele publice, cu
modificarile ulterioare
- colaborare greoaie a
credite n ceea ce privete
furnizarea de date pentru
elaborarea programului de
investiii publice ce urmeaz a
fi finanat ncepnd cu bugetul
pe anul urmator
aferente derulrii execuiei
programului de investiii
publice
-propunerea spre avizare, dup caz,

a programelor de investiii publice
anuale i multianuale, elaborate de
ordonatorii principali de credite.
42
- solicitarea de ctre ordonatorii

principali de credite a unor
redistribuiri ce nu se ncadreaza n
prevederile legale n vigoare sau
ce depesc termenul legal de 31
octombrie prevazut de Legea
nr.500/2002 privind finantele
publice, cu modificarile ulterioare
-elaborarea de lucrri specifice de

analiz i sintez privind domeniul
investiiilor publice.
-analizarea i propunerea spre
- Nencadrarea n termenul
avizare, dup caz, a actelor
legal de solutionare a
normative de aprobare a
proiectului de act normativ
indicatorilor tehnico-economici ai
datorita intarizierii punctelor de
obiectivelor de investiii publice,
vedere primite de la directiile
precum i a altor acte normative ce
implicate, elaborarea incorecta
privesc domeniul investiiilor
de catre initiator a anexei cu
publice, n colaborare cu alte
indicatorii tehnico-economici
direcii din minister (dac este
sau chiar redactarea neclara a
cazul)
proiectului de act normativ
-asigurarea de asisten de
specialitate n domeniul investiiilor
publice.
Obiectiv 7 Eficientizarea activitii de protecie civil din minister
- organizarea i desfurarea
- lipsa de cointeresare a
pregtirii pe linie de protecie civil conducatorilor de directii si a
pentru sediul Ministerului
angajatilor ministerului
Economiei i Finanelor
- indrumarea i controlul activitii - elaborarea unor documente
de protecie civil la unitile
sumare fara respectarea
teritoriale subordonate ministerului prevederilor legislatiei in
domeniu
- intocmirea i actualizarea
- neprezentarea livretelor
documentelor pe linie de eviden
militare de catre angajatii
militar.
ministerului (barbati) care au
satisfacut stagiul militar
Obiectiv 8 Alte activiti
43
- elaborarea unor documente

sumare fara respectarea
prevederilor legislatiei in domeniu
-Participarea la elaborarea
lucrarilor pentru integrarea
Romniei n Uniunea European
-Participarea la elaborarea
lucrrilor privind furnizarea de
informaii la organismele financiare
(Comisia European, Fondul
Monetar Internaional, Banca
Mondial, sau diverse misiuni ale
ageniilor de rating)
- Reprezentarea Ministerului
Economiei si Finantelor n cadrul
comisiilor i comitetelor special
constituite pentru: elaborarea
actelor normative n domeniul
salarizrii personalului din sectorul
bugetar, gestiunea situaiilor de
urgen, managementul integrat al
frontierei, monitorizarea reformei n
sistemul judiciar, activiti NATO,
precum i n alte structuri similare,
la solicitarea conducerii
ministerului
- Reprezentarea Ministerului
Economiei si Finantelor n comisiile
parlamentare de specialitate, cu
ocazia discutrii proiectelor de acte
normative iniiate de sau cu
influene financiare asupra
activitii instituiilor/autoritilor
aflate n finanare.
- solicitrile de participare la
comisiile parlamentare de
specialitate se primesc cu mare
ntrziere, uneori chiar la ora la
care este fixat edina,
nemaifiind timp pentru
pregtirea materialelor
44
- Elaborarea proiectului bugetului

de stat pentru rzboi
- Coordonarea activitilor ce
rezult din calitatea ministrului
economiei i finanelor de membru
al Consiliului Suprem de Aprare a
rii
- Soluionarea, potrivit
competenelor, a petiiilor formulate
de persoanele fizice i juridice
precum i elaborarea lucrarilor i
corespondenei ce decurg din
relaiile cu structurile din minister,
Parlamentul Romaniei, Guvernul
Romaniei, ministere i alte organe
ale administraiei publice
- participarea la dezbaterea
unor proiecte de acte normative
care implic mai multe direcii
de specialitate din cadrul
ministerului, fr ca acestea si trimit reprezentanii s ii
susin punctul de vedere
- participarea la dezbaterea unor

proiecte de acte normative care
implic mai multe direcii de
specialitate din cadrul
ministerului, fr ca acestea s-i
trimit reprezentanii s ii susin
punctul de vedere
- primirea cu ntrziere a
ordinii de zi a edinelor
Consiliului Suprem de Aprare
a rii la care particip
ministrul economiei i
finanelor
- nencadrarea n termenul
legal de solutionare a petitiilor
si lucrarilor de crespondenta
datorita intarizierii punctelor de
vedere primite de la directiile
implicate
- primirea cu ntrziere a ordinii

de zi a edinelor Consiliului
Suprem de Aprare a rii la care
particip ministrul economiei i
finanelor
- transmiterea de catre
directiile din minister a
petitiilor/lucrarilor de
corespondenta cu termen de
execuie scurt, ceea ce nu d
posibilitatea aprofundrii
legislaiei si problematicii n
- transmiterea de catre directiile

din minister a petitiilor/lucrarilor
de corespondenta cu termen de
execuie scurt, ceea ce nu d
posibilitatea aprofundrii
legislaiei si problematicii n
45
- nencadrarea n termenul legal

de solutionare a petitiilor si
lucrarilor de crespondenta datorita
intarizierii punctelor de vedere
primite de la directiile implicate
-Iniierea de acte normative n

domeniul normativelor de cheltuieli,
precum i de reglementare a unor
msuri care vizeaz reducerea
cheltuielilor pentru ncadrarea n
indicatorii macro-economici
prognozai
-Reprezentarea Ministerului
Economiei si Finantelor ca membru
(vicepreedinte) n Consiliul
Interministerial de Avizare Lucrri
Publice de Interes Naional i
Locuine
-Analizarea documentaiilor
ntocmite pentru emiterea
certificatului de atestare a dreptului
de proprietate asupra terenului
pentru instituiile din subordinea /
coordonarea Ministerului
Economiei i Finanelor, n
colaborare cu alte direcii din
minister.
- Asigurarea corespondenei
curente cu ordonatorii principali de
credite
- aprobarea prin acte

normative ulterioare de excepii
de la aceste acte normative
- aprobarea prin acte normative

ulterioare de excepii de la aceste
acte normative
- presiuni din partea

credite care transmit pe fax
corespondena i solicita
soluionarea urgenta, ceea ce
face ca specialistul s aloce din
timpul destinat analizei i
formulrii rspunsului, timp
pentru nregistrarea i
- presiuni din partea ordonatorilor

principali de credite care transmit
pe fax corespondena i solicita
soluionarea urgenta, ceea ce face
ca specialistul s aloce din timpul
destinat analizei i formulrii
rspunsului, timp pentru
nregistrarea i repartizarea
lucrrii
46
repartizarea lucrrii
Unitatea de coordonare a relaiilor bugetare cu Uniunea European
In dezvoltarea acestei etape s-a urmarit, pe fiecare obiectiv: identificarea riscurilor si a frecventei si probabilitii acestora; estimarea
consecinelor si posibilitatile de minimizare a acestor riscuri.
1. Primul obiectiv Coordonarea calculului, ncasrii, plaii si controlului resurselor proprii ale Uniunii Europene, precum si a
raportrilor ctre aceasta in domeniu reprezint o prevedere explicit a acquis-ului comunitar privind capacitatea de
ndeplinire a condiiilor administrative n domeniul resurselor proprii ale Comunitilor Europene.
Implementarea acestui acquis s-a realizat prin intermediul unui Proiect de twinning finanat din fonduri PHARE i s-a concretizat prin
nfiinarea UCRBUE i prin aprobarea Ordinului comun al Ministrului Finanelor Publice nr. 465/23.03.2006, Ministrului Agriculturii,
Pdurilor i Dezvoltrii Rurale nr. 224/31.03.2006, Preedintelui Institutului Naional de Statistic nr. 3088/27.03.2006 i al
Preedintelui Comisiei Naionale de Prognoz nr. 395/24.03.2006 privind aprobarea Procedurilor de administrare a resurselor
proprii ale Comunitilor Europene i a Manualului de administrare a resurselor proprii ale Comunitilor Europene.
Activitile ce trebuie efectuate pentru ndeplinirea acestui obiectiv au fost acceptate de ctre Comisia Europeana, urmnd a fi supuse
controlului structurilor europene i a statelor membre precum i perfecionrii lor continue.
Principalele structuri responsabile i competenele acestora, potrivit reglementrilor comunitare, sunt comunicate Comisiei Europene,
iar aceste informaii sunt accesibile tuturor statelor membre. Orice modificare intervenit trebuie comunicat n cel mai scurt timp.
Principalul risc l constituie plata de dobnzi in cazul in care in contabilitatea A si B datele nu sunt nregistrate in mod corespunztor
sau in cazul in care plata unei contribuii nu este efectuata la termen.
Totui, riscuri secundare pot apare si prin nerespectarea procedurilor i/sau a recomandrilor n urma controalelor CE.
47
Astfel :
In cadrul procesului de elaborare a bazei TVA exista riscul neidentificrii surselor de date necesare calculului anumitor
compensri si/sau al necredibilitatii acestora
In ceea ce privete cererile de autorizare pentru a folosi anumite date statistice exista riscul ca acestea sa nu fie acceptate de
ctre Comisie si statele membre.
2. Obiectivul 2 are ca fundament faptul c de la data aderrii la UE, Romnia va participa n mod activ la procesul decizional
comunitar n domeniul procesului bugetar comunitar.
Activitile si aciunile specifice vor fi dezvoltate in funcie de modul de organizare si funcionare al structurilor naionale centrale i
sectoriale (specifice) pentru Afacerile Europene.
Pana in prezent, UCRBUE a identificat necesitile i a iniiat i promovat un nou Proiect de Twinning finanat din fonduri Phare cu o
durat de 24 luni. Activitile acestuia urmeaz s nceap n cel mai scurt timp. Rezultatele ateptate se refer la:
Consolidarea capacitatii administrative a Unitii de Coordonare
Imbunatatirea competentelor personalului, pentru coordonarea relaiilor financiare cu Uniunea Europeana
Definirea fluxurilor de informaii intre structurile naionale implicate in relaia cu bugetul UE si formarea personalului
implicat in activitatea de coordonare a fluxurilor de informaii
Dezvoltarea cunotinelor experilor din cadrul Unitii in ceea ce privete urmrirea procedurilor anuale ale bugetului
comunitar
Un prim proiect de Procedura pentru acest obiectiv a fost elaborat la nivelul UCRBUE, dar pentru o buna funcionare aceasta
procedura trebuie respectata si de ctre direciile/instituiile colaboratoare.
48
Riscul cel mai important in atingerea obiectivului 2 il constituie necuprinderea in bugetul comunitar a sumelor corespunztoare
intereselor naionale. Foarte important pentru atingerea obiectivului este activitatea de lobby in susinerea poziiei Romniei. Riscul
poate fi minimizat prin mbuntirea acestuia, precum si a colaborrii intre diferitele structuri de la nivel naional, dar si intre
UCRBUE si reprezentantul pe buget la Reprezentanta Romaniei la UE.
3. Pentru obiectivul 3, nu este inca definitivata procedura.

Pentru stabilirea corecta a soldului financiar net UCRBUE trebuie sa coordoneze toate structurile implicate in gestionarea fluxurilor
financiare de la si ctre Uniunea Europeana.
Principalele riscuri sunt determinate, pe de o parte, de faptul ca nu au fost stabilite, la nivel central, toate organismele care vor avea
atribuii in gestionarea fondurilor europene si programelor comunitare, iar pe de alta parte, de faptul ca legturile intre UCRBUE si
instituiile responsabile nu sunt nc rodate.
Pentru buna funcionare a acestui mecanism, procedura va trebui sa fie respectata de ctre toate direciile/instituiile implicate.
Un alt risc este determinat de nfiinarea foarte recenta, la nivel central, a unui organism al afacerilor europene Departamentul
pentru Afaceri Europene, din subordinea Primului Ministru. Pentru ca relaiile intre structurile naionale implicate sa fie viabile, va fi
necesara o anumita perioada de timp pentru stabilirea si dezvoltarea modalitilor de colaborare.
Activitile si aciunile UCRBUE pentru atingerea obiectivului 3 vor fi dezvoltate in funcie de modul de organizare si funcionare al
acestei structuri naionale nou nfiinate. Aceasta procedura urmeaz a fi mbuntita in cadrul Proiectului de Twinning finanat din
fonduri Phare.
4. In ceea ce privete activitile necesare pentru atingerea obiectivului 5, principalul risc il constituie necuprinderea in
modificarile de acquis a prevederilor care corespund intereselor nationale. Solutiiile posibile sunt, pe de o parte, urmarirea permanenta
a evolutiei discutiilor din cadrul institutiilor comunitare pe tema modificarilor de acquis si, pe de alta parte, intensificarea activitatii de
lobby in susinerea poziiei Romniei, precum si a colaborrii intre diferitele structuri de la nivel naional, dar si intre UCRBUE si
reprezentantul pe buget la Reprezentanta Romaniei la UE.
49
Un alt risc il reprezinta lipsa unei proceduri pentru stabilirea modalitii de corelare a instituiilor implicate in gestionarea fondurilor
comunitare.
Exista, totodat, si riscurile menionate la obiectivul 3, referitoare la faptul ca nu au fost stabilite, la nivel central, toate organismele
care vor avea atribuii in gestionarea fondurilor si programelor comunitare si de nfiinarea foarte recenta a Departamentului pentru
Afaceri Europene.
Activitati
Direcia general de metodologie contabil instituii publice
Disfunctionalitati
Riscuri
Riscuri majore
Obiectiv 1. Elaborarea reglementarilor contabile si a altor reglementari pentru institutii publice, precum si a
normelor metodologice privind procedurile contabile
1. Elaborarea si propunerea spre dimensionarea - nencadrarea n termen -respingerea
de
aprobare a reglementarilor privind necorespunztoare cu resurse pentru promovarea actelor catre Guvern sau
contabilitatea institutiilor publice;
umane a serviciului.
normative la Guvern sau la Parlament
a
-recrutarea cu dificultate a conducerea ministerului, n proiectelor de acte
personalului de specialitate situaia n care nu sunt normative initiate.
datorit blocrii periodice a parcurse n timp util toate
posturilor ceea ce conduce la etapele
prevzute
de
pierderea unor oportuniti reglementrile legale n
de recrutare a unor specialiti vigoare, respectiv obinerea
de care ar fi nevoie n avizelor de la:direciile de
elaborarea
reglementrilor specialitate din minister,
contabile n sectorul public;
Consiliul Contabilitii i
-existena unei pregtiri Raportrilor
Financiare,
profesionale parial adecvate Comisia de dialog social,
50
2. Elaborarea si propunerea spre

aprobare a reglementarilor privind
inventarierea,
reevaluarea
si
amortizarea activelor fixe aflate in
patrimoniul institutiilor publice;
n
domeniul
elaborrii Ministerul Justiiei sau de la
reglemetrilor contabile n alte
organe
ale
sectorul public.
administraiei centrale sau
locale. n condiiile n care
dei s-au parcurs anumite
etape,
iar
n
etapele
ulterioare
intervin
modificri, este posibil s
fie necesar reparcurgerea
unor etape de avizare.
dimensionarea - nencadrarea n termen
necorespunztoare cu resurse pentru promovarea actelor
normative la Guvern sau la
-recrutarea cu dificultate a conducerea ministerului, n
personalului de specialitate situaia n care nu sunt
datorit blocrii periodice a parcurse n timp util toate
posturilor ceea ce conduce la etapele
prevzute
de
pierderea unor oportuniti reglementrile legale n
de recrutare a unor specialiti vigoare, respectiv obinerea
de care ar fi nevoie n avizelor de la:direciile de
elaborarea
reglementrilor specialitate din minister,
contabile n sectorul public;
Consiliul Contabilitii i
-existena unei pregtiri Raportrilor
Financiare,
profesionale parial adecvate Comisia de dialog social,
n
domeniul
elaborrii Ministerul Justiiei sau de la
reglemetrilor contabile n alte
organe
ale
sectorul public.
administraiei centrale sau
locale. n condiiile n care
dei s-au parcurs anumite
etape,
iar
n
etapele
ulterioare
intervin
51
3.Actualizarea Planului de conturi

general pentru instituiile publice si
elaborarea de proceduri contabile
specifice pe domenii de activitate;
-dimensionarea
necorespunztoare cu resurse
-recrutarea cu dificultate a
personalului de specialitate
datorit blocrii periodice a
posturilor ceea ce conduce la
pierderea unor oportuniti
de
recrutare
a
unor
specialiti de care ar fi
nevoie
n
elaborarea
reglementrilor contabile n
sectorul public;
-existena unei pregtiri
profesionale parial adecvate
n
domeniul
elaborrii
reglemetrilor contabile n
sectorul public.
modificri, este posibil s

fie necesar reparcurgerea
unor etape de avizare.
-lipsa
sau
ntrzierea
punctului de vedere al
celorlalte
direcii
de
specialitate avnd
drept
consecine
ntrzieri,
imposibilitatea de a formula
o
prevedere clar i n
conformitate cu legea.
4.Stabilirea si propunerea spre aprobare

conducerii ministerului, potrivit legii, a
exceptiilor de la regula inventarierii
obligatorii anuale a unor bunuri cu
caracter special aflate in administrarea
institutiilor publice, la propunerea
ordonatorilor principali de credite;
5.Elaborarea i propunerea spre dimensionarea -lipsa procedurilor elaborate
aprobarea a metodologiei contabile necorespunztoare cu resurse de Ageniile de Pli din
privind
finantarea
externa umane a serviciului.
Ministerul Agriculturii i din
52
nerambursabila primita de institutiile -recrutarea cu dificultate a

publice (SAPARD, ISPA, PHARE, personalului de specialitate
Fonduri structurale si de coeziune, datorit blocrii periodice a
etc.);
de
recrutare
a
unor
nevoie
n
elaborarea
sectorul public;
n
domeniul
elaborrii
sectorul public.
6. Analizarea i avizarea proiectelor de - principalul risc n etapa de
reglementri pentru instituiile publice avizare este acela de a primi
transmise de direciile de specialitate pentru aviz proiecte de acte
din minister si de alte ministere sau normative
care
sunt
autoritati centrale.
ntocmite
n
mod
necorespunztor din punct
de vedere tehnic sau al
armonizrii cu alte acte
normative,
ceea
ce
presupune un efort deosebit,
att ca numar de persoane
implicate dar i ca timp,
necesar
pentru
analiza
proiectelor respective, dar i
pentru
redactarea
observaiilor i propunerilor
53
Ministerul Economiei si
Finantelor ceea ce determin
ntrzieri
n
elaborarea
metodologiei contabile
-lipsa
sau
ntrzierea
celorlalte
direcii
de
specialitate avnd
drept
consecine
ntrzieri,
imposibilitatea de a formula
o
prevedere clar i n
direciei
noastre;
-suprapunerea unui numr
foarte mare de proiecte de
acte normative primite de la
direcii de specialitate din
minister, cu proiecte de acte
normative primite de la alte
instituii intr-un interval
foarte scurt de timp;
- transmiterea de ctre
direciile din minister a
proiectelor de acte normative
cu termen de rezolvare scurt,
ceea ce implica eforturi
suplimentare
pentru
consultarea
legislaiei n
domeniu si redactarea unui
rspuns orespunztor.
Obiectiv 2. Elaborarea formularelor situaiilor financiare trimestriale i anuale ale instituiilor publice si a normelor
metodologice de intocmire a acestora.
1. Elaborarea i propunerea spre
aprobare conducerii ministerului a
modelelor
formularelor
situatiilor
financiare trimestriale si anuale ale
instituiilor publice, precum si a
normelor
metodologice
privind
intocmirea i depunerea acestora.
dimensionarea
de
recrutare
a
unor
54
-lipsa
sau
ntrzierea
celorlalte
direcii
de
specialitate avnd
drept
consecine
ntrzieri
in
efectuarea
lucrarii.
-imposibilitatea de a formula
o
prevedere clar i n
nevoie
n
elaborarea
sectorul public;
n
domeniul
elaborrii
sectorul public.
2. Elaborarea i propunerea spre dimensionarea -lipsa
sau
ntrzierea
aprobare conducerii ministerului a necorespunztoare cu resurse punctului de vedere al
normelor
metodologice
privind umane a serviciului.
celorlalte
direcii
de
inchiderea conturilor, intocmirea si -recrutarea cu dificultate a specialitate avnd
drept
centralizarea
situatiilor
financiare personalului de specialitate consecine
ntrzieri
in
pentru instituiile publice la incheierea datorit blocrii periodice a efectuarea
lucrarii.
exercitiului;
posturilor ceea ce conduce la -imposibilitatea de a formula
pierderea unor oportuniti o
prevedere clar i n
de
recrutare
a
unor conformitate cu legea.
nevoie
n
elaborarea
sectorul public;
n
domeniul
elaborrii
sectorul public.
Obiectiv 3.
Indrumarea institutiilor publice in vederea aplicarii corespunzatoare a reglementarilor in domeniul
contabilitatii si raportarii financiare;
1. Rezolvarea corespondenei transmis dimensionarea -lipsa
sau
de autoritati publice, ministere, si necorespunztoare cu resurse punctului de
55
ntrzierea
vedere al
celelalte organe ale administraiei

publice centrale i locale, alte persoane
fizice si juridice, precum si cea trimisa
de direciile din minister;
2.
ndrumarea
conductorilor
compartimentelor de contabilitate,
directori economici, contabili efi sau
alte
persoane
mputernicite
s
ndeplineasc aceast funcie din
autoritati publice, ministere i celelalte
organe ale administraiei publice
centrale i locale n aplicarea
reglementrilor n domeniul organizrii
i conducerii contabilitii, precum i a
ntocmirii
situaiilor
financiare
trimestriale i anuale.
umane a serviciului;
de
recrutare
a
unor
nevoie
n
elaborarea
sectorul public;
n
domeniul
elaborrii
sectorul public.
dimensionarea
umane a serviciului;
de
recrutare
a
unor
nevoie
n
elaborarea
sectorul public;
56
celorlalte
direcii
de
specialitate avnd
drept
consecine
ntrzieri
in
efectuarea
lucrarii;
-imposibilitatea de a formula
o
prevedere clar i n
- intarzieri in solutionarea
corespondentei transmise de
ministere si celelalte organe
de specialitate a administratiei
publice centrale si locale;
- neefectuarea actiunilor
tematice de indrumare
programate.
- transmiterea unor
solutii neconforme
cu reglementarile
legale in vigoare.
n
domeniul
elaborrii
sectorul public.
Obiectiv 4. Elaborarea si derularea programelor de perfectionare profesionala in domeniul contabilitatii publice.

1. Organizarea unor seminarii tematice dimensionarea -neefectuarea programelor de
privind contabilitatea publica pentru necorespunztoare cu resurse perfectionare
profesionala
personalul din cadrul ministerului si a umane a serviciului;
prevazute in Programul de
unitatilor descentralizate, precum si din -recrutarea cu dificultate a activitate al Ministerului
alte institutii;
personalului de specialitate Economiei si Finantelor,
datorit blocrii periodice a conduce la mentinerea unor
posturilor ceea ce conduce la neclaritati in intelegerea si
pierderea unor oportuniti aplicarea
reglementarilor
de
recrutare
a
unor contabile.
nevoie
n
elaborarea
sectorul public;
n
domeniul
elaborrii
sectorul public.
2. Participarea la seminarii, schimburi dimensionarea - neparticiparea la unele
de experienta si grupuri de lucru necorespunztoare cu resurse seminarii conduce la
organizate de Ministerul Economiei si umane a serviciului.
mentinerea unor neclaritati in
Finantelor, directii din ministere, alte -recrutarea cu dificultate a intelegerea si aplicarea
organe ale administratiei publice personalului de specialitate corecta a reglementarilor
centrale si locale, asociatii profesionale datorit blocrii periodice a contabile.
57
si organisme internationale.

de
recrutare
a
unor
nevoie
n
elaborarea
sectorul public;
n
domeniul
elaborrii
sectorul public.
Obiectiv 5. Dezvoltarea si modernizarea contabilitatii publice si a sistemului de raportare financiara
-interpretarea subiectiva
1. Studierea Directivelor Europene, - dimensionarea
Standardelor Internationale in domeniul necorespunztoare cu resurse conduce la propuneri
neconforme cu reglementarile
contabilitatii publice, a Standardelor umane a serviciului;
Internationale de raportare financiara si -recrutarea cu dificultate a
in domeniu.
altor
documente
elaborate
de personalului de specialitate
organismele profesionale internationale datorit blocrii periodice a
in domeniul contabilitatii publice, in posturilor ceea ce conduce la
vederea
realizarii
convergentei pierderea unor oportuniti
reglementarilor contabile romanesti cu de recrutare a unor
prevederile acestora;
nevoie n elaborarea
sectorul public;
n domeniul elaborrii
sectorul public.
58
2. Efectuarea de propuneri catre

conducerea
directiei
privind
convergenta
reglementarilor
din
domeniul
contabilitatii
publice
romanesti cu cele europene si
internationale.
dimensionarea -propuneri neconforme cu

necorespunztoare cu resurse reglementarile europene si
internationale urmare a unor
-recrutarea cu dificultate a interpretari subiective.
de
recrutare
a
unor
nevoie
n
elaborarea
sectorul public;
n
domeniul
elaborrii
sectorul public.
Obiectiv 6 Elaborarea lunara a indicatorilor financiari actualizati a bugetului general
consolidat
1.Analiza documentelor de modificare a indicatorilor financiari ai bugetului general consolidat
2.Organizarea evidentei evolutiei

indicatorilor financiari ai bugetului
general consolidat
prezentarea cu ntrziere a
actualizarea bugetelor
repartizarii pe trimestre a
componente ale bugetului
bugetului general consolidat anual consolidat se face cu
intarziere
59
nu pot fi facute deschideri de

credite pentru ordonatorii
principali de credite
Obiectiv 7 Elaborarea situatiilor financiare centralizate trimestrial si anual ale institutiilor

publice
1.Analiza si verificarea situatiilor
financiare trimestriale si anuale de la
ordonatorii principali de credite ai
bugetului de stat, bugetului fondului
national unic de asigurari sociale de
sanatate, bugetului administratiei
publice locale,bugetului asigurarilor
sociale de stat, bugetului asigurarilor
pentru somaj,
situaiilor financiare de ctre
ordonatorii principali de
credite
nentocmirea lucrarilor de
centralizare si Notelor de
informare a conducerii
Finantelor privind aspectele
rezultate din analiza
situatiilor financiare
finalizarea cu ntrziere a
situatiilor financiare centralizate
care cuprind date solicitate de
Banca Naional a Romniei i
Institutul Naional de Statistic
n vederea raportrilor ctre
Uniunea European
2.Elaborarea Notelor de informare a conducerii Ministerului Economiei si Finantelor privind aspectele rezultate din analiza situatiilor
financiare ale institutiilor publice
Obiectiv 8 - Elaborarea lucrrilor privind contul general anual de execuie a bugetului de stat, contul de execuie a bugetului fondului
naional unic de asigurri sociale de sntate, contul general anual de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat i contul general
anual de execuie a bugetului asigurrilor pentru omaj.
60
1.Analiza si verificarea conturilor de

executie bugetara primite de la
ordonatorii principali de credite ai
bugetului de stat , bugetului fondului
national unic de asigurari sociale de
sanatate, bugetului asigurarilor sociale
de stat, bugetului asigurarilor pentru
somaj.
nentocmirea lucrarilor de
situaiilor financiare de ctre centralizare si Notelor de
informare a conducerii
credite
Finantelor privind aspectele
rezultate din analiza
situatiilor financiare
61

de depunere la Guvernul
Romniei, conform Legii
finanelor publice nr.500/2002,
a contului general anual de
execuie a bugetului de stat,
contului general anual de
execuie a bugetului asigurrilor
sociale de stat i a contului
general anual de execuie a
bugetului asigurrilor pentru
omaj; finalizarea cu ntrziere
a situatiilor financiare
centralizate care cuprind date
solicitate de Banca Naional a
Romniei i Institutul Naional
de Statistic n vederea
raportrilor ctre Uniunea
European;
2.Elaborarea proiectului de lege si a

contului general anual de executie a
bugetului de stat , contului de executie a
bugetului fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate.
avizarea cu ntrziere a
nerespectarea procedurilor de
tehnica legislativa
execuie a bugetului de stat i
execuie a bugetului fondului
national unic de asigurari
sociale de sanatate de ctre
Ministerul Justitiei
62

European;
3. Elaborarea proiectului de lege si a

contului general anual de executie a
bugetului asigurarilor sociale de stat si
contul general de executie a bugetului
asigurarilor pentru somaj.
avizarea cu ntrziere a
nerespectarea procedurilor de
tehnica legislativa
execuie a bugetului
asigurrilor sociale de stat i a
execuie a bugetului
asigurrilor pentru omaj de
ctre Ministerul Muncii,
Familie si Egalitatii de Sanse
si Ministerul Justitiei
Obiectiv 9 - Elaborarea bilantului anual centralizat al institutiilor

publice.
63

European;
1.Analiza si verificarea bilantului

centralizat primit de la ordonatorii
principali de credite ai bugetului de stat
, bugetului fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate, bugetului
asigurarilor sociale de stat, bugetului
asigurarilor pentru somaj.
situaiilor financiare
centralizate de ctre
credite
neintocmirea lucrarilor de
centralizare a bilanturilor
institutiilor publice
2.Centralizarea bilanturilor contabile pe

subsectoare ale Administratiei publice,
elaborarea bilantului centralizat al
institutiilor publice la nivelul sectorului
Administratiei publice.
situaiilor financiare
centralizate de ctre
credite
neintocmirea lucrarilor de
centralizare a bilanturilor
institutiilor publice
64
neincadrarea in termenul legal

Romaniei, conform Legii
finantelor publice nr.500/2002,
a bilantului centralizat al
institutiilor publice si insoteste
contul general anual de executie
al bugetului de stat ; raportarea
cu ntrziere a bilantului anual
centralizat care cuprinde date
European.
finantelor publice nr.500/2002,
a bilantului centralizat al
institutiilor publice si insoteste
contul general anual de executie
al bugetului de stat.;
raportarea cu ntrziere a
situatiilor financiare centralizate
care cuprind date solicitate de
Banca Naional a Romniei i
Institutul Naional de Statistic
n vederea raportrilor ctre
Uniunea European.
Direcia general trezorerie i contabilitate public

Disfunctionalitati
Riscuri
Riscuri majore
Obiectiv 1 Stabilirea sistemului de organizare si functionare a Trezoreriei Statului, elaborarea proiectelor de acte normative si
elaborarea normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii Trezoreriei Statului
1. Elaborarea/modificarea si supunerea -lipsa
sau
ntrzierea Elaborarea/modificarea cu
spre aprobare a actelor normative care punctului de vedere al intarziere actelor normative
vizeaza efectuarea operatiunilor de celorlalte
direcii
de care vizeaza efectuarea
incasari si plati prin Trezoreria Statului
specialitate avnd
drept operatiunilor de incasari si plati
consecine
ntrzieri, prin Trezoreria Statului
imposibilitatea de a formula o
prevedere
clar
i
n
2.Analizarea si avizarea proiectelor de - transmiterea de catre
acte normative cu impact asupra activitatii directiile din minister si de
Trezoreriei Statului precum si intocmirea catre institutiile publice pe
de precizari la solicitarile unitatilor langa acte normative pentru
teritoriale
ale
trezoreriei
statului, puncte de vedere sau alte
institutiilor publice si altor directii din solicitari de precizari care au
cadrul
Ministerului
Economiei
si impact
asupra
activitatii
Finantelor
trezoreriei statului si a altor
solicitari de precizari care
vizeaza
reglementari
in
diverse domenii care nu fac
obiectul de activitate al
directiei noastre
3.Elaborarea sau modificarea machetelor - nu este cazul
-imposibilitatea
unitatilor
situatiilor financiare si a altor raportari
trezoreriei statului de a
zilnice, lunare, trimestriale si anuale ale
intocmii raportarile in mod
65
unitatilor teritoriale ale Trezoreriei

Statului
4. Transmiterea la Oficiul National de - pot exista situatii in care
Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor rapoartele sa fie transmise cu
a rapoartelor privind operatiuni cu sume in intarziere sau eronat
numerar care depasesc echivalentul a
10.000 euro si a rapoartelor de tranzactii
suspecte primite de la unitatile teritoriale
ale trezoreriei statului
5. Generarea codurilor IBAN aferente
conturilor de venituri si cheltuieli bugetare
pe baza Clasificatiei indicatorilor privind
finantele publice
- Modificarea cu intarziere a
Clasificatiei
indicatorilor
privind finantele publice fata
de momentul intarii in
vigoare a actelor normative
corespunzator
- netransmiterea rapoartelor de
catre
unitatile
trezoreriei
statului la termenul legal sau
eronat
poate
determina
intirzierea raportarii de catre
MEF la Oficiul National de
Prevenire si Combatere a
Spalarii Banilor a operatiunilor
respective
- Necunoasterea in timp util de
catre contribuabili a codurilor
IBAN in care trebuie sa vireze
sumele datorate bugetului
general consolidat in situatia
intrarii in vigoare a unor noi
acte normative
6.Elaborarea protocoalelor ce se incheie -nu este cazul

cu institutiile de credit pentru fluidizarea
fluxurilor financiare privind incasarile si
platile in relatia: unitati ale trezoreriei
statului-institutii
publice-operatori
economici-institutii de credit
Obiectiv 2 Elaborarea normelor metodologice cu privire la incheierea executiei bugetare la finele anului,
componente ale bugetului general consolidat
1. Elaborarea si supunerea spre aprobarea
conducerii Ministerului Economiei si
Finantelor a Normelor metodologice
privind incheierea executiei bugetare
- primirea cu intarziere a
punctelor de vedere de la
directiile din MEF;
- intrarea in vigoare a unor
66
- publicarea in Monitorul
Oficial cu intarziere a OMEF
poate
conduce
la
imposibilitatea incheiere in
pe bugetele
anuale
acte normative cu impact bune conditii a exercitiului

asupra activitatii institutiilor bugetar
publice in special in luna
decembrie care determina ca
elaborarea
normelor
metodologice sa nu poata fi
efectuata decat dupa insusirea
acestora
2.Elaborarea si supunerea spre aprobare - nu este cazul
conducerii Ministerului Economiei si
Finantelor a Instructiunilor cu privire la
operatiunile specifice care se efectueaza
de catre unitatile trezoreriei statului pentru
incheierea executiei bugetare anuale
Obiectiv 3 Intocmirea trimestriala si anuala a bilantului general al Trezoreriei statului,impreuna cu Contul de executie al
bugetului Trezoreriei statului
1. Editarea trimestriala si anuala a Primirea cu intarziere a Exista riscul de intarziere a
bilantului general al Trezoreriei Statului si situatiilor
cu
debite intocmirii
bilanturilor
la
a contului de executie al bugetului actualizate de la directiile de termenele prevazute sau cu
Trezoreriei Statului
specialitate.
debite neactualizate.
2. Initierea si transmiterea spre aprobarea Primirea cu intarziere a
Guvernului a proiectului de Hotarare de avizelor de la directiile de
Guvern privind aprobarea bilantului specialitate privind soldurile
general al Trezoreriei Statului, a contului conturilor si a observatiilor
de executie a bugetului trezoreriei statului asupra anexelor la bilant.
insotita de bilantul general al trezoreriei
statului-forma prescurtata si de contul de
executie a bugetului trezoreriei statului
Posibilitatea
primirii
cu Exista riscul de a nu se trimite
intarziere a avizului de la documentatia in timp util la
Directia Generala Juridica si a Secretariatul
General
al
67
procesului verbal de la Guvernului

Comisia de Dialog Social
si/sau a avizului de la
Ministerul Justitiei pentru
proiectul Hotararii de Guvern
privind aprobarea bilantului
general al Trezoreriei statului,
a contului de executie al
bugetului trezoreriei statului,
a Notei de fundamentare si a
Notei de prezentare
Obiectiv 4 .Elaborarea si administrarea bugetului de venituri si cheltuieli al trezoreriei statului
1.Intocmirea
proiectului
bugetului Intocmirea cu intarziere a Subestimarea
sau
Trezoreriei Statului,pe baza propunerilor proiectului
bugetului supraestimarea
creditelor
unitatilor teritoriale ale Trezoreriei Trezoreriei Statului; primirea bugetare
prevazute
in
Statului si Directia Generala Trezorerie si cu intarziere a propunerilor buget;repartizarea pe trimestre
Datorie Publica;elaborarea notei de bugetare si de repartizare pe a creditelor, fara respectarea
fundamentare si a proiectului de hotarare a trimestre de la unitatile termenelor de plata/incasare.
Guvernului pentru aprobarea Bugetului de subordonate;
nerespectarea
venituri si cheltuieli al Trezoreriai echilibrului
bugetar;
Statului;repartizarea pe trimestre si pe neincadrarea propunerilor de
ordonatori de secundari de credite a buget in limita de cheltuieli
prevederilor
bugetului
Trezoreriei stabilita.
Statului, pe baza propunerilor transmise
de Directia Generala Trezorerie si Datorie
Publica si unitatile teritoriale ale
trezoreriei statului
2.Deschiderea/repartizarea/retragerea
Primirea cu intarziere a Transmiterea cu intarziere a
creditelor bugetare din bugetul Trezoreriei propunerilor
pentru notelor justificative privind
Statului
;intocmirea
si
aprobarea modificarea,virarea
sau deschiderile de credite
modificarilor in repartizarea prevederilor deschiderea
creditelor
68
Aprobarea bugetului
Trezoreriei
Statului
dupa inceperea anului
bugetar;imposibilitatea
efectuarii platii la
scadenta.
Disponibilitati mari de
credite bugetare la
finele perioadei sau
insuficienta
din bugetul Trezoreriei Statului intre

unitatile Trezoreriei Statului si intre
trimestre precum si a virarilor de credite
in bugetul Trezoreriei Statului.
bugetare;solicitarea
deschiderilor
de
credite
bugetare
in
limita
prevederilor aprobate fara
fundamentarea necesitatii si
oportunitatii
cheltuielilor;
intocmirea necorespunzatoare
a notelor justificative; aparitia
in cursul anului a unor situatii
noi pentru care nu au fost
prevazute credite bugetare
suficiente
fundamentarea
necorespunzatoare
a
prevederilor bugetare;
Obiectiv 5 Deschiderea creditelor bugetare pentru cheltuielile fiecarui ordonator principal de credite
1. Deschiderea si repartizarea creditelor Intocmirea
gresita
a
bugetare
documentelor
de
catre
ordonatorul principal de
credite,
primirea
de
documente
incomplete,
disponibil insuficient pentru
deschiderea
creditelor
bugetare
2. Retragerea creditelor bugetare
Intocmirea
gresita
a
documentelor
de
catre
ordonatorul principal de
credite,
primirea
de
documente
incomplete,
disponibil insuficient pentru
retragerea creditelor bugetare
69
Posibilitatea de a nu se sesiza
anumite greseli sau de a se
introduce in evidenta pe alte
capitole/titluri sau pe alti
ordonatori principali de credite
Posibilitatea de a nu se sesiza
anumite greseli sau de a se
introduce in evidenta pe alte
capitole/titluri sau pe alti
ordonatori principali de credite.
acestora;intarzierea
efectuarii deschiderii
de credite din bugetul
Trezoreriei
Statului;imposibilitatea
efectuarii platii la
scadenta.
Obiectiv 6 Asigurarea derularii operatiunilor de incasari si plati in cadrul sistemului intertrezorerii, precum si cele in relatiile
cu institutiile de credit, in calitatea Ministerului Economiei si Finantelor de participant direct la Sistemul national de plati
1.Decontarea instructiunilor de plata Intreruperea comunicatiilor in Intarzieri in receptionarea Decontarea
cu
intertrezorerii/de mica si de mare valoare momentul
transmiterii
/ pachetelor
de
plati: intarziere
a
in relatie cu institutiile de credit aferente receptionarii pachetelor cu Posibilitatea depasirii orarului instructiunilor de plata
incasarilor si platilor sectorului public si instructiuni
de
plata; sedintelor de compensare a
trezoreriei centrale
probleme din punct de vedere sistemului Sent in cazul
tehnic la serverul central prin instructiunilor de plata de mica
care
se
realizeaza valoare;
sau
depasirea
inregistrarea in contabilitatea programului de decontare a
de decontari a instructiunilor instructiunilor de plata de mare
de plata.
valoare
prin
intermediul
sistemului Regis
2.Inregistrarea
in
conturile
Datorita interventiei umane in Directionarea sumelor
corespunzatoare a instructiunilor de plata
procesul preluarii este posibila catre alti beneficiari
neintrate
electronic
si
returnarea
apartia de erori in preluarea
instructiunilor de plata eronate
elementelor platii
3.Inregistarea in conturile corespunzatoare
Datorita interventiei umane in
a operatiunilor de creditare/debitare
procesul preluarii este posibila
directa initiate de Banca Nationala a
apartia de erori in preluarea
Romaniei
elementelor respective
4.Gestionarea operatiunilor de retragere Intreruperea comunicatiilor in
numerar si alimentare a conturilor de momentul
transmiterii
disponibil ale trezoreriilor fara casierie cererilor de retragere /
tezaur
cererilor de alimentare
5.Gestionarea operatiunilor de depunere Intreruperea comunicatiilor in
numerar si virare a excedentului conturilor momentul
transmiterii
de disponibil deschise la bancile notificarilor de depunere
comerciale pe seamaale trezoreriilor fara
casierie tezaur
6.Realizarea de raportari zilnice si lunare Intreruperea comunicatiilor in
70
catre BNR
momentul
transmiteri
procesarii
situatiilor
raportare
Neprimirea
la
timp
documentelor prin care
dispun plati; primirea
documente incomplete sau
greseli
/
de
7. Verificarea documentelor justificative

a Indicarea gresita a numarului
prin care se dispun plati in contul si
se de cont al beneficiarului;
numele statului din punct de vedere al
de neconcordanta intre codul unic
respectarii reglementarilor in vigoare
cu de inregistrare si denumirea
privind
angajarea,
lichidarea
si
beneficiarului sau codul IBAN;
ordonantarea
cheltuielilor
specifice
Risc de eroare umana in cazul
trezoreriei statului; intocmirea si semnarea
intocmirii OPT
ordinelor de plata si inregistrarea platilor
in registrul de ordine de plata, obtinerea
vizei de control financiar preventiv
propriu si delegat pe ordinele de plata,
daca este cazul si transmiterea unui
exemplar din ordinele de plata la Serviciul
Decontari Intertrezorerii si Relatii cu
Sistemul Interbancar de Plati, in scopul
decontarii
Obiectiv 7 Asigurarea organizarii si conducerii contabilitatii operatiunilor efectuate de Ministerul Economiei si Finantelor in
contul si in numele statului
1.Evidentierea
in
contabilitate
a Exista situatii in care pentru Primirea cu intarziere a
incasarilor
aferente
imprumuturilor incasarile inscrise in extrasul codificarilor si neevidentierea
externe si interne, a fondurilor speciale, a de cont nu se cunoaste natura corecta
a diminuarilor
veniturilor bugetului trezoreriei statului, a operatiei.Se
transmite debitelor. Evidentierea pe sume
creantelor externe
informatia la Directia de in curs de lamurire a sumelor
specialitate
in
vederea pentru care dir.de specialitate
codificarii
nu stabileste destinatia
2.Evidentierea in contabilitate a platilor Inexistenta documentatiei de
aferente imprumuturilor externe si interne, plata la contabilitate in
a fondurilor speciale, a cheltuielilor monentul decontarii platii
71
bugetului trezoreriei statului si a bugetului

de stat pentru MEF-Actiuni generale, a
creantelor externe
3.Evidentiera in contabilitate a debitorilor
pe destinatii
poate duce la incadrarea

necorespunzatoare a platilor
pe tip de extras de cont
Primirea cu intarziere a
situatiilor
cu
incarcarea
debitelor cu sume schimbate
pt.perioadele anterioaredeja
evidentiate
in
contabilitate.Calcule privind
debite gresite
4.Evidentierea
in
contabilitate
a Primirea cu intarziere a
plasamentelor financiare si depozitelor notelor
si
conventiilor
atrase/plasate in/din contul curent general incheiate pentru atragerea sau
al trezoreriei statului
plasarea unor depozite
5. Evidentierea angajarii, lichidarii,

ordonantarii si platii cheltuielilor in
conformitate cu OMEF nr.1792/2002 si
OMEF nr.710/2003
Nu exista program informatic

pt.evidentierea in contabilitate
a
angajarii, lichidarii,
ordonantarii
si
platii
cheltuielilor bugetului de stat
si
bugetului
trezoreriei
statului
6. Exercitarea controlului financiar Acest ordin nu a fost
preventiv propriu in conformitate cu actualizat. Pentru activitatile
OMEF nr.828/2002
noi s-au aprobat noi ordine pt.
72
Nu se evidentiaza corect
nivelul debitului datorat din
cauza
calculelor
eronate.
Primirea cu intarziere a
debitelor duce la intocmirea
bilantului general al Trezoreriei
Statului cu debite neactualizate
Evidentierea cu intarziere in
contabilitate a depozitelor
atrase sau a plasamentelor din
contul general al trezoreriei.
Conventiile se primesc de
obicei in momentul rambursarii
depozitului,evidentierea
depozitului se face in aceeasi zi
cu rambursarea sa,Dar nota
contabila are data de constituire
a acestuia.
fiecare activitate in parte

Necesitatea cumularii tuturor
operatiunilor
supuse
controlului
financiar
preventiv sub acelasi ordin
Obiectiv 8.Elaborarea zilnica a executiei contului curent general al Trezoreriei Statului cu desfasurare pe bugete, si lunar
executia de casa prin Trezoreria Statului a bugetelor ce compun sistemul bugetar, in scopul monitarizarii executiei bugetar
1. Elaborarea Executiei zilnice a contului Nerespectarea
termenului Elaborarea cu intarziere a prezentarea
cu
curent general al Trezoreriei Statului si a limita
de transmitere a lucrarii; elaborarea lucrarii cu intarziere a executiilor
Executiei de casa zilnica a cheltuielilor datelor de executie de catre date eronate sau incomplete
bugetare
conducerii
bugetului de stat in profil economic pe unitatile
teritoriale
ale
M.E.F. si directiilor
titulari cu desfasurare pe capitole si in Trezoreriei Statului si/sau
generale interesate din
cadrul acestora pe titluri de cheltuieli
Trezoreria
Centrala
M.E.F.
si
altor
;transmiterea eronata sau
institutii cu implicatii
incompleta a datelor de
in procesul decizional
executie;nerespectarea
si de analiza a
corelatiilor din formular;
executiei bugetare
defectiunile
aparute
in
sistemul I.T. ( retea, server)
;erori
in
programul
informatic.
2. Elaborarea urmatoarelor situatii lunare, Nerespectarea
termenului Elaborarea cu intarziere a prezentarea
cu
trimestriale, anuale:
limita
de transmitere a lucrarii; elaborarea lucrarii cu intarziere a executiilor
datelor de executie de catre date eronate sau incomplete
bugetare
conducerii
unitatile
teritoriale
ale
M.E.F. si directiilor
Trezoreriei Statului si/sau
generale interesate din
Trezoreria
Centrala
M.E.F.
si
altor
transmiterea eronata sau
institutii cu implicatii
incompleta a datelor de
in procesul decizional
executie;
nerespectarea
si de analiza a
corelatiilor din formular;
executiei bugetare
73
defectiunile
aparute
in
sistemul I.T. ( retea, server);
erori in programul informatic.
- executia de casa a bugetului de stat,
bugetelor locale,bugetului asigurarilor
sociale de stat, bugetul fondului national
unic
de
asigurari
sociale
de
sanatate,bugetului asigurarilor pentru
somaj, bugetului Trezoreriei Statului
- executia de casa in profil economic a
bugetului
de
stat,
bugetelor
locale,bugetului asigurarilor sociale de
stat, bugetul fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate,bugetului
asigurarilor pentru somaj, bugetului
- situatia disponibilitatilor aflate in contul
curent general al Trezoreriei Statului
-bilantului
contabil
centralizat
al
-situatia disponibilitatilor institutiilor
publice
-situatiei analitice a platilor de dobnzi din
bugetul Trezoreriei Statului
74
Direcia general legislaie impozite directe
ACTIVITATI
RISCURI
mbuntirea permanent a calitii activitilor de elaborare a legislatiei fiscale n cadrul Ministerului Finanelor Publice
Elaborarea de acte normative in domeniul
Elaborarea de acte normative nearmonizate in conformitate cu
impozitelor directe, in concordanta cu politica fiscala a legislatia Uniunii Europene, determinate de necunoasterea adecvata a normei
Guvernului si cu legislatia CEE in materie
juridice, pot determina pe de o parte efecte negative din punct de vedere
economic si financiar, iar pe de alta parte aplicarea de sanctiuni de catre
Uniunea Europena.
Participarea si elaborarea lucrarilor necesare privind - Informatii insuficient fundamentate pe practica dreptului fiscal international
furnizarea de informatii si pozitia institutiei la coroborate cu sistemul fiscal aplicabil in Romania pot avea efecte negative
organisme internationale (Uniunea Europeana)
asupra informatiilor furnizate potentialilor investitori straini in tara noastra.
Avizarea proiectelor de acte normative cu implicatii - Neavizarea acestora pentru ca induc diminuari asupra veniturilor bugetului
asupra reglementarilor privind impozitele directe
de stat si a bugetelor locale sau pentru ca nu sunt conforme cu legislatia
Uniunii Europene la care am aderat, atrage dupa sine reactia protestatara a
unor institutii, grupuri sociale sau entitati interesate.
Intocmirea de studii, analize si documentari legate - Neadaptarea la legislatia UE poate genera sanctiuni aplicabile Romaniei,
de armonizarea legislatiei nationale cu privire la conform legislatiei Uniunii Europene precum si distorsiuni intre sistemul
impozitele directe, cu legislatia Uniunii Europene
fiscal aplicabil in Romania si restul tarilor membre, cu efecte negative pe
plan economic.
Schimbul de informatii pe linia impozitelor directe - Pot determina implicatii severe in domeniile prevazute in conventii,
cu autoritatile competente din diferite tari in baza implicatii care pot fi de ordin economic, financiar si de buna colaborare intre
prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri statele nesemnatare.
incheiate de Romania cu aceste state
- Raspunsuri incorecte sau intarziate pot atrage deschiderea procedurii
amiabile in aplicarea conventiilor de evitare a dublei impuneri sau chiar
judecarea la Curtea Europeana de Justitie.
Urmareste implementarea si aplicarea Directivelor - Nerealizarea acestui obiectiv genereaza distorsiuni intre legislatia aplicata
75
UE
in Romania si restul tarilor Uniunii Europene, cu aplicarea sanctiunilor

aferente.
Instruirea organelor fiscale teritoriale privind modul - Nerealizarea acestui obiectiv poate conduce la intelegerea defectuoasa a
de aplicare a legislatiei fiscale in domeniul impozitelor prevederilor legale.
directe in cadrul planului de pregatire si perfectionare
profesionala elaborat de Scoala de Finante Publice
Negocierea Conventiilor de evitare a dublei - Indeplinirea uneori cu intarziere a procedurilor de aprobare de catre
impuneri si asigurarea aplicarii unitare a acestora
Guvern si Parlament poate pune in aplicare cu intarziere, peste data
specificata de intrare in vigoare, a prevederilor Acordului in mod unilateral.
Standarde de
Management / Control
Intern
Direcia de legislaie n domeniul TVA
RISCURI
Descrierea modului de organizare si

functionare a S.C.M.
DISFUNCTIONALITA
TI
Solutii de eliminare a
disfunctionalitatilor si
de diminuare sau
eliminare a riscurilor
SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIAL (S.C.M.)

ETAPE
III
IV
MEDIU DE CONTROL
1. ETICA,
INTEGRITATEA
-exemplul dat de echipa de

conducere;
-lipsa
76
-desfasurarea activitatii
-atitudinea subiectiva, conform principiilor si
fa de orice interes regulilor de conduita
de politic,
economic, stabilite prin Legea nr.
ETAPE
III
IV
-controlul
prevederilor
regulamentelor
existente;
respectrii imparialitate
legale, independena:
i
regulilor -lipsa
transparena
deschidere
-implicarea
echipei
de
management
n
rezolvarea
problemelor i a incertidunilor
n materie de conduit adecvat;
-transmiterea
direciei a
promovate
ministerului.
ctre angajaii
valorilor etice
la
nivelul
77
i religios sau de alt

natur;
de
i -dezvluirea
de
informaii care nu au
caracter public, n alte
condiii
dect
cele
prevzute de lege;
V
188/1999
privind
Statutul functionarilor
publici;
- sprijinirea salariatilor
pentru
un
comportament si o
comunicare deschisa, in
special cand este vorba
despre ajutorul acordat
pentru
rezolvarea
dilemelor
si
a
incertitudinilor
in
materie de conduita
adecvata;
-sprijinirea salariatilor
pentru o comunicare
libera in ceea ce
priveste preocuparile
lor in materie de etica;
- crearea unui mediu
adecvat acestui tip de
comunicare;
supravegheerea
comportamentului
efectiv al salariatilor
din subordine, referitor
la acest standard;
-tratarea
in
mod
adecvat
a
oricarei
ETAPE
III
IV
V
abateri de la codul de
conduita .
- conducerea direciei se asigur

c fiecare angajat a luat la
cunotin
de
prevederile
Regulamentului de organizare i
funcionare a direciei prin
discutarea
acestora
i
informeaz cu privire la
posibilitatea consultrii acestui
regulament;
- definirea
rolului
fiecrui
2. ATRIBUTII, FUNCTII,
salariat se realizeaz prin fiele
SARCINI
de post;
- elaborarea fielor de post se
realizeaz mpreun cu salariaii,
astfel nct acetia s i
cunoasc ct mai bine atribuiile
i s fie de acord cu acestea;
repartizarea
sarcinilor
i
comunicarea rezultatelor se face
prin
respectarea
structurii
ierarhice.
3. COMPETENTA,
PERFORMANTA
- abilitile i cunotinele
necesare ocuprii unui post sunt
identificate n urma evalurii
cerinelor postului pentru care se
-nendeplinirea
/
ndeplinirea
necorespunztoare a
atribuiilor
ca
urmare
a
necuprinderii
acestora n fia
postului.
-lipsa unei proceduri

interne prin care s se
reglementeze
cadrul
general
privind
elaborarea
i
actualizarea fielor de
post.
-actualizarea periodica
a fiselor de post;
-aducerea la cunostinta
fiecarui
salariat
a
atributiilor specifice si
generale in cadrul
directiei;
asigurarea
unui
management proriu al
postului,
bazat
pe
autocontrol si pregatire
profesionala
permanenta;
-repartizarea atribuiilor
ctre personalul de
execuie
sa
se
realizeazin
raportul
sef-subaltern-sef;
-sustinerea salariatului
in
indeplinirea
sarcinilor sale.
selectarea
de - lipsa unei politici de
personal
fr formare profesional la -dezvoltarea capacitatii
abilitile
/ nivelul direciei
de autoperfectionare a
competenele
- nerealizarea de analize fiecarui angajat;
78
ETAPE
III
organizeaz concursul;
- identificarea nevoilor de
pregtire
profesional
se
realizeaz att n urma evalurii
anuale
a
performanelor
profesionale individuale ale
salariailor, ct i n urma
inventarierii solicitrilor de
formare profesional primite de
la acetia;
-sustinerea
competentei
si
performantei si cu instrumente
adecvate, care includ tehnica de
calcul, software, metode de
lucru etc..
4. FUNCTII SENSIBILE
5. DELEGAREA
--------directorul stabileste limitele de

competentelor
si
responsabilitatilor pe care le
delega;
-alegerea persoanei potrivite din
punctul
de
vedere
al
IV
ocuprii post formare n vederea

evalurii gradului de
aplicare
i
de
a
neidentificarea diseminare
real a abilitilor i cunotinelor/
abilitilor dobndite n
cunotinelor
dobndite n urma urma participrii la
cursuri.
formrii
profesionale,
a -nendeplinirea
gradului
de atribuiilor de serviciu
responsabilitate,
mbuntire sau nu cu
a rezultatelor muncii competen, eficien,
i
realizate, a modului corectitudine
de diseminare a contiinciozitate;
informaiilor
dobndite, precum i
a
gradului
de
satisfacere
a
necesitilor
de
pregtire
identificate;
---------------
-organizarea periodica a
unor
programe
de
perfectionare
in
domeniul
taxei
pe
valoarea adaugata;
-supravegherea
permanenta
a
indeplinirii atributiilor
de serviciu de revin
fiecarui angajat in parte;
-evaluarea
performantelor
angajatilor cel putin o
data pe an si discutarea
cu acestia de catre
realizatorul raportului.
necesare
postului;
-aglomerarea
cu
sarcini de mic
importan
a
managerului
i
reducerea timpului
79
-numr
redus
de
competene
i
responsabiliti
delegate;
-triplarea
controlului
efectuat de manageri
--------asigurarea
prin
ocuparea
posturilor
conform organigramei
de personal aprobata i
n situaia absenei
temporare a persoanei
ETAPE
III
IV
cunotinelor, experienei i
abilitilor;
-explicarea motivelor atribuirii
unor competene/responsabiliti
i clarificarea implicaiilor pe
care le presupun acestea;
-definirea autoritii de care
persoana delegat dispune;
-stabilirea unui termen de
realizare
a
competenelor/responsabilitilor
delegate;
-urmrirea de ctre echipa de
management a modului n care
evolueaz
procesul
de
ndeplinire
a
competenelor/responsabilitilor
delegate.
STRUCTURA
ORGANIZATORICA
- elaborarea
structurii
organizatorice pornete de la
rolul direciei de a sprijini
realizarea cu maxim eficien a
obiectivelor
generale
ale
ministerului i de a satisface
nevoile personalului;
- modificarea
organizatorice
acordat
deciziilor
strategice;
-neresponsabilizarea
angajailor
n
realizarea anumitor
atribuii
prin
neconfirmarea
responsabilitii
acestora
prin
semntur,
nedefinirea
i
stabilirea limitelor
responsabilitii
prin proceduri sau
documente interne
direciei.
-structura
organizatorica
neconforma
cu
obiectivele specifice
ale directiei.
structurii
poate
fi
80
V
cu
functie
de
conducere,
prin
delegarea
de
competena
i
responsabiliti potrivit
fielor posturilor, astfel:
Directorul delega o
serie de competente,
provizorii si limitate,
unuia dintre sefii de
servicii din subordine;
Sefii de Serviciu delega o serie de
competente, provizorii
si limitate, unuia dintre
sefii de servicii, prin
dispozitia directorului.
-repartizarea
unor
atributii pe servicii
necuprinse
in
Regulamentul
de
organizare
si
functionare a directiei.
-finalizarea procedurilor
privind
activitatea
direciei;
-acestea trebuie sa fie
clare, coerente si sa
reflecte
elementele
avute in vedere pentru
realizarea obiectivelor
directiei;
-acoperirea posturilor
cu personal cu o
ETAPE
III
IV
V
calificare adecvata;
-specializarea
funcionarilor
pe
domenii, pentru o mai
rapid identificare i
diseminare
a
informaiilor solicitate;
- reanalizarea modului
de incarcare cu sarcini
de serviciu pe fiecare
serviciu,
respectiv
salariat, in vederea unui
echilibru imbunatatit si
intr-o mai buna corelare
cu
capacitatile/
aptitudinile
fiecarui
angajat.
determinat de anumite decizii

luate la nivelul ministerului sau
ca urmare a unor analize
realizate
de
echipa
de
management;
- repartizarea atribuiilor pe
servicii se realizeaz n funcie
de rolul acestora n ndeplinirea
obiectivelor
specifice
ale
direciei;
- structura directiei :
1 Director
3 Servicii
Serviciul legislatie TVA 1
1 Secretariat
PERFORMANE SI MANAGEMENTUL RISCULUI
OBIECTIVE
-perfectionarea
cadrului
legislativ din domeniul taxei pe
valoaraea
adaugata,
prin
initierea si elaborarea tuturor
actelor
normative
ce
reglementeaza taxa pe valoarea
-comunicarea
obiectivelor
definite
tuturor salariatilor;
-elaborarea unui sistem
81
ETAPE
III
adaugata, in concordanta cu
politica fiscala a Guvernului si
adaptarea sistemului fiscal
national
la
modificarile
directivelor
europene
in
domeniul taxei pe valoarea
adaugata, urmarind aplicarea
corecta
a
acquis-ului
Comunitar, in concordanta cu
calendarul
legislativ
al
ministerului;
-avizarea proiectelor de acte
normative cu implicatii asupra
reglementarilor privind taxa pe
valoarea adaugata;
-efectuarea de studii, analize,
documentari
legate
de
armonizarea legislatiei nationale
cu privire la regimul taxei pe
valoarea
adaugata,
n
concordanta
cu
legislatia
Uniunii Europene n domeniu si
colaborarea
cu
institutiile
Comunitatii
Europene,
cu
reprezentantii
mediului
de
afaceri din Romania, cu alte
institutii din Romania, in
probleme referitoare la taxa pe
valoarea adaugata;
IV
-neidentificarea real
i cuantificabil a
gradului de atingere
a
obiectivelor
direciei.
82
de
monitorizare
a
-nedeterminarea
unor obiectivelor;
valori/inte de la care
rezultatele
sunt -identificarea
unor
considerate
a
fi indicatori de rezultat/
performante;
de
performanta
caracteristici directiei;
-lipsa unui sistem de
urmri
ca
monitorizare
a -va
activitile
specifice
obiectivelor;
asociate
realizrii
-dificultatea formulrii obiectivelor, s fie
unor obiective care s permanent actualizate
ndeplineasc
toate pe msur ce unele
din cele
condiiile SMART la activiti
nivelul direciei, ceea ce menionate vor nceta,
vor
suferi
face
dificil altele
modificri,
sau vor
identificarea
indicatorilor
de apare altele noi;
rezultat/de performan;
-monitorizarea
permanent
a
respectrii termenelor
intermediare astfel nct
orice nerespectare a
acestora s nu pun n
pericol
respectarea
termenelor finale de
realizare a obiectivelor,
ETAPE
III
IV
-asigurarea de asistenta de
specialitate organelor fiscale
teritoriale privind aplicarea
unitara a legislatiei privind taxa
pe valoarea adaugata;
-elaborarea pozitiei Romaniei
cu privire la propunerile de
modificare
a
directivelor
europene si regulamentelor in
domeniul taxei pe valoarea
adaugata.
PLANIFICAREA
-funcia
de
planificare
presupune
programarea
activitilor curente ale direciei
n
vederea
ndeplinirii
atribuiilor cuprinse n ROF;
-alocarea resurselor se face n
funcie de importana i
prioritatea
activitilor
de
realizat:
-resursele
umane
sunt
repartizate n funcie de
complexitatea i de volumul
aciunilor pe care le implic
anumite activiti;
-nu se realizeaz o planificare a
resurselor financiare la nivelul
direciei.
-planificarea
necorespunztoare a
resurselor umane pe
tipuri de activiti;
-nendeplinirea
corespunztoare
a
atribuiilor
de
serviciu ca urmare a
volumului mare de
sarcini
repartizate
unei persoane.
83
-lipsa planurilor de
aciune concrete care s
coreleze
obiectivele
specifice, cu activitile
i cu resursele necesare
atingerii acestora.
- planul ntocmit la
nivelul direciei privind
prioritile de aciune,
va fi detaliat pe
activiti i analizat,
pentru
identificarea
elementelor
de
modificare a ipotezelor
iniiale care au stat la
baza planificrii, i
reevaluarea noii situaii,
dac este cazul;
-planul va fi defalcat pe
luni
si
repartizat
conform noilor atributii
din ROF.
ETAPE
III
coordonarea
la
nivelul
direciei
urmrete
sincronizarea deciziilor luate la
nivelul echipei de conducere cu
obiectivele
propuse,
cu
activitile
programate,
cu
aciunile personalului, precum
i cu obiectivele generale ale
ministerului, in scopul asigurarii
convergentei
si
coerentei
acestora;.
COORDONAREA
IV
- necunoaterea de
ctre echipa de
management,
n
orice moment, a
gradului de realizare
a
sarcinilor
de
serviciu de ctre
angajai i
a
problemelor cu care
acetia se confrunt;
imposibilitatea
se analizarii de catre
seful de serviciu a
gradului
de
- asigurarea corelrii diverselor incarcare a gradului
decizii cu aciunile ntreprinse de incarcare a unui
sau care urmeaz a fi ntreprinse executant si totodata
la nivelul fiecrei structuri a a activitatii acestuia.
direciei, n vederea evitrii
dublrii aciunilor;
funcia de coordonare
realizeaz prin:
- ntlniri superior ierarhic

subaltern prin care se transmite
direct executantului ceea ce este
84
-nestabilirea
unei
peridiociti
a
ntlnirilor,
edinelor
dintre personalul de
conducere i personalul
de execuie prin care s
se
ofere
feedback
manager salariat
manager cu privire la
modul de realizare a
sarcinilor, gradul de
ndeplinire a acestora,
ncadrarea n termenele
stabilite,
calitatea
lucrrilor elaborate etc.;
-salariatii trebuie sa tina
cont de consecintele
deciziilor lor si ale
actiunilor lor asupra
intregii directii
-organizarea periodica
de
intalniri
intre
personalul de conducere
si
personalul
de
executie;
-in realizarea atributiilor
buna colaborare intre
salariati;
-o coordonare mai bun
a
fluxurilor
informaionale
cu
entitile implicate n
realizarea obiectivelor
i activitilor direciei
noastre;
-revizuirea actualului
sistem de coordonare
exercitat
de
catre
conducerea directiei, in
scopul identificarii unor
elemente
de
perfectionare care sa
eficientizeze activitatile
derulate in realizarea
obiectivelor sale;
-activitatea
direciei
ETAPE
III
IV
de realizat, evitndu-se riscul

distorsiunii mesajului;
este asigurat de o
coordonare
corespunztoare a crei
eficien se bazeaz pe
o
permanent
consultare
ntre
salariai, att n cadrul
fiecrui serviciu i ntre
servicii, ct i n cadrul
ministerului.
- ntlniri superior ierarhic

subordonai (edine) prin care
se
comunic
concomitent
anumite sarcini;
- ncurajarea colaborrii dintre
angajai.
MONITORIZAREA
PERFORMANTELOR
-monitorizarea performanelor,
urmrete in prezent, realizarea
tuturor atribuiilor ce-i revin
direciei prin Regulamentul de
organizare
si
functionare,
respectiv a termenelor de
desfurare
a
activitilor
curente si nu vizeaz raportarea
la anumii indicatori cantitativi
si calitativi relevanti.
-obinerea
de
informaii
incomplete/incorecte
cu privire la gradul
de
realizare
a
obiectivelor datorat
lipsei unor raportri
sistematice;
-inexistena
unei
proceduri interne prin
care s se detalieze
sistemul de monitorizare
a
obiectivelor/activitilor,
periodicitatea
i
modalitatea de raportare
a gradului de ndeplinire
a acestora;
-identificarea tardiv
a unor abateri de la
obiectivele direciei - modul de mprire a
i
dificultatea lucrrilor n interiorul
stabilirii
unor direciei
prin
85
-desemnarea
executantului,
care
urmeaz s ntocmeasc
lucrarea, s se fac:
- de director, cu
transmiterea lucrrii:
efului de serviciu
pentru a o nainta
executantului;
- de eful de serviciu,
dup ce s-a efectuat
repartizarea
pe
servicii
de
ctre
director.
-imbunatatirea anuala a
criteriilor
de
performanta in vederea
evaluarii profesionale a
ETAPE
III
IV
msuri corective;
-imposibilitatea
analizarii de ctre
eful de serviciu a
gradului
de
ncrcare a unui
executant
i,
totodata, a activitatii
acestuia.
MANAGEMENTUL
RISCULUI
-la nivelul direciei nu se

realizeaz analize sistematice
ale riscurilor ce ar putea - neluarea la timp a
influena gradul de ndeplinire a unor msuri de
obiectivelor;
diminuare
/
eliminare a unor
riscuri majore;
-experiena
i
cunotinele
echipei de conducere permit - orice actiune sau
ns identificarea riscurilor inactiune prezinta un
evidente i luarea msurilor de risc de nerealizare a
prevenire a producerii acestora.. obiectivelor;
86
transmiterea direct a personalului

din
acestora de la director la subordine;
executant.
-autocontrol
in
indeplinirea atributiilor
din fisa postului ocupat;
-urmarirea continua a
intocmirii
lucrarilor
repartizate
si
imbunatatirii
raportarilor
(corectitudine
si
operativitate).
-elaborarea
unei
strategii de control, n
vederea
evitrii
riscurilor
ce
pot
-neaplicarea
determina
abateri
managementului riscului nedorite
de
la
(lipsa unui inventar al obiectivele stabilite;
riscurilor, a unei analize -integrarea controlului
a nivelului acceptabil de n
componentele
expunere
la
risc, procesuale i structurale
evaluarea probabilitii ale organizrii directiei;
materializrii riscurilor, -definirea obiectivelor
monitorizarea
i controlului;
evaluarea
riscurilor, -stabilirea tipurilor de
controlul
gestionrii control ce vor fi
riscurilor etc.).
aplicate, a metodelor i
procedurilor ce trebuie
ETAPE
IPOTEZE SI
REEVALUARI
III
-in
urma
reorganizrii
Ministerului
Economiei
i
Finanelor
s-a
impus
reevaluarea
obiectivelor
specifice direciei, ca urmare a
modificrii
contextului
instituional.
IV
utilizate
n
cadrul
acestora;
-elaborarea planurilor
de control;
-pregtirea personalului
cu atribuii de control;
-modalitile
de
evaluare i valorificare a
rezultatelor
controalelor;
eficacitatea controlului.
-alinierea/integrarea
obiectivelor directiei in
-elaborarea
de -existena unei abordri obiectivele generale ale
obiective pornind de incipiente la nivelul ministerului;
la ipoteze nerealiste. managementului
-informarea, instruirea,
direciei.
coordonarea
personalului
din
subordine, cu privire la
schimbarile mediului
(juridic, economic) in
care se desfasoara
activitatea si in legatura
cu care sunt fixate
obiectivele
specifice
directiei;
- reanalizarea
obiectivelor/activitatilor
nivelul directiei, atat in
87
ETAPE
III
IV
V
scopul imbunatatirii
performantelor, cat si in
vederea implementarii
in bune conditii a noilor
reglementari.
INFORMAREA SI COMUNICAREA
INFORMAREA
-direcia nu dispune de un
inventar
al
tipurilor
de
documente cu care lucreaz
(intrri/iesiri), detaliate n funcie -depirea
de coninutul informaiilor i termenelor
frecvena acestora;
prelucrare
documentelor.
-pentru fiecare tip de document
n parte sunt n curs de
definitivare :
-tipurile de procesri ce se
efectueaz asupra diferitelor
informaii;
-actorii implicai n procesarea
informaiilor i verificarea /
aprobarea
documentelor
rezultate;
-frecvena elaborrii diferitelor
documente;
88
- lipsa unei proceduri

scrise privind circuitul
informaional
pentru
fiecare tip de document
de / informaie n parte;
a
-nestabilirea termenelor
de procesare pentru
fiecare
functionar
implicat (personalul de
conducere i personalul
de execuie) n derularea
activitilor direciei i
pe fiecare tip de
document elaborat /
procesat.
-elaborarea
unor
proceduri
interne
privind
componenta
comunicationala
din
interiorul
directiei,
transmiterea in timp util
a
informatiilor
in/dinspre
directie,
asigurarea unui feedback permanent atat la
nivel de conducere, cat
si de executie;
- respectarea traseului
de
urmat
al
documentelor
(informatiilor) de la
intrarea in secretariatul
directiei,
prin
repartizarea pe linie
ierarhica
pana
la
ETAPE
III
-cile
de
transmitere
documentelor;
IV
a
V
functionarul
care
finalizeaza lucrarea.
-informatia trebuie sa fie corecta,

clara, completa, oportuna, utila,
usor de inteles si receptat.
-dezvoltarea unui sIstem eficient
de comunicare externa si
interna, care sa asigure o
difuzare rapida, fluenta si
precisa a informatiilor, astfel
incat acestea sa ajunga complete
si la timp la utilizatori;
COMUNICAREA
-in desfurarea atribuiilor sale

direcia dezvolt relaii de
comunicare att interne, ntre
serviciile ce intr n componena
acesteia, ct i externe, cu alte
direcii din minister i alte
instituii;
-nu exist o procedur scris
privind circuitul informaional
pentru fiecare tip de document
procesat la nivelul direciei,
echipa de management se
asigur de o difuzare rapid,
-reprezentarea
necorespunztoare a
direciei n exterior -imposibilitatea
i afectarea imaginii gestionrii n condiii
acesteia;
optime a lucrrilor care
necesit colaborarea mai
-nerespectarea
multor directii;
termenelor impuse
de actele normative -neinformarea cu privire
in
vigoare
i la aspectele discutate n
atragerea
cadrul unor grupuri de
rspunderii
lucru sau al unor
ministerului pentru ntlniri
(in
cadrul
acest aspect;
ministerului
sau
interinstituionale).
- n cazul unor noi
ntlniri la care
particip
alte
persoane dect cele
care au participat
iniial, s nu se
89
-elaborarea
unor
proceduri cu termene
clare care s vizeze
modul de comunicare al
direciilor din minister
n
cazul
lucrrilor
(petiii, adrese, proiecte
de acte normative,
reclamaii, alte acte
administrative,
s.a.)
care
necesit
conlucrarea mai multor
direcii;
- n urma ntlnirilor s
se redacteze o not
sintetic cu privire la
aspectele discutate, cu
soluiile adoptate i
problemele
care
urmeaz a se discuta la
ntlnirile urmtoare.
ETAPE
III
fluent i precis a informaiilor,
astfel nct acestea s ajung
complete i la timp la
beneficiarii acestora.
CORESPONDENTA SI
ARHIVAREA
-documentele care intr/ies

n/din cadrul direciei sunt
gestionate n paralel, att prin
intermediul
aplicaiei
informatice SIDOC, ct i prin
intermediul
registrelor
de
eviden a documentelor;
-corespondena se realizeaz
prin documente pe suport hrtie
i/sau electronic;
-mijloacele
prin
care
se
primete/transmite
corespondena sunt: curier,
pot, pot electronic, fax etc.;
-arhiva se realizeaz anual
potrivit
Instruciunilor
de
arhivare primite de la Direcia
general de investiii, achiziii
publice i servicii interne;
-fiecare
angajat
arhiveaz
propriile documente create de-a
lungul unui an n funcie de
IV
cunoasc
problematica
discutat/convenit
anterior.
pierderea
documentelor emise
de direcie;
-dubla nregistrare a
documentelor
n
aplicaia SIDOC i
-neasumarea
registrele de eviden;
responsabilitii
angajailor cu privire -nearhivarea de catre
la
primirea/ persoanele care nu mai
transmiterea/
lucreaza
in
cadrul
remiterea/ arhivarea directiei a lucrarilor
unor documente ;
rezolvate;
-aglomerarea
cu
documente a caror
termen de pastrare a
exipirat
conform
legilor in vigoare.
90
-pastrarea unor lucrari

peste
termenul
de
arhivare
din
cauza
neexistentei unei decizii
in acest sens.
- in funcie de mijlocul
de realizare utilizat cu
privire
la
coresponden,
operaiunile de intrare,
ieire, nregistrare i
stocare
trebuiesc
adaptate corespunzator,
pe baza unor planuri
elaborate n acest sens,
astfel nct, pentru
fiecare caz, s poat fi
reflectate
cerinele
majore privind:
asigurarea primirii,
respectiv
expedierii
corespondenei;
confirmarea primirii,
respectiv
expedierii
corespondenei;
stocarea (arhivarea)
corespondenei;
accesul
la
ETAPE
III
IV
serviciul n care i desfoara

activitatea, tipul de document i
termenul de pstrare.
-activitatea direciei nu a -neraportarea
nregistrat neregulariti datorate neregularitilor;
nclcrii cadrului legal de ctre
angajaii direciei. Un rol
important n acest domeniu l are
personalul de conducere al
SEMNALAREA
NEREGULARITATILOR direciei care monitorizeaz
atent modul de ndeplinire a
sarcinilor de ctre angajaii
direciei,
ncurajnd
identificarea
i
semnalarea
oricror nclcri ale legii.
V
corespondena realizat
- lipsa unei proceduri de -o

permanent
semnalare
a comunicare, n spiritul
neregularitilor
la respectului fa de lege
nivelul direciei;
i al ncrederii reciproce
ntre salariai, precum i
ntre
salariai
i
conducere;
-conducerea trebuie sa
promoveze
respectul
fata de lege si spiritul de
incredere.
ACTIVITI DE CONTROL
PROCEDURI
-nu exista inca proceduri scrise,

in ceea ce priveste activitatea
din cadrul directiei. Acestea
urmeaza sa fie intocmite in cel
mai scurt timp posibil, pe
masura identificarii operatiunilor
specifice unei actiuni si/sau
eveniment semnificativ.
-nendeplinirea
corespunztoare
sarcinilor
serviciu;
-activitatea direciei are la baz

legislaia de drept public i de -nencadrarea
91
a - lipsa unor proceduri

de interne
de
lucru
aprobate
prin
acte
administrative, prin care
s se detalieze exact
n modul de aciune al
- elaborarea
unei
proceduri
privind
circuitul informaional
pentru fiecare tip de
document / informaie
cunoscute,
- elaborarea
unei
proceduri interne in in
cadrul directiei prin care
sa se stabileasca etapele,
termenele,
responsabilitatile;
ETAPE
III
IV
drept comun din domeniul

resurselor
umane.
ntruct
legislaia n vigoare nu detaliaz
regulile interne ce ar trebui
respectate i responsabilitile
fiecrui factor implicat, se
impune elaborarea la nivelul
direciei a unor proceduri interne
de lucru n vederea reglementrii
tuturor acestor aspecte.
SEPARAREA
ATRIBUTIILOR
SUPRAVEGHEREA
-elementele operationale si
financiare ale fiecarei actiuni
sunt efectuate de persoane
independente una fata de
cealalta, astfel incat functiile de
initiere si verificare sa fie
separate;
-stabilirea atributiilor in cadrul
fiselor de post a fiecarui
functionar din directie`;
-stabilirea clara a persoanelor
care
inlocuiesc
conducerea/subordonatul
directiei;
supravegherea
imediat
direct
a
activitilor
termenele
de
elaborare / aprobare
a
diferitelor
documente;
ncrcarea echipei
de conducere cu
atribuii
de
consiliere
a
angajailor
cu
privire
la
rezolvarea unor
atribuii rutiniere.
salariailor n ceea ce
privete
desfurarea
activitilor/elaborarea
documentelor specifice
direciei etc.;
-nedetectarea unor
probleme
datorita
suprapunerii
atributiilor
de
initiere cu cele de
verificare;
-incalcarea
legislatiei.
i
se
92
V
- elaborarea
unor
proceduri interne de
lucru
pentru
toate
activitile derulate n
cadrul
direciei
i
nsuirea lor de ctre
toti angajai ;
-elaborarea
unei
proceduri de efectuare a
controlului la nivelul
direciei.
- ntocmirea fielor de
post asfel nct sa fie
clar separate atributiile
de initiere de cele de
verificare a activitatilor
din cadrul directiei;
-crearea conditiilor ca
nici o persoana sau
serviciu sa nu poata
controla toate etapele
importante ale unei
operatiuni.
ETAPE
III
realizeaz de ctre efii ierarhici
imediai, care:
- se asigur c fiecare salariat
i
cunoate
atribuiile,
responsabilitile i limitele de
competen stabilite prin fia
postului;
- se asigur c angajatul a
neles ceea ce se ateapt de la
acesta;
- evalueaz sistematic munca
angajailor i ofer feedback n
urma evalurilor;
- valideaz etapele de realizare
a diferitelor sarcini.
IV
-nemonitorizarea
controalelor
de
supraveghere,
datorita inexistentei
unor proceduri care
sa fie la baza acestei
operatiuni.
-neexistenta
unor
proceduri prestabilite de
supraveghere
a
operatiunilor in cadrul
directiei.
V
supravegherea
activitatilor
este
adecvata, in masura in
care: fiecarui asalariat i
se comunica atributiile,
responsabilitatilr
si
limitele de competenta
atribuite; se evalueaza
sistematic
munca
fiecarui salariat;
se
aproba
rezultatele
muncii
obtinute
in
diverse
etape
ale
realizarii operatiunii;
activitatea de supraveghere a
ntregului
personal
este
monitorizat de director prin
atenta observare a modalitilor
i metodelor aplicate de acetia
n transmiterea instruciunilor de
realizare a diferitelor sarcini.
GESTIONAREA
ABATERILOR
-nu s-a impus aplicarea unor

reguli concrete de gestionare a
abaterilor ntruct la nivelul -apariia abaterilor
direciei nu au existat proceduri de la realizarea
standard de lucru n acest sens;
obiectivelor;
93
-se
vor
identifica
principalele abateri cu
caracter repetitiv si se
va stabili o procedur
specific de gestionare a
ETAPE
CONTINUITATEA
ACTIVITATII
III
-pentru toate situaiile n care,
datorit contextului existent, sau impus anumite abateri de la
regulile i metodele de lucru, s-a
acionat n vederea adaptrii la
circumstanele care nu au putut
fi anticipate i care ar fi putut
pune n dificultate derularea
corespunztoare a activitii
direciei;
-nedefinirea valorilor/intelor de
atins n raport cu care rezultatele
unor aciviti pot fi considerate
performante,
a
determinat
dificultatea stabilirii abaterilor
ca diferen dintre rezultatele
nregistrate la un moment dat i
valorile/intele de referin.
-la nivelul direciei nu s-au
nregistrat discontinuiti i
ntreruperi ale activitii care s
afecteze ndeplinirea atribuiilor
acesteia;
-fluctuaia salariailor la nivelul
direciei este unul foarte sczut,
acesta neafectnd continuitatea
activitilor.
-in cazul plecrii anumitor
salariai ai direcii, din diverse
IV
-nerealizarea
unui acestora, in funcie de
-negestionarea
la inventar al abaterilor la caracteristicile fiecrui
timp a abaterilor;
nivelul direciei.
tip
de
abatere
identificat;
-repetarea producerii
-abaterile trebuie sa fie
acelorai tipuri de
documentate
si
abateri;
justificate;
-necesitatea analizarii
-monitorizarea
periodice
a
dificil a gradului de
circumstantelor si a
realizare
a
modului cum au fost
obiectivelor
ca
gestionate
aceste
urmare a lipsei unor
abateri,
in
vederea
valori / inte plecnd
desprinderii
unor
de la care rezultatele
concluzii
de
buna
sunt considerate a fi
practica pentru viitor,
performante
care vor fi formalizate
-angajarea de personal
-defectiuni
ale in locul celor pensionai
-aparitia
unor echipamentelor tehnice sau plecai din alte
perioade
de din dotare au dus la considerente;
intrerupere
a intreruperi ale activitatii;
activitatilor
- delegarea, n cazul
curente
din -necesarul
de absenei
temporare
motive
echipamente / programe (concedii, plecri n
neimputabile
informatice pentru buna interes de serviciu);
directiei.
funcionare a activitii
94
ETAPE
STRATEGII DE
CONTROL
III
motive (pensionare, demisie,
transfer etc.), se organizeaz
concursuri de ocupare a
posturilor rmase vacante i se
stabilesc persoanele care s preia
atribuiile pn la organizarea
concursurilor
i
ocuparea
posturilor vacante;
-in cazul, absenei temporare de
la serviciu (delegare, detaare,
concedii) a anumitor angajai se
stabilesc nlocuitorii de drept ai
acestora.
-orice defeciune sau funcionare
necorespunztoare
a
echipamentelor/
programelor
informatice este semnalat de
direcie
direct
furnizorilor
respectivi de servicii i/sau
Direciei generale a tehnologiei
informaiei.
-direcia nu a elaborat o strategie
prin care s se defineasc
obiectivele direciei n materie de
control, ns echipa de manageri
exercit tipuri de control ce
variaz n funcie de natura
activitilor i de complexitatea
acestora, astfel la nivelul
IV
-neidentificarea la
timp
a
tuturor
abaterilor
i
neregularitilor la
nivelul direciei;
direciei se ntocmete
anual i este transmis
Direciei generale de
achiziii, investiii i
servicii
interne,
n
vederea includerii n
Planul anual de investiii
i a ncheierii de
contracte de achiziii
pentru
nlocuirea
/
nnoirea echipamentelor
din dotare.
-dotarea cu echipamente
electronice stabile din
punct de vedere tehnic.
-lipsa unei strategii bine

definite, prin care s se
defineasc
obiectivele
direciei n materie de
control.
-proceduri de control:
autocontrolul, controlul
ierarhic, coordonarea /
verificarea, analiza.
-orice
problem
existent cu privire la
funcionarea
programelor
informatice instalate la
nivelul direciei este
rezolvat
prin
intermediul
Direciei
generale a tehnologiei
informaiei.
-in
95
urma
elaborrii
ETAPE
III
IV
direciei se identific mai multe -cresterea numarului

abaterilor de la
tipuri de control:
strategia, politica si
-autocontrolul este efectuat de programele directiei;
ctre fiecare angajat n parte, prin
-nerealizarea
intermediul:
la
analizei
conformitii
cu obiectivelor
nivelul exigentelor
prevederile legii;
analizei activitilor de acelai preconizate.
tip desfurate de ctre colegi;
comparrii
documentelor
elaborate de acesta cu cele pe
aceeai tem elaborate de ctre
colegi;
desfurrii activitilorlor n
termenele stabilite prin lege sau
de ctre manageri;
asigurrii c documentele
elaborate
parcurg
circuitul
informaional stabilit la nivel
informal.
-controlul paralel este efectuat
prin consultarea cu ceilali colegi
de
serviciu
n
realizarea
diferitelor activiti i implicit n
elaborarea documentelor;
-controlul ex ante este efectuat
96
V
procedurii
privind
controlul la nivelul
direciei se vor stabili
periodicitatea
i
modalitatea de raportare
a gradului de ndeplinire
a atribuiilor de ctre
angajai, formaliznduse
n
acest
sens
controlul
ex-post
realizat de conducerea
direciei;
-tipurile de control vor
fi detaliate n cadrul
procedurii
de
monitorizare
a
obiectivelor
/
activitilor direciei.
ETAPE
III
IV
n mod direct de ctre efii de

serviciu i vizeaz obiectivele
serviciilor
pe
care
le
coordoneaz, urmarind:
conformitatea
activitilor
desfurate, a documentelor
elaborate n cadrul acestora cu
prevederile legale;
coerena ntre aciunile necesar
a fi ntreprinse i cele ntreprinse
efectiv de salariai;
verificarea
respectrii
orientrilor
stabilite
de
conducere n realizarea anumitor
atribuii / sarcini;
-controlul ex ante este efectuat
n mod indirect de ctre director
i vizeaz totalitatea obiectivelor
specifice ale direciei. Acest
control poate fi att total, ct i
selectiv n funcie de prioritatea
sau complexitatea obiectivelor
stabilite.
Modalitaile
de
exercitare a acestui tip de control
sunt:
verificarea,
aprobarea,
autorizarea,
semnarea
documentelor;
97
ETAPE
III
IV
raportarea verbal a modului i

gradului de ndeplinire a unei
sarcini.
-controlul ex post este efectuat
de conducerea direciei n
vederea verificrii gradului n
care sunt respectate atribuiile i
responsabilitile. Un exemplu n
acest sens este evaluarea anual a
performanelor profesionale ale
personalului direciei de ctre
conducerea acestuia.;
-controlul concomitent este
efectuat att de efii de serviciu
prin supervizarea permanent a
modului de ndeplinire a unei
sarcini / atribuii de serviciu, ct
i de director prin verificarea
sporadic sau general a modului
n care anumite sarcini sunt
realizate;
-monitorizarea activitilor de
control exercitate de ctre efii
de servicii se realizeaz de ctre
director;
98
ETAPE
III
IV
-controlul se exercit la nivelul

tuturor actorilor implicai n
realizarea activitilor, aciunilor
ce conduc la ndeplinirea
obiectivelor direciei.
ACCESUL LA
RESURSE
-conducerea direciei stabilete

persoanele i modul de acces la -restrangerea
resursele
materiale
si accesului
la
informaionale ale direciei.
resursele materiale
si
informationale
-la
nivelul
direciei
este creaza
riscul
desemnat o persoan care neicointeresarea
asigur accesul la resursele salariatilor
in
materiale, reducndu-se riscul rezolvarea
unor
utilizrii inadecvate a acestora;
probleme
ale
directiei.
-direciei noastre nu i sunt
alocate
distinct
resurse
financiare, prin urmare nu este
necesar o asigurare a accesului
la acestea.
-utilizarea si accesul la
-aparitia unor perioade resursele informationale
de inactivitate datorate sa se faca in limita
lipsurilor de aceasta atributiilor
si
natura.
responsabilitatilor
fiecaruia, conform fisei
postului
si/sau
cu
acordul
superiorului
ierarhic;
-
AUDITAREA SI EVALUAREA
24. VERIFICAREA SI
EVALUAREA
CONTROLULUI
-la nivelul direciei nu a existat

un sistem formal de control
managerial, evaluarea funciei
de control la acest moment - ineficiena
vizeaz
numai
calitatea sistemului de control
99
-urmarirea strategiei de
-neexistenta, la acest
control
intern
a
moment, a unui plan si a directiei..
ETAPE
25. AUDITUL INTERN
III
IV
controlului de conformitate a intern.

activitilor desfurate i a
documentelor
elaborate
cu
prevederile legale i respectiv
gradul de realizare a atribuiilor
de ctre angajai.
-dup definitivarea Programului
de dezvoltare a Sistemului de
control managerialal M.E.F.,
direcia intenioneaz s asigure
o evaluare permanent a
funcionrii
sistemului
de
control intern, precum i a
elementelor componente ale
acestuia.
-la nivelul direciei, pn n
prezent, misiunile de audit
realizate au vizat conformitatea
documentelor
produse
cu
prevederile legale.
-sistemul de control managerial
al direciei este n curs de
definitivare, motiv pentru care
nu a avut loc pn la momentul
actual auditarea i evaluarea
acestuia.
100
unor programe de
derulare a controlului
intern.
-colaborarea cu auditorii
pentru
imbunatatirea
sistemului de control
intern
si
aplicarea
recomandarilor
din
rapoartele de audit
Direcia de legislaie n domeniul accizelor
Potrivit Regulamentului de organizare si functionare la nivelul ministerului Direcia de legislatie n domeniul accizelor
nfptuieste politica fiscal n domeniul accizelor, iar activitatea principal o reprezint elaborarea tuturor actelor normative ce
reglementeaza asezarea, tehnica de calcul, platitorii si vrsarea la bugetul de stat a accizelor, precum si perfectionarea legislatiei
fiscale ce priveste regimul accizelor si alte taxe speciale, aferent titlului VII din Codul fiscal, n concordant cu principiile fiscale si
cu prevederile similare aplicabile n Uniunea European.
Astfel, potrivit acestei activitti n cadrul Directiei de legislatie n domeniul accizelor sistemul de control se exercit de ctre
personalul de executie (autocontrol) precum si n special de ctre personalul de conducere (control ierarhic asigurat de catre seful de
serviciu si directorul directiei).
La nivelul personalului de conducere sistemul de control se asigur prin supravegherea continu a activittii de elaborare a
actelor normative, obligatia acestuia de a verific dac la forma final a proiectelor de acte normative au fost:
- respectate toate etapele de ntocmire a actelor normative n conformitate cu normele de tehnica legislativ aprobat de
Guvern;
- analizate toate propunerile si observatiile primite de la mediul de afaceri, celelalte organe de specialitate ale administratiei
centrale si locale, directii de specialitate din minister si includerea acestora n proiect;
- respectate prevederile referitoare la transparenta decizional.
n legtur cu identificarea unor riscuri ce pot crea dificultti n realizarea activittii directiei precizm c acestea se refer la:
- primirea cu ntarziere a propunerilor si observatiilor referitoare la actul normativ, dup ce acesta a ajuns la etapa final de
elaborare potrivit procedurilor de tehnica legislativ, ceea ce poate duce la neincluderea acestor propuneri n varianta final a
proiectului;
- existenta unei baze tehnico-maeriale precare (calculatoare , imprimante) care poate ngreuna buna desfsurare a ndeplinirii n
termen a elaborrii proiectelor de acte normative;
- nerealizarea propunerilor de acte normative ar crea disfunctionalitti asupra politicii fiscale, politicii bugetare, a ndeplinirii
Programului legislativ al Guvernului sau asupra ndeplinirii conditiilor impuse de aderarea Romniei la Uniunea European, cu
precdere cele referitoare la ndeplinirea acquis-ului comunitar.
101
Direcia de reglementare n domeniul nefiscal
Autoevaluarea bazat pe analizarea sistemului de control managerial al ministerului (inclusiv n ceea ce privete procedurile) i
identificarea elementelor de disfuncionalitate i a riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor ministerului.
Disfuncionaliti i riscuri ce pot determina realizarea obiectivelor propuse.
La nivel general:
Au fost identificate urmtoarele:
atractivitatea relativ redus a posturilor vacante din cadrul direciei cauzat de complexitatea i totodat specificul lucrrilor
direciei (disfuncionalitate);
nivel ridicat al fluctuaiei personalului angajat, cauzat de dificultatea nsuirii cunotiinelor profesionale n domeniu care este
specific, eterogen i dorina de avansare rapid corelat cu ctiguri substaniale (risc);
schimbrile determinate de modificarea atribuiilor dup aderarea Romniei la UE n domeniul legislaiei vamale i al politicii
vamale care determin alte modaliti de lucru cu organisme specializate din cadrul UE care implic prezentarea n foarte scurt
timp a unor puncte de vedere sau decizii cu caracter complex, precum i participarea efectiv i constant la grupurile de lucru
sau alte forme de organizare n care se iau decizii pentru mbuntirea sau iniierea unor reglementri la nivel comunitar (risc).
n ceea ce privete desfurarea activitilor direciei primirea n anumite cazuri a unor puncte de vedere confuz redactate sau
insuficient argumentate ori primirea acestora cu ntrziere.
Direcia de reglementri
riscurilor/disfuncionalitilor.
contabile
Direcia de reglementri contabile

dispune
de
proceduri
102
de
identificare,
monitorizare
eliminare
Conform acestor proceduri, riscurile/disfuncionalitile pot fi identificate la orice nivel, att la nivelul personalului de
execuie ct i la nivelul personalului de conducere.
Persoanele care identific riscurile/disfuncionalitile fac o prima evaluare i propun aciuni de diminuare sau, dup caz de
eliminare a acestora factorilor de decizie din cadrul direciei.
Prezentm riscurile poteniale i masurile ce se ntreprind pentru eliminarea acestora pe obiectivele descrise n etapa
I:
Obiectivul 1
Principalul risc este determinat de nencadrarea n termen pentru promovarea actelor normative la Guvern sau la conducerea
ministerului, n situaia n care nu sunt parcurse n timp util toate etapele prevzute de reglementrile legale n vigoare, respectiv
obinerea avizelor de la :
direciile de specialitate din minister
Consiliul Contabilitii i Raportrilor Financiare
Comisia de dialog social
Ministerului Justiiei sau de la alte organe ale administraiei centrale sau locale.
n condiiile n care,dei s-au parcurs anumite etape, iar n etapele ulterioare intervin modificri, este posibil s fie necesar
reparcurgerea unor etape de avizare.
Exist riscul ca anumite edine de avizare s se desfoare ntr-un termen ce presupune luni de zile, din motive de planificare
a edinelor sau a ordinii de zi sau nencadrarea n timpul alocat unor dezbateri ntr-o edin, ceea ce implic mai multe edine de
discuii. Toate aceasta conduc la creterea perioadei n care are loc parcurgerea unei etape de avizare.
n acest sens se va urmri ca toate proiectele de acte normative s fie discutate n permanen cu:
organismele profesionale ;
organismele patronale, sindicatele etc ;
alte organisme,
att la faza iniial ct i pe parcurs, ori de cte ori apar propuneri care sunt luate n considerare i presupun formulare de
opinii.
Obiectivul 2
Principalul risc n etapa de avizare este acela de a primi pentru aviz proiecte de acte normative care sunt ntocmite n mod
necorespunztor din punct de vedere tehnic sau al armonizrii cu alte acte normative sau cu reglementrile UE, ceea ce presupune un
efort deosebit, att ca numr de persoane implicate dar i ca timp, necesar pentru analiza proiectelor respective, dar i pentru
redactarea observaiilor i propunerilor direciei noastre.
103
Alt risc important este acela de a nu fi luate n considerare observaiile i propunerile formulate de direcie, fr o justificare
temeinic i fr a se meniona n noile versiuni de proiecte de acte normative retransmise direciei noastre care din observaii au fost
preluate, care nu s-au preluat i de ce.
Exist riscul de a se efectua modificri asupra proiectelor transmise n faza anterioar, iar cnd se retrimit la aviz nu se fac
meniuni privind modificrile efectuate, asupra acelor articole care nu au avut observaii i propuneri din partea direciei noastre.
n acest sens se va urmri ca ntreaga coresponden cu instituiile care trimit spre aviz acte normative s fie ntocmit n mod
clar, concis, atotcuprinztor, cu precizarea limitelor i a motivaiilor modificrilor aduse proiectelor care au fost transmise cel puin o
dat pentru analiz i aviz.
Obiectivul 3
Riscul deosebit este acela determinat de netransmiterea la aviz a unor variante de proiecte de acte normative de nivel de lege
sau de ordonan, iar ulterior s se solicite puncte de vedere din partea direciei noastre numai pentru normele metodologice de
aplicare a acestora, caz n care nu mai depinde de direcia noastr ca respoectivele norme s fie cat mai clare, ct mai uor de aplicat
de ctre toate persoanele fizice i juridice implicate.
Direcia noastr urmrete n permanen proiectele de acte normative care se regsesc n diferite stadii de elaborare i
aprobare att pe site-ul Guvernului, al Ministerului Justiiei, ct i al Ministerul Finanelor Publice, la capitolul de transparen
decizional.
Totodat, n toat corespondena pe care o purtm cu Direcia general juridic sau cu alte direcii din minister, solicitm ca s
fim informai de modificrile care apar i care privesc direcia noastr, pe tot parcursul de elaborare i aprobare de acte normative.
Riscul este n scdere n acest domeniu avnd n vedere c Direcia pentru relaia cu parlamentul, sindicatele i patronatul
desfoar n prezent o activitate de informare corespunztoare n ceea ce privete stadiul i problemele ce apar n contextul aprobrii
actelor normative.
Obiectivul 4
Riscul elaborrii de ctre Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romania, CECCAR a unor acte
normative interne care s nu respecte legislaia n materie este destul de ridicat, avnd n vedere competenele legale stabilite
reprezentantului Ministerului Finanelor Publice, respectiv Direcia de reglementri contabile pe lng Conferina Naional, Consiliul
Superior, Consiliul filialelor CECCAR i Comisiile de disciplin. Aceste reglementri stabilesc c reprezentanii Mininisterului
Finanelor Publice nu au drept de vot, nu prevd obligativitatea publicrii n Monitorul Oficial al Romniei a actelor aprobate sau nu
sunt transmise din timp pentru analiz reprezentanilor Ministerului Finanelor Publice pe lng conducerea CECCAR, care este
organism profesional de utilitate public.
n vederea eliminrii acestui risc, s-a iniiat modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 65/1994 privind
organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai, n care au fost prevzute noi reglementri n acest sens.
104
De asemenea, n condiiile n care n conformitate cu Directiva a VIII -a a UE privind auditul statutar al conturilor anuale i al
conturilor consolidate va fi modificat Ordonana de urgen nr. 75/1999 privind auditul financiar i vor fi stabilite noi reglementri n
domeniul supravegherii activitii de audit de ctre reprezentanii Direciei de reglementri contabile.
Obiectivul 5
Riscul esenial este determinat de imposibilitatea cunoaterii din timp de ctre direcia noastr a necesitilor de resurse de
personal sau de timp pentru analiza i exprimarea punctelor de vedere la expertizele contabile transmise de Direcia general juridic
i de faptul c n permanen se menioneaz un anumit termen de judecat.
Un risc mare n realizarea sarcinilor de reprezentare n comisiile de avizare/autorizare este acela c direcia noastr nu a fost
consultat cnd au fost elaborate ordinele care au stabilit structura acestor comisiil i faptul c nu este consultat direcia cnd se
stabilete perioada i durata deplasrii la sediul unor ageni economici (tichete de mas, cadou, cre). De asemenea nu sunt
delimitate sarcinile ce revin reprezentantului direciei noastre.
n domeniul elaborrii i, respectiv, al publicrii ghidurilor practice, riscul de nencadrare n termenele stabilite sunt legate de
respectarea Legii achiziiilor publice i de respectarea clauzelor contractuale asumate de ctigtorii licitaiilor.
Direcia noastr va urmri realizarea unei colabrri ct mai bune cu:
- Direcia de autorizri protocoale, nelegeri;
- Ctigtorii licitaiilor desemnarea unor persoane care s urmreasc desfurarea contractelor ncheiate.
- coala de Finane Publice- stabilirea, comum acord, a programului lectorilor care s permit asigurarea de ctre direcie a
unor specialiti cu nalt pregtire, avnd n vedere i alte sarcini pe care trebuie s le realizeze aceste persoane.
Direcia pentru relaia cu Parlamentul, sindicatele i patronatul
Mentionam ca, in cadrul Directiei pentru relatia cu Parlamentul, sindicatele si patronatul, sistemul de control se exercita de
ctre personalul de execuie (autocontrol) i de ctre cel de conducere (control ierarhic).
De asemenea, sistemul de control este integrat in sistemul de management al directiei si are la baza Manualul
procedurilor scrise pentru activitatile si operatiunile Directiei pentru relatia cu Parlamentul, sindicatele si patronatul,
elaborate conform recomandarilor Directiei de audit public intern in anul 2005, si actualizat periodic, in functie de modificarile
intervenite in desfurarea activitatilor.
105
Totodata, precizam ca Manualul procedurilor scrise cuprinde toate operatiunile directiei, toate evenimentele semnificative,
machete ale documentelor iesite din directie, precum si circuitul documentelor intrate/iesite, ceea ce permite ca sistemul de control
managerial al directiei sa asigure:
- supravegherea continua de catre personalul de conducere a tuturor activitatilor si indeplinirea de catre acesta a obligatiei de a
actiona corectiv, prompt si responsabil ori de cate ori se constata disfunctionalitati in efectuarea activitatilor directiei;
- aprobarea si efectuarea activitatilor exclusiv de catre persoanele cu competenta in domeniu;
- inregistrarea si pastrarea in mod adecvat a documentelor, astfel incat acestea sa fie disponibile in orice moment pentru a fi
examinate de catre cei in drept;
- constatarea rapida a incalcarii legalitatii sau regularitatii in efectuarea unor operatiuni si corectarea cu promptitudine a
acestora;
- imbunatatirea eficientei si eficacitatii modului de realizare a obiectivelor directiei.
In ceea ce priveste riscurile care pot afecta realizarea obiectivelor directiei, precizam ca acestea se refera la modificarile
actelor normative care reglementeaza domeniul de activitate al directiei. De exemplu, modificarea Legii nr.90/2001 privind
organizarea i funcionarea Guvernului Romniei i a ministerelor, prin Legea nr.250/2006, a impus, la lit.b^1 a art.11, ca Guvernul
sa emita puncte de vedere asupra propunerilor legislative, iniiate cu respectarea Constituiei, i sa le transmita Parlamentului, n
termen de 60 de zile de la data solicitrii, nerespectarea acestui termen echivaland cu susinerea implicit a formei iniiatorului.
Ca urmare a acestei modificari legislative, poate aparea riscul neluarii in considerare a observatiilor si propunerilor formulate
de catre Ministerul Economiei si Finantelor, in elaborarea punctului de vedere al Guvernului asupra propunerilor legislative, cu
consecinte asupra politicii bugetare, a celei fiscale, a ndeplinirii obiectivelor Programului de Guvernare sau asupra ndeplinirii
condiiilor impuse de aderarea Romniei la Uniunea European.
De asemenea, precizam ca zonele de risc care pot afecta realizarea obiectivelor au fost analizate cu ocazia elaborarii
Manualului procedurilor scrise si, in masura in care se vor constata noi zone de risc, se va actualiza corespunzator Manualul
procedurilor scrise ale directiei.
106
Direcia general de reglementare n domeniul activelor statului
Autoevaluarea bazata pe analiza sistemului de

control managerial al ministerului si a riscurilor
Obiective specifice
Activitati / actiuni specifice
care pot afecta realizarea obiectivelor
ministerului
A
B
C
Pentru indeplinirea activitatilor inscrise la
1. Reglementarea unor domenii 1. 1.Bugetele de venituri si cheltuieli
pct.1.1 si pct.1.2 se au in vedere prevederile HG
ale disciplinei financiare
1.1.1. Elaborarea si aprobarea proiectului de nr.775/2005 si OMEF nr.595/2006.
ordin al ministrului economiei si finantelor
pentru aprobarea BVC-urilor companiilor Riscul in indeplinirea activitatilor desfasurate
nationale de sub autoritatea M.F.P (CN Loteria pentru realizarea obiectivului inscris la pct.1.1,
vizeaza in principal depasirea timpului necesar
Romana, CN Imprimeria Nationala, CEC)
pentru avizarea proiectelor de acte normative
1.1.2. Analiza si avizarea proiectelor de ordine pentru aprobarea BVC-urilor, de catre directiile
ale ministrilor de resort, ministrului economiei si implicate din minister.
finantelor si ministrului muncii, solidaritatii In cazul intarzierii punctelor de vedere de la
sociale si familiei pentru aprobarea BVC-urilor directiile implicate din minister se pot depasi
unitatilor care sunt cuprinse in bugetul general termenele legale de avizare a actelor normative
consolidat, unitatilor care primesc sume de la in cauza, situatie in care, initiatorii vor
bugetul de stat, precum si ale unitatilor considera avizul tacit asupra acestora.
monitorizate potrivit OUG nr.79/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare;
1.1.3. Analiza si avizarea proiectelor de ordin
comun al presedintelui AVAS, respectiv al
conducatorului institutiei publice implicate
pentru aprobarea BVC propriu al AVAS si
107
Riscul in indeplinirea activitatilor desfasurate

pentru realizarea obiectivului inscris la pct.1.1.3
si 1.2.1. vizeaza in principal depasirea timpului
necesar pentru avizarea proiectelor de acte
normative de catre directiile implicate din
BVC-urile privind activitatea de privatizare ale minister.

In cazul intarzierii punctelor de vedere de la
institutiilor publice implicate;
directiile implicate din minister se pot depasi
termenele legale de avizare a actelor normative
1.2. Amortizarea activelor corporale si in cauza, situatie in care, initiatorii vor
considera avizul tacit asupra acestora.
necorporale :
1.2.1. Elaborarea/analiza si avizarea actelor
normative referitoare la amortizarea capitalului
imobilizat in active corporale si necorporale sub
aspectul duratelor normale de utilizare, a
stabilirii valorii minime de intrare a activelor
corporale;
1.3. Monitorizarea unor agenti economici 1.3.Riscurile in desfasurarea acestei activitati
sunt:
potrivit prevederilor legale in vigoare:
- transmiterea cu intarziere a datelor de catre
1.3.1. Coordonarea Programului privind institutiile implicate care, potrivit lergislatiei in
monitorizarea lunara a incadrarii in programele vigoare, au obligatia de a transmite lunar la
de reducere a arieratelor catre bugetul general MEF situatia indicatorilor privind evolutia
consolidat si alti creditori, in conformitate cu creantelor si platilor restante, precum si a
pierderilor inregistrate de operatorii economici
prevederile legale in vigoare;
cu capital majoritar sau integral de stat din
1.3.2. Monitorizarea lunara a fondului de salarii subordinea, coordonarea, sub autoritatea sau
si a indicatorilor de performanta a conducatorilor aflate in portofoliul acestora, termenul de
pentru cele doua unitati economice aflate sub transmitere a acestora fiind 30 ale lunii pentru
luna anterioara;
autoritatea MEF;
- neconcordanta datelor inscrise in situatiile
transmise, ceea ce presupune intarzieri in
prelucrea datelor, ducand la nerespectarea
termenului de finalizare si prezentarea sintezei
datelor, in timp util la conducerea ministerului.
108
1.3.3. Elaborarea si/sau analiza si avizarea Riscul in indeplinirea activitatilor desfasurate

proiectelor de acte normative privind pentru realizarea obiectivului inscris la pct.1.3.3
monitorizarea agentilor economici, potrivit si pct.1.4, vizeaza in principal depasirea
legislatiei in vigoare;
timpului necesar pentru avizarea proiectelor de
acte normative de catre directiile implicate din
minister.
1.4. Elaborarea si/sau analizarea actelor In cazul intarzierii punctelor de vedere de la
normative privind respectarea disciplinei directiile implicate din minister se pot depasi
financiare si a legislatiei in domeniul financiar- termenele legale de avizare a actelor normative
contabil privind incasarile si platile in numerar si in cauza, situatie in care, initiatorii vor
diminuarea blocajului financiar, reglementarea considera avizul tacit asupra acestora.
repartizarii profitului contabil net la agentii
economici cu capital integral sau majoritar de
stat, alte reglementari in domeniu.
2. Centralizarea inventarului
2.1. Centralizarea inventarului bunurilor din 2.1. Aceasta actiune se desfasoara in colaborare
bunurilor din domeniul public al domeniul public al statului, intocmite de catre cu Directia generala tehnologia informatiei pe
statului
ministere, celelalte organe de specialitate ale baza unui program informatic si nu implica
administratiei publice centrale, precum si de riscuri in etapa de aplicare a acestuia.
autoritatile publice centrale care au in
administrare
asemenea
bunuri,
conform
2.2. Actualizarea permanenta a inventarului 2.2. Riscul in desfasurarea acestei activitati il
bunurilor din domeniul public al statului, potrivit constituie:
- neprezentarea institutiilor implicate la MEFDirectia generala tehnologia informatiei, in
vederea operarii modificarilor intervenite in
inventarul centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului aprobat prin hotarare de
109
Guvern, pe baza actelor normative adoptate in

acest sens, conducand la o baza de date nereala
cu consecinte negative asupra informarii
conducerii MEF, a celorlalte institutii implicate,
precum si a instantelor de judecata;
- introducerea unor date de identificare eronate
sau incomplete, situatie in care programul
informatic nu poate furniza datele solicitate in
vederea analizarii si avizarii proiectelor de acte
normative privind schimbarea regimului juridic
sau administratorului bunului respectiv sau la
dezinformarea persoanelor juridice / fizice care
solicita asemenea date.
2.3. Riscul in indeplinirea activitatilor
desfasurate pentru realizarea obiectivului inscris
la pct.2.3, vizeaza in principal depasirea
minister,
in cauza, situatie in care, initiatorii vor
3.1. Elaborarea si/sau analiza si avizarea actelor 3.1. Riscul in indeplinirea activitatilor
normative referitoare la modul si conditiile de desfasurate pentru realizarea obiectivului inscris
valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, la pct.3.1. vizeaza in principal depasirea
potrivit legii, in proprietatea privata a statului.
minister:
2.3. Elaborarea si/sau analiza si avizarea
proiectelor de acte normative privind transferul
bunurilor din/in domeniul public al statului,
in/din domeniul public al unitatilor
administrativ-teritoriale si/sau domeniul privat al
statului, respectiv domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale, precum si a celor de
aprobare a normelor/precizarilor privind
inventarierea .
3. Reglementarea valorificarii
bunurilor intrate in proprietatea
privata a statului
110

3.2. Centralizarea raportarilor lunare privind
autovehicolele, ambulantele sanitare,
ambarcatiunile si motoarele atasabile acestora,
confiscate sau intrate potrivit legii, in
proprietatea privata a statului si comunicarea
centralizatorului catre SGG
4. Avizarea actelor normative
referitoare la privatizarea,
reorganizarea si restructurarea
societatilor nationale.
companiilor nationale,
societatilor comerciale si
societatilor bancare
4.1. Elaborarea si/sau analiza si avizarea

proiectelor de acte normative referitoare la
problemele de restructurare, reorganizare si
privatizare
a
regiilor
autonome,
societatilor/companiilor nationale si societatilor
comerciale in colaborare cu alte institutii
abilitate potrivit legii, conform actelor normative
in vigoare;
3.2. Riscurile in atingerea acestui obiectiv

constau in transmiterea cu intarziere a situatiilor
de catre DGFP din teritoriu, care potrivit
legislatiei in vigoare, au obligatia de a transmite
datele pana la data de 5 a lunii urmatoare,
conducand la imposibilitatea respectarii
termenului de transmitere a centralizatorului
catre SGG.
la pct.4.1.vizeaza in principal depasirea
minister.
4.2. Colaborarea cu institutiile implicate in 4.2. Datele solicitate de catre institutiile

privatizare la actiuni vizand problematica implicate in privatizare Ministerului Economiei
societatilor comerciale din portofoliul acestora;
si Finantelor sunt transmise in termen si
apreciem ca in forma in care se deruleaza
aceasta actiune nu prezinta riscuri.
111
4.3. Elaborarea si/sau avizarea proiectelor de 4.3. Riscul in indeplinirea activitatilor

acte normative referitoare la problemele ce desfasurate pentru realizarea obiectivului inscris
vizeaza activitatea C.E.C.;
minister.
4.4. Alte activitati:
4.4.1. Analiza si avizarea
schemelor de
microcredite
elaborate
de
agentiile
guvernamentale, in baza prevederilor legale in
vigoare;
4.4.2. Analiza si avizarea PHG privind zonele
defavorizate;
4.4.3. Analiza si avizarea strategiei de dezvoltare
a IMM si legislatia in domeniu la propunerea
ANIMMC;
4.4.4. Formularea punctelor de vedere asupra
proiectelor de acte normative privind Fondul
Proprietatea;
4.4.5. Participarea la licitatiile de concesionari in
zonele libere, in baza prevederilor legale in
domeniu si analiza si avizarea actelor normative
in vigoare;
4.4.6. Analiza si avizarea proiectelor de acte
112

minister.
normative a caror problematica se interfereaza

cu obiectul de activitate al DGRDAS.
Autoritatea de certificare i plat
Autoritatea de certificare i plat dispune de o procedur scris de identificare, monitorizare si diminuare, respectiv eliminare a
riscurilor/disfuncionalitilor.
Conform procedurii riscurile / disfuncionalitile pot fi indentificate la orice nivel (la nivelul personalului, al managementului
sau chiar de catre participanii ntlnirilor manageriale pentru analiza riscurilor). Persoanele care identific riscurile-disfuncionalitile
fac o prim evaluare i propun aciuni de diminuare a acestora, completnd un format standard numit Formular de alert a riscurilor
(Risk Alert Form).
Formularul de alert a riscurilor (Risk Alert Form) se naintez unui Coordonator de gestionare a riscurilor (Risk Management
Coordinator), iar copii ale acestuia se inainteaz efului de serviciu/departament.
Coordonatorul de gestionare a riscurilor (Risk Management Coordinator) analizeaz riscurile/deficienele i le nregistreaz
ntr-un Registru de risc (Risk register).
n timpul sesiunilor de gestionare a riscurilor managementul Autoritii de certificare i plat examineaz riscurile/deficienele
prezentate de coordonatorul de gestionare a riscurilor mpreun cu riscurile semnalate n rapoartele de audit intern, astfel:
- identific i analizeaz cauzele de baz ale riscurilor/deficienelor raportate;
- evalueaz controalele efectuate;
- determin gradul de probabilitate i impactul riscurilor/deficienelor
- evalueaz capacitatea managementului de a se ocupa de noile riscuri/deficiene aparute
- stabilete aciuni de diminuare a riscurilor/deficienelor;
- desemneaz responsabili i stabilete termene limit pentru implementarea aciunilor de diminuare a riscurilor/deficienelor;
- comunic riscurile/deficienele majore instituiilor partenere (dup caz);
- urmrete realizarea aciunilor de diminuare a riscurilor stabilite.
La nivelul Autoritii de certificare i plat putem exemplifica urmtoarele riscuri :
113
1. Inexistena unei proceduri omogene la nivelul agentiilor de implementare (ISPA-PHARE) pentru raportarea neregulilor la
nivel NAO. Cauza de baz: posibile deficiene n procedurile AI privind raportarea neregulilor.
2. ntrzieri n aprobarea de ctre Comisia European a Cererilor de fonduri Phare.Cauza de baz: documente bancare incomplete
furnizate CE cu Cererea de fonduri Phare (lipsa copiei dupa formatul New fixed deposit eliberat de ABN AMRO Bank
cuprinznd date referitoare la sumele depozitate).
3. ntrzieri n aprobarea de ctre Comisia European a Declariei finale de fonduri Phare. Cauza de baz: Contracte neinchise in
raportrile finale PERSEUS, solduri bancare netransferate de catre AI n contul FN etc.
4. Certificarea cheltuielilor neeligibile n Cadrul cererii de plat ISPA ctre CE. Cauza de baz: Supervizarea isuficient a AI
ISPA, care nu iau n considerare motivele respingerilor unor documente invocate de DCE i de serviciul lor de calitate.
5. Alte riscuri generate de gestionarea fondurilor UE de ctre Autoritatea de certificare i plat.
Direcia general pregatire ECOFIN i asisten comunitar
Activitatile prin care se realizeaza obiectivele directiei generale sunt transpuse in sarcini si functiuni care sunt atribuite, spre
efectuare, membrilor directiei. Astfel exista o structura organizatorica adecvata si, in consecinta, se duce la indeplinirea
obiectivelor directiei generale. Controlul managerial opereaza in baza unui plan si a unei structuri organizatorice adecvate.
In realizarea obiectivelor, se desfasoara activitatile adecvate specificului directiei prin elaborarea unei planificari periodice.
Obiectivele, activitatile esalonate in timp si resursele aferente constituie planul de management. Planificarea reprezinta
elementul fundamental al sistemului de control managerial, deoarece prin aceasta se stabileste baza de referinta in raport cu
care aceasta se realizeaza.
In realizarea obiectivelor trebuie se asigure un echilibru intre sarcini, competenta si responsabilitati. Procedurile reprezinta
pasii ce trebuie urmati in realizarea sarcinilor, exercitarea competentelor si angajarea responsabilitatilor. Autoevaluarea bazata
pe analiza sistemului de control managerial al directiei generale consta in revizuirea si imbunatatirea periodica a manualelor de
proceduri (manualul de proceduri pentru Serviciul de armonizare legislativa si manualul de proceduri pentru Compartimentul
de coordonare a asistentei de pre-aderare). Astfel marea majoritate a controalelor interne sunt formalizate in procedurile scrise
si au la baza liste de verificare. In acest context, controlul intern este integrat in sistemul de management al directiei generale,
personalul de la toate nivelurile este responsabilizat si astfel se asigura atingerea obiectivelor.
114
In mod curent, pentru toate documentele emise de DGALIE se implementeaza controlul celor patru ochi ce presupune ca
verificarea fiecarui document atat din punct de vedere al formei cat si al continutului sa se efectueze pe rand de catre expertul
DGALIE , seful de serviciu/coordonatorul PHARE si sa se finalizeze cu avizul dat de directorul general adjunct al directiei
generale.
Pentru a evita un eveniment sau o stare neprevazuta care poate avea un impact negativ asupra indeplinirii cu succes a
obiectivelor/ activitatilor directiei generale, managementul identifica riscurile si intreprinde acele actiuni care plaseaza si
mentin riscurile in limite acceptabile. Astfel, in cadrul directiei, a fost desemnat un Responsabil cu riscurile, responsabil care
are indatorirea de a urmari eliminarea riscurilor identificate. Toate acestea sunt centralizate intr-un Registrul de risc
management. Acest registru urmareste stadiul in care se afla fiecare risc identificat si masurile luate pentru eliminarea
acestora.
Identificarea elementelor de disfunctionalitate pentru activitatea de monitorizare a proiectelor PHARE de care beneficiaza
Ministerul Economiei si Finantelor, este realizata prin nominalizarea unui ofiter cu neregulile care are rolul de a raporta
orice neregula legata de proiectele PHARE.
Nr.
Crt.
I.
1.
Direcia general ajutor de stat, practici neloiale i preuri reglementate
Autoevaluarea bazata pe analiza sistemului de control

managerial al ministerului si identificarea elementelor de
Activitati si actiuni
disfunctionalitate si a riscurilor care pot afecta realizarea
obiectivelor
Aplicarea, in calitate de principal furnizor de ajutor de stat, a legislatiei in domeniul ajutorului de stat.
H.G. 208/2005 - art. 3, alin. (1), pct. 76
Intocmirea si actualizarea evidentei specifice privind
Riscul care ar putea apare la aceste activitati care trebuie
ajutoarele de stat acordate de catre Ministerul Economiei
indeplinite pentru realizarea primului obiectiv este ca datele /
si Finantelor
informatiile in ceea ce priveste ajutoarele de stat acordate de
115
Nr.
Crt.
2.
3.
4.
6.
5.
7.
8.

obiectivelor
Ministerul Economiei si Finantelor sa nu fie corecte. Acesta
Intocmirea Raportarii ajutoarelor de stat acordate de catre
putandu-se intampla datorita datelor / informatiilor eronat
Ministerul Economiei si Finantelor
raportate de agenti economici.
Participarea alaturi de Ministerul Economiei si
Comertului si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Un alt risc care rezulta este ca valoarea ajutoarelor de stat
Statului la urmarirea Strategiei privind restructurararea acordata de Ministerul Economiei si Finantelor in calitate de
sectorului siderurgic.
furnizor sa fie neconcludenta (mai mare sau mai mica).
Intocmirea inventarului ajutoarelor de stat acordate de
Un alt risc care poate apare in derularea acestor activitati
Ministerul Economiei si Finantelor
(dar care in principal afecteaza Intocmirea Raportarii ajutoarelor
Acordarea de asistenta de specialitate, privind modul de de stat acordate de Ministerul Economiei si Finantelor) este de
organizare a evidentei specifice in domeniul ajutoarelor nerespectarea termenului de transmitere a raportarii catre Consiliul
de stat de catre Directiile Generale ale Finantelor Publice Concurentei datorita unor intarzieri neasteptate a datelor din
Judetene si participarea la programele de pregatire in judete.
domeniul ajutorului de stat pentru personalul din cadrul
Ministerul Economiei si Finantelor si mediul de afaceri
Analizarea, din punct de vedere al ajutorului de stat, a
Riscul major care ar putea apare in realizarea acestei activitati
proiectelor de acte normative initiate de Ministerul
este acela ca pevederile noilor acte normative sa nu fie in
Economiei si Finantelor sau initiate de alte autoritati si
concordanta cu prevederile comunitare si nationale in domeniul
transmise Ministerului Economiei si Finantelor pentru
ajutorului de stat.
aviz sau punct de vedere
In vederea elaborarii notificarilor ajutoarelor de stat catre
Elaborarea notificarii catre Comisia Europeana si
asigurarea legaturii cu beneficiarii de ajutor de stat in Comisia Europeana, este necesara colaborarea cu agentii
vederea furnizarii de informatii pentru intocmirea economici beneficiari, Consiliul Concurentei, cu directiile
implicate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor si cu alte
acesteia.
autoritati ale administratiei publice centrale si locale.
De asemenea, notificarile transmise spre analiza Comisiei
Colaborarea cu Directiile Generale ale Finantelor Publice
116
Nr.
Crt.
judetene cu privire la masurile de acordare a ajutoarelor
de stat
9.
10.
11.
12.
13.
Supravegherea si evaluarea ajutoarelor de stat al caror

furnizor este Ministerul Economiei si Finantelor.
Organizarea evidentei relatiilor financiare existente intre
structurile teritoriale ale Ministerului Economiei si
Finantelor si intreprinderile publice aflate in zona de
competenta.
Urmarirea aplicarii de catre beneficiarii ajutorului de stat
a planurilor de restructurare in cazul acordarii ajutoarelor
de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in
dificultate.
Colaborarea cu celelalte structuri din cadrul Directiilor
Generale ale Finantelor Publice teritoriale la aplicarea
deciziilor emise de catre Consiliul Concurentei sau
furnizorul de ajutor de stat pentru stoparea / recuperarea
ajutoarelor de stat conform Instructiunilor emise in baza
O.U.G. 129 / 2005.
Transmiterea la Directia Generala Ajutor de Stat, Practici
Neloiale si Preturi Reglementate a datelor privind
ajutoarele de stat recuperate (denumire agent economic,
cuantum ajutor de stat recuperat) in vederea cuprinderii
lor in raportarea catre Consiliul Concurentei.

obiectivelor
Europene sunt redactate in conformitate cu prevederile
regulamentarilor comunitare. Obiectivul procedurilor il constituie
reducerea perioadei de analiza si implicit, reducerea numarului de
informatii suplimentare solicitate de catre Comisia Europeana.
Activitatile si actiunile in vederea indeplinirii fiecarui
obiectiv se desfasoara in conformitate cu O.U.G. nr. 117/2006
privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, a
Regulamentelor comunitare in domeniul ajutorului de stat si cu
angajamentele asumate de Romania prin Tratatul de aderare la UE.
Acestea trebuie respectate nu numai de Serviciul urmarire,
analize, elaborare rapoarte ajutor de stat dar si de compartimentele
de specialitate din cadrul Directiilor Generale ale Finantelor
Publice Judetene si de beneficiarii de ajutor de stat.
Avand in vedere ca incepand cu 1 ianuarie 2007 legislatia
comunitara in domeniul ajutorului de stat se aplica in mod direct
(prevederile Legii 143/1999 au fost abrogate), pentru a evita un
risc major in ceea ce priveste aplicarea in cele mai bune conditii
deciziile CE referitoare la recuperarea si rambursarea ajutorului de
stat ilegal si cel utilizat abuziv, Directia Generala de Ajutor de
Stat, Practici Neloaiale si Preturi Reglementate impreuna cu
ANAF va elabora proceduri proprii care vor inlocui Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 1870/2005 si Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1959/2006.
117
Nr.
Crt.
14.
II
1.
2.

obiectivelor
Urmarirea facilitatilor acordate agentilor economici din

zonele defavorizate pentru ca acestia sa beneficieze de
ajutor de stat pana la atingerea intensitatii maxim
admisibile.
Aplicarea, dispozitiilor legale in domeniul preturilor,pentru care legea abiliteaza Ministerul Economiei si Finantelor.
H.G. 208/2005 - art. 3, alin. (1), pct. 77
Riscurile pot deriva din informatii insuficiente sau
neconforme cu date din contabilitate transmise prin documentatiile
anexate la cerere, preluarea in analiza a unor date eronate
Urmarirea repectarii legislatiei in domeniul preturilor provenite din greseli de calcul sau redactare ale agentilor
reglementate administrata de Ministerul Economiei si economici si care pot distorsiona concluziile finale la determinarea
Finantelor pentru produsele si serviciile din anexa la nivelului pretului avizat.
In acest sens pentru prevenirea si inlaturarea riscurilor a fost
O.U.G. nr. 36 / 2001 cu modificarile ulterioare si din alte
acte nomative prin care s-a instituit avizul Ministerului elaborata Procedura interna pentru desfasurarea activitatii
Serviciului preturi reglementate, aprobata de Secretarul de Stat,
Economiei si Finantelor.
sub nr. 109123/BAC/01.08.2006.
Riscul care poate apare datorita informatiilor insuficiente
prezentate in scrisoarea petentului este de a nu clarifica
Constatarea si aplicarea masurilor pentru faptele care problematica petentului.
In cazul unor acte normative insuficient fundamentate si cu
constituie abateri de la O.U.G. nr. 36 / 2001 cu
caracter de urgenta poate rezulta un risc de necuprindere in detaliu
modificarile ulterioare.
118
Nr.
Crt.
3.
III
1.
IV
Verificarea datelor de fundamentare a cererilor de

stabilire / ajustare a preturilor si tarifelor supuse avizarii
Ministerului Economiei si Finantelor la solicitarea
Ministerului Economiei si Finantelor Directiei Generale
Ajutor de Stat, Practici Neloiale si Preturi Reglementate.

obiectivelor
a posibilelor efecte negative in aplicare
La discutii pot participa reprezentanti ai agentilor economici
care nu au acces la toate informatiile si nu fac parte din factorii de
decizie si din acest motiv sa transmita informatii neadecvate ceea
ce poate genera un risc.
Exista riscul ca un deficit de comunicare sau luarea in calcul
a unor alte elemente sa determine concluzii diferite in urma
verificarii datelor de fundamentare
Urmarirea evolutiei preturilor

Riscul care exista este ca datele solicitate sa nu fie transmise
H.G. 208/2005 - art. 3, alin. (1), pct. 78
la timp.
Inregistrarea la 15 si 25 ale lunii in curs a evolutiei
Deoarece analiza se face pe un esantion redus exista riscul
preturilor cu amanuntul / tarifelor la unele produse si ca rezultatul final sa poata fi denaturant.
servicii.
Aplicarea dispozitiilor in domeniul concurentei neloiale si al publicitatii, pentru care legea abiliteaza Ministerul
Economiei si Finantelor.
H.G. 208/2005 - art. 3, alin. (1), pct. 79
1.
Solutionarea sesizarilor / plangerilor, formulate in temeiul

Legii nr. 298 / 2001 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 11 / 1991 privind combaterea concurentei
neloiale si al Legii nr. 148 / 2000 privind publicitatea,
modificata prin O.G. nr. 17 / 2003.
Din aplicarea actualei proceduri au fost identificate unele

prevederi care sunt susceptibile de modificari, in vederea cresterii
operativitatii solutionarii plangerilor depuse la Directia generala,
care se finalizeaza prin proces verbal. Aceste prevederi se refera la
colaborarea cu personalul de control imputernicit din cadrul
D.G.F.P. judetene si a municipiului Bucuresti pentru incheierea
actului de control.
Astfel, deoarece directia generala transmite directiilor
119
Nr.
Crt.
1.
2.

obiectivelor
teritoriale dosarul cauzei numai atunci cand exista dovezi certe ca
faptele reclamate se incadreaza in categoria contraventiilor
prevazute de lege, urmeaza ca procedura sa prevada in mod expres
ca, in aceste situatii, personalul de control imputernicit din cadrul
directiei teritoriale va trece direct la incheierea actului de control,
fara a mai solicita date/informatii suplimentare de la partile
implicate. Aceste solicitari de date/informatii vor ramane
obligatorii pentru plangerile depuse la directiile teritoriale ale
MEF, situatie in care competenta de solutionare revine acestora.
Participarea la schimbul de informatii si experienta in relatiile cu organizatiile si institutiile internationale, in domeniul
sau de activitate
H.G. 208/2005 - art. 3, alin. (1), pct. 80
Participarea la consultarile cu expertii Comisiei Europene
pe probleme de ajutor de stat in tara si la Bruxelles in
Riscul major care ar putea apare in realizarea acesor
vederea solutionarii diverselor probleme ridicate de catre
activitati este ca prezentarea diferitelor cazuri / probleme cu care
acestia
ne confruntam sa nu fie pe deplin inteleasa de partenerii de discutii
Participarea la schimbul de informatii si experienta in
si
din acest motiv sa ni se ofere solutii neadecvate.
relatiile cu organizatiile si institutiile internationale, in
domeniul sau de activitate
120
Direcia general de analiz macroeconomic i politici financiare
Aspectele urmarite in dezvoltarea acestei etape , pe fiecare obiectiv : identificarea disfunctionalitatilor ; modalitatile de
gestionare a disfunctionalitatilor; identificarea riscurilor si a frecventei acestora ; estimarea probabilitatii ca aceste riscuri sa se
materializeze; estimarea pierderilor potentiale si a consecintelor; ierarhizarea riscurilor in functie de importanta consecintelor si
modalitatile de gestionare a riscurilor.
Ca orice sistem, si sistemul de control managerial al Directiei de evaluare a veniturilor bugetului general consolidat este
perfectibil.
Pentru activitatile ce trebuie realizate in vederea indeplinirii obiectivelor , actiunile specifice trebuie sa se desfasoare conform
procedurilor.
Pentru indeplinirea primului obiectiv , activitatile / actiunile specifice trebuie realizate in termen si intocmai, conform
procedurilor de fundamentare specifice, elaborate, pe categorii de venituri ale bugetului general consolidat.
De altfel acesta este si principalul risc, ca prin nerespectarea procedurilor, obiectivul 1 ,,fundamentarea veniturilor in vederea
participarii la elaborarea proiectului anual de buget, a legii bugetare anuale si a legilor de rectificare sa nu fie indeplinit in termen si
intocmai.
Un alt risc ce poate aparea este furnizarea tardiva de catre directiile de specialitate a informatiilor necesare efectuarii lucrarilor
de fundamentare a veniturilor.
Referitor la obiectivul ,,avizarea de proiecte de acte normative , poate apare riscul elaborarii tardive a raspunsurilor la unele
lucrari primite de la alte structuri pe probleme specifice veniturilor bugetului general consolidat , la o data foarte aproape de termenul
limita de raspuns, urmare intrarii cu mare intarziere a acestora in cadrul directiei.
De asemenea, pentru actualizarea procedurilor de fundamentare, exista posibilitatea aparitiei riscului realizarii tardive a
acestei activitati urmare primirii cu intarziere, la nivelul directiei, a furnizorilor de informatii privind actele normative aprobate,
respectiv monitoarele oficiale.
In cazul elaborarii de propuneri pentru imbunatatirea clasificatiei veniturilor poate apare riscul initierii tardive a propunerilor
pentru modificarea clasificatiei veniturilor urmare timpilor mici de la intrarea in cadrul directiei a furnizorului de informatii legislative
pana la data aplicarii actului normativ respectiv.
121
Unitatea central de armonizare a sistemelor de management financiar i control
Aspectele urmarite in dezvoltarea acestei etape, pe fiecare obiectiv, sunt urmatoarele:

- identificarea disfunctionalitatilor;
- modalitatile de gestionare a disfunctionalitatilor;
- identificarea riscurilor si a frecventei acestora;
- estimarea probabilitatii ca aceste riscuri sa se materializeze;
- estimarea pierderilor potentiale si a consecintelor;
- ierarhizarea riscurilor, in functie de importanta consecintelor, si modalitatile de gestionare a riscurilor.
1. Activitatea 1.1. care trebuie realizata in vederea identificarii obiectivului 1 se va desfasura cu participarea expertilor straini
in cadrul programului de twinning, intrucat implica analiza comparativa a practicilor de management financiar si control din unele tari
membre ale Uniunii Europene si studierea impactului adoptarii unor practici europene avansate asupra sistemului de management
financiar si control din Romania.
In functie de rezultatul acestor analize si a dezbaterilor ulterioare cu factorii interesati urmeaza a se actualiza, in mod
corespunzator, documentul strategic in domeniul controlului financiar public intern, capitolul Management financiar si control
Policy Paper.
Activitatea 1.1. nu este procedurabila, insa, in realizarea acesteia pot aparea anumite riscuri:
- expertii straini sa nu fie in masura sa prezinte intr-un mod explicit propriile practici asa incat sa nu se poata evidentia o
analiza comparabila a practicilor tarilor respective cu cele din Romania din care sa rezulte adaptarea sistemului nostru de management
financiar si control la practicile europene avansate.
Pentru gestionarea unor eventuale astfel de disfunctionalitati, responsabilul de proiect va trebui sa solicite ca partenerii externi
sa transmita, din timp, suporturi de curs care urmeaza sa fie prezentate la datele stabilite, astfel incat ele sa poata fi analizate si
studiate, din punct de vedere al continutului care sa corespunda solicitarilor si nevoilor noastre de pregatire.
Activitatea 1.2. din cadrul obiectivului 1 este in continuarea activitatii 1.1., in sensul ca, in baza analizelor efectuate, in cadrul
activitatii 1.1. care ar conduce la adaptarea sistemului nostru de management financiar si control, aceasta ar implica si imbunatatirea
cadrului legal din acest domeniu.
Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele subactivitati:
- actualizarea portofoliului de reglementari aplicabile domeniului;
- analiza compatibilitatii dintre aceste reglementari si documentul de strategie;
122
- in cazul depistarii unor neconcordante, elaborarea propunerilor de modificare a actelor normative.

Activitatea 1.2. nu este procedurabila, dar, in cadrul structurii, trebuie sa fie persoane cu sarcini exprese in elaborarea de acte
normative, iar pentru evitarea riscului de a nu fi inventariate toate reglementarile aplicabile si de a nu fi cuprinse toate modificarile
necesare adaptarilor necesare, se impune analiza si verificarea si de catre o alta persoana.
2. Activitatile ce trebuie realizate, in vederea indeplinirii obiectivului 2, nu sunt procedurabile, ele, insa, implica organizarea
unor dezbateri periodice cu factorii interesati, organizarea de sesiuni de instruire.
Riscurile indeplinirii acestor activitati constau in:
- controlorii delegati angrenati in activitatea de asistenta a institutiilor publice, in dezvoltarea sistemelor de management
financiar si control, fie sa nu se implice in aceasta activitate, fie sa nu detina suficiente cunostinte in domeniu pentru a se putea implica
eficient, fie se implica in cunostinta de cauza dar, nu transmit Unitatii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar si
control opiniile lor si ale persoanelor din domeniul respectiv al ordonatorilor de credite;
- ordonatorii de credite nu sunt interesati de noua abordare a controlului intern sau problemele curente nu le permit timpul
necesar pentru intelegerea problematicii, analizele si activitatile pe care le implica actuala abordare.
In conditiile prezentate, Unitatea centrala de armonizare a sistemelor de management financiar si control, atat in mod direct,
cat si prin controlorii delegati, ale caror sarcini de serviciu au fost completate pe linia indrumarii si monitorizarii in domeniul
managementului financiar/controlului intern, trebuie sa actioneze pentru clarificarea situatiilor si/sau rezolvarea eventualelor probleme
aparute in legatura cu noua abordare a controlului intern si implementarea sistemelor de management financiar si control.
Totdata, se impune o analiza a necesarului de pregatire profesionala, atat pentru controlorii delegati, cat si pentru personalul
implicat in controlul intern la institutiile publice, precum si efectuarea pregatirii profesionale respective, prin intermediul Scolii de
Finante Publice si Vama si cu sprijinul unor lectori din cadrul Unitatii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar si
control.
3. Activitatile obiectivului 3 nu sunt procedurabile, dar ele implica luarea unor masuri concrete privind:
- elaborarea unei strategii de diseminare a informatiilor bazate pe organizarea piramidala a institutiilor publice;
- constituirea de grupuri-tinta, la nivelul entitatilor publice, si organizarea de workshop-uri avand ca tematica:
Indrumarul metodologic pentru dezvoltarea controlului intern;
Metodologia de elaborare a procedurilor;
Manualul de management al riscurilor.
123
- sprijinirea entitatilor publice in insusirea si aplicarea metodologiilor standard, elaborate de Unitatea centrala de armonizare a
sistemelor de management financiar si control, prin intermediul controlorilor delegati.
Riscurile care pot aparea in realizarea activitatilor obiectivului 3, pot fi:
- la actiunile organziate de Unitatea centrala de armonizare a sistemelor de management financiar si control pentru diseminarea
informatiilor privind noua abordare a controlului intern, sa nu raspunda persoanele direct implicate in domeniul controlului intern, si,
deci, informatia sa nu poata fi valorificata eficient;
- grupul-tinta de la nivelul entitatilor publice sa nu fie alcatuit din personalul direct implicat;
- controlorii delegati care trebuie sa sprijine entitatile in insusirea si aplicarea metodologiilor elaborate de Unitatea centrala de
management financiar si control, sa nu aiba cunostinte suficiente pentru a le putea difuza.
In conditiile prezentate, Unitatea centrala de armonizare a sistemelor de management financiar si control trebuie sa ia masuri in
domeniul:
- pregatirii profesionale a controlorilor delegati in domeniul noii abordari a controlului intern;
- pregatirii profesionale a personalului implicat in implementarea sistemelor de management financiar si control, la nivelul
institutiilor publice;
- asigurarii ca actiunile organizate la sediul institutiilor publice vor avea ca interlocutor persoanele direct implicate, cu un nivel
cat mai ridicat de responsabilitate si asigurarea continuitatii participarii respectivelor persoane la aceste activitati.
4. Activitatile 1 si 2 din cadrul obiectivului 4 sunt procedurate, procedurile fiind aprobate prin ordin al ministrului economiei si
finantelor, ele putand fi oricand imbunatatite.
Activitatea 5 a obiectivului 4 este procedurabila, nefiind, inca, procedurata. S-a initiat insa, in faza de proiect, o procedura
privind raportarea si analiza rezultatelor activitatii de management financiar si control la institutiile publice, care, dupa analiza si
dezbaterea in cadrul Unitatii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar si control, urmeaza a se definitiva si adopta
o forma finala.
Activitatile 3 si 4 ale obiectivului 4 nu sunt procedurabile.
Riscurile care pot aparea in realizarea activitatilor obiectivului 4, pot fi:
- monitorizarea si indrumarea metodologica a activitatii de control intern sa se realizeze superficial de catre controlorii
delegati;
- controlorii delegati sa nu formuleze avize cu caracter consultativ din proprie initiativa ori de cate ori operatiunile institutiilor
publice nu corespund in privinta conformitatii, economicitatii, eficacitatii sau eficientei;
124
- normele metodologice, instructiunile etc. cu implicatii financiare si patrimoniale, elaborate la nivelul institutiilor publice, nu
sunt prezentate controlorului delegat pentru a se pronunta din punct de vedere al procedurilor de control care trebuie sa asigure buna
gestiune a fondurilor si patrimoniului public;
- in derularea activitatii controlorilor delegati legate de programarea si executia bugetara, dispuse de conducerea
departamentului de specialitate din Ministerul Economiei si Finantelor, reprezentantii ordonatorilor de credite nu pun la dispozitia
controlorilor delegati datele solicitate, astfel incat activitatea nu se poate efectua sau nu are rezultatele scontate.
5. Activitatea 1 a obiectivului 5 este procedurabila, nefiind, inca, procedurata. S-a initiat, insa, in faza de proiect, o procedura
privind stabilirea continutului situatiilor de raportare catre Unitatea centrala de armonizare a sistemelor de management financiar si
control.
Activitatea 2 a obiectivului 5 nu este procedurabila si consta in implicarea controlorilor delegati in coordonarea raportarii
efectuate de catre structurile cu atributii in domeniul sistemului de management financiar si control din cadrul institutiilor publice, cu
privire la progresele inregistrate in legatura cu dezvoltarea sistemelor de management financiar si control, precum si situatiile
deosebite observate in activitatea proprie de monitorizare, coordonare si indrumare metodologica.
Activitatea 3 a obiectivului 5 este procedurabila, insa, nu este inca procedurata
Aceasta consta in stabilirea continutului situatiilor de raportare catre Unitatea centrala de armonizare a sistemelor de
management financiar si control, stabilirea circuitelor de raportare si a unor indicatori masurabili, capabili sa evidentieze stadiul de
implementare a sistemului de management financiar si control la nivelul institutiilor publice.
Riscurile care pot aparea in realizarea activitatilor obiectivului 5 sunt:
- stabilirea unui sistem de masurare si raportare a rezultatelor activitatii de implementare a sistemelor de management financiar
si control inadecvat care sa nu prevada indicatori masurabili, capabili sa evidentieze progresul in implementarea standardelor de
control intern, si sa nu prevada circuitele de raportare in functie de competenta luarii masurilor corective;
- controlorii delegati nu se implica/nu isi fac datoria sau nu au cunostintele teoretice necesare pentru coordonarea raportarii
efectuate de catre structurile cu atributii in domeniul sistemului de management financiar si control, din cadrul institutiilor publice, cu
privire la progresele inregistrate in legatura cu dezvoltarea sistemului de management financiar si control, precum si situatiile
deosebite observate in activitatea proprie de monitorizare, coordonare si indrumare metodologica;
- interpretarea eronata a unora dintre situatiile raportate de controlorii delegati datorita unor diferente de limbaj/exprimare care
denota necunoasterea exacta a continutului notiunilor specifice domeniului;
- raportul anual privind stadiul de implementare a sistemului de management financiar si control la nivelul institutiilor publice
sa nu reflecte realitatea, din cauza raportarilor inexacte sau neconcludente transmise de catre controlorii delegati sau de catre
institutiile publice.
125
Masurile care se impun pentru gestionarea eventualelor disfunctionalitati care pot aparea:
- analiza aprofundata, de catre toti controlorii Unitatii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar si control,
a proiectului de sistem de masurare si raportare a rezultatelor activitatii de implementare a sistemelor de management financiar si
control, inclusiv indicatorii masurabili, capabili sa evidentieze progresul in implementarea standardelor de control intern si circuitele
de raportare in functie de competenta luarii masurilor corective;
- asigurarea pregatirii profesionale a controlorilor delegati, prin lectori din cadrul Unitatii centrale de armonizare a sistemelor
de management financiar si control sau din afara acesteia.
6. Activitatile obiectivului 6 sunt procedurabile in totalitate, iar procedurile sunt aprobate prin ordin al ministrului economiei si
finantelor.
Riscurile indeplinirii activitatilor obiectivului 6 sunt:
- necunoasterea reglementarilor legale, experienta insuficienta intr-un anumit domeniu de activitate, cunoasterea insuficienta a
limbilor straine, necolaborarea intre controlorii delegati si necoordonarea acestora poate conduce, uneori, la faptul ca asupra aceluiasi
gen de operatiune sa existe puncte de vedere diferite si chiar gresite;
- acordul privind numirea, suspendarea, schimbarea sau destituirea persoanelor desemnate sa exercite controlul financiar
preventiv propriu de la nivelul ordonatorilor principali de credite, care se bazeaza pe analiza unui dosar si, uneori, a unui scurt
interviu, poate fi emis, uneori, fara o buna cunoastere a persoanei.
Masuri ce se impun:
- organizarea unor dezbateri intre controlori delegati, pe principalele operatiuni financiare supuse controlului preventiv;
- imbunatatirea procedurii privind emiterea acordului privind numirea, suspendarea, schimbarea sau destituirea persoanelor
desemnate sa exercite controlul financiar preventiv propriu.
7. Activitatea prevazuta pentru realizarea obiectivului 7 nu implica procedurarea.
Riscurile indeplinirii activitatii sunt:
- neidentificarea corecta a necesitatilor ordonatorilor de credite in domeniul sistemelor de management financiar si control;
- la formarea si pregatirea profesionala a personalului din sistemul de management financiar si control sa nu participe
intotdeauna persoanele direct implicate.
126
Direcia general resurse umane i management
Autoevaluarea sistemului de control managerial a urmrit dou aspecte:

- Raportarea la elementele sistemului de control detaliate n cadrul etapei 3 a Programului de dezvoltare a sistemului de control
managerial, i respectiv la standardele de management/control intern aprobate prin Ordinul Ministrului Finanelor Publice 946/2005
pentru aprobarea Codului controlului intern i identificarea lipsurilor (punctelor slabe) acestui sistem.
- Identificarea disfuncionalitilor/riscurilor existente/poteniale prin raportarea la activitile/obiectivele direciei.
I.Organizarea
Standardul Etic, integritate
Instrumentele utilizate n vederea respectrii acestui standard sunt:
- exemplul dat de echipa de conducere;
- controlul respectrii prevederilor legale, regulamentelor i regulilor existente;
- implicarea echipei de management n rezolvarea dilemelor i incertidunilor n materie de conduit adecvat
- transmiterea ctre angajaii direciei a valorilor etice promovate la nivelul ministerului;
Standardul Atribuii, funcii, sarcini
n vederea respectrii acestui standard se ntreprind urmtoarele:
- conducerea direciei se asigur c fiecare angajat a luat la cunotin de prevederile Regulamentului de Organizare i
Funcionare a direciei prin discutarea acestora i informeaz cu privire la posibilitatea consultrii acestui regulament;
- definirea rolului fiecrui salariat se realizeaz prin fiele de post;
- elaborarea fielor de post se realizeaz mpreun cu salariaii, astfel nct acetia s i cunoasc ct mai bine atribuiile i s fie
de acord cu acestea;
- repartizarea sarcinilor i comunicarea rezultatelor se face prin respectarea structurii ierarhice.
127
Riscuri
Disfuncionaliti
nendeplinirea
/
ndeplinirea - lipsa unei proceduri interne prin care s se
necorespunztoare a atribuiilor ca urmare reglementeze
cadrul
general
privind
a necuprinderii acestora n fia postului.
elaborarea i actualizarea fielor de post.
Standardul Competen, performan

Pentru atingerea acestui standard la nivelul direciei se ntreprind urmtoarele demersuri:
- abilitile i cunotinele necesare ocuprii unui post sunt identificate n urma evalurii cerinelor postului pentru care se
- identificarea nevoilor de pregtire profesional se realizeaz att n urma evalurii anuale a performanelor profesionale
individuale ale salariailor, ct i n urma inventarierii solicitrilor de formare profesional primite de la acetia.
Riscuri
- selectarea de personal fr abilitile /
competenele necesare ocuprii postului;
- neidentificarea real a abilitilor i
cunotinelor dobndite n urma formrii
profesionale, a gradului de mbuntire
sau nu a rezultatelor muncii realizate, a
modului de diseminare a informaiilor
dobndite, precum i a gradului de
satisfacere a necesitilor de pregtire
identificate;
128
Disfuncionaliti
- lipsa unei politici de formare
profesional la nivelul direciei
- nerealizarea de analize post formare n
vederea evalurii gradului de aplicare i
de diseminare a cunotinelor / abilitilor
dobndite n urma participrii la cursuri.
Standardul Delegarea
Procesul de delegare la nivelul direciei presupune:
1.alegerea persoanei potrivite din punctul de vedere al cunotinelor, experienei i abilitilor;
2.explicarea motivelor atribuirii unor competene / responsabiliti i clarificarea implicaiilor pe care le presupun acestea;
3.definirea rezultatului final ateptat;
4.definirea autoritii de care persoana delegat dispune;
5.stabilirea unui termen de realizare a competenelor / responsabilitilor delegate;
6. urmrirea de ctre echipa de management a modului n care evolueaz procesul de ndeplinire a competenelor / responsabilitilor
delegate.
Riscuri
- aglomerarea cu sarcini de mic
importan a managerului i reducerea
timpului acordat deciziilor strategice;
- neresponsabilizarea angajailor n
realizarea
anumitor
atribuii
prin
neconfirmarea responsabilitii acestora
prin semntur, nedefinirea i stabilirea
limitelor responsabilitii prin proceduri
sau documente interne direciei.
Disfuncionaliti
- numr redus de competene i
responsabiliti delegate;
- triplarea controlului efectuat de
manageri
Standardul Structura organizatoric

-
elaborarea structurii organizatorice pornete de la rolul direciei de a sprijini realizarea cu maxim eficien a obiectivelor
generale ale ministerului i de a satisface nevoile personalului;
129
modificarea structurii organizatorice poate fi determinat de anumite decizii luate la nivelul ministerului sau ca urmare a unor
analize realizate de echipa de management;
repartizarea atribuiilor pe servicii se realizeaz n funcie de rolul acestora n ndeplinirea obiectivelor specifice ale direciei;
repartizarea atribuiilor ctre personalul de execuie se realizeaz n funcie de cunotinele i experiena acestuia.
II.Stabilirea obiectivelor
Standardul Obiective
Obiectivele specifice s-au stabilit la nivelul echipei de conducere plecnd de la activitile curente desfurate de ctre direcie.
Riscuri
- neidentificarea real i cuantificabil a
gradului de atingere a obiectivelor
direciei.
130
Disfuncionaliti
- nedeterminarea unor valori/inte de la
care rezultatele sunt considerate a fi
performante;
- lipsa unui sistem de monitorizare a
obiectivelor;
- dificultatea formulrii unor obiective
care s ndeplineasc toate condiiile
SMART la nivelul administraiei publice
i implicit la nivelul direciei, ceea ce face
dificil identificarea indicatorilor de
rezultat/de performan;
Standard Planificarea
Funcia de planificare presupune n acest moment programarea activitilor curente ale direciei n vederea ndeplinirii atribuiilor
cuprinse n Regulamentul de Organizare i Funcionare.
Alocarea resurselor se face n funcie de importana i prioritatea activitilor de realizat.
Astfel, resursele umane sunt repartizate n funcie de complexitatea i de volumul aciunilor pe care le implic anumite activiti.
Planificarea resursele materiale se realizeaz prin raportarea la resursele umane existente, astfel nct s se asigure tehnica de calcul
i furniturile de birou necesare.
ntruct resursele financiare alocate direciei nu sunt distinct reliefate n bugetul ministerului, nu se realizeaz o planificare a acestor
resurse la nivelul direciei. ns, direcia are un rol important n fundamentarea tuturor cheltuielilor de personal incluse n bugetul
ministerului.
Riscuri
Disfuncionaliti
- nendeplinirea corespunztoare a - lipsa planurilor de aciune concrete care s
atribuiilor unui serviciu, ca urmare a coreleze obiectivele specifice cu activitile i
numrului insuficient de resurse umane cu resursele necesare atingerii acestora;
alocate (cheltuielile de personal nu permit
suplimentarea cu numrul necesar de
posturi, blocarea concursurilor etc.);
- planificarea necorespunztoare a
resurselor umane pe tipuri de activiti;
- nendeplinirea corespunztoare a
atribuiilor de serviciu ca urmare a
volumului mare de sarcini repartizate unei
persoane.
131
Standardul Coordonarea
Coordonarea la nivelul direciei urmrete sincronizarea deciziilor luate la nivelul echipei de conducere cu obiectivele propuse, cu
activitile programate, cu aciunile personalului, precum i cu obiectivele generale ale ministerului.
Funcia de coordonare se realizeaz prin:
- asigurarea corelrii diverselor decizii cu aciunile ntreprinse sau care urmeaz a fi ntreprinse la nivelul fiecrei structuri a
direciei, n vederea evitrii dublrii aciunilor;
- ntlniri superior ierarhic subordonat prin care se transmite direct executantului ceea ce este de realizat, evitndu-se riscul
- ntlniri superior ierarhic subordonai (edine) prin care se comunic concomitent anumite sarcini;
- ncurajarea colaborrii dintre angajai
Riscuri
- necunoaterea de ctre echipa de
management, n orice moment, a gradului
de realizare a sarcinilor de serviciu de
ctre angajai i a problemelor cu care
acetia se confrunt.
Disfuncionaliti
- nestabilirea unei peridiociti a ntlnirilor,
edinelor dintre personalul de conducere i
personalul de execuie prin care s se ofere
feedback manager salariat manager cu
privire la modul de realizare a sarcinilor,
gradul de ndeplinire a acestora, ncadrarea n
termenele stabilite, calitatea lucrrilor
elaborate etc.
Standardul Ipoteze, reevaluri

n urma reorganizrii Ministerului Economiei i Finanelor s-a impus reevaluarea obiectivelor specifice direciei, ca urmare a
modificrii contextului instituional.
132
Riscuri
Disfuncionaliti
- elaborarea de obiective strategice - existena unei abordri strategice incipiente
pornind de la ipoteze nerealiste.
la nivelul managementului direciei.
IV.Instrumente de msurare a rezultatelor/performanelor

Standardul Monitorizarea performanelor
Monitorizarea performanelor la acest moment nu vizeaz raportarea la anumii indicatori de rezultat, ci urmrete realizarea tuturor
atribuiilor ce-i revin direciei prin Regulamentul de Organizare i Funcionare i respectiv a termenelor de desfurare a activitilor
curente.
-
Riscuri
obinerea de informaii incomplete/
incorecte cu privire la gradul de
realizare a obiectivelor datorat lipsei
unor raportri sistematice;
identificarea tardiv a unor abateri de
la obiectivele direciei i dificultatea
stabilirii unor msuri corective.
133
Disfuncionaliti
- inexistena unei proceduri interne prin
care s se detalieze sistemul de
monitorizare a obiectivelor / activitilor,
periodicitatea i modalitatea de raportare
a gradului de ndeplinire a acestora.
Standardul Managementul riscului

La nivelul direciei nu se realizeaz analize sistematice ale riscurilor ce ar putea influena gradul de ndeplinire a obiectivelor.
Experiena i cunotinele echipei de conducere permit ns identificarea riscurilor evidente i luarea msurilor de prevenire a
producerii acestora.
-
Riscuri
neluarea la timp a unor msuri de
diminuare / eliminare a unor riscuri
majore;
Disfuncionaliti
- neaplicarea managementului riscului
(lipsa unui inventar al riscurilor, a unei
analize a nivelului acceptabil de expunere
la
risc,
evaluarea
probabilitii
materializrii riscurilor, monitorizarea i
evaluarea riscurilor, controlul gestionrii
riscurilor etc.).
V. Sistemul informaional
Standardul Informarea
Direcia general de resurse umane i management dispune de un inventar al tipurilor de documente cu care lucreaz (intr/ies),
detaliate n funcie de coninutul informaiilor i frecvena acestora. De asemenea, pentru fiecare tip de document n parte sunt n curs
de definitivare :
- tipurile de procesri ce se efectueaz asupra diferitelor informaii;
- actorii implicai n procesarea informaiilor i verificarea / aprobarea documentelor rezultate;
- frecvena elaborrii diferitelor documente;
- cile de transmitere a documentelor.
n vederea informrii cu privire la problemele curente ale direciei i/sau instituiei au loc anumite ntlniri cu angajaii, prin
intermediul crora sunt identificate soluii / msuri, precum i rolul pe care personalul direciei l are n implementarea acestora.
134
Riscuri
Disfuncionaliti
- depirea termenelor de prelucrare a - lipsa unei proceduri scrise privind circuitul
documentelor.
informaional pentru fiecare tip de document /
informaie n parte;
- nestabilirea termenelor de procesare pentru
fiecare actor implicat (personalul de
conducere i personalul de execuie) n
derularea activitilor direciei i pe fiecare
tip de document elaborat / procesat.
Standardul Comunicarea
n desfurarea atribuiilor sale direcia dezvolt relaii de comunicare att interne, ntre serviciile ce intr n componena acesteia, ct
i externe, cu alte direcii din minister i alte instituii.
Dei nu exist o procedur scris privind circuitul informaional pentru fiecare tip de document procesat la nivelul direciei, echipa de
management se asigur de o difuzare rapid, fluent i precis a informaiilor, astfel nct acestea s ajung complete i la timp la
beneficiarii acestora.
Riscuri
- reprezentarea necorespunztoare a X
direciei n exterior i afectarea imaginii
acesteia.
135
Disfuncionaliti
Standardul Corespondena i arhivarea

Documentele care intr / ies n / din cadrul direciei sunt gestionate n paralel, att prin intermediul aplicaiei informatice SIDOC, ct
i prin intermediul registrelor de eviden a documentelor.
Corespondena se realizeaz prin documente pe suport hrtie i/sau electronic.
Mijloacele prin care se primete/transmite corespondena sunt: curier, pot, pot electronic, fax etc.
Arhiva se realizeaz anual potrivit Instruciunilor de arhivare primite de la Direcia general de investiii, achiziii publice i servicii
interne. Fiecare angajat arhiveaz propriile documente create de-a lungul unui an n funcie de serviciul n care i desfoara
activitatea, tipul de document i termenul de pstrare.
Riscuri
Disfuncionaliti
- pierderea documentelor emise de - dubla nregistrare a documentelor n

direcie;
aplicaia SIDOC i registrele de eviden;
- neasumarea responsabilitii angajailor
cu privire la primirea/ transmiterea/
remiterea/ arhivarea unor documente.
VI. Procedurile
Standardul Proceduri
Activitatea direciei are la baz legislaia de drept public i de drept comun din domeniul resurselor umane. ntruct legislaia n
vigoare nu detaliaz regulile interne ce ar trebui respectate i responsabilitile fiecrui factor implicat, se impune elaborarea la nivelul
direciei a unor proceduri interne de lucru n vederea reglementrii tuturor acestor aspecte.
-
Riscuri
nendeplinirea corespunztoare a
sarcinilor de serviciu;
nencadrarea
n
termenele
de
136
Disfuncionaliti
lipsa unor proceduri interne de lucru
aprobate prin acte administrative, prin
care s se detalieze exact modul de
elaborare / aprobare a diferitelor

documente;
ncrcarea echipei de conducere cu
atribuii de consiliere a angajailor cu
privire la rezolvarea unor atribuii
rutiniere.
aciune al salariailor n ceea ce

privete
desfurarea
activitilor/elaborarea documentelor
specifice direciei etc.;
VII. Controlul
Standardul Semnalarea neregularitilor
Activitatea direciei nu a nregistrat neregulariti datorate nclcrii cadrului legal de ctre angajaii direciei. Un rol important n
acest domeniu l are personalul de conducere al direciei care monitorizeaz atent modul de ndeplinire a sarcinilor de ctre angajaii
direciei, ncurajnd identificarea i semnalarea oricror nclcri ale legii.
Riscuri
- neraportarea neregularitilor
Disfuncionaliti
- lipsa unei proceduri de semnalare a
neregularitilor la nivelul direciei
Standardul Supravegherea
Supravegherea imediat i direct a activitilor se realizeaz de ctre efii ierarhici imediai, care:
- se asigur c fiecare salariat i cunoate atribuiile, responsabilitile i limitele de competen stabilite prin fia postului;
- se asigur c angajatul a neles ceea ce se ateapt de la acesta;
- evalueaz sistematic munca angajailor i ofer feedback n urma evalurilor;
- valideaz etapele de realizare a diferitelor sarcini.
Activitatea de supraveghere a ntregului personal este monitorizat de directorul general i de directorii generali adjunci prin atenta
observare a modalitilor i metodelor aplicate de acetia n transmiterea instruciunilor de realizare a diferitelor sarcini.
137
Standardul Gestionarea abaterilor

Nu s-a impus aplicarea unor reguli concrete de gestionare a abaterilor ntruct la nivelul direciei nu au existat proceduri standard de
lucru n acest sens. Pentru toate situaiile n care, datorit contextului existent, s-au impus anumite abateri de la regulile i metodele de
lucru, s-a acionat n vederea adaptrii la circumstanele care nu au putut fi anticipate i care ar fi putut pune n dificultate derularea
corespunztoare a activitii direciei.
De asemenea, nedefinirea valorilor / intelor de atins n raport cu care rezultatele unor aciviti pot fi considerate performante, a
determinat dificultatea stabilirii abaterilor ca diferen dintre rezultatele nregistrate la un moment dat i valorile / intele de referin.
Riscuri
- apariia abaterilor de la realizarea
obiectivelor;
- negestionarea la timp a abaterilor;
- repetarea producerii acelorai tipuri de
abateri;
-monitorizarea dificil a gradului de
realizare a obiectivelor ca urmare a lipsei
unor valori / inte plecnd de la care
rezultatele sunt considerate a fi
performante
Disfuncionaliti
- nerealizarea unui inventar al abaterilor
la nivelul direciei.
Standardul Continuitatea activitii

La nivelul direciei nu s-au nregistrat discontinuiti i ntreruperi ale activitii care s afecteze ndeplinirea atribuiilor acesteia.
Fluctuaia salariailor la nivelul direciei este unul foarte sczut, acesta neafectnd continuitatea activitilor.
n cazul:
138
plecrii anumitor salariai ai direcii, din diverse motive (pensionare, demisie, transfer etc.), se organizeaz concursuri de
ocupare a posturilor rmase vacante i se stabilesc persoanele care s preia atribuiile pn la organizarea concursurilor i
ocuparea posturilor vacante;
- absenei temporare de la serviciu (delegare, detaare, concedii) a anumitor angajai se stabilesc nlocuitorii de drept ai acestora.
La nivelul direciei se aplic principiul muncii n echip (cel puin 2 persoane), astfel nct munca unei persoane s poat fi suplinit
de o alt persoan din direcie, indiferent de motivul absenei de la serviciu.
n baza contractelor de servicii ncheiate ntre Ministerul Economiei i Finanelor i diveri furnizori de servicii se asigur ntreinerea
echipamentelor aflate n dotarea direciei. De asemenea, orice problem existent cu privire la funcionarea programelor informatice
instalate la nivelul direciei este rezolvat prin intermediul Direciei generale a tehnologiei informaiei.
Orice defeciune sau funcionare necorespunztoare a echipamentelor/ programelor informatice este semnalat de direcie direct
furnizorilor respectivi de servicii i/sau Direciei generale a tehnologiei informaiei.
Necesarul de echipamente / programe informatice pentru buna funcionare a activitii direciei se ntocmete anual i este transmis
Direciei generale de achiziii, investiii i servicii interne, n vederea includerii n Planul anual de investiii i a ncheierii de contracte
de achiziii pentru nlocuirea / nnoirea echipamentelor din dotare.
Standardul Strategii de control
Direcia nu elaborat o strategie prin care s se defineasc obiectivele direciei n materie de control, ns echipa de manageri exercit
tipuri de control ce variaz n funcie de natura activitilor i de complexitatea acestora.
n prezent, controlul se exercit la nivelul tuturor actorilor implicai n realizarea activitilor / ntreprinderea aciunilor ce conduc la
ndeplinirea obiectivelor direciei.
Astfel, la nivelul direciei se identific mai multe tipuri de control, i anume:
- autocontrolul este efectuat de ctre fiecare angajat n parte, prin intermediul:
analizei conformitii cu prevederile legii;
analizei activitilor de acelai tip desfurate de ctre colegi;
comparrii documentelor elaborate de acesta cu cele pe aceeai tem elaborate de ctre colegi;
desfurrii activitilor / ntreprinderii aciunilor n termenele stabilite prin lege sau de ctre manageri;
asigurrii c documentele elaborate parcurg circuitul informaional stabilit la nivel informal.
139
- controlul paralel este efectuat prin consultarea cu ceilali colegi de serviciu n realizarea diferitelor activiti i implicit n elaborarea
documentelor;
- controlul ex ante este efectuat n mod direct de ctre efii de serviciu i vizeaz obiectivele serviciilor pe care le coordoneaz.
Acest control urmrete:
conformitatea activitilor desfurate i respectiv a documentelor elaborate n cadrul acestora cu
prevederile legale;
coerena ntre aciunile necesar a fi ntreprinse i cele ntreprinse efectiv de salariai;
verificarea respectrii orientrilor stabilite de conducere n realizarea anumitor atribuii / sarcini;
- controlul ex ante este efectuat n mod indirect de ctre director / directorii generali adjunci i vizeaz totalitatea obiectivelor
specifice ale direciei. Acest control poate fi att total, ct i selectiv n funcie de prioritatea/complexitatea obiectivelor stabilite.
Modalitaile de exercitare a acestui tip de control sunt:
verificarea, aprobarea, autorizarea, semnarea documentelor;
raportarea verbal a modului i gradului de ndeplinire a unei sarcini.
- controlul ex post este efectuat de conducerea direciei n vederea verificrii gradului n care sunt respectate atribuiile i
responsabilitile. Un exemplu n acest sens este evaluarea anual a performanelor profesionale ale personalului direciei de ctre
conducerea acestuia. n urma elaborrii procedurii privind controlul la nivelul direciei se vor stabili periodicitatea i modalitatea de
raportare a gradului de ndeplinire a atribuiilor de ctre angajai, formalizndu-se n acest sens controlul ex-post realizat de
conducerea direciei;
- controlul concomitent este efectuat att de efii de serviciu prin supervizarea permanent a modului de ndeplinire a unei sarcini /
atribuii de serviciu, ct i de directorii generali adjunci i directorul general prin verificarea sporadic sau general a modului n care
anumite sarcini sunt realizate;
- monitorizarea activitilor de control exercitate de ctre directorii generali adjunci / efii de servicii se realizeaz de ctre
directorul general;
Tipurile de control urmeaz s fie detaliate n cadrul procedurii de monitorizare a obiectivelor / activitilor direciei.
140
Riscuri
Disfuncionaliti
- neidentificarea la timp a tuturor - lipsa unei strategii prin care s se defineasc
abaterilor i neregularitilor la nivelul obiectivele direciei n materie de control.
direciei.
Standardul Accesul la resurse
Conducerea direciei stabilete persoanele i modul de acces la resursele materiale i informaionale ale direciei.
La nivelul direciei este desemnat o persoan care asigur accesul la resursele materiale, reducndu-se riscul utilizrii inadecvate a
acestora.
Resursele informaionale sunt asigurate prin intermediul Direciei generale a tehnologiei informaiei, interfaa cu aceast direcie fiind
asigurat de o persoan desemnat la nivelul direciei.
Direciei generale de resurse umane i management nu i sunt alocate distinct resurse financiare, prin urmare nu este necesar o
asigurare a accesului la acestea.
Standardul Verificarea i evaluarea controlului
ntruct, pn la iniiativa elaborrii Programului de dezvoltare a sistemului de control managerial al Ministerului Economiei i
Finanelor, la nivelul direciei nu a existat un sistem formal de control managerial, evaluarea funciei de control la acest moment
vizeaz numai calitatea controlului de conformitate a activitilor desfurate i a documentelor elaborate cu prevederile legale i
respectiv gradul de realizare a atribuiilor de ctre angajai.
Dup definitivarea acestui program, direcia - prin intermediul Serviciului sintez, metodologie i reglementri n domeniul resurselor
umane - intenioneaz s asigure o evaluare permanent a funcionrii sistemului de control intern, precum i a elementelor
componente ale acestuia.
Riscuri
- ineficiena sistemului de control intern.
Disfuncionaliti
X
141
Standardul Auditul intern

La nivelul direciei, pn n prezent, misiunile de audit realizate au vizat conformitatea documentelor produse cu prevederile legale.
Sistemul de control managerial al direciei este n curs de definitivare, motiv pentru care nu a avut loc pn la momentul actual
auditarea i evaluarea acestuia.
coala de Finane Publice i Vam
Aspectele urmrite n dezvoltarea aceastei etape, raportate la unele elemente ale sistemului de control detaliate n cadrul etapei
3, sunt: identificarea riscurilor i a frecvenei acestora; identificarea disfuncionalitilor, prin raportarea la obiectivul SFPV si anume
acela de a asigura Perfectionarea pregatirii profesionale a functionarilor publici din MEF.
Mediul de control
Standard: Competena i performana
1. risc: abiliti i cunotine insuficiente adaugate prin formre profesionala, obtinerea unui grad redus de mbuntire a
rezultatelor muncii realizate
2. disfunctionalitati: neparticiparea angajatilor la diferite programe de formare in vederea dobandirii de informatii si
cunostinte necesare cresterii competentei angajatilor si a performatelor obtinute in activitate.
Standard: Atributii
1. risc: nendeplinirea / ndeplinirea necorespunztoare a atribuiilor inscrise fia postului ca urmare a unei competente reduse
si a unor performante slabe.
2. disfunctionalitati:
142
- lipsa unei proceduri de urmarire si evaluare a modului de aplicare in practica a cunostintelor teoretice dobandite la
curs.
- elaborarea cu intarziere a legislatiei
Performane i managementul riscului
Standard: Planificarea activitilor
1.risc: imposibilitatea organizarii si desfasurarii actiunilor de formare asa cum au fost inscrise in Planul de formare
anual/trimestrial
2. disfunctionalitati:
a) lipsa timpului necesar elaborarii suportului de curs si a sustinerii cursurilor planificate in cazul lectorilor desemnati
din cadrul directiilor de specialitate din minister,
b) lipsa fondurilor necesare pentru plata cheltuielilor de cazare s transport a participantilor din cadrul DGFP judetene.
Informarea i comunicarea
Standard: schimburile de informaii si comunicarea
1.risc: nerealizarea unui schimb de informatii util si a unei comunicari eficiente cu institutiile de formare sau cu institutiile de
invatamant din tara sau strainatate
2. disfunctionalitati: primirea cu intarziere a ofertelor de curs precum si a solicitarilor de inscriere la cursurile oferite
143
Activitati specifice
Direcia general a tehnologiei informaiei
Riscuri
Disfunctionalitati
Obiectiv 1 - Elaborarea, implementarea si dezvoltarea sistemului informatic in domeniul finantelor publice

1.1. Analiza sistemului de Cerinte:
Cerinte:
informatii, pornind de la Cerinte imprecise, fara analiza
Cerinte imprecise, fara analiza
cerintele de informatizare
proceselor functionale care stau la
proceselor functionale care stau la
primite de la directiile de
baza acestora
baza acestora
specialitate din MEF / ANAF Cerintele sunt exprimate punctual,
Cerintele sunt exprimate punctual, in
si propunerea solutiei IT,
in timp, desi fac referire la acelasi
timp, desi fac referire la acelasi
inclusiv cu evaluarile de
domeniu
domeniu
impact: resurse umane si Cerintele nu sunt insotite de criterii Cerintele nu sunt insotite de criterii
materiale,
planificare,
de testare si acceptare a solutiei
de testare si acceptare a solutiei
conducerea
schimbarii
in
tehnice propuse
tehnice propuse
organizatie pentru acceptarea Cerintele formulate nu tin seama de Cerintele formulate nu tin seama de
solutiei;
timpul necesar realizarii tehnice a
timpul necesar realizarii tehnice a
solutiei
solutiei
Nu se face o prioritizare a cerintelor Nu se face o prioritizare a cerintelor
cel putin in obligatorii, de dorit
cel putin in obligatorii, de dorit
intr-un orizont mediu de timp si
intr-un orizont mediu de timp si de
de dorit la final
dorit la final
Directia initiatoare nu isi asuma
Directia initiatoare nu isi asuma
conducerea proiectului si a
conducerea proiectului si a
schimbarii necesare odata cu
schimbarii necesare odata cu
implementarea noului sistem
implementarea noului sistem
Analiza:
Analiza:
Analiza incompleta datorata
Analiza incompleta datorata
cerintelor definite sumar sau unei
cerintelor definite sumar sau unei
metodologii neinsotite de
metodologii neinsotite de
144
Observatii
Riscuri
Disfunctionalitati
instructiuni si algoritmi de lucru

Neintegrarea sistemului in sistemul
integrat al MEF / ANAF
Posibile disfunctionalitati la
activitatile de granita
Analiza de impact asupra DGTI:
Lipsa tuturor elementelor de analiza
conduce la evaluarea slaba a
impactului asupra organizatiei si
asupra sistemului de informatii
Resursele umane restranse, ca si
cele materiale, pot conduce la
abordarea unor solutii de moment,
cu rabat asupra calitatii produsului
final
Termenele nerealiste impuse prin
cerinte duc la rezultate de calitate
slaba
Lipsa anagajarii directiei initiatoare
ca proprietar al sistemului rezultat
duce la imposibilitatea de a se
accepta formal o solutie si a se putea
continua procesul de dezvoltare a
acesteia
Alte riscuri:
Necoordonarea intre directiile
implicate intr-un proiect complex,
de la propunerea actului legislativ,
la realizarea normelor de aplicare,
145
instructiuni si algoritmi de lucru

Neintegrarea sistemului in sistemul
integrat al MEF / ANAF
Posibile disfunctionalitati la
activitatile de granita
Analiza de impact asupra DGTI:
Lipsa tuturor elementelor de analiza
conduce la evaluarea slaba a
impactului asupra organizatiei si
asupra sistemului de informatii
Resursele umane restranse, ca si cele
materiale, pot conduce la abordarea
unor solutii de moment, cu rabat
asupra calitatii produsului final
Termenele nerealiste impuse prin
cerinte duc la rezultate de calitate
slaba
Lipsa anagajarii directiei initiatoare
ca proprietar al sistemului rezultat
duce la imposibilitatea de a se
accepta formal o solutie si a se putea
continua procesul de dezvoltare a
acesteia
Observatii
1.2. Dezvoltarea solutiei

proiect nou sau modificari ale
unei versiuni actuale
conform specificatiilor
rezultate in urma analizei;
Riscuri
1.3. Testarea solutiei
dezvoltate pe module si de
integritate, cat si de integrare
cu Sistemul IT al MEF /
ANAF, corectii necesare in
urma testarii pana la acceptarea
Disfunctionalitati
organizare institutionala, instruirea

tuturor categoriilor de personal,
implementare, colectarea
rezultatelor si analizarea acestora,
propuneri de ameliorare ale
procesului
Riscuri indirecte rezultate din cele
de mai sus
Pentru proiecte care implica
infrastructura hardware si software
noua (cf evaluarii din timpul
analizei) durata procurarii si
instalarii acesteia poate periclita
dezvoltarea solutiei pana la
termenul stabilit
Lipsa personalului calificat pentru
solutia propusa
Abordarea unui nou proiect folosind
alte fonduri de finantare, cum ar fi
Phare sau Banca Mondiala (dar
chiar si bugetul MEF) implica
termene lungi induse de procedurile
de achizitie
Neimplicarea directiei/directiilor
initiatoare in definirea testelor
functionale si participarea la
desfasurarea acestora
Lipsa infrastructurii de test
Lipsa unor date de test
146
Riscuri indirecte rezultate din cele de

mai sus
Pentru proiecte care implica
infrastructura hardware si software
noua (cf evaluarii din timpul
analizei) durata procurarii si
instalarii acesteia poate periclita
dezvoltarea solutiei pana la termenul
stabilit
Lipsa personalului calificat pentru
solutia propusa
Abordarea unui nou proiect folosind
alte fonduri de finantare, cum ar fi
Phare sau Banca Mondiala (dar
chiar si bugetul MEF) implica
termene lungi induse de procedurile
de achizitie
Neimplicarea directiei/directiilor
initiatoare in definirea testelor
functionale si participarea la
desfasurarea acestora
Lipsa infrastructurii de test
Lipsa unor date de test
Observatii
Riscuri
formala a solutiei de catre

directia solicitanta;
1.4. Implementarea solutiei

intr-un centru pilot stabilit de
comun acord cu directia
solicitanta, daca este un sistem
nou sau reprezinta modificari
majore sau direct in intreaga
retea a unitatilor MEF / ANAF,
cu gestiunea versiunilor;
1.5. Exploatarea solutiei in

mediul de productie
elaborarea si transmiterea
procedurilor de instalare,
administrare si exploatare
curenta tuturor celor implicati
Disfunctionalitati
cuprinzatoare, realizate in
colaborare cu directia initiatoare
Lipsa acceptarii finale formale de
catre directia initiatoare
Supraincarcarea personalului IT de
specialitate nu permite organizarea
unor echipe de test diferite de cele
de realizare a solutiei tehnice
Indisponibilitatea organizatiei de a
testa intr-un pilot o solutie care
trebuie apoi implementata in toate
unitatile, datorata faptului ca o noua
reglementare trebuie implementata
la data fixa, in general cea a
publicarii
Cererile de modificare rezultate in
urma testarii nu sunt prioritizate
Unitatile desemnate ca unitati pilot
nu pot aloca resursele umane si
materiale necesare testarii
Documentatia de testare nu este
completa si agreata cu directia
initiatoare
Proceduri de exploatare curenta slab
dezvoltate
Lipsa documentatiei complete atat
pentru personalul IT cat si pentru
utilizatorii finali
Erori detectate in timpul exploatarii
147
cuprinzatoare, realizate in colaborare

cu directia initiatoare
Lipsa acceptarii finale formale de
catre directia initiatoare
Supraincarcarea personalului IT de
specialitate nu permite organizarea
unor echipe de test diferite de cele
de realizare a solutiei tehnice
Indisponibilitatea organizatiei de a
testa intr-un pilot o solutie care
trebuie apoi implementata in toate
unitatile, datorata faptului ca o noua
reglementare trebuie implementata la
data fixa, in general cea a publicarii
Cererile de modificare rezultate in
urma testarii nu sunt prioritizate
Unitatile desemnate ca unitati pilot
nu pot aloca resursele umane si
materiale necesare testarii
Documentatia de testare nu este
completa si agreata cu directia
initiatoare
Proceduri de exploatare curenta slab

dezvoltate
Lipsa documentatiei complete atat
pentru personalul IT cat si pentru
utilizatorii finali
Erori detectate in timpul exploatarii
Observatii
Riscuri
Disfunctionalitati
si monitorizarea exploatarii
curente ca urmare a unei testari
curente ca urmare a unei testari
curente in raport cu parametrii
superficiale
superficiale
stabiliti in documentele de
Testele de stres neconduse
Testele de stres neconduse
analiza. Concura la
corespunzator pot induce
corespunzator pot induce
functionarea sub parametri in timpul
functionarea sub parametri in timpul
administrarea infrastructurii
productiei
productiei
hardware, software si de
comunicatii si administrarea de Presiunea de a se da in productie un Presiunea de a se da in productie un
baze de date si aplicatii, ca si
nou sistem intr-un orizont de timp
nou sistem intr-un orizont de timp
administrarea securitatii si a
scurt nu lasa timpul necesar pentru
scurt nu lasa timpul necesar pentru
calitatii.
identificarea tuturor implicatiilor in
identificarea tuturor implicatiilor in
exploatarea bazelor de date, a
exploatarea bazelor de date, a
aplicatiilor, infrastructurii si
aplicatiilor, infrastructurii si
comunicatiilor ca si a aspectelor
comunicatiilor ca si a aspectelor
legate de securitatea datelor si a
legate de securitatea datelor si a
pastrarii confidentialitatii acestora
pastrarii confidentialitatii acestora
Obiectiv 2 - Realizarea si actualizarea periodica a Strategiei IT si planurilor de actiune anuale si trimestriale
2.1. Analiza Strategiilor
Documente de strategie in continua
Documente de strategie in continua
schimbare
schimbare
Finantelor, Agentiei Nationale Abordari diverse ale strategiilor
Abordari diverse ale strategiilor
de Administrare Fiscala,
organizationale, chiar in cadrul
organizationale, chiar in cadrul MEF
Agentiei Nationale a Vamilor
MEF (ANAF, GF, ANV)
(ANAF, GF, ANV)
si a Garzii Financiare, cat si cu Lipsa aspectelor legate de IT din
Lipsa aspectelor legate de IT din
Strategia Guvernului, pentru
aceste strategii, desi Romania si-a
aceste strategii, desi Romania si-a
coordonarea Strategiei IT cu
asumat prin documente
asumat prin documente programatice
acestea;
programatice participarea intr-un
participarea intr-un numar de
numar de programe ale Uniunii
programe ale Uniunii Europene cu
Europene cu implicatii directe
implicatii directe pentru MEF (vezi
pentru MEF (vezi de exemplu
de exemplu eEurope++)
eEurope++)
148
Observatii
Riscuri
Disfunctionalitati
2.2. Urmarirea tehnologiilor

IT si a impactului acestora
asupra diverselor linii de
activitate, demonstrate prin
cele mai bune practici pentru
a pastra sincronizarea
Sistemului de informatii cu
acestea;
Personalul IT cu inalta calificare cu

capacitatea de a sintetiza rezultatele
celor mai bune practici din domeniu
este foarte restrans si supraincarcat
cu munca de zi cu zi
Personalul IT cu inalta calificare cu

capacitatea de a sintetiza rezultatele
celor mai bune practici din domeniu
este foarte restrans si supraincarcat
cu munca de zi cu zi
2.3. Realizarea Strategiei IT

a MEF si actualizarea acesteia
cu o periodicitate de trei ani
sau odata cu schimbari majore
in Sistemul de informatii
induse de schimbarile din
Strategia MEF;
Personalul IT alocat acestei

activitati este foarte restrans si
supraincarcat si cu alte sarcini de
serviciu
Personalul IT alocat acestei activitati

este foarte restrans si supraincarcat si
cu alte sarcini de serviciu
2.4. Realizarea anuala, pe

baza Strategiei IT, a planurilor
de actiune anuale si
trimestriale, coordonate cu
planurile Strategiei MEF.
Dependenta de fondurile externe

pentru realizarea obiectivelor poate
induce intarzieri in realizarea
planurilor anuale
Schimbarile dese si neanuntate in
obiectivele MEF / ANAF duc la
schimbari in obiectivele DGTI si au
implicatii in realizarea celor deja in
curs, datorita realocarilor de resurse
Slaba coordonarea cu celelate
directii implicate in procesul de
achizitii (buget/contabilitate,
administrativ/achizitii, etc) conduce
149
Dependenta de fondurile externe

pentru realizarea obiectivelor poate
induce intarzieri in realizarea
planurilor anuale
Schimbarile dese si neanuntate in
obiectivele MEF / ANAF duc la
schimbari in obiectivele DGTI si au
implicatii in realizarea celor deja in
curs, datorita realocarilor de resurse
Observatii
Riscuri
Disfunctionalitati
la intarzieri in realizarea planurilor

sau chiar la nerealizarea unor
obiective
Obiectiv 3 Dezvoltarea de aplicatii software in cadrul sistemului integrat de informatii
3.1. Fiecare noua aplicatie
Complexitatea crescuta a sistemului Complexitatea crescuta a sistemului
software va fi integrata in
actual si dezvoltarea sa in urma unor
actual si dezvoltarea sa in urma unor
sistemul existent de registre
cereri punctuale conduc la o mai
cereri punctuale conduc la o mai
generale si nomenclatoare,
slaba integrare a deverselor aplicatii
slaba integrare a deverselor aplicatii
inregistrare a utilizatorilor si
Modificarile in Registrul
Modificarile in Registrul
drepturilor acestora, normelor
contribuabilior si in
contribuabilior si in nomenclatoarele
de securitate si calitate
nomenclatoarele nationale generale
nationale generale creaza probleme
generale
creaza probleme de integrare
de integrare
Directiile utilizatoare ale sistemelor Directiile utilizatoare ale sistemelor
informatice nu definesc drepturile
informatice nu definesc drepturile
utilizatorilor pentru sistemele din
utilizatorilor pentru sistemele din
aria lor de guvernanta
aria lor de guvernanta
Necoordonarea intre directiile
implicate intr-un proiect complex,
de la propunerea actului legislativ,
la realizarea normelor de aplicare,
organizare institutionala, instruirea
tuturor categoriilor de personal,
implementare, colectarea
rezultatelor si analizarea acestora,
propuneri de ameliorare ale
procesului
3.2. Dezvoltarea noilor
Personal IT neinstruit in utilizarea
aplicatii se va face urmand
tuturor metodelor recomandate
Personal insuficient
metodologii de dezvoltare
150
Observatii
Riscuri
Disfunctionalitati
Observatii
standard, recomandate si de
catre Comisia Europeana
pentru sistemele de informatii
ale Administratiilor: RUP
(Rational Unified Process),
incluzand si UML (Unified
Modeling Language)
Obiectiv 4 - Intretinerea infrastructurii hardware, software si de comunicatii si administrarea Sistemului IT pentru nivelul
central si coordonarea activitatii in teritoriu
4.1. Intretinerea
infrastructurii hardware,
software si de comunicatii se
va face urmand standardele
recomandate de catre Comisia
Europeana pentru sistemele de
informatii ale Administratiilor:
ITIL (Information Technology
Infrastructure Library) bazat pe
cele mai bune practici in
domeniu
4.2. Aceleasi standarde vor fi Personal IT neinstruit in utilizarea
promovate si in serviciile IT
din teritoriu, pentru
uniformitatea serviciilor oferite
si pastrarea acelorasi standarde
de calitate;
4.3. Administrarea
151

infrastructurii cu destinatii
speciale cum sunt cele pentru
Sistemul Electronic de Plati
sau nodul CCN / CSI pentru
interoperabilitatea cu
Administratiile Statelor
Membre ale Uniunii Europene;
Riscuri
Disfunctionalitati

Rata mare de mobilitate a
personalului face imposibila
certificarea operatorilor specializati
pe aceste domenii risc de retragere
a acreditarii sistemului informatic
respectiv
4.4. Administrarea bazelor de Personal IT neinstruit in utilizarea
date si a aplicatiilor direct
pentru nivelul central si
Personal insuficient si supraincarcat
definirea recomandarilor si
cu activitatea de zi cu zi de
procedurilor de administrare
administrare
pentru unitatile teritoriale;

Rata mare de mobilitate a
personalului face imposibila
certificarea operatorilor specializati
pe aceste domenii risc de retragere
a acreditarii sistemului informatic
respectiv
Personal insuficient si supraincarcat
cu activitatea de zi cu zi de
administrare

4.6. Aplicarea standardelor

de securitate a datelor si
infrastructurii la nivel central si Personal insuficient
proceduri pentru nivelul
teritorial.
4.5. Administrarea
centralizata si distribuita a
utilizatorilor, drepturilor de
acces si rolurilor atasate
datelor si aplicatiilor;


Obiectiv 5 - Realizarea protocoalelor de schimb de date cu alte organizatii

5.1. DGTI analizeaza
Incarcarea DGTI cu sarcini
Incarcarea DGTI cu sarcini
posibilitatile tehnice de schimb
suplimentare de oferire de date catre
suplimentare de oferire de date catre
152
Observatii
de date cu alte organizatii si
face propunerile tehnice
necesare pentru realizarea
schimbului de date in cele mai
bune conditii pret-performanta
pentru MEF
Riscuri
Disfunctionalitati
terti, date colectate pentru

necesitatile MEF / ANAF (ex. date
preluate de la BNR)
Unele cereri de date implica si
costuri suplimentare de prelucrare
conform solicitarilor externe
terti, date colectate pentru

necesitatile MEF / ANAF (ex. date
preluate de la BNR)
Unele cereri de date implica si
costuri suplimentare de prelucrare
conform solicitarilor externe
5.2. Realizeaza anexele

tehnice ale protocoalelor de
schimb de date si le negociaza
cu omologii din celelalte
organizatii in limitele
mandatului acordat;
5.3. Urmareste punerea in
practica a schimbului de date
conform protocoalelor
incheiate si a calitatii acestor
schimburi.
Nerespectarea protocoalelor de
schimburi de date cu implicatii in
realizarea propriilor sarcini de
serviciu
Nerespectarea protocoalelor de
schimburi de date cu implicatii in
realizarea propriilor sarcini de
serviciu
Obiectiv 6 - Reprezentarea activitatii IT in raport cu alte organizatii nationale sau internationale

6.1. Participa la intalniri cu
Slaba comunicare a rezultatelor
reprezentanti ai altor
acestor intalniri la nivelul
organizatii nationale sau
managementului
managementului
internationale in care se discuta
aspecte legate de activitatea de
IT sau care pot avea impact
major asupra acesteia;
6.2. Reprezinta punctul de
vedere al MEF / ANAF in ceea
Persoanele delegate nu cunosc toate

aspectele activitatii de IT din MEF
153
Persoanele delegate nu cunosc toate

aspectele activitatii de IT din MEF
Observatii
Riscuri
Disfunctionalitati
Observatii
ce priveste activitatea prezenta

si viitoare in domeniul IT in
astfel de intalniri;
6.3. Colaboreaza direct in
grupuri de lucru orizontale
organizate pentru diversele
proiecte de asistenta
desfasurate in MEF / ANAF
Slaba coordonare cu directiile de

specialitate din MEF / ANAF care
trebuie sa se implice la randul lor in
proiecte.
managementului
Slaba coordonare cu directiile de

specialitate din MEF / ANAF care
trebuie sa se implice la randul lor in
proiecte.
managementului
Direcia de buget i contabilitate intern
Sistemul de control managerial al directiei este un ansamblu de dispozitive implementate de responsabilii la toate nivelurile, fie
ca au o functie de conducere sau o functie de executie, pentru a detine controlul asupra functionarii activitatilor desfasurate. Controlul
intern se regaseste in centrul preocuparilor tuturor sefilor de compartimente si trebuie apreciat intr-o maniera dinamica, fiecare din
elementele sale avand rolul sau in functionarea organizatiei.
Un sistem de control managerial efecient trebuie sa asigure posibilitatea identificarii si evaluarii riscurilor semnificative
asociate tuturor activitatilor/subactivitatilor directiei si sa gestioneze riscurile identificate, astfel incat sa nu influenteze nefavorabil (in
mod semnificativ) dezvoltarea acestuia.
In cadrul Directiei Buget Contabilitate Interna, pornindu-se de la obiectivele specifice, aflate in concordanta cu obiectul de
activitate si cu atributiile din ROF, au fost detaliate toate activitatile. Fiecare activitate a fost detaliata in subactivitati/actiuni specifice;
fiecarei subactivitati/actiuni i s-au identificat riscurile semnificative si intocmindu-se, la nivelul directiei, pe baza unor criterii
154
prestabilite,
-
un registru al riscurilor semnificative;
Scopul principal al analizei riscurilor la nivelul Directiei Buget Contabilitate Interna este gestionarea principalelor riscuri
identificate, astfel incat aciunea acestora sa nu influenteze n mod semnificativ obiectivele sistemului si sistemul in totalitatea sa.
Analiza riscurilor este monitorizata atat de catre managementul de linie cat si de managementul la nivelul Directiei buget si
contabilitate internal, avand rolul de a depista punctele slabe ale sistemului pentru a imbunatati procesele, operatiunile specifice.
Toate riscurile identificate pina in prezent au fost inventariate in registrul riscurilor.
Acesta este un document, care in prezent, se completeaza pe masura aparitiei unor riscuri noi, semnificative, iar altele vor fi
eliminate pe masura disparitiei disfunctionalitatilor ce le-au generat. Au fost identificate si evaluate formele de control intern atasate
acestor riscuri cu scopul prevenirii/diminuarii lor.In faza initiala se vor gestiona riscurile ridicate, pentru ca ulterior sa fie eliminate;
cele cu impact mediu si mic vor fi gestionate in masura in care costurile aferente estimate nu depasesc beneficiile proiectate.
Inexistenta procedurilor scrise este un risc ce poate fi asociat tuturor activitatilor si
Buget si Contabilitate Interna .
subactivitatilor din cadrul Directiei
Aceste proceduri trebuie formalizate si insusite de salariati la toate nivelurile. In cadrul procedurilor trebuie stabiliti pasii care
trebuie parcusi precum si controalele interne ce trebuie exercitate la toate nivelurile si pe intreg traseul, care sa permita functionarea
atat a sistemului
( DBCI) cat si a fiecarei activitati/operatiuni in parte. Dupa elaborarea procedurilor scrise se va urmari respectarea, actualizarea si
imbunatatirea acestora.
Astfel, in urma analizei riscurilor asociate activitatilor / subactivitatilor desfasurate, in vederea atingerii obiectivelor directiei,
s-au identificat urmatoarele riscuri cu impact semnificativ asupra desfasurarii sistemului:
-
Obiectivul 1. Proiectarea, repartizarea si gestionarea judicioasa a bugetului Ministerului Economiei si Finantelor.
Directia Buget si Contabilitate Interna intocmeste proiectul de buget pe baza propunerilor primite de la toate directiile
ministerului si a ordonatorilor secundari de credite. Nefundamentarea corespunzatoare a veniturilor si cheltuielilor poate avea
repercusiuni asupra activitatilor desfasurate la toate nivelurile entitatii publice. Lipsa verigilor de control intern in procesul de
fundamentare a propunerilor de buget, precum si centralizarea acestora constituie un risc inventariat care trebuie gestionat.
155
Nerespectarea termenelor de aprobare a bugetului, nerespectarea naturii si destinatiei cheltuielilor efectuate, conform bugetului de
venituri si cheltuiel aprobat sunt riscuri semnificative care pot fi minimizate sau chiar eliminate prin organizarea angajamentelor,
lichidarilor, ordonantarilor si platilor cheltuielilor bugetare i evidenta acestora, printr-un sistem informatic corespunzator.
-
Obiectivul 2. Evidenta patrimoniului Ministerului Economiei si Finantelor.
Un bun sistem de control intern trebuie sa vizeze conservarea patrimoniului entitatii publice, DBCI avand un rol bine definit
prin reflectarea acestuia in evidentele contabile. Existenta unui sistem greoi de aplicare a numarului de inventar atribuit pe fiecare
mijloc fix, implica identificarea unui risc semnificativ, respectiv posibilitatea neprotejarii activelor, ce conduce la neatingerea
obiectivului de asigurare a integritatii patrimoniale si implicit la existenta unei neconcordante intre evidenta scriptica si cea faptica a
mijloacelor fixe. Pentru eliminarea acestui risc se preconizeaza o noua metoda de aplicare a numarului de inventar, respectiv prin
utilizarea codului de bare .
O alta difunctionalitate existenta o constituie neincluderea in liste de inventariere separate, de catre subcomisia de
inventariere, a bunurilor depreciate, inutilizabile sau deteriorate care urmeaza a fi casate. Riscul identificat la acest nivel este
supraevaluarea scriptica a elementelor patrimoniale, evidenta in contabilitate nereflectand situatia reala a bunurilor pe locuri de
folosinta.
Transferul unor bunuri la unitatile subordonate, fara ca documentele primare aferente (bonuri de miscare) sa fie transmise in
timp util la serviciul contabilitate pentru a fi inregistrate pe noile locuri de folosinta este o alta disfuncionalitate ce poate conduce la
riscul de neinregistrare a mijloacelor fixe existente in situatia patrimoniala pe locuri de folosinta.
-
Obiectivul 3. Propuneri de elaborare, modificare si derulare a actelor normative specifice activitatii.

In cadrul activitatilor/subactivitatilor aferente acestui obiectiv nu s-au identificat riscuri.
Obiectivul 4. Intocmirea, centralizarea si raportarea situatiilor financiare trimestriale si anuale pentru activitatea
proprie si unitatile subordonate.
Inexistenta unor programe individuale de pregatire profesionala adaptate domeniului financiar-contabil conform cerintelor
individuale ale fiecarui salariat di cadrul directiei poate conduce la nerespectarea prevederilor legale in vigoare referitor la
respectarea termenelor de intocmire si de depunere a situatiilor financiare si implicit la neindeplinirea cerintelor obiectivului:
prezentarea unei imagini fidele, clare, complete a situatiei financiare si a rezultatelor.
O alta disfunctionalitate identificata o constituie inexistenta unui program informatic integrat, de intocmire a situatiilor
financiare si de calcul al indicatorilor prin preluarea datelor din balantele de verificare trimestriale si anuale. In prezent indicatorii
156
se calculeaza manual, iar datele in situatiile financiare se introduc separat, ceea ce poate conduce la neconcordante intre datele
prezentate in balantele de verificare si cele din situatiile financiare.
Insuficienta colaborare a Directiei de Buget si Contabilitate Interna cu celelalte directii ale ministerului poate conduce la
deficiente in centralizarea raportarilor privind intocmirea situatiilor trimestriale si anuale ale directiei.
Lipsa opisului dosarelor, alocarea unui spatiu insuficient arhivarii documentelor, inexistenta unui ghid topografic al
documentelor arhivate, ingreuneaza activitatea de control incrucisat al documentelor aferente raportarilor trimestriale si anuale. Riscul
operational identificat il constituie alocarea de timp suplimentar, precum si nerespectarea termenul legal de predare al raportarilor
centralizate.
-
Obiectivul 5. Coordonarea si realizarea obiectiva a activitatii de salarizare la nivelul centralei Ministerului Economiei
si Finantelor.
Existenta unui program informatic perimat, nu permite actualizarea corecta, rapida a modificarilor aparute cu privire la
stabilirea retinerilor aferente drepturilor salariale, respectiv stabilirea bazei de impozitare, a obligatiilor salariale si implicit a
venitului net cuvenit salariatilor din directie; nu permite depistarea eventualelor erori privind sumele acordate.
Aplicarea eronata a indicilor salariali de echivalare a orelor peste programul normal de lucru, se datoreaza inexistentei unui
program informatic adecvat. Netransmiterea la timp a OMEF privind incadrarea sau eliberarea din functie, creaza posibilitatea
efectuarii de plati duble sau efectuarea de plati nelegale, identificandu-se un risc semnificativ, respectiv acordarea/neacordarea de
drepturi necuvenit/cuvenite salariatilor. Acordarea de sume necuvenite conduce, ulterior, la inregistrarea de debite in contabilitate, ce
urmeaza a fi recuperate, ceea ce implica efectuarea de costuri suplimentare. Un alt risc identificat il constituie evidentierea eronata a
persoanelor, a cotizatei sindicale, a CAS, a CASS, a ajutorului de somaj in baza de date, precum si limitarea drepturilor de care ar
putea sa beneficieze salariatii institutiei.
Inexistenta procedurilor scrise privind inregistrarile in contabilitate aferente salariilor, poate conduce la inregistrari eronate,
la depasirea bugetelor de resurse umane si financiare alocate.
-
Obiectivul 6. Realizarea activitatii de control financiar preventiv propriu pentru centrala Ministerului Economiei si
Finantelor (mai putin fondurile comunitare)
Controlul financiar preventiv propriu constituie una din coordonatele importante ale controlului intern organizat la nivelul
directiei, avand ca scop desfasurarea obiectivelor institutiei intr-o maniera ordonata si eficace, pentru a asigura respectarea politicilor
de gestiune a fondurilor publice, pentru a proteja activele si pentru a garanta pe cat posibil exactitatea informatiilor inregistrate
157
(furnizate) de catre contabilitate. Nerespectarea circuitului documentelor poate conduce la prezentarea documentelor in vederea
acordarii vizei si semnaturii de control financiar preventiv propriu, fara a fi insotite de documentele justificative corespunzatoare si
fara a fi certificate in privinta realitatii si legalitatii prin semnatura conducatorilor compartimentelor de specialitate, care initiaza
operatiunea respectiva.
De asemenea, neactualizarea periodica a persoanelor imputernicite sa acorde bun de plata, precum si a persoanelor
imputernicite sa acorde viza de control financiar preventiv, poate avea repercusiuni asupra realitatii, exactitatii si legalitatii
documentelor, incadrarii in limitele creditelor bugetare sau a creditelor de angajament aprobate, prezentate spre aprobare
ordonatorului de credite.
IDENTIFICAREA RISCURILOR
Nr.
crt
1
OBIECTIVE SPECIFICE
ACTIVITATI
Proiectarea,
repartizarea
si 1. Elaborarea proiectului de buget
gestionarea judicioasa
2. Repartizarea bugetului aprobat
a bugetului Ministerului Economiei si 3. Gestionarea judicioasa a bugetului
Finantelor
Evidentierea
patrimoniului 1. Inregistrarea modificarilor
Ministerului Economiei si Finantelor intervenite in
patrimonial
Ministerului de Finante
2. Organizarea si coordonarea
executiei bugetare pentru activitate
proprie a Ministerului Economiei si
Finantelor
158
RISCURI IDENTIFICATE
Lipsa verigilor de control intern la procesul
de fundamentare a propunerilor de buget.
Nerespectarea termenelor de aprobare a
bugetului .
Nerespectarea naturii si destinatiei
cheltuielilor efectuate
Neatingerea obiectivului de asigurare a
integritatii patrimoniale
Existenta unei neconcordante intre evidenta
scriptica si cea faptica a mijloacelor fixe
Supraevaluarea scriptica a elementelor
patrimoniale
Neconcordanta intre evidenta contabila si
situatia reala a bunurilor pe locuri de
folosinta
Neinregistrarea mijloacelor fixe in situatia
3
4
Propuneri de elaborare, modificare si

derulare a actelor normative specifice
activitatii
Intocmirea, centralizarea si raportarea
situatiilor financiare, trimestriale si
anuale pentru activitatea proprie si
unitatile subordonate
patrimoniala pe locuri de folosinta

Nu s-au identificat riscuri
1. Propuneri
1. Intocmirea situatiilor trimestriale

Alocarea de timp suplimentar
2. Centralizarea si raportarea situatiilor Nerespectarea termenului legal de predare al
financiare trimestriale si anuale
raportarilor centralizate
Alocarea unui spatiu insuficient arhivarii
documentatiei
Coordonarea si realizarea obiectiva a 1. Activitatea de salarizare

activitatii de salarizare a nivelului
centralei Ministerului de Finante
Realizarea activitatii de control 1. Controlul financiar preventive

financiar preventiv propriu pentru propriu
centrala Ministerului
Finantelor Publice (mai putin fonduri
comunitare
Intocmirea
situatiilor
financiare
pentru Revista de finante publice si
contabilitate si reflectarea activitatii
desfasurate de aceasta din punct de
vedere financiar-contabil
159
Inexistenta procedurilor scrise privind

inregistrarile in contabilitate aferente
salariilor
Acordarea/neacordarea de drepturi
necuvenite
cuvenite salariatilor
Evidenta eronata a persoanelor, a CAS, a
CASS,
a ajutorului de somaj inbaza de date
Limitarea drepturilor de care ar putea
benefiacia salariatii
Nerespectarea circuitului documentelor
Nerespectarea prevederilor legale privind
completarea documentelor primare
(justificative)
Direcia general de investiii, achiziii publice i servicii interne
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE
In conformitate cu prevederile art. 19, lit. d) din Legea nr. 500 / 2002 privind finantele publice, Ministerul Economiei si
Finantelor emite norme metodologice, precizari si instructiuni prin care se stabilesc practicile si procedurile pentru ncasarea
veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, ncheierea exercitiului bugetar anual,
contabilizarea si raportarea.
In temeiul prevederilor Ordinului nr. 946 / 2005, pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de
management / control intern la entitatile publice, exista doua acceptiuni cu privire la proceduri:
1. aceea a procedurilor gen norme metodologice, precizari si instructiuni, elaborate de catre entitatea publica pentru
organizarea aplicarii unor reglementari de rang superior, aprobate de catre conducatorul entitatii publice sau chiar de catre Guvern.
2. aceea a metodelor de lucru si a procedurilor scrise, formalizate - care constituie obiectul acestui standard - specifice pentru
fiecare entitate publica, referitoare la activitatile acesteia. Aceste proceduri trebuie sa fie:
- scrise, respectiv formalizate. Cunostintele individuale si colective trebuie stocate si puse n ordinea care corespunde
scopurilor entitatii publice;
- simple si specifice. Procedurile scrise se constituie n instrument de lucru, pentru ca executantii sa cunoasca normele legale ce
trebuie respectate, pentru fiecare domeniu al entitatii publice;
- actualizate n mod permanent, n functie de evolutia reglementarilor n materie;
- aduse la cunostinta executantilor.
Managementul riscului consta intr-o metodologie care vizeaza asigurarea unui control global al riscului, ce permite mentinerea
unui nivel acceptabil al expunerii la risc pentru entitatea publica, cu costuri minime.
Managementul riscului cuprinde o gama larga de activitati riguros definite si organizate, plecand de la conditiile de existenta si
obiectivele fundamentale ale entitatii publice, precum si analiza factorilor de risc ntr-o conceptie de functionare optima si eficienta.
In conformitate cu prevederile art. 20, alin. (1) si (2) din OUG nr. 34 / 2006, aprobata prin Legea nr. 337 / 2006,
(1) Autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractul de achizitie publica prin aplicarea procedurilor de licitatie
deschisa sau licitatie restransa.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), autoritatea contractanta are dreptul de a aplica celelalte proceduri prevazute la art. 18
alin. (1), dupa caz, numai n circumstantele specifice prevazute la art. 94, art. 110 alin. (1), art. 122 sau 124.
160
In acest context, la art. 5 din HG nr. 925 / 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractelor de achiziie public din OUG nr. 34 / 2006 Compartimentul intern specializat prevazut la art. 3 alin. (1) are obligatia de
a elabora o nota justificativa in toate situatiile in care procedura de atribuire propusa pentru a fi aplicata este alta decat una dintre
cele prevazute la art. 20 alin. (1) din ordonanta de urgenta sau, in cazul atribuirii unui contract sectorial, la art. 251 alin. (1) din
ordonanta de urgenta.
Managementul DGIAPSI are datoria de a stabili, pentru fiecare nivel de organizare, atributiile ce ii revin pe linia supravegherii
curente a activitatii, conditiile de exercitare a acesteia si raspunderile si, de asemenea, sa initieze, sa aplice si sa dezvolte forme de
control (supraveghere) flexibile si eficiente, bazate cu deosebire pe autocontrolul, controlul mutual si controlul ierarhic al salariatilor.
CAPITOLUL 2
MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR
........................ / ............................
APROB,
Ministrul economiei si finantelor
PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIIILOR PUBLICE

Nr.
Ctr.
Obiectul
contractului/
Acordului-cadru
Cod
CPV
Valoarea
estimat
fr TVA
(Lei si
Euro)
Anun de
intenie (dac
este cazul)
Procedura
aplicat
Data estimat
pentru
nceperea
procedurii
Data estimat
pentru
finalizarea
procedurii
1
2
....
Avizat
Directia de Buget si Contabilitate Interna
ntocmit
Directia Generala de Investitii,
161
Persoana
responsabil de
procedur
Achizitii Publice si Servicii Interne
CAPITOLUL 3 - PROCEDURI
LICITAIE DESCHIS
Pai de urmat
1. Identificarea necesitilor i a fondurilor necesare
Mijloc probant:
- Referat de necesitate
- Fila de buget / aprobare obinere credit
2. Alegerea procedurii de licitaie deschis
Mijloc probant:
- Referat de necesitate care conine estimarea valorii contractului
- Poziie n programul anual al achiziiilor publice
3. Transmiterea spre publicare a anunului de intenie, dac este cazul
Mijloc probant:
- Cererea de publicare a anunului
- Extras din M. Of./ SEAP/ JOUE cu anunul publicat.
4. Elaborarea documentaiei de atribuire
- Elaborare caiet de sarcini;
- Elaborare clauze contractuale (A se tine cont de LEGEA Nr. 469 din 9 iulie 2002 privind unele msuri pentru ntrirea
disciplinei contractuale);
- Stabilire cerine minime de calificare referitoare la situaia economic i financiar sau la capacitatea tehnic i/sau
profesional i elaborare not justificativ;
- Stabilire criteriu de atribuire i elaborare not justificativ cu privire la acesta;
162
- Finalizare fi de date a achiziiei

Mijloc probant:
- Nota justificativ pentru stabilirea cerinelor minime de calificare referitoare la situaia economic i financiar sau la
capacitatea tehnic i/sau profesional
- Nota justificativ pentru stabilirea criteriului de atribuire
- Documentaia de atribuire aprobat
Atenie! Nu uitai de solicitarea adresat Unitii pentru Coordonarea i Verificarea Achiziiilor Publice din cadrul Ministerului
Finanelor Publice, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 30/2006!
5. Transmiterea spre publicare a anunului de participare
Mijloc probant:
6. Numirea comisiei de evaluare
Mijloc probant:
- Actul administrativ de numire a comisie de evaluare
- Nota justificativ privind cooptarea de experi externi, dac este cazul.
7. Punerea la dispoziia operatorilor economici a documentaiei de atribuire
8. Perioad de ateptare:
- primire solicitri clarificri i transmiterea rspunsurilor;
Mijloc probant:
- Adresele privind solicitrile de clarificri nregistrate
- Adresele privind raspunsurile la solicitrile de clarificri
- elaborare oferte;
- primire contestaii, dac este cazul;
Mijloc probant:
- Contestaia depus, cu numar de nregistrare
- Rezoluia motivat a autoritii contractante la contestaia depus
- depunere oferte
Mijloc probant:
163
- Lista cu ofertanii, numarul de nregistrare al ofertelor, data i ora nregistrarii.

- completarea declaraiilor privind confidenialitatea i conflictul de interese
Mijloc probant:
- Declaraiile completate de membrii comisiei de evaluare i de ctre experii externi cooptai.
9. n cazul apariiei conflictului de interese, se ia decizia modificrii comisiei de evaluare i se modific actul juridic de numire a
acesteia.
Mijloc probant:
- Declaraiile completate de membrii comisiei de evaluare
- Actul juridic modificat de numire a comisiei de evaluare
10. Desfurarea edinei de deschidere
- ntocmirea procesului verbal de deschidere a ofertelor.
Mijloc probant:
- Procesul verbal de deschidere a ofertelor
11. Examinare i evaluare oferte
- Verificare condiii de :
Eligibilitate;
Calificare ;
Corespondena tehnic i financiar;
- Solicitare de clarificri privind oferta, dac este cazul;
- Aplicare criteriu de atribuire;
- Stabilire ofert ctigtoare;
- Elaborare raport i aprobarea acestuia.
Mijloc probant:
- Dac este cazul, procesul- verbal intermediar de evaluare
- Raportul de evaluare a ofertelor
12. Transmiterea comunicrii privind rezultatul procedurii de atribuire
Atenie! Comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire ctre ofertanii a cror ofert a fost declarat nectigtoare
trebuie s motiveze aceast decizie i s indice numele ofertantului ctigtor.
164
n cazul ofertelor declarate admisibile comunicarea respectiv trebuie s indice i caracteristicile i avantajele relative
ale ofertei ctigtoare fa de oferta respectivului ofertant.
Mijloc probant:
- Comunicrile ctre ofertani
13.Perioad de asteptare
- primire contestaii, dac este cazul
Mijloc probant:
- Contestaia depus, cu numar de nregistrare
14. Semnare contract
Mijloc probant:
- Contractul semnat, n original
15. Transmiterea spre publicare a anunului de atribuire.
Mijloc probant:
Recomandare: Documentele care reprezint mijloace probante ale realizarii fiecrui pas al procedurii constituie file ale dosarului
de achiziie public.
Atenie! Fiecare document trebuie sa aib un numr de nregistrare n ordinea cronologic a ntocmirii.
LICITAIE RESTRNS
Pai de urmat
Mijloc probant:
165
- Fila de buget/ aprobare obinere credit

2. Alegerea procedurii de licitaie restrns
Mijloc probant:
3. Transmiterea spre publicare a anunului de intenie, dac este cazul
Mijloc probant:
4. Elaborarea documentaiei de atribuire i stabilirea criteriilor de selecie.
- Stabilire criterii de selecie
Atenie! Criteriile de selecie se pot referi numai la situaia economic i financiar i/sau la capacitate tehnic i/sau profesional.
- Elaborare caiet de sarcini;
- Elaborare clauze contractuale (A se tine cont de LEGEA Nr. 469 din 9 iulie 2002 privind unele msuri pentru ntrirea
disciplinei contractuale)
- Stabilire cerine minime de calificare referitoare la situaia economic i financiar sau la capacitatea tehnic i/sau
profesional i elaborare not justificativ
- Stabilire criteriui de atribuire i elaborare not justificativ cu privire la acesta
- Finalizarea fiei de date a achiziiei
Mijloc probant:
166
5. Transmiterea spre publicare a anunului de participare care conine criteriile de selecie a candidailor i numrul minim al
candidailor ce vor fi selectai.
Atenie! Numrul minim al candidailor selectai nu poate fi mai mic de 5.
Mijloc probant:
- Extras din M. Of./ SEAP/ JOUE cu anunul publicat
Mijloc probant:
Mijloc probant:
- Adresele privind rspunsurile la solicitrile de clarificri
Mijloc probant:
- Contestaia depus, cu numr de nregistrare
- depunere candidaturi
Mijloc probant:
- Lista cu candidaii, numrul de nregistrare al candidaturilor, data i ora nregistrarii.
- completarea declaraiilor privind confidenialitatea i conflictul de interese de ctre membrii comisiei de evaluare,
inclusiv a experilor cooptai
Mijloc probant:
8. n cazul apariiei conflictului de interese, se ia decizia modificrii comisiei de evaluare i se modifi actul juridic de numire a
acesteia.
167
Mijloc probant:
9. Examinarea candidaturilor
- Verificarea condiiilor de:
Eligibilitate;
Calificare;
- Aplicare punctaj de selecie
- Solicitare clarificri privind candidaturile depuse
- Selectarea candidailor
Atenie! Numrul de candidai selectai trebuie s fie cel puin egal cu numrul minim indicat n anunul de participare
Atentie! Dac numrul minim al candidailor selectai este mai mic dect numrul minim indicat n anunul de participare, atunci
autoritatea contractant are dreptul:
fie, de a anula procedura
fie de a continua procedura numai cu candidaii preselectai, dac numrul acestora nu este mai mic de 3.
- Elaborarea raportului privind selectarea candidailor de ctre comisia de evaluare i naintarea spre aprobare
conductorului unitii.
Mijloc probant:
- Raportul privind selectarea candidailor aprobat
10. Informarea candidailor cu privire la rezultatul primei etape.
Atenie! Candidailor neselectai li se comunic i motivele respingerii candidaturii.
Mijloc probant:
- Comunicrile ctre candidai
11. Transmiterea invitaiei de participare i a documentaiei de atribuire candidailor selectai.
168
Mijloc probant:
- Invitaiile de participare ctre candidaii selectai
12. Perioad de ateptare
Mijloc probant:
- elaborare oferte;
Mijloc probant:
- depunere oferte
Mijloc probant:
- Lista cu ofertanii, numrul de nregistrare al ofertelor, data i ora nregistrrii.
13. Desfurarea edinei de deschidere.
- ntocmirea procesului- verbal de deschidere a ofertelor
Mijloc probant:
- Verificarea corespondenei tehnice i financiare
- Solicitare de clarificri privind oferta, dac este cazul
- Aplicare criteriu de atribuire
- Stabilirea ofertei ctigtoare
- Elaborare raport i aprobarea acestuia
Mijloc probant:
- Dac este cazul, procesul- verbal ntermediar de evaluare
Atenie! Comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire ctre ofertanii a cror oferta a fost declarat nectigtoare
trebuie s motiveze aceast decizie i s indice numele ofertantului ctigtor
169
n cazul ofertelor declarate admisibile comunicarea respectiv trebuie s indice i caracteristicile i avantajele relative ale
ofertei ctigtoare fa de oferta respectivului ofertant.
Mijloc probant:
- Comunicrile ctre ofertani
16. Perioada de ateptare
Mijloc probant:
Mijloc probant:
Mijloc probant:
Recomandare: Documentele care reprezint mijloace probante ale realizrii fiecrui pas al procedurii constituie file ale
dosarului de achiziie public.
Atenie! Fiecare document trebuie s aib un numr de nregistrare n ordinea cronologic a ntocmirii.
DIALOG COMPETITIV
Pai de urmat
1. Identificarea necesitilor i a fondurilor ce pot fi disponibilizate
Mijloc probant:
2. Alegerea procedurii de dialog comeptitiv
Mijloc probant:
170

- Nota justificativ privind aplicarea procedurii de dialog competitiv
- Obinerea aprobarii de aplicare a procedurii prin dialog competitiv.
Mijloc probant:
- Nota justificativ privind aplicarea procedurii de dialog competitiv aprobat
3. Transmiterea spre publicare a anunului de intenie, dac este cazul;
Mijloc probant:
4. Elaborarea documentaiei de atribuire care conine documentaia descriptiv
- Elaborarea documentaiei descriptive
- Elaborare clauze contractuale
- Stabilirea cerinelor minime de calificare referitoare la situaia economic i financiar sau la capacitatea tehnic i/sau
profesional i elaborarea notei justificative
- Stabilirea criteriului de atribuire i elaborarea notei justificative cu privire la acesta
Mijloc probant:
5. Transmiterea spre publicare a anunului de participare care conine criteriile de preselecie a candidailor i numrul minim al
candidailor ce vor fi preselectai
Atenie! Numrul minim al candidailor ce vor fi preselectai nu poate fi mai mic de 3.
Mijloc probant:
171
Mijloc probant:
- Actul administrativ de numire a comisiei de evaluare
7. Perioada de ateptare:
Mijloc probant:
Mijloc probant:
Mijloc probant:
- Lista cu candidaii, numrul de nregistrare al candidaturilor, data i ora nregistrrii.
inclusiv a experilor cooptai
Mijloc probant:
acesteia.
Mijloc probant:
Eligibilitate
Calificare
- Aplicare punctaj de preselecie
- Preselectarea candidailor
172
Atenie! Numrul de candidai preselectai trebuie s fie cel puin egal cu numrul minim indicat n anunul de participare
Atenie! Dac numrul minim al candidailor preselectai este mai mic dect numrul minim indicat n anunul de participare, atunci
- Elaborarea raportului intermediar al primei etape a procedurii de atribuire de ctre comisia de evaluare i naintarea
acestuia spre aprobare conductorului unitii.
Mijloc probant:
- Raportul privind preselectarea candidailor, aprobat
10. Anunarea tuturor candidailor cu privire la rezultatul primei etape a procedurii.
Atenie! Candidailor nepreselectai li se comunic i motivele respingerii candidaturii.
Mijloc probant:
- Comunicrile ctre candidai
11. Transmiterea invitaiei de participare i a documentaiei de atribuire candidailor preselectai.
Mijloc probant:
- Invitaiile de participare ctre candidaii preselectai
Atenie! Dac documentaia de atribuire este publicat n SEAP, atunci invitaia de participare trebuie s cuprind informaii privind
modul de accesare a documentaiei respective.
- elaborare soluii;
- depunere soluii.
Mijloc probant:
- Lista cu cei care depun soluii, numrul de nregistrare al soluiilor, data i ora nregistrrii.
13. Derularea discuiilor cu fiecare candidat n parte
-la sfritul fiecrei ntlniri comisia de evaluare consemneaz problemele discutate i aspectele
convenite ntr-un proces-verbal de edin.
Atenie! n cadrul documentaiei descriptive se poate prevede posibilitatea realizrii dialogului n runde succesive cu scopul de a
reduce numrul de soluii discutate.
Reducerea succesiv a soluiilor se realizeaz numai pe baza factorilor de evaluare care au fost stabilii n documentaia de
atribuire.
173
Atenie! Se pot organiza una sau mai multe faze intermediare n care participanii la dialog urmeaz s prezinte propuneri tehnice
sau financiare pariale.
Se anun toi participanii cu privire la:
- modalitatea de desfurare a fazei intermediare;
- factorii de evaluare ;
- modul de aplicare a acestora.
Dup finalizarea unei faze intermediare comisia de evaluare elaboreaz un raport i l nainteaz spre aprobare
conductorului autoritii.
Se informeaz toi participanii cu privire la rezultatul fazei intermediare.
Mijloc probant:
- Procese-verbale de sedin de la sfritul fiecrei ntlniri
- Rapoartele aprobate privind fazele intermediare, dac este cazul.
- Comunicrile ctre participani privind rezultatul fiecrei faze intermediare.
- Identificarea soluiei sau soluiilor viabile
Atenie! Dac nu se poate identifica o soluie viabil, procedura se poate anula.
- Se declar nchis etapa de dialog.
Mijloc probant:
- Raportul privind etapa de dialog.
14. Anunarea participanilor cu privire la rezultatul etapei de dialog nsoit de invitaia de participare la etapa de evaluare a
ofertelor finale, care cuprinde i data limit de depunere a acestora.
Mijloc probant:
- comunicrile privind rezultatul etapei de dialog
- invitaiile de participare la etapa de evaluare a ofertelor
15. Desfurarea edinei de deschidere.
- ntocmirea procesului- verbal de deschidere a ofertelor
Mijloc probant:
- procesul-verbal de deschidere a ofertelor
174

Atenie! Autoritatea contractant are dreptul de a solicita clarificri, detalieri i nuanri ale ofertei finale.
- Stabilirea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic
- Solicitarea reconfirmrii unor elemente ale ofertei sau anumitor angajamente asumate, ofertantului identificat ca a depus
cea mai avantajoas ofert din punct de vedere economic
Mijloc probant:
- Solicitarea de reconfirmare a anumitor elemente ale ofertei
- Rspunsul la solicitare
Mijloc probant:
Mijloc probant:
- Comunicrile privind rezultatul procedurii
Mijloc probant:
Mijloc probant:
20. Transmitere spre publicare a anunului de atribuire
175
Mijloc probant:
Recomandare: Documentele care reprezint mijloace probante ale realizrii fiecrui pas al procedurii constituie file ale dosarului de
achiziie public.
NEGOCIEREA CU PUBLICARE PREALABIL
A UNUI ANUN DE PARTICIPARE
Pai de urmat
Mijloc probant:
- Fil de buget/ aprobare obinere credit
2. Alegerea procedurii de negociere cu publicare prealabil a unui anun de participare
Mijloc probant:
- Not justificativ privind aplicarea procedurii de negociere cu publicare prealabil a unui anun de participare
- Obinerea aprobrii de aplicare a procedurii negociere cu publicare prealabil a unui anun de participare.
Mijloc probant:
- Not justificativ privind aplicarea procedurii de negociere cu publicare prealabil a unui anun de participare
aprobat
3. Transmiterea spre publicare a anunului de intenie, dac este cazul;
Mijloc probant:
176

4. Elaborarea documentaiei de atribuire care cuprinde documentaia descriptiv
- Elaborarea clauzelor contractuale
Mijloc probant:
- Not justificativ pentru stabilirea cerinelor minime de calificare referitoare la situaia economic i financiar sau la
- Not justificativ pentru stabilirea criteriului de atribuire
5. Transmiterea spre publicare a anunului de participare care cuprinde criteriile de preselecie, precum i numrul minim al
candidailor ce vor fi preselectai.
Atenie! Numrul minim al candidailor ce vor fi preselectai nu poate fi mai mic de 3.
Mijloc probant:
Mijloc probant:
- Not justificativ privind cooptarea de experi externi, dac este cazul.
7. Punerea la dispoziia operatorilor economici a documentaiei descriptive
Mijloc probant:
177

Mijloc probant:
Mijloc probant:
- Lista cu candidaii, numrul de nregistrare al candidaturilor, data i ora nregistrrii.
inclusiv a experiilor cooptai
Mijloc probant:
acesteia.
Mijloc probant:
Eligibilitate
Calificare
- Aplicare punctaj de preselecie
- Preselectarea candidailor
Atenie! Numrul de candidai preselectai trebuie s fie cel puin egal cu numrul minim indicat n anunul de participare
Atenie! Dac numrul minim al candidailor preselectai este mai mic dect numrul minim indicat n anunul de participare, atunci
178
- Elaborarea raportului intermediar al primei etape a procedurii de atribuire de ctre comisia de evaluare i inaintarea
acestuia spre apobare conducatorului unitii.
Mijloc probant:
11. Anunarea tuturor candidailor cu privire la rezultatul primei etape a procedurii.
Atenie! Candidailor nepreselectai li se comunic i motivele respingerii candidaturii.
Mijloc probant:
12. Transmiterea invitaiei de participare candidailor preselectai;
Atenie! Dac documentaia de atribuire este publicat n SEAP, atunci invitaia de participare trebuie s cuprind informaii privind
modul de accesare a documentaiei respective.
Mijloc probant:
- Invitaiile de participare ctre candidaii preselectai
- elaborare oferte preliminare;
- depunere oferte preliminare.
Mijloc probant:
- Lista cu candidaii preselectai care au depus oferte preliminare, numrul de nregistrare al ofertelor preliminare, data
i ora nregistrrii.
14. Derularea negocierilor cu fiecare candidat n parte pn cnd acesta declar sau autoritatea contractant constat c oferta nu
mai poate fi mbuntit substanial.
-la sfritul fiecrei ntlniri comisia de evaluare, consemnarea problemelor discutate i aspectelor
convenite ntr-un proces-verbal de edin.
Mijloc probant:
- Procesele verbale ale sedinelor de negociere.
- Stabilirea ntlnirii finale i depunerea ofertelor finale
Mijloc probant:
- Procesul verbal al ntlnirii finale
Recomandare: n vederea asigurrii transparenei procedurii de negociere cu publicare prealabil a unui anun de participare,
recomandm organizarea unei sedine de deschidere a ofertelor finale.
179
15. Aplicare factori de evaluare a ofertelor.

Mijloc probant:
- Raporul privind evaluarea ofertelor
trebuie s motiveze aceast decizie i s indice numele ofertantului ctigtor.
Mijloc probant:
- Comunicrile privind rezultatul procedurii
Mijloc probant:
Mijloc probant:
19. Transmiterea spre publicare a anunului de atribuire
Mijloc probant:
Recomandare: Documentele care reprezint mijloace probante ale realizrii fiecarui pas al procedurii constituie file ale dosarului de
achiziie public.
180
NEGOCIEREA FR PUBLICARE PREALABIL

A ANUNULUI DE PARTICIPARE
Pai de urmat
Mijloc probant:
2. Alegerea procedurii de negociere fr publicare prealabil a unui anun de participare
Mijloc probant:
- Nota justificativ privind aplicarea procedurii de negociere fr publicarea prealabila a unui anun de participare
- Obinerea aprobrii de aplicare a procedurii de negociere fr publicare prealabil a anunului de participare
Mijloc probant:
- Nota justificativ privind aplicarea procedurii de negociere fr publicarea prealabil a unui anun de participare,
aprobat
3. Elaborarea documentaiei de atribuire care conine i documentaia descriptiv
- Elaborarea clauzelor contractuale
- Stabilirea criteriului de atribuire si elaborarea notei justificative cu privire la acesta
- Finalizarea fiei de date a achizitiei
Mijloc probant:
4. Transmiterea invitaiei de participare ctre unul sau mai muli operatori economici, precum i documentaia descriptiv.
181
Mijloc probant:
- Invitaia/Invitaiile de participare transmite
Mijloc probant:
- depunere oferte preliminare
Mijloc probant:
- Lista cu ofertanii, numrul de nregistrare al ofertelor preliminare, data i ora nregistrrii.
- completarea declaratiilor privind confidentialitatea si conflictul de interese de catre membrii comisiei de evaluare,
inclusiv a expertiilor cooptati
Mijloc probant:
acesteia.
Mijloc probant:
8. Examinarea ofertelor preliminare
- Verificarea corespondenei cu documentaia descriptiv
- Solicitare clarificri privind ofertele preliminare depuse
- Derularea negocierilor cu fiecare candidat n parte pn cnd acesta declar sau autoritatea contractant constat c
oferta nu mai poate fi imbunatit substanial.
-la sfritul fiecrei ntlniri comisia de evaluare consemneaza problemele discutate i aspectele convenite ntr-un
proces-verbal de edin.
Mijloc probant:
- Procesele verbale ale edinelor de negociere
- Stabilirea ntlnirii finale i depunerea ofertelor finale
Mijloc probant:
- Procesul-verbal al ntlnirii finale
182
- Aplicare factori de evaluare a ofertelor

-Elaborare raport i aprobarea acestuia
Mijloc probant:
- Raportul de evaluare a ofertelor.
Atentie! n cazul n care au participat mai muli ofertani, comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire ctre
ofertanii a cror ofert a fost declarat nectigtoare trebuie s motiveze aceast decizie i s indice numele ofertantului
ctigtor.
Mijloc probant:
- Comunicrile ctre ofertani, dac au fost invitai s participe mai muli.
Mijloc probant:
Mijloc probant:
- Contractul semnat, in original
Mijloc probant:
achiziie public.
183
CEREREA DE OFERTE
Pai de urmat
Mijloc probant:
2. Alegerea procedurii de cerere de oferte
Mijloc probant:
- Nota justificativ privind aplicarea procedurii de cerere de oferte
- Obinerea aprobrii de aplicare a procedurii de cerere de oferte
Mijloc probant:
- Nota justificativ privind aplicarea procedurii de cerere de oferte
3. Elaborarea documentaiei de atribuire
- Elaborarea caietului de sarcini
- Elaborare clauze contractuale
Mijloc probant:
4. Transmiterea invitaiei de participare i a documentaiei de atribuire
Atetie! Transmiterea invitaiei de participare i a documentaiei de atribuire se face ctre cel puin 3 opratori economici, iar de la 1
ianuarie 2007 ctre SEAP.
184
Mijloc probant:
- Invitaiile de participare
Mijloc probant:
Mijloc probant:
- elaborare oferte;
Mijloc probant:
- depunere oferte
Mijloc probant:
- Lista cu ofertanii, numrul de inregistrare al ofertelor, data i ora nregistrrii.
- completarea declaraiilor privind confidenialitatea i conflictul de interese
Mijloc probant:
acesteia.
Mijloc probant:
8. Desfurarea edinei de deschidere
- ntocmirea procesului verbal de deschidere a ofertelor.
Mijloc probant:
185

- Verificare condiii de :
Eligibilitate;
Calificare;
Coresponden tehnic i financiar
Mijloc probant:
Mijloc probant:
- Comunicrile ctre ofertani, dac au fost invitai s participe mai muli
Mijloc probant:
Mijloc probant:
achiziie public.
186
CONCURSUL DE SOLUII
Pai de urmat
1. Identificarea necesitilor i fondurilor necesare
Mijloc probant:
2. Alegerea procedurii de concurs de soluii
Mijloc probant:
- Poziie in programul anual al achiziiilor publice
- Nota justificativ privind aplicarea procedurii de concurs de soluii
- Obinerea aprobrii de aplicare a procedurii de concurs de soluii
Mijloc probant:
- Nota justificativ privind aplicarea procedurii de concurs de soluii
3. Transmitere spre publicare a anunului de intenie, dac este cazul
Mijloc probant:
4. Elaborarea documentaiei de concurs
Mijloc probant:
- Documentaia de concurs aprobat
5 Transmiterea spre publicare a anunului de participare
Mijloc probant:
- Extras din M. Of./ SEAP/ JOUE cu anunul publicat
6. Numirea juriului
Mijloc probant:
187
- Actul administrativ de numire a juriului

- Nota justificativ privind cooptarea de experi externi, dac este cazul
7. Punerea la dispoziia operatorilor economici a documentaiei de concurs;
Mijloc probant:
- Adresele privind solicitrile de clarificri inregistrate
- elaborare proiecte;
Mijloc probant:
- Contestaia depus, cu numr de inregistrare
- Rezoluia motivat a autoritaii contractante la contestaia depus
- depunere proiecte
Mijloc probant:
- Numrul de inregistrare a proiectelor, data i ora depunerii
9. Examinare si evaluare proiecte depuse
- Solicitare de clarificri privind proiectele, dac este cazul
- Stabilirea proiectului ctigtor
Mijloc probant:
- Raportul de evaluare a proiectelor
- primire contestaii, dac este cazul.
Mijloc probant:
- Contestaia depus, cu numr de inregistrare
- Rezoluia motivat a autoritaii contractante la contestaia depus
Mijloc probant:
- Contractul semnat, in original
12. Transmitere spre publicare a anunului de atribuire
188
Mijloc probant:
achiziie public.
Atenie! Fiecare document trebuie s aib un numr de inregistrare in ordinea cronologic a intocmirii
CAPITOLUL 4 - FUNDAMENTAREA ANALIZEI RISCURILOR

DOMENII
OBIECTIVE
CADRUL LEGAL
1. Stabilirea
Luarea n consideraie a
Programului anual necesitilor estimate
de achiziii publice pentru anul urmtor.
Aprecierea calitii
programului i a
compatibilitii acestuia
cu obiectivele entitii
publice.
Obligaia de a prevede n buget

fondurile necesare.
Obligatia estimrii valorii
fiecrui contract de achiziii.
2. Publicarea
anunului de
intenie
Publicarea unui Anun de

intentie, cel puin pentru
achiziiile publice cu valori mai
mari de 750.000 (fr TVA)
pentru produse si servicii si
5.000.000 (fr TVA) pentru
Publicitate eficient
pentru obinerea a cat
mai multe oferte.
189
RISCURI
Includerea n program a unor achiziii ce nu
respect condiiile de necesitate.
Estimarea eronat a valorii contractului de
achiziii publice.
Evoluia tehnologic, cu implicaii asupra
structurii programului (extinderea sau comasarea
programului).
Nerespectarea condiiilor de form a programului
(autorizare, aprobare).
Nencadrarea in limita bugetar.
Omiterea publicarii anunului.
Nerespectarea condiiilor de form la ntocmirea
anunului de intenie.
Nerespectarea termenului de publicare a
anunului.
3. Intocmirea
referatului de
necesitate (cererea
de achiziii)
Formularea i
justificarea oportunitii
achiziiei
4. Autorizarea
achiziiei selectarea
procedurii
Respectarea
constrngerilor legate de
plafon
lucrari, cat mai curand posibil

dupa data inceperii anului
bugetar.
Coninutul anunului n
conformitate cu modelele
prevzute de lege.
Proceduri interne.
Selectarea procedurii de achiziie

funcie de plafon astfel:
- de la 0 la 5.000 (fr TVA):
achiziie direct fr procedur
concurenial;
- de la 5.000 la 40.000 (fr
TVA) pentru produse si servicii:
cerere de ofert cu consultarea a
minimum 3 furnizori sau
prestatori;
- de la 5.000 la 250.000 (fr
TVA) pentru lucrari: cerere de
ofert cu consultarea a minimum
3 executanti;
- peste 40.000 (fr TVA):
procedur de licitaie deschis
sau restrans, de dialog
190
Achiziie ce nu respect condiiile de

oportunitate.
Achiziie solicitat prin intermediul unei
persoane neautorizate.
Solicitarea efecturii unor achiziii publice fr a
fi asigurat finanarea corespunztoare.
Solicitarea efecturii unor achiziii necuprinse n
programul anual.
Aplicarea unei proceduri de atribuire ce nu
respect pragurile valorice prevzute de OUG nr.
34 / 2006.
Aplicarea unei proceduri de atribuire a achiziiei
publice ce nu se ncadreaz n cazurile specifice
prevzute de OUG nr. 34 / 2006.
Divizarea achiziiilor publice, n scopul de a se
evita aplicarea procedurilor de licitaie deschis
sau restrans.
competitiv.
5. Licitaie
deschis
Verificarea transparenei
i tratrii n mod egal a
ofertelor
5.0. Intocmirea
documentaiei de
atribuire
5.1. Publicarea
anunului de
participare
Asigurarea obinerii unui

numr de oferte suficient
i o concuren cat mai
larg
5.2. Organizarea
comisiei de
evaluare
Eficienta comisiei de
evaluare
Documentaia dosarului
cuprinde :
Informaii generale cu privire la
autoritatea contractant.
Cerine minime de calificare.
Datele limit ce trebuie
respectate, formaliti ce trebuie
ndeplinite.
Caietul de sarcini, instruciuni
privind modul de elaborare i
prezentare a propunerii tehnice.
Instruciuni privind modul de
elaborare i prezentare a
propunerii financiare.
Criteriul aplicat.
n cazul aplicrii procedurilor de
licitaie sau negociere, se
utilizeaz. Documentaia
standard de atribuire.
Publicarea n SEAP si in
Monitorul Oficial al Romniei
Partea a VI-a Achiziii publice
si, dupa caz, in Jurnalul Oficial la
Uniunii Europene.
Autoritatea contractant are
obligaia constituirii comisiei de
evaluare pentru fiecare
adjudecare.
191
Riscuri de form:
Elaborarea unei documentaii ce nu este
ntocmit n conformitate cu prevederile legale
(nu respect forma standard prevazut de lege).
Elaborarea unei documentaii incomplete.
Riscuri de coninut:
Elaborarea unei documentaii insuficient
fundamentat.
Candidatura neloial documentaia este astfel
ntocmit nct restricioneaz posibilitatea
depunerii ofertelor de ctre toi ofertanii.
Nepublicarea anunului de participare.

Nerespectarea condiiilor de form a anunului.
Nerespectarea termenelor de transmitere i
publicare a anunului.
Riscuri de coninut al anunului (informaii
greite).
Membrii comisiei nu au pregtire profesional
adecvat i experin n domeniu.
Numrul membrilor comisiei este mai mic decat
cel prevzut de lege.
5.3. Termene
limit pentru
publicitate,
depunerea
clarificrilor
solicitate i a
ofertelor
Verificarea respectrii
termenelor legale.
Transparena i tratarea
egal a ofertelor.
Rolul su :
- Primirea i deschiderea
ofertelor,
- Verificarea eligibilitii,
competenelor tehnice i a
capacitii financiare a
candidailor.
- Examinarea i evaluarea
ofertelor.
- Stabilirea ofertei ctigatoare.
- ntocmirea i naintarea ctre
conducere a Raportului de
atribuire.
Comisia este supus obligaiei de
confidenialitate i nu trebuie s
aib interese directe sau indirecte
cu candidaii (incompatibiliti).
Asigurarea respectarii termenelor
ntre data trimiterii anunului de
participare si data limit de
depunere a ofertelor:
* 28 zile, daca valoarea estimata
a contractului este egala sau mai
mica de 125.000 (fr TVA)
pentru produse si servicii si
5.000.000 (fr TVA) pentru
lucrari, perioada care se poate
reduce cu 5 zile in cazul in care
DGIAPSI publica in SEAP
intreaga documentatie de
atribuire si permite accesul direct
192
Constituirea unei comisii de evaluare pentru

atribuirea mai multor contracte de achiziii
publice.
Existenta de incompatibiliti ntre membrii
comisiei i ofertani.
Tratarea inegal a tuturor ofertanilor, din cauza:

Nerespectrii termenelor legale pentru depunerea
ofertelor.
Nerespectrii termenelor privind clarificrile
solicitate de ofertani.
Clarificrile solicitate de un ofertant nu au fost
transmise tuturor celorlali ofertani.
5.4. Deschiderea
plicurilor.
Evaluarea i
selectarea ofertelor
Tratarea egal a
ofertelor, respingerea pe
motive temeinice i
selectarea celei mai bune
oferte.
Procedura trebuie s
garanteze, n total
transparen, tratarea
egal a ofertelor,
respingerea acestora i
selectarea celei mai bune
oferte conform unor
criterii obiective
prevzute i verificabile.
si nerestrictionat al operatorilor
economici la aceasta.
* 52 zile, daca valoarea estimata
a contractului mai mare de
125.000 (fr TVA) pentru
produse si servicii si 5.000.000
(fr TVA) pentru lucrari.
Obligativitatea transmiterii
clarificrilor solicitate de
ofertani n termenele prevzute
lege.
n prezena ofertanilor, ofertele
sunt deschise la locul, data i ora
prevzute.
Respingeri n caz de:
- practici corupte i frauduloase
ale candidatului.
- nerespectarea formei ofertei
prevzute in documentaia
standard.
- nedepunerea garaniei de
participare de ctre ofertani.
- nerespectarea condiiilor de
eligibilitate, nregistrare,
capacitate tehnic i capacitate
economico-financiar.
- explicaii solicitate
neconcludente.
- clauze dezavantajoase pentru
autoritatea contractant.
Criterii de atribuire:
193
Tratarea inegal a ofertelor prin:

Stabilirea n mod eronat a ofertei ctigtoare
(calcule greite, neluarea n considerare a tuturor
cerinelor prevzute n Documentatia de atribuire
etc.).
Respingerea, respectiv atribuirea, conform unor
criterii subiective (exemplu: forma de prezentare
sau de comunicare a ofertei).
- obligaia publicrii acestora n

anunul de participare.
- combinaia de criterii tehnice i
economice clar stabilite ce
trebuie ponderate.
Comunicare:
- obligativitatea transmiterii
rezultatului procedurii de
achiziie public tuturor
ofertanilor, att celor respini ct
i celui ctigtor.
Decizia de anulare a procedurii
n urmatoarele cazuri:
- nu a fost posibila asigurarea
unui nivel satisfacator al
concurentei, respectiv numarul
de operatori economici este mai
mic decat cel minim prevazut
pentru fiecare procedura de OUG
nr. 34 / 2006.
- au fost depuse numai oferte
inacceptabile, neconforme sau
necorespunzatoare.
- au fost depuse oferte care, desi
pot fi luate in considerare, nu pot
fi comparate datorita modului
neuniform de abordare a
solutiilor tehnice si / sau
financiare.
- abateri grave de la prevederile
legislative afecteaza procedura
194
de atribuire sau este imposibila

incheierea contractului.
5.5. Litigii
Deschis oricrei
persoane care are un
interes legitim i care
consider c este
prejudiciat.
6. ncheierea
contractului
Verificarea ncheierii
contractului de achiziie
public dup 7 sau 15
zile de la transmiterea
comunicrilor.
Verificarea existenei
semnturilor persoanelor
autorizate.
Verificarea transmiterii
spre publicare n SEAP
si in M.O. a anunului de
atribuire a contractului
de achiziie public si,
dupa caz, in Jurnalul
Oficial al Uniunii
Europene.
Veridicitatea si
conformitatea livrarii
trebuie s poat fi
dovedit.
7. Recepia mrfii
(produse i
servicii)
Etape:
- contestaia pe cale
administrativ-jurisdictionala, la
Consiliul National de Solutionare
a Contestatiilor,
- n justitie.
Autoritatea contractant este
obligat s ncheie contractul
dup 7 sau 15 zile de la
comunicarea rezultatelor.
Acceptarea contestaiei pe cale administrativjurisdictionala.

Neacceptarea contestaiei pe cale administrativjurisdictionala i acceptarea acesteia n justiie.
Procedura trebuie s defineasc:

- Condiiile de primire:
existena unei comenzi (contract)
sau a unui document justificativ,
controlul conformitii cu factura
- livrarea poate s nu fie real,

-livrare neconform n calitate i / sau cantitate,
-nici un control la primire,
-nici o nregistrare sau monitorizare a stocurilor
(risip),
195
Riscuri de form:
ncheierea contractului fr aprobrile necesare
(direcia juridic, direcii de specialitate, etc.).
ncheierea contractului fr viza controlului
financiar preventiv (propriu i / sau delegat).
ncheierea
contractului
fr
respectarea
termenului de 7 sau 15 zile de la data transmiterii
comunicrilor privind rezultatul aplicrii
procedurii de atribuire a contractului.
Riscuri de fond:
Nepreluarea n contract a termenelor de referin
(n cazul n care acestea nu sunt anex la
contract).
Nencheierea contractului de achiziii publice cu
firma ctigtoare.
8. Primirea facturii Conformitatea facturilor

cu livrarea.
Toate facturile trebuie
nregistrate,
corect imputate i
controlate.
sau alt document justificativ,

controlul calitii, returul
livrrilor neconforme sau
deteriorate.
- Separarea funciilor achiziii
recepie.
- Separarea funciilor primire nregistrare
- Securizarea locurilor de
depozitare i a micrii
stocurilor.
-Protejarea acceselor la fiierele
de stocuri, salvgardarea acestora,
modaliti de actualizare i de
corectare.
O procedur trebuie s
defineasc:
Primirea facturii in original;
tampila, data, meniunea
original.
Circuitul pentru aprobarea
meniunii bun de plat de ctre
o persoan autorizat.
Monitorizarea facturilor
returnate.
Controlul certificrii serviciului
efectuat, de ctre beneficiarul
acestuia: verificarea existenei
semnturilor privind efectuarea
serviciului.
Autocontroalele efectuate de
196
-neconcordane ntre evidena scriptic i faptic,

-neconcordane ntre evidena contabil i cea
tehnico-operativ,
-contabilizare eronat.
nregistrarea unor achiziii neprimite sau

neconforme cu recepia sau contractul iniial.
Diferene de preuri.
Diferene de cantiti.
Prestri suplimentare facturate n afr
contractului.
Totalul facturii sau TVA incorecte.
Factura nenregistrat, pierderea facturilor sau
blocarea acestora din cauza unui litigiu.
Dubla nregistrare a facturii.
Contabilizare eronat.
9. Plata facturii
Asigurarea regularitii
plii.
Fiabilitatea i
exhaustivitatea
nregistrrilor contabile.
ctre contabil: originalul

facturilor documente
justificative, restricii bugetare,
validarea registrelor contabile i
centralizarea nregistrarilor.
- Sistemul de arhivare a
facturilor.
- Revizia periodic a conturilor
furnizorilor.
Procedura de plat a facturilor
trebuie s impun :
- Nici o plat fr factura
original nsoit de toate
documentele justificative.
- Verificarea conformitii
documentelor anexate i a
semnturilor autorizate.
- Verificarea exactitii datelor cu
privire la conturile bancare n caz
de virament.
- Separarea atribuiilor ntre:
persoana care aproba plata
facturii, cea care d viza de
control financiar preventiv i cea
care nregistreaz operaiunea n
contabilitate.
Trebuie s garanteze
exhaustivitatea i conformitatea
nregistrrilor:
- Modalitile de contabilizare i
de autocontrol. Imputri.
197
Plata dubl.
Plata achiziiilor fictive.
Plata achiziiilor neautorizate.
Plata facturilor n litigiu.
Beneficiar eronat.
Plata produselor returnate i nenlocuite.
Lipsa nregistrrilor contabile sau o contabilizare
eronat.
Nencadrarea n prevederile bugetare.
Registre contabile. Total pli

comparativ cu totalul nregistrat
n registrele trezoreriei.
Arhivarea acestora.
Modalitile de monitorizare i
de punctaj al conturilor din
evidena contabil cu cele ale
trezoreriei.
CAPITOLUL 5 - SIMPTOME DE FRAUDA SI CORUPTIE
Nu orice abateri de la lege sunt generate cu intenie.
Este recomandat a se avea n vedere c situaii de genul celor descrise mai jos pot da natere la ndoieli sau interpretri, chiar
dac, n fapt, reprezint nimic altceva dect efecte ale neglijenei:
1. La o verificare a documentelor de la nivelul DGIAPSI se constat:
deviaii de la procedura corect, erori sau omisiuni;
un pre artificial;
nregistrri sporadice, dosare lips;
inexistena procedurilor de auditare.
2. Comportamentul responsabililor cu achiziii publice:
rezisten la audit;
rezisten la propunerea de delegare a unor atribuii;
pstrarea exclusivitii asupra unor informaii;
ntlniri frecvente i fr motiv cu contractantul.
3. Comportamentul DGIAPSI fa de pia:
rezisten la deschiderea pieei.
Tabelul de mai jos prezint cele mai frecvente surse de risc pentru generarea unui comportament inadecvat. Acest tabel poate fi
utilizat drept list de verificare pe
perioada derulrii procesului de achiziii publice.
198
Sursa de risc
Pericol
Msuri preventive
Planificarea achiziiilor publice
Buget
Cuprinderea n buget a unor cheltuieli ce nu se Justificarea fiecrui element de cheltuial din
Politica financiar
justific;
buget, verificarea acestora mpreun cu tot
utilizarea abuziv de ctre o persoan a personalul, audituri cu caracter regulat.
autoritii pe care o exercit.
Percepia nevoilor
Nevoile pot fi inventate sau falsificate.
Orice nevoie trebuie justificat i verificat de o
alt persoan dect cea care a identificat i
fundamentat nevoia.
ntocmirea specificaiilor
Specificaiile tehnice pot fi redactate n Specificaiile tehnice trebuie s evite referirea la
favoarea unui anumit agent economic, n acest marc, origine, procedeu i trebuie verificate dup
sens fiind oferite informaii n avans.
ntocmire de ctre o persoan independent n
Realizarea specificaiilor pentru un nou raport cu procedura. Dac nu este posibil astfel
contract prin coafarea
atunci referirea la marc este urmat obligatoriu
specificaiilor unui contract deja
de expresia: sau echivalent.
existent n scopul favorizrii unui anumit
ofertant.
Derularea procedurii
Lansare procedur
Procesul este derulat de aa manier nct Verificarea ntregii documentaii de ctre o alt
creaz iluzia unei competiii.
persoan. Atenie la posibile firme fantom sau
adresele acestora.
Selectare
Procesul de selectare este utilizat de aa Fr cerine abuzive n documentele de calificare.
manier nct determin numai limitarea Feedback pentru candidaii neselectai i
competiiei.
explicarea motivului excluderii.
Criterii de evaluare
Un algoritm de calcul secret sau prezentat Verificai existena, claritatea, posibilitatea
evaziv favorizeaz modificarea criteriilor dup cuantificrii i gradul de detaliere al algoritmului
termenul de depunere a ofertelor n favoarea de calcul din Documentatia de atribuire, pentru a
unui anumit ofertant.
face imposibil modificarea criteriilor de evaluare
Membrii comisiei de evaluare nu au suficiente pe perioada derulrii procedurii.
cunotine tehnice.
Training pentru membrii comisiei de evaluare.
199
Criteriile de evaluare care nu sunt obiective i

cuantificabile pot induce n eroare membrii
comisiei de evaluare.
Negociere
Ofertanii favorizai / preferai pot primi Control strict i audit al procesului de negociere.
informaii utile pentru procesul de negociere.
Nu permitei niciodat unei singure persoane s
poarte negocierile.
Atribuirea de contracte n mod Unii ofertani ctig n mod frecvent, uneori n Aciuni permanente pentru mrirea portofoliului
frecvent.
mod exclusiv, licitaii organizate de aceeai de poteniali ofertani i atragerea participrii a ct
autoritate contractant.
mai muli ofertani la o procedur.
Atribuirea i administrarea contractului
Derularea contractului
Negocierea de extinderi la termenul Utilizarea
modelului
de
contract
din
contractual, stabilirea unor clauze contractuale Documentatia de atribuire. Numerotarea n serie
n favoarea contractantului, pierderea / tinuirea i marcarea paginilor ce formeaz contractul.
unor documente etc.
Modificarea specificaiilor
Modificarea specificaiilor dup
Ca regul general, nu se accept modificri la
tehnice dup atribuirea
atribuirea contractului i acceptarea creterilor contract. n cazuri excepionale, solicitrile de
contractului
de pre n mod nejustificat, schimbri ale modificri ale contractului trebuie fundamentate
cerinelor referitoare la cantitate i calitate.
i justificate. O schimbare de specificaie nu
nseamn ntotdeauna o schimbare de pre.
Recepii
Aprobarea facturilor
Acceptarea de devieri de la cantitatea, calitatea

sau
termenele
agreate,
falsificarea
documentelor de recepie, furnizarea de adrese
de livrare fictive etc.
Acceptarea la plat a unor activiti
nefinalizate, antedatarea facturilor, plata dubl,
etc.
200
Instituirea, la nivel de autoritate contractant a

unor proceduri privind desfurarea recepiilor,
inventarierea produselor, precum i auditarea
acestor produse.
Confruntarea datelor nscrise pe factur i
documente suport cu contractul: specificaii,
termene de livrare, list de preuri, note de
comand, etc. Separarea atribuiilor privind:
comanda, recepia, acceptarea cererilor de plat,
efectuarea plilor.
CAPITOLUL 6 - CONTRAVENTII
Avnd n vedere necesitatea adoptrii unor msuri urgente pentru elaborarea i promovarea unei noi legislaii n domeniul
achiziiilor publice, n contextul angajamentelor asumate de Romnia n cadrul Capitolului 1 Libera circulaie a mrfurilor i al
recomandrilor Comisiei Europene, n temeiul art.115, alin. (4) din Constituia Romniei, republicat, Guvernul Romniei a adoptat
Ordonana de Urgen nr. 34 / 2006, privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice
i a contractelor de concesiune de servicii.
Capitolul X din ordonana sus meniont prevede ca fiind contravenii, urmtoarele :
a) aplicarea eronat a regulilor de estimare a valorii contractului prin divizarea acestuia n mai multe contracte distincte de
valoare mai mic sau prin utilizarea unor metode de calcul care s conduc la o subevaluare a valorii estimate a contractului de
achiziie public, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonane de urgen care instituie obligaii ale autoritii
contractante n raport cu anumite praguri valorice;
b) nclcarea prevederilor privind obligaia de a preciza n cadrul documentaiei de atribuire orice cerin, criteriu, regul i alte
informaii necesare pentru a asigura ofertantului / candidatului o informare complet, corect i explicit, cu privire la modul de
aplicare a procedurii de atribuire, precum i a regulilor de elaborare a specificaiilor tehnice;
c) nclcarea prevederilor art. 20 alin. (2) si art. 251 alin. (2);
d) aplicarea altor proceduri de atribuire dect cele care sunt prevzute de OUG nr. 34 / 2006;
e) nclcarea regulilor de transparen i publicitate;
f) nerespectarea regulilor speciale prevzute la art. 58;
g) aplicarea incorect a regulilor de comunicare i transmitere a datelor, avnd ca efect restricionarea accesului operatorilor
economici la procedura de atribuire, nclcarea principiului tratamentului egal sau nclcarea principiului transparenei;
h) utilizarea altor criterii de calificare i selecie dect cele prevzute n OUG nr. 34 / 2006;
i) nclcarea principiului proporionalitii prin utilizarea criteriilor de calificare i selecie ca mijloc de a restriciona
concurena;
j) utilizarea altor criterii de atribuire a contractului de achiziie public dect cele prevzute n ordonan de urgen;
k) nclcarea principiului utilizrii eficiente a fondurilor prin aplicarea unor factori de evaluare care nu reflect avantaje de
natur economic n beneficiul autoritii contractante sau a cror pondere n punctajul total este vdit disproporionat n raport cu
avantajele economice cuantificate;
201
l) aplicarea incorecta, n cadrul procesului de selecie i / sau evaluare, a criteriilor stabilite prin documentaia de atribuire sau
aplicarea altor criterii dect cele stabilite prin documentaia de atribuire;
m) refuzul de a transmite Autoritii Naionale pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice sau altor instituii
abilitate, informaiile referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public pe care acestea au dreptul s le solicite conform
prevederilor legale.
CAPITOLUL 7 - INCHEIERE
n scopul de a ncorpora prevederile legale n regulamentul intern al DGIAPSI, funcionarii publici implicai n activitatea de
achiziii publice ar trebui n general s urmeze principiile descrise mai jos.
Principiul cluzitor va fi...
Egalitate, Corectitudine
Proporionalitate, Concordan
Imparialitate i independen
Prestarea serviciilor, curtoazia i consecvena
Transpare i vizibilitate
Ceea ce nseamn...
Membrii societii care se afl n aceeai situaie vor fi tratai n mod similar.
Este interzis discrimnarea ca urmare a oricrui motiv subiectiv (religie, vrst,
apartenen politic, sex, naionalitate etc.).
Cnd iau decizii, funcionarii implicai n activitatea de achiziii publice se vor
asigura c msurile luate sunt n concoran cu scopul urmrit. Acelai lucru se
aplic i n cazul acceptrii sau nu a ateniilor, cererilor de favoruri sau
ofertelor de ospitalitate din partea anumitor persoane.
Funcionarul implicat n activitatea de achiziii publice va evita orice aciune
arbitrar care ar putea afecta n mod negativ persoane din cadrul serviciilor
publice, precum i de la aplicarea unui tratament difereniat. Deciziile nu vor fi
luate niciodat ca urmare a unui interes personal, familial sau naional, nici ca
urmare a presiunilor politice. In situaiile n care un membru al familiei este
implicat financiar, funcionarul respectiv nu va participa la luarea deciziei.
Funcionarul implicat n activitatea de achiziii publice va fi orientat spre
prestarea de servicii n mod corect, amabil i accesibil n relaia cu solicitanii.
De asemenea, va fi consecvent cu propriul su comportament administrativ i
va respecta ateptrile ntemeiate i rezonabile pe care solicitanii le au de la
prestarea sa de servicii publice.
Orice decizie a unei autoriti contractante care poate afecta negativ drepturile
202
sau interesele unei persoane care se adreseaz serviciilor publice va meniona

foarte clar motivele care au determinat luarea deciziei respective, indicnd
explicit motivele ntemeiate, precum i baza legal. Autoritatea contractant va
analiza contestaiile ntr-un mod deschis, atent i eficace i va informa
persoanele despre drepturile pe care le au.
Principiul confidenialitii informaiilor n activitatea sa de funcionar trebuie
Confidenialitate i acurateea informaiei
respectat i aplicarea acestuia nu va fi realizat pentru obinerea unor beneficii
personale. Informaiile oferite n cursul activitii sale vorf fi adevrate i
corecte i nu vor fi menite s nele ateptrile.
Infraciunile de corupie reprezint oferirea, darea, primirea sau solicitarea
Combaterea faptelor de corupie i de fraud
oricrui lucru de valoare sau oricrei sume de bani, n scopul influenrii
aciunilor oricrei persoane implicate n aplicarea procedurii pentru atribuirea
contractului de achiziie public sau n ndeplinirea contractului respectiv.
Practicile frauduloase includ prezentarea eronat a faptelor, n scopul
influenrii aplicrii procedurii pentru atribuirea contractului de achiziie
public sau ndeplinirii contractului respectiv n detrimentul autoritii
contractante. Acestea includ i practica ilicit ntre ofertani (nainte sau dup
depunerea ofertelor) prin care acetia stabilesc preuri artificiale la niveluri
necompetitive i mpiedic autoritatea contractant s beneficieze de libera
concuren.
Legea este suveran, Nimeni nu este mai Orice decizie din domeniul achiziiilor publice va fi luat pe baza principiului
Legea guverneaz. Comportamentul profesional adecvat, combaterea
presus de lege
infraciunilor de corupie i raportarea acestora sunt principalele aspecte pe
care se sprijin acest principiu.
Profesionalismul funcionarilor implicai n activitatea de achiziii publice
Profesionalism
nseamn c nu se va accepta o funcie sau nu se va desfura o activitate dect
n cazul n care se consider c exist calitile necesare desfurrii activitii
n mod corect. De asemenea, acestea nseamn pregtire continu, dezvoltarea
abilitilor i reinerea de la influenarea deciziilor luate de funcionari, precum
i refuzarea/raportarea unui astfel de ordin venit de la nivel nalt.
Aplicarea principiului transpareei n sine nu funcioneaz. Trebuie s fie
Rspundere i responsabilitate
203
Interes public i ncredere public
combinat cu rspunderea i responsabilitatea tuturor actorilor din domeniul

achiziiilor publice cumprtori, furnizori i ceteni, acolo unde este cazul.
Angajamentele n domeniul achiziiilor publice i / sau activitile din acest
domeniu sunt obligaii publice, pentru c banii contibuabililor sunt folosii n
acest proces. Pentru a realiza achiziiile publice fr a produce prejudicii,
funcionarii trebuie s obin valoare pentru fiecare obiect cumprat.
n completarea principiilor menionate mai sus, n continuare sunt prezentate alte reguli concrete ce privesc specialitii ce i
desfoar activitatea n achiziii publice.
Aceste reguli vizeaz de exemplu, ncercarea de mituire, faptele de fraud i forme ale conflictului de interese.
Linia de delimitare ntre faptele de corupie i faptele oneste poate fi foarte greu de trasat. De exemplu, comportamentul
neprofesional sau greelile fcute de un funcionar public implicat n activitile de achiziii publice, dei cu intenii bune ar putea
prea o ncercare de manipulare a procedurilor. Pentru acest motiv trebuie s se acorde atenie special modului de tratare a ateniilor
i ospitalitii. De exemplu, este de importan major definirea a ceea ce nseamn atenie, pentru a putea face distincia ntre
aceasta i mituire.
Cum poate un potenial client s tie care este diferena ntre un cadou normal, semn de curtoazie sau de gratitudine i ceea ce
ar putea prea c influeneaz factorii de decizie ntr-o manier ilegal?
Acelai lucru este valabil i n cazul ateniilor oferite sau primite de persoanele din administraie, cum ar fi, de exemplu, de la
un funcionar implicat n activitile de achiziii publice.
Un alt aspect care are nevoie de reglementare este determinarea relaiilor dintre activitatea unui funcionar public aflat ntr-o
poziie public, pe de o parte i pe de alt parte, activitatea comercial sau politic n care ar putea fi implicat n timpul liber (aanumitele reguli pentru activitile din afr serviciului).
n cazul Codului de Etic din Statele Unite ale Americii, modalitatea corect de desfurare a activitilor din afr serviciului,
cum ar fi activitatea de prestare a serviciilor de consultan i de expert, participare n asociaii profesionale, predare, cursuri sau
editare de documente, precum i activiti de strngere de fonduri sunt foarte clar reglementate. Aceasta ar putea include i folosirea
funciei, biroului sau timpului pentru activiti cu caracter privat. n cazul de neclaritate, ofierul de achiziii publice va informa
superiorul su sau ali colegi ai si pentru a ntreba care ar fi o manier transparent de realizare a anumitor activiti sau pentru a
solicita un sfat.
Se recomand utilizarea urmtoarelor reguli pentru mbuntirea activitilor din domeniul achiziii publice:
Regula 1: Unui funcionar implicat n activitatea de achiziii publice i este interzis solicitarea sau acceptarea unui cadou
pentru o aciune cu caracter oficial care urmeaz s fie desfurat sau care ar putea fi desfurat. Un cadou este n general definit ca
204
avnd o valoare economic, fie c este vorba de bani, un serviciu, un mprumut, o cltorie, o distracie, un obiect sau promisiune
fcut fr a avea baz justificativ sau legal.
Regula 2: Toate cadourile care au valoare mic, vor fi raportate intern de ctre cel care a primit acest cadou. Evidena
registrelor de inventar ale cadourilor primite trebuie s fie inut de persoane independente, din administraie i trebuie completate
permanent.
Regula 3: Actele modeste de ospitalitate sunt n general acceptate ca fiind acte de curtoazie i fcnd parte din relaiile de
afaceri. Totui, mrimea i frecvena actelor de ospitalitate nu trebuie s fie una foarte mare. Pentru respectarea unei limite rezonabile,
ar fi de ajutor ca n registrul de inventar al cadourilor s fie o seciune special dedicat acestor fapte de ospitalitate.
Regula 4: Evitai posibilele conflicte de interes prin ncurajarea raportrii acestora i prin convingerea tuturor s semneze o
declaraie de conflicte de inters (pentru a constitui baza unei aciuni disciplinare care ar putea fi luat).
Regula 5: Funcionarii implicai n activitatea de de achiziii publice nu pot primi compensaii pentru serviciile prestate de ei
n funcia public pe care o au sau ca angajai n cadrul administraiei, cu excepia situaiilor care pot fi permise.
Regula 6: Funcionarii implicai n activitatea de achiziii publice nu trebuie s ncheie contracte cu administraia - ei nii sau
prin intermediul unei corporaii pentru care au un interes de control financiar (care ar putea fi definit, de exemplu, ca deinerea de 10%
(zece) din aciuni). Acelai lucru este recomandat s fie aplicat i n cazul rudelor de gradul nti (so, soie, prini sau copii).
Regula 7: Funcionarii implicai n activitatea de achiziii publice nu pot accepta i alte ndatoriri care ar putea mpieta asupra
desfurrii activitilor realizate n funcia public ; de exemplu, implicarea n activiti care ar determina sau ar induce dezvluirea
de informaii confideniale care fac parte din activitatea lor i n legtur cu funcia public.
Regula 8: Funcionarii implicai n activitatea de achiziii publice i vor limita singuri participarea la activiti speciale care ar
putea avea efect direct i predictibil asupra intereselor financiare ale unei persoane cu care este n negocieri sau are contacte n
legtur cu alte aranjamente.
Regula 9: Funcionarii implicai n activitatea de achiziii publice pentru o perioad de doi ani dup ce prsesc biroul nu
vor ncerca s influeneze nici un alt funcionar din administraie n legtur cu nici o aciune, scrisoare de interes, ofert, cerere de
ofert sau contract, contestaie, controvers, tarif, sau orice alt activitate, n care fosta autoritate public sau una dintre ageniile sale
are un interes. De asemenea, funcionarul respectiv nu poate participa la acele activiti din domeniul achiziiilor publice n care
cunotinele sale din cadrul autoritii contractante pentru care a lucrat contrazice aplicarea principiului tratamentului egal.
Regula 10: Raportai sau prezentai documente doveditoare, cnd este posibil, n legtur cu ncercarea oricrei companii s
corup / s dea mit / s influeneze procesul de luare a deciziilor n cadrul procesului de achiziii publice prin metode ndoielnice.
Regula 11: Creai i completai o aa-zis list neagr, cuprinznd companiile care au folosit sau au ncercat s se foloseasc
de fapte de corupie i de fraud n cadrul proceselor de achiziii publice.
205
Regula 12: Funcionarii implicai n activitatea de achiziii publice trebuie s-i desfoare activitatea n mod imparial pentru
a asigura accesul liber i ntr-un mod competitiv al candidailor / ofertanilor la obinerea de contracte. Mai mult dect att, ei trebuie
s se comporte de aa manier nct s creasc ncrederea publicului n integritatea proceselor de achiziii publice pe care le
desfoar.
Regula 13: Un contractant sau mai muli contractani nu trebuie s influeneze un specialist ce i desfoar activitatea n
achiziii publice sau un alt angajat al autoritii contractante s ncalce standardele prestabilite de comportament etic.
Regula 14: Va constitui o nclcare a regulilor etice orice folosire n mod deliberat de ctre un funcionar implicat n
activitatea de achiziii publice a informaiilor confideniale pentru ctiguri personale imediate sau viitoare sau pentru ctiguri
imediate sau viitoare ale altei persoane.
Regula 15: Funcionarii implicai n activitatea de achiziii publice trebuie s se preocupe de permanenta mbuntire a
cunotinelor i de permanenta actualizare a informaiilor referitoare la materii prime i la procesul de fabricare i, de asemenea, s
stabileasc procedurile practice pentru responsabilitile fiecruia. De asemenea, trebuie s participe la programe de dezvoltare
profesional care s mbunteasc cunotinele teoretice i activitatea profesional a funcionarului implicat n activitatea de achiziii
publice.
Stabilirea unui sistem eficace de principii de control i audit
Dac regulile sus menionate sunt prezentate sub forma unor msuri asiguratorii, nevoia unui sistem eficace de control on-time
i ex-post control este justificat.
Este sigur c realizarea unui control profesional va conduce la seriozitate, comportament corect i adecvat al funcionarului
public. Astfel foarte muli factori de risc pot fi prevenii, se pot detecta practicile greite i se pot remedia consecinele prin msuri
potrivite de control.
Modalitile general valabile i acceptate de realizare a controlului eficace sunt date de urmtoarele mecanisme:
Separarea responsabilitilor (care duce n mod normal la implementarea sistemului de verificare dubl), n special n ceea
ce privete:
- Autoritatea de a efectua cheltuieli.
- Autoritatea de a emite ordine i a semna contracte.
- Autoritatea de a ncheia procesul verbal de recepie preliminar sau final,
dup caz.
- Autoritatea de a monitoriza i a controla oricare dintre punctele de mai sus.
- Autoritatea de a defini foarte clar responsabilitile cu accentul pus pe pierderi i daune.
Acurateea raportrii
206
Folosirea unor formulare standard i a unor documente n conformitate cu legislaia n vigoare.

Asigurarea corectitudinii n respectarea tuturor standardelor i limitarea numrului excepiilor pn la minim.
- ncurajarea raportrii imediate a oricrui incident.
- Folosirea la maxim a controalelor numerice, prin folosirea unor documente cu numr de serie tiprit.
- Arhivarea i pstrarea oricror rapoarte la loc sigur.
Audit n timp real
- Vericarea diferitelor etape ale procesului de achiziii publice n orice moment al desfurrii lui (nu doar la finalizarea
procedurii) i n special n momentul selecei companiilor care vor primi invitaii de participare.
- Monitorizarea clauzelor din contract, precum i a oricror schimbri ale specificaiilor tehnice i / sau indexarea preului.
- Verificarea atent a documentaiei pentru fiecare activitate din cadrul procesului.
- Monitorizarea aprobrilor de efectuare a plilor.
Control efectiv i administrarea inventarelor
- Verificarea efectiv a necesitilor pentru bunuri, precum i a stocurilor existente.
- Pstrarea registrelor inventar n locuri sigure i stabilirea unor sisteme potrivite de control al stocurilor la nivelul
autoritii contractante.
- Micarea bunurilor va fi documentat cu folosirea unui sistem de numerotare i a formularelor standard.
- Accesul la registrele inventar va fi strict limitat.
Audit ex-ante (asigurarea eficacitii) i audit ex-post (verificarea rezultatelor)
- Verificai dac bunurile, serviciile sau lucrrile achiziionate sunt ntr-adevr necesare i dac vor mbunti activitatea
actual a organizaiei (nu doar dac aceasta prezint o cheltuial planificat).
- Verificai dac s-a obinut valoarea pentru bani prin procedura de achiziie public (i nu doar dac procesul a respectat
legea i normele).
-
207
Compartimentul politici investiionale, cooperare internaionale i programe de dezvoltare n domeniul economic

(compartiment n cadrul Direciei generale de investiii, achiziii publice i servicii interne)
Aspectele urmarite in dezvoltarea aceastei etape, pe fiecare obiectiv, sunt: identificarea disfunctionalitatilor; modalitatile de
gestionare a disfunctionalitatilor; identificarea riscurilor si a frecventei acestora; estimarea probabilitatii ca aceste riscuri sa
se materializeze; estimarea pierderilor potentiale si a consecintelor; ierarhizarea riscurilor in functie de importanta
consecintelor si modalitatile de gestionare a riscurilor.
1. Pentru obiectivul 1 principalul risc este neinvitarea angajatilor compartimentului (coordonatori ai relatiei
bilaterale) la toate intalnirile cu reprezentantii autoritatilor si companiilor straine care au loc la nivelul
directiilor/directiilor generale de specialitate - Directia Generala Politica Energetica (DGPE), Directia Generala Resurse
Minerale (DGRM), Directia Generala Politica Industriala si Competitivitate (DGPIC) si Directia Infrastructura Calitatii si
Mediu (DICM).
Pentru inlaturarea acestui risc, este necesara elaborarea unui Ordin al ministrului economiei si finantelor prin care sa se
prevada obligativitatea ca la toate aceste intalniri sa fie invitat si un reprezentant al compartimentului cu atributii in
domeniu.
Neeliminarea acestui risc conduce la imposibilitatea realizarii sintezei privind relatiile economice dintre Romania si tara
respectiva, diseminarea informatiei privind oportunitatile de colaborare, neprezentarea unei anumite probleme in momentul
elaborarii documentatiei prezentate demnitarilor MEF pentru intalniri cu omologi straini.
Un alt risc care poate produce disfunctionalitati in desfasurarea activitatii de cooperare economica internationala este
netransmiterea de infograme (date) de catre reprezentantele economice ale Romaniei in strainatate privind evaluarea
pietelor respective, oportunitati de afaceri si de intensificare a cooperarii intre institutii sau companii din Romania si din
strainatate.
Se impune obligativitatea informarii lunare de catre reprezentantii comerciali din cadrul Ambasadelor a relatiilor si
oportunitatilor stabilite in vederea eficientizarii activitatii.
Modificarea repetata a Ordinelor de deplasare in strainatate si a mandatelor persoanelor din cadrul MEF a determinat o
serie de probleme cum ar fi: prelungirea perioadei de semnare/avizare a ordinului si, implicit, alocarea de resurse
208
suplimentare de timp pentru indeplinirea acestui lucru, neprezentarea raportului de deplasare a persoanelor din cadrul MEF
si din societatile aflate in coordonarea MEF la compartimentul de specialitate, in vederea asigurarii rolului
compartimentului de sinteza a activitatilor de cooperare pe tari sau zone.
Este necesara existenta unei proceduri exacte privind elaborarea ordinului de deplasare care sa nu creeze posibilitatea de
interpretari subiective si impunerea unor modificari pe parcursul procesului de avizare.
Un alt factor de risc posibil este neasigurarea informatiei in relatie cu institutiile cu atributii in domeniul cooperarii
economice internationale (Departamentul pentru Comert Exterior, Camerele de Comert, Ministerul Afacerilor Externe etc.).
Se impune stabilirea unui Protocol de colaborare cu institutiile implicate care sa asigure continuitatea informatiei si
realizarea actiunilor.
2. Pentru cel de al doilea obiectiv principalele riscuri sunt:
transmiterea cu intarziere de catre agentii economici sau directiile de specialitate a datelor solicitate atat pentru
fundamentarea programelor cat si pentru monitorizarea acestora
posibilitatea de a nu fi asigurata componenta de finantare de la buget, conform fundamentarilor cuprinse in legile
anuale ale bugetului, fapt ce poate duce la intarzieri in realizarea lucrarilor la obiectivele de investitii cu finantare de la
buget.
-
3. Pentru cel de al treilea obiectiv riscurile si disfunctionalitatile care pot aparea in derularea activitatilor vizeaza:
inexistenta ofertelor sau neconformitatea acestora cu solicitarile din documentatia de atribuire
refuzul colaborarii concesionarilor cu concedentul in sensul neprezentarii stadiului lucrarilor de investitii si a platii
redeventei.
4. Pentru cel de al patrulea obiectiv principalul risc care poate determina disfunctionalitati in atingerea rezultatelor
asteptate este neasigurarea sau asigurarea partiala a bazei de date necesara realizarii componentei de sinteza a activitatilor
industriale. Aceasta poate fi determinata de lipsa datelor si informatiilor de sinteza din partea structurilor interne si externe
implicate (directii de specialitate/institutii/agenti economici).
209
In acest sens este necesara stabilirea unor proceduri detaliate pe domenii de activitate care sa asigure continuitatea
informatiei de sinteza pentru corelarea intersectoriala la nivel economic.
Un alt factor de risc din mediul extern cu implicatii directe asupra desfasurarii activitatii directiei/ministerului este
posibilitatea necorelarii fenomenelor economice cu pondere in sectoarele prioritare, datorita necunoasterii
studiilor/programelor si strategiilor privind sectorul economic elaborate la nivelul altor institutii.
Direcia general probleme speciale i situaii de urgen
Aspectele urmrite n dezvoltarea aceastei etape, pe obiectivele specifice stabilite n prima etap sunt: identificarea
disfuncionalitilor; modalitile de gestionare a disfuncionalitilor; identificarea riscurilor i a frecvenei acestora; estimarea
probabilitii ca aceste riscuri s se materializeze; estimarea pierderilor poteniale i a consecinelor; ierarhizarea riscurilor n
funcie de importana consecinelor i modalitile de gestionare a riscurilor.
Sistemul de control managerial al DGPSSU este perfectibil, ca orice sistem.
1. Pentru obiectivele 1 la 4, activitile se desfaoar sau ar trebui s se desfoare pentru ndeplinirea lor, conform
procedurilor cuprinse n Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare; Legea nr. 44/2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 95/2002 privind
industria de aprare; Hotrrea Guvernului nr. 0813/2002 pentru aprobarea Listei operatorilor economici i a capacitilor de producie
pentru aprare; OUG nr.158/1999 privind regimul exporturilor i importurilor de produse strategice; Legea nr.182/2002 privind
protecia informaiilor clasificate; HG nr. 585/.2002 pentru aprobarea Standardelor naionale de protecie a informaiilor clasificate n
Romnia; OG nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic; OMEF nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si
raportarea angajamentelor bugetare si legale; HG nr. 1.579/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea
categoriilor de cheltuieli pentru activiti de cercetare-dezvoltare i de stimulare a inovarii, finanate de la bugetul de stat; Legea nr.
324/2003 pentru aprobarea OG nr.57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic; HG nr. 1.266/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanarea, monitorizarea i evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de
cercetare-dezvoltare; OMECc nr.4729/2004 privind aprobarea modelului termenilor de referin i modelului contractului de finanare
210
pentru proiecte din Planul sectorial; OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune
de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii; OMEF nr.284/2007 privind delegrile de competen.
Procedurile respective trebuie respectate nu numai de ctre DGPSSU, forele sistemului neional de aprare i AVAS, ci i de
ctre operatorii economici din industria de aprare, indiferent de forma de priprietate, precum i de ctre direciile din minister
avizatoare de acte normative. Dei operatorii economici nu mai sunt sub autoritatea MEF, acetia fiind preluai n administrare de
ctre AVAS i n momentul de fa se lucreaz dup procedurile elaborate anterior acestei situaii, urmnd ca pe viitor acestea s fie
mbuntite i adaptate, pe masura realizrii celor noi s renunm la cele existente.
Inexistena procedurilor adaptate la noua situaiei a direciei constituie principalul risc, care poate pune n pericol ndeplinirea
obiectivelor 1 - 4.
n vederea ndeprtrii acestui risc acioneaz adoptarea de ctre Guvern a Memorandumului cu tema Necesitatea
identificrii unor soluii de restructurare i reorganizare a industriei de aprare, ramur strategic a economiei naionale iniiat de
ctre AVAS i avizat de MEF, precum i Hotrrile CSA nr. S 147 i 151, 149 i 150 din 30.10.2007, care materializate prin acte
normative adoptate de Guvern, devin pentru direcie adevrate instrumente, care pot conduce la nlturarea altor riscuri, deloc
neglijabile, cum ar fi: nlturarea industriei de aprare autohtone de la programele de nzestrare cu armament i tehnic de lupt ale UE
i NATO i a celor ale forelor sistemului naional de aprare; lipsa unor orientri clare privind dezvoltarea/modernizarea industriei de
aprare; lipsa fondurilor pentru restructurare i retehnologizare i pierderea forei de munc specializate i a unor capaciti de
producie.
Disfuncionalitile managementului programelor de restructurare, coroborate cu riscurile menionate mai sus pot genera cel
mai periculos risc al obiectivelor 1- 4, punerea operatorilor din industria de aprare n situaia de insolven i faliment.
2. Pentru cel de-al 5-lea obiectiv sunt identificate disfuncionalitti n desfurarea activitilor i aciunilor de colaborare
internaional care vizeaz perfectarea unor acorduri dar i pe linia managementului situaiilor de urgen i pentru identificarea,
desemnarea i protecia infrastructurii critice. Dintre acestea pot fi enumerate:
- problematica nu este tratat cu seriozitate att n relaiile pe orizintal, la nivelul lucrtorilor din direcie, ct i pe vertical, n
raport cu direciile de specialitate implicate;
- partenerii externi (rui i egipteni) dau dovad de inconsecven n abordarea tratatelor n cauz i nu dau curs ntotdeauna la
negocirile propuse de partea romn;
- nu se acorda atenia dorit colaborrii pentru problematica infrastructurilor critice din sectorul energetic intr-o abordare
NATO-EAPC/IPC, de ctre direciile de specialitate (ex. DGPE);
- nu exist ntotdeauna ntelegerea dorit pentru abordarea pragmatica a problematicii situaiilor de urgen i de protecie
civil i pentru identificarea, desemnarea i protecia infrastructurii critice din partea MIRA-IGSU;
211
- nu exist logistica necesara care s asigure n timp scurt (real) fluxul informaional pentru asigurarea relaiilor n sistemul de
management al situaiilor de urgen la toate nivelurile inclusiv la nivelul fiecarui operator economic.
Aceste disfuncionaliti determin riscul perfectrii cu ntrziere sau a nesemnrii unor tratate sau acorduri, sau la
nendeplinirea sarcinilor ce revin Romniei ca ar membr UE i NATO i pot conduce la nendeplinirea obiectivului.
3. Pentru activitile necesare atingerii celui de-al 6-lea obiectiv am identificat n principal urmtoarele disfuncionaliti:
operatorii economici din industria de aprare nu mai sunt sub autoritatea MEF, acetia fiind preluai n administrare de ctre
AVAS;
dezafectarea i scoaterea din patrimoniul operatorilor economici din industria de aprare a unor capaciti de producie
specializate pe producie militar;
criza forei de munc specializata, cauzat de lipsa de comenzi i a disponibilizrilor;
circuit sinuos al documentelor ntr MEF, AVAS, ROMARM i operatorii economici cuprini n realizarea sarcinilor de plan de
mobilizare;
operatori economici care primesc sarcini la mocilizare nu au n structur compartimente de lucru cu documente clasificate.
Aceste disfuncionaliti nenlturate conduc inevitabil la riscuri care pot determina nendeplinirea obiectivului, sau ndeplinirea
acestuia cu rezultate inferioare. Riscul major generat de aceste disfuncionaliti l constituie nendeplinirea misiunilor
ncredinate forele sistemului naional de aprare (FSNA) n caz de conflict armat.
Au fost derivate/identificate urmtoarele riscuri secundare:
- diminuarea de ctre unii operatori economici a capabilitilor de furniza produse i servicii n caz de mobilizare;
- restrngerea sferei/ nomenclatorului de produse i servicii pentru mobilizare;
- dezafectarea unor capaciti de producie pentru aprare i scoaterea acestora din circuitul efortului pentru aprare, fr
posibilitatea de a mai putea fi nlocuite;
- vulnerabilitatea FSNA la mobilizare prin deficitele care pot apare ca urmare a nepunerii la dispoziie a produselor i
serviciilor care au fost aprobate nc din timp de pace i luate n calcul la mobilizare.
4. ndeplinirea obiectivelor 7 i 8, comport urmtoarele disfuncionaliti:
- propunerile ministerului privind planul anual de activitate al Comitetului Naional pentru Situaii de Urgen (CNSU) nu pot
fi puse n concordan cu planul de activiti al Comitetului Ministerial pentru Situaii de Urgen (CMSU) al MEF, fapt care implic
punerea de acord a acestora;
- ntrzierea sau amnarea edinelor CMSU, de cele mai multe ori determinat de factori obiectivi;
- schimbarea structurii ministerului sau nlocuirea unor demnitari care determin numeroase actualizri ale componenei
structurale i nominale a CMSU, precum i actualizarea reprezentanilor MEF n CNSU;
212
- obinerea cu greutate a avizelor interne i din partea structurilor de specialitate MIRA privind propunerile de regulamente
pentru gestionarea situaiilor de urgen specifice domeniului de competen al ministerului;
- colaborarea defectuoas cu operatorii economici, dar i n relaia acestora pe orizontal i cu nivelele superioare de
management, pentru elaborarea planurilor de intervenie i colaborare pe tipurile de riscuri specifice;
- netransmiterea n timp operativ de ctre operatorii economici a datelor i informaiilor privind apariia i evoluia strilor
potenial generatoare de situaii de urgen din domeniul de competen al ministerului;
- netransmiterea de ctre operatorii economici a datelor i informaiilor pentru constituirea, bazei de date specific
managementului situaiilor de urgen i de protecie civil domeniului de activitate al ministerului;
- netransmiterea la timp a cererilor cu necesarul de resurse pentru Planul anual de asigurare cu resurse umane, materiale i
financiare necesare gestionrii situaiilor de urgen din domeniul de competen al ministerului;
- lipsa de pregtire a personalului cu atribuii specifice managementului situaiilor de urgen, protece civil i infrastructut
critic, inclusiv al celui care compune Serviciul Operativ;
- colaborare defectuoas pentru obinerea datelor i informaiilor necesare elaborrii planului de evacuare al ministerului n
situaii de conflict armat sau de urgen;
- inexisten la nivel national a legislaiei specifice identificrii i de semnrii infrastructurii critice naionale i a celei
europene.
nsumarea disfuncionalittilor enumerate anterior conduc la identificarea riscului principal al acestor obiective i anume
nerealizarea celor dou obiective. Riscuri derivate sau secundare sunt urmtoarele:
nendeplinirea n totalitate i la termenele stabilite prin plan, de ctre CNSU i CMSU a activitilor specifice managementului
situaiilor de urgen i de identificare a infrastructurii critice;
necunoaterea i nendeplinirea unor sarcini prin neparticiparea reprezentanilor ministerului la edinele CNSU;
imposibilitatea exercitrii funciilor de management pentru punerea n aplicare a planurilor de intervenie i colaborare, a
prevederilor regulamentelor pentru gestionarea situaiilor de urgen specifice i a resurselor umane, materiale i financiare
necesare interveniei;
ruperea lanului operativ-informaional pentru comunicarea situaiilor de urgen i de protecie a infrastructurii critice, a
msurilor de prevenire sau a celor de intervenie,
213
Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale
Anexm registrul de riscuri identificate la nivelul ACIS, a cauzelor de apariie acestora, precum i a modalitilor de
diminuare / eliminare a acestora. De asemenea, v aducem la cunotin faptul ca acest exerciiu este realizat periodic i respect
procedurile n vigoare cu privire la modalitile de identificare i gestionare a riscurilor la nivelul Coordonatorului Naional al
Asistenei.
Registru de riscuri
Nr
crt
Data
identificrii
Descrierea riscului
Cauzele apariiei
riscurilor
Prioritatea
(Impactul x
Impact Probabilitate Controls
probabilitatea/
Control)
Riscuri cu factori interni
Aciuni preventive
termen
limit
ndeplinit
(Da/Nu)
19/9/2005
Da
19/9/2005
Da
PROGRAMARE
1.a
1.b
7/1/2005
7/11/2005
Erori n
identificarea
sectoarelelor
prioritare care
particip n
exerciiul de
programare
Idem
Slaba calitate a
procesului de
revizuire a
prioritilor naionale
Calitatea slaba a
informatiilor
furnizate - "Lessons
Learnt"
214
1.33
5.33
Revizuirea
prioritilor
sectoriale de ctre
responsabilul de
sector
Imbunatatirea
planificrii si
organizarii
exercitiilor
"Lessons lerned;
Explicaii
suplimentare
furnizate tururor
1.c
7/11/2005
Idem
Timp insuficient
pentru procesare
1.00
7/14/2005
Neindeplinirea
termenelor limita
Resursele alocate
sunt insuficiente
0.80
2.67
1/26/2006
9/2/2005
Intarzieri in
semnarea
Memorandumurilor
Financiare Phare
2005
Slaba pregatire a
intalnirilor
Neindepplinirea
conditionalitatii
referitoare la
implememntarea
proiectelor Phare
2004, impusa de
Comisia Europeana
Timp insuficient
pentru pregatirea
invitatiilor si
materialelor
corespunzatoare
0.75
5.a
9/19/2005
Slaba reprezentare a
beneficiarilor in
cadrul sedintelor
Intarzieri in
inaintarea invitatiilor
0.60
5.b.
9/19/2005
Idem
Intersul scazut din
2.00
215
ministerelor
Alocarea de timp
pntru rezolvarea
acestor sarcini de
ctre fiecare
responsabil de
sector
Alocarea mai
multor resurse
pentru rezolvarea
acestor sarcini
Imbunatatirea
comunicarii cu
celalalte ministere
19/9/2005
Da
19/9/2005
Da
15/5/2006
Alocarea de
personal
suplimentar
9/9/2005
Informatiile
referitoare la
organizarea
reuniunilor ar
19/10/2005
trebui transmise cu
o saptamana
inaintea acestora
Precizarea clara in 19/10/2005
Da
Da
Da
partea factorilor
decizionali
importanti ai
institutiilor
beneficiare
6
8.a
8.b
9/21/2005
Idem
Lipsa de experienta a
responsabililor de
sector
0.75
9/23/2005
Intarzieri in
transmiterea
invitatiilor pentru
transmiterea fiselor
standard de proiect
catre sectoarele
relevante
Intarzieri in primirea
evaluarilor package
of project sketches
0.75
9/26/2005
9/26/2005
Reprezentarea
foarte scazuta a
instiotutiilor
beneficiare in
intalnirile cu
expertii Comisiei
Europene
Intarzieri in
transmiterea
invitatiilor
0.75
Idem
Interesul scazut al
factorilor de decizie
din cadrul institutiilor
beneficiare
2.00
216
cadrul invitatiilor a
importantei
participarii
factorilor de
decizie
Organizarea de
seminarii pentru
21/10/2005
personalul fara
experienta
Raspunsuri pentru
primirea
evaluarilor
package of project 23/10/2005
sketches in timp de
catre CAN
Informatii
referitoare la
misiunile Comisiei
Europene trebuie
transmise
factorilor de
decizie cu o
saptamana inaintea
intalnirilor
Descrierea clara a
importantei
intalnirilor si
necesitatea
participarilor
tuturor
Da
Da
18/12/05
Da
18/12/05
Da
9.a
9.b
10
11
12
9/27/2005
9/27/2005
9/28/2005
9/28/2005
9/28/2005
Calitatea slaba a
realizarii fiselor de
proiect si a
modificarilor fiselor
de program primite
Implicarea slaba din

partea beneficiarilor
care participa la
seminarii
3.00
Idem
Suprapuneri intre
proiecte finantate din
surse diferite
1.33
Context inadecvat a
propunerilor si a
memeorandumurilor
de finantare
Verificarea incorecta
a aspectelor
financiare si tehnice
ale fiselor de proiect
si a
memorandumurilor
de finantare de catre
responsabilul de
sector
1.50
Intarzieri in
semnarea
memorandumurilor
de finantare
Intarzieri in
traducerea
memorandumurilor
de finantare
Intarzieri in obtinerea
avizelor necesare din
partea ministerelor
Intarzieri in
contracterea
serviciilor necesare
pentru traducerea
217
beneficiarilor
Modalitati de
imbunatatire a
comunicarii
Verificarile
potentialelor
suprapuneri intre
proiecte de catre
responsabilii de
sector
Imbunatatirea
verificarii
aspectelor tehnice
si financiare a
fiselor de proiect si
a
memorandumurilor
de finantare de
catre fiecare
responsabil de
sector
15/03/06
15/03/06
15/05/06
1.00
Imbunatatirea
comunicarii cu
ministerele
15/7/2006
1.00
Contractarea
serviciilor necesare
pentru asigurarea
traducerilor cu cel
15/9/2006
documentelor
13
9/28/2005
Intarzieri in
publicarea
traducerilor
memorandumurilor
de finanatare in
Monitoarele
Oficiale
Intarzieri in
redactarea formelor
necesare pentru
publicare
1.00
putin o luna in
avans
Planificarea si
monitorizarea
corespunzatoare a
pasilor necesari, in
vederea publicarii
in
memorandumurile
de finantare
15/9/2006
MONITORIZARE
14
15
9/30/2005
9/30/2005
16
9/30/2005
17
9/30/2005
10.00
Transmiterea unei
scrisori oficiale in
vederea cresterii
gradului de
constientizare a
afctorilor de
decizie
permanent
Da
permanent
Da
Documentele pentru
contractarea si
rambursare nu sunt
transmise la timp
Insuficienta
capacitate
administrativa a
agentiile de
implementare
Informatii
incomplete primite
din partea agentiilor
de implementare
Importanta
insuficienta acordata
de agentiile de
implementare
activitatii de
monitrizare realizata
de NAC
20.00
Realizarea unor
recomandari in
timpul intalnirilor
de monitorizare
Capacitatea
insuficienta a
autoritatilor de
management
7.50
Retransmiterea
scrisorilor
permanent
Da
Importanta scazuta
9.00
Recomandarile
permanent
Da
Autoritatile de
implementare nu
transmit la timp
rapoartele de
monitorizare
Datele financiare nu
218
sunt actualizate
18
19
20
9/30/2005
Facilitati inadecvate
privind aspectele
logistice (hartie,
cartuse, imprimante,
internet, e-mail)
9/30/2005
Slaba reprezentare a
factorilor de decizie
in cadrul sedintelor
de SMSC
9/30/2005
Inappropriate
logistics
21
9/30/2005
Participarea slaba in
cadrul sedintelor de
JMC
22
9/30/2005
Logistica
inadecvata
acordata de agentiile
de implementare
activitatii de
monitorizare a
contractarii
Capacitate
administrativa
insuficienta a
departamentului
administrativ
Importanta
insuficienta acordata
reuniunilor SMSC de
catre factorii e
decizie din cadrul
autoritatilor de
implementare si
agentiilor de
implementare
Insufficient
administrative
capacity of
Administrative
Department
Importanta
insuficienta
acordaqta reuniunilor
JMC de catre
institutiile implicate
Capacitatea
administrativa
adresate agentiilor
de implementare in
timpul perioadei de
monitorizare
4.00
Comunicarea
saptamanala a
nevoilor
departamentului
administrativ
permanent
Da
6.00
Recommendation
included in the
SMSC and other
monitoring
meetings
permanent
da
4.50
Comunicarea la
timp a
programarilor
reuniunilor
permanent
Da
permanent
Da
permanent
Da
7.50
6.00
219
Comunicarea
tuturor
participantilor a
detaliilor cu privire
la reuniunile JMC
Comunicarea
programarilor
insuficienta a
deprtamentului
administrativ
23
24
9/30/2005
9/30/2005
Calitatea slaba a
justificarilor in
cazul modificarilor
de fise, in cazul
realocarilor,
modificarilor
memorandumurilor
de finantare
Raspunsurile
intarziate din partea
DCE in ceea ce
priveste aprobarea
modificarilor de
fise, modificarilor
memorandumurilor
de finantare,
realocarea
fondurilor
25
9/30/2005
Suprapuneri in
diferite intalniri de
monitorizare
26
9/30/2005
Schimbari dese ale

locatiilor.
intalnirilor tururor
coordonatorilor
Comunicarea slaba
intre actorii implicati
6.67
Programe de
pregatire
profesionala pentru
agentiile de
implementare si
pentru autoritatile
de implementare
Capacitatea
administrativa
insuficienta/proceduri
birocratice
6.67
Retrasmiterea
scrisorilor
Comunicare redusa
intre partile implicate
4.00
Cresteri rapide de
personal / schimbari
12.00
220
Realizarea unui
calendar al
intalnirilor
impreuna cu
Delegatia CE in
Romania si
Autoritatile de
Implementare.
Furnizarea de
spatii de munca
permanent
Da
permanent
Da
Permanent
Da
Permanent
Nu
27
9/30/2005
Subproiectele
depuse sub
componenta
Facilitatii de
Pregatire a
Proiectelor s-ar
putea confrunta cu
nereguli
procedurale datorita
schimbarilor
intervenite in
contractele aprobate
de catre Beneficiari
si care nu au fost
trimise spre
aprobare la
AMCSC, OPCP si
Delegatia CE in
Romania. Sumele
neeligibile din
acesta cauza sunt
sub 50,000 Euro/an.
la nivel politic
adecvate
Comunicare redusa
intre partile implicate
1.50
Incheierea de
acorduri cu fiecare
beneficiar.
1/12/2005
1/3/2006
permanent
COORDONARE DE SISTEM SI EVALUARE
29
1/27/2006
30
1/27/2006
Implicarea redusa a
stakeholderi-lor
principali in
elaborarea Stategiei
Nationale de
Evaluare
Datele de
3.75
Identificarea
corecta si la timp a
stakeholder-ilor.
3.00
Asigurarea
221
Da
32
33
34
35
31
36
1/26/2006
1/26/2006
9/30/2005
9/30/2005
1/27/2006
9/30/2005
monitorizare
Intarzieri nu
in vor
putea
fi previzionate
primirea
raportarilor
la timp depentru
catre
adecvate
Autoritatile
PUA de lade
Implementare
prin
institutiile
implicate
Unitatea de
in implementarea
Monitorizare
masurilor
incluse in
pentru
a se
putea
acest
plan
corela
cu
calendarul
Intarzieri la nivelul
de evaluare
conform
SCE privind
Planului
Evaluarii
materialele de
Muncii
corespondenta
Intarzieri in
finalizarea
programarii
financiare
PNDo
Riscul
de ainavea
2007-201
implementare
limitata a
recomandarilor
Intarzieri in
rapoartelor
finalizareade
evaluare
datorita
capitolului
de
rezistentei/apatiei
strategie in PND
Autoritatilor
2007-2013de
Implementare, chiar
Intarzieri
daca
existain
un
elaborarea
sistem adecvat de
Programelor
follow-up al
Operationale
evaluarii
Lipsa comunicarii
intre NAC si alte
institutii
Numar insuficient de
personal in raport cu
4
3
5
gradul incarcarii cu
sarcini
PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE
Neconformitate cu
metodologia
elaborarii tabelelor
financiare. Trmiterea
2
2
3
cu intarziere a
tabelelor financiare
de catre unele
ministere de linie
Calitatea redusa a
documentelor primite
de la ministerele
responsabile
Lipsa capacitatii
administrative pentru
a elabora in paralel
PND-ul si OP-urile
(personal fara
6.00
2.40
1.33
2
5
2
4
3
2
1.33
10.00
3.00
222
circularii Planului
de Evaluare a
imbunatatirea
Muncii
din timp
comunicarii
intrela
toate Agentiile
institutii
si NACsisi
Autoritatile
cresterea de
Implementare
constientizariisiinla
raportarea
Unitatea PUA
de
Monitorizare,
pentru
ca acestea
Coordonatorul
sa
poatatrebuie
prioritiza
unitatii
sa
rapoartele
de
delege functii
monitorizare
echipei SCE
primite de la
Autoritatile
ale
Intensificarea
caror
sectoare
au
colaborarii intre
fost selectionate
Grupurile
de Lucru
pentru evaluarile
urmatoare.
1. Verificarea
Intensificarea
modului
in care
colaborarii
Autoritatileintre
de
Grupurile
de Lucru
Implementare
sunt
constiente de
responsabilitatile
lorIntensificarea
privind functia
colaborarii
intre
de evaluare
Grupurile de Lucru
si trimiterea
scrisorilor oficiale
1/3/2006
1/3/2006
1/11/2005
1/11/2005
permanent
1/2/2006
suficienta experienta;
lipsa de experienta in
elaborarea OP-urilor
37
38
pentru cresterea
constientizarii
30.01.2006
Neindeplinirea
calendarului pentru
elaborarea CSNR ului
Lipsa de comunicare
intre NAC si AM-uri
4.00
3.75
30.01.2006
Neindeplinirea
calendarului pentru
elaborarea OPurilor
Intarzieri ale AMurilor in trimiterea

documentatiilor catre
NAC
2.00
7.50
aprilie
2005
Informatie
incompleta privind
fisele de proiect
modificate datorita
faptului ca acestea
nu sunt intotdeuna
trimise de AMCSC
Volumul in crestere
al Programelor,
personal supraincarcat
RISCURI EXTERNE identificate de catre NAO
1.*
223
4.00
2.25
Verificarea
conformitatii cu
calendarul
specificat in ghidul
metodologic
pentru elaborarea
OP-urilor
Verificarea
conformitatii cu
calendarul
specificat in ghidul
metodologic
pentru elaborarea
CNSR -ului
15/3/2006
15/3/2006
Autoritatea de management EX-ISPA
I. Generalitati
Numim risc nesigurana asociat oricrui rezultat (fie o ameninare negativ, fie o oportunitate pozitiv). Managementul riscului este
procesul de identificare, analiz, stabilire a unor aciuni de rezolvare i monitorizare sistematic a factorilor de risc, cu scopul bine
stabilit de a controla nesigurana.
Presupune formularea clar a obiectivelor, i utilizarea experienei pentru a putea prevedea posibilitatea de apariie a unor factori
perturbatori.
n cazul unui proiect se refer la posibilitatea de a nu se respecta obiectivele stabilite n termeni de performan (nerealizarea
standardelor), program (nerespectarea termenului) i cost (depirea bugetului).
Nesigurana se poate referi la probabilitatea de apariie a unui eveniment sau la impactul (efectul) unui eveniment n cazul n care
acesta se produce. Riscul apare atunci cnd:
un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariia evenimentului este nesigur;
att evenimentul ct i efectul acestuia sunt incerte.
Factor de risc este orice eveniment care are o probabilitate msurabil de a produce devieri de la obiectivele definite ale unei
activiti.
Managementul riscului este un proces ciclic, cu mai multe faze distincte: identificarea factorilor de risc, analiza factorilor de risc,
planificarea aciunilor de rezolvare a riscurilor i monitorizarea factorilor de risc. De asemenea, se impune o evaluare periodic a
rezultatului aciunilor stabilite i reevaluarea factorilor de risc.
1. Identificarea factorilor de risc este procesul de determinare i formulare a factorilor de risc care ar putea aprea. Se ia n calcul
condiia prezent i factorul de risc asociat. Factorul de risc asociat reprezint evenimente viitoare care ar putea fi cauzate de condiiile
prezente.
Exemplu: O mare parte din personalul angajat n cadrul programului ISPA nu are experien, ceea ce poate duce la ntrzieri n
derularea activitilor specifice.
2. Analiza procesul de evaluare a factorului de risc din punct de vedere al: 1. impactului (efectului) pe care un anumit eveniment l-ar
avea asupra obiectivelor si 2. probabilitii ca evenimentul respectiv s aib loc. Practic, fiecrui factor de risc identificat i se atribuie
o valoare a impactului i o valoare a probabilitii, pe baza experienei celui care face analiza.
3. Planificarea aciunilor - formularea unor aciuni specifice att pentru prevenirea i evitarea riscurilor ct i de reacie atunci cnd
evenimentul identificat ca factor de risc se produce.
224
4. Monitorizarea factorilor de risc - monitorizarea factorilor permaneni de risc, identificarea noilor factori de risc, executarea
planurilor pentru reducerea riscurilor si evaluarea eficientei lor pe parcursul desfurrii activitii.
II. Aplicarea managementului riscului la nivelul Autoritii de management EX-ISPA
Ca urmare a recomandrii din raportul de audit privind evaluarea conformitii cu cerinele EDIS, Coordonatorul Naional ISPA a
iniiat aplicarea practicilor de management al riscului att la nivelul structurii sale, prin includerea n manualul de proceduri propriu a
unei proceduri n acest sens.
Astfel s-a efectuat o analiz sistematic a condiiilor prezente de desfurare a activitii, formularea clar a obiectivelor pe care ni le
propunem i identificarea att a acelor evenimente care ar putea conduce la nendeplinirea obiectivelor, ct i a situaiilor care ar putea
reprezenta oportuniti. Scopul acestui proces este de a controla pe ct posibil nesigurana ataat oricrui eveniment, prin planificarea
unor aciuni de prevenire sau reacie.
Prim etap a acestui proces a presupus identificarea i formularea factorilor de risc, precum i evaluarea acestora n termen de
probabilitate de apariie i impact (efect). De asemenea, s-au stabilit aciuni de prevenire/evitare/reacie mpotriva acestor factorilor de
risc identificai. Ca instrument de lucru (monitorizarea riscurilor i urmrirea aciunilor de prevenire/evitare/reacie) se utilizeaz un
program ce calculeaz automat, n funcie de probabilitatea i impactul stabilite, un grad de importan a riscului (Borda) i efectueaz
o clasificare a acestora. De asemenea, integreaz i un plan de aciune pentru fiecare risc identificat (anexat prezentei).
Risk
No.
9
RISK
Po (%)
95%
Borda
Rank
0
Lipsa comunicarii interne
Personal fara experienta
50%
225
Manage/Mitigate
reuniuni saptamanale de informare, intalniri de team
building, transmiterea pe orizontala a informatiei,
instituirea unui spatiu in retea accesibil tuturor pentru
informatiile de interes general, un sistem de mesagerie
in retea
Plan de training, team work, on-the-job training,
revizuirea criteriilor de selectie
pierderea informatiilor
electronice in cazul unor
evenimente neprevazute
(incendiu, virusi, etc.)
lacune in sistemul de
securitate a retelei informatice
20%
implementarea unui sistem de back-up al datelor
40%
analiza infrastructurii retelei, securizarea serverelor

securizarea datelor, sistemelor de mesagerie, securizarea
staiilor de lucru, securizarea aplicaiilor, securizarea
comunicaiei n reea i a perimetrului, securizarea
autentificrii i accesului
Intarzieri in indeplinirea
sarcinilor
30%
sistem de urmarire si asigurare a indeplinirii sarcinilor la

termenele stabilite
Necunoasterea si aplicarea
necorespunzatoare
procedurilor
Intarzieri in luarea deciziei
Mo
60%
testarea periodica a personalului privind cunoasterea si

aplicarea procedurilor
10%
intalniri ad-hoc
10%
Mo
30%
sistem de criterii de evaluare si monitorizare activitatii

pe baza acestora
revizuirea fiselor de post in sensul precizarii detaliate si
clare a sarcinilor
2
5
10
Lipsa evaluarii transparente a

activitatii personalului
suprapunerea/aglomerarea
sarcinilor
226
Unitatea central pentru coordonarea parteneriatului public-privat
I. Generaliti
Numim risc nesigurana asociat oricrui rezultat (fie o ameninare negativ, fie o oportunitate pozitiv). Managementul riscului este
procesul de identificare, analiz, stabilire a unor aciuni de rezolvare i monitorizare sistematic a factorilor de risc, cu scopul bine
stabilit de a controla nesigurana.
Presupune formularea clar a obiectivelor, i utilizarea experienei pentru a putea prevedea posibilitatea de apariie a unor factori
perturbatori.
n cazul unui proiect se refer la posibilitatea de a nu se respecta obiectivele stabilite n termeni de performan (nerealizarea
standardelor), program (nerespectarea termenului) i cost (depirea bugetului).
Nesigurana se poate referi la probabilitatea de apariie a unui eveniment sau la impactul (efectul) unui eveniment n cazul n care
acesta se produce. Riscul apare atunci cnd:
un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariia evenimentului este nesigur;
att evenimentul ct i efectul acestuia sunt incerte.
Factor de risc este orice eveniment care are o probabilitate msurabil de a produce devieri de la obiectivele definite ale unei
activiti.
Managementul riscului este un proces ciclic, cu mai multe faze distincte: identificarea factorilor de risc, analiza factorilor de risc,
planificarea aciunilor de rezolvare a riscurilor i monitorizarea factorilor de risc. De asemenea, se impune o evaluare periodic a
rezultatului aciunilor stabilite i reevaluarea factorilor de risc.
1. Identificarea factorilor de risc este procesul de determinare i formulare a factorilor de risc care ar putea aprea. Se ia n
calcul condiia prezent i factorul de risc asociat. Factorul de risc asociat reprezint evenimente viitoare care ar putea fi
cauzate de condiiile prezente.
227
Exemplu: O mare parte din personalul angajat n cadrul UCCPPP nu are experien, ceea ce poate duce la ntrzieri n
derularea activitilor specifice.
2. Analiza procesul de evaluare a factorului de risc din punct de vedere al: 1. impactului (efectului) pe care un anumit
eveniment l-ar avea asupra obiectivelor si 2. probabilitii ca evenimentul respectiv s aib loc. Practic, fiecrui factor de risc
identificat i se atribuie o valoare a impactului i o valoare a probabilitii, pe baza experienei celui care face analiza.
3. Planificarea aciunilor - formularea unor aciuni specifice att pentru prevenirea i evitarea riscurilor ct i de reacie atunci
cnd evenimentul identificat ca factor de risc se produce.
4. Monitorizarea factorilor de risc - monitorizarea factorilor permaneni de risc, identificarea noilor factori de risc, executarea
planurilor pentru reducerea riscurilor si evaluarea eficientei lor pe parcursul desfurrii activitii.
II. Aplicarea managementului riscului la nivelul UCCPPP
Ca urmare a dezvoltrilor sectoriale i cooperrii cu Autoritatea de Management ex-ISPA pentru managementul proiectelor ex-ISPA
cu componente PPP (relevante fiind recomandrile raportul de audit privind evaluarea conformitii cu cerinele EDIS), UCCPPP a
iniiat aplicarea practicilor de management al riscului la nivelul structurii sale.
Astfel s-a efectuat o analiz sistematic a condiiilor prezente de desfurare a activitii, formularea clar a obiectivelor pe care ni le
propunem i identificarea att a acelor evenimente care ar putea conduce la nendeplinirea obiectivelor, ct i a situaiilor care ar putea
reprezenta oportuniti.
Scopul acestui proces este de a controla pe ct posibil nesigurana ataat oricrui eveniment, prin planificarea unor aciuni de
prevenire sau reacie.
Prim etap a acestui proces a presupus identificarea i formularea factorilor de risc, precum i evaluarea acestora n termen de
probabilitate de apariie i impact (efect). De asemenea, s-au stabilit aciuni de prevenire/evitare/reacie mpotriva acestor factorilor de
risc identificai.
228
Ca instrument de lucru (monitorizarea riscurilor i urmrirea aciunilor de prevenire/evitare/reacie) se utilizeaz un program ce

calculeaz automat, n funcie de probabilitatea i impactul stabilite, un grad de importan a riscului (Borda) i efectueaz o
clasificare a acestora.
De asemenea, integreaz i un plan de aciune pentru fiecare risc identificat (anexat prezentei).
Risk
No.
9
RISK
Po (%)
95%
Borda
Rank
0
Lipsa comunicarii interne
Personal fara experienta
reuniuni saptamanale de informare, intalniri de team building,

transmiterea pe orizontala a informatiei, instituirea unui spatiu in
retea accesibil tuturor pentru informatiile de interes general, un
sistem de mesagerie in retea
50%
Plan de training, team work, on-the-job training, revizuirea

criteriilor de selectie
pierderea informatiilor electronice in

cazul unor evenimente neprevazute
(incendiu, virusi, etc.)
20%
implementarea unui sistem de back-up al datelor
lacune in sistemul de securitate a

retelei informatice
40%
analiza infrastructurii retelei, securizarea serverelor securizarea

datelor, sistemelor de mesagerie, securizarea staiilor de lucru,
securizarea aplicaiilor, securizarea comunicaiei n reea i a
perimetrului, securizarea autentificrii i accesului
Intarzieri in indeplinirea sarcinilor
30%
sistem de urmarire si asigurare a indeplinirii sarcinilor la termenele

stabilite
Necunoasterea si aplicarea
necorespunzatoare procedurilor
Mo
60%
testarea periodica a personalului privind cunoasterea si aplicarea

procedurilor
Intarzieri in luarea deciziei
10%
intalniri ad-hoc
229
Manage/Mitigate
Lipsa evaluarii transparente a

activitatii personalului
10
suprapunerea/aglomerarea sarcinilor
10%
sistem de criterii de evaluare si monitorizare activitatii pe baza

acestora
Mo
30%
revizuirea fiselor de post in sensul precizarii detaliate si clare a

sarcinilor
Direcia general de trezorerie i datorie public
Disfunctionalitati:
Lipsa unui sistem electronic de plasare a titlurilor de stat cu urmari in majorarea timpului de anuntare in piata a rezultatelor
licitatiilor;
Inexistenta unui sistem unitar de inregistrare a datoriei guvernamentale (interna si externa) si a unui sistem de evitare a
dezastrelor ( aplicatie tip back up);
Lipsa unei aplicatii specializate care sa asigure un management performant al datoriei publice, cat si a personalului specializat
in gestionarea riscurilor aferente datoriei publice (lichiditate, credit, piata, operational);
Resurse umane limitate, in conditiile cresterii activitatilor de contractare si administrare a datoriei publice, in special,
activitatile privind datoria publica locala externa.
Lipsa criteriilor calitative si de risc la evaluarea ofertelor de finantare transmise de bancile comerciale;
Acces limitat la nivelul departamentului de front office la sursele de informaii financiare (Reuters/Bloomberg);
Dependena de beneficiarii finali ai mprumuturilor externe, (ageni economici / ministere/autoritati publice locale) pentru
furnizarea de informatii necesare la elaborarea rapoartelor privind datoria publica extern;
Lipsa unor metodologii omologate de analiza riscurilor asociate datoriei publice externe, analiza integrata a portofoliilor de
datorie extern efectundu-se n funcie de necesiti punctuale existente la un anumit moment dat;
nregistrarea separat n sistemul computerizat a datoriei guvernamentale interne i externe, cu efecte asupra analizei integrate
a portofoliului total de datorie public;
Utilizarea unor aplicaii informatice nesecurizate i cu risc operaional ridicat (cele create intern, cu resurse proprii) pentru
analiza portofoliilor de datorie public extern i a riscurilor asociate acestora;
230
Lipsa unor proceduri de lucru privind etapele de efectuare a operaiunilor de administrare a datoriei publice guvernamentale
externe (de ex. swap valutar, de rata dobanzii i alte operaiuni specifice de administrare a riscului valutar);
Nu toate activitatile care se desfasoara in directie sunt standardizate, ca de ex. colaborarea la elaborarea contului de executie a
datoriei publice externe, avizarea actelor normative sau elaborarea raportului la fondul de risc;
Inexisatenta unui circuit formalizat al fluxurilor informationale intre DGTDP si alte directii din minister sau cu entitati din
afara ministerului;
Inexista procedurilor scrise pentru toate atributiile serviciilor.
Personal insuficient pentru administrarea relatiei cu IFI, in special in contextul aderarii la UE si a instituirii relatiilor financiare
cu institutii noi;
Disfuncionaliti n colaborarea cu direciile din minister sau alte instituii abilitate implicate n aceeai problematic, care pot
avea drept consecin nerespectarea termenelor limit fixate n ndeplinirea condiiilor pentru intrarea n vigoare a Acordurilor
sau nelegerilor ncheiate cu IFI;
Lipsa personalului specializat si certificat in utilizarea Sistemului de Plati Interbancar si in consecinta supraincarcarea cu
sarcini si reponsabilitati a functionarilor publici
Lipsa aplicatiilor informatice cu privire la calculele de dobanzi
Lipsa personalului specializat in operatiuni si analize de piata monetara.
Neincasarea la timp a contravalorii in lei a valutei necesare efectuarii platii la extern, din cauza circuitului prea complicat al
documentelor poate conduce la neefectuarea la scadenta a platii la extern sau efectuarea partiala a acesteia;
Inregistrari eronate care distorsioneaza proiectiile serviciului datoriei care pot fi realizate cu sistemul informatic DMFAS
Riscuri
Numarul redus al personalului care deruleaza un volum foarte mare de imprumuturi externe si desfasoara si toate celelalte
activitati
Nerezolvarea in termen a lucrarilor datorita activitatilor legate de efectuarea platilor aferente serviciului datoriei publice, care
sunt prioritare;
Lipsa posibilitatii efective de validare la nivel de conducere a informatiilor inregistrate la nivel de executie in sistemele
computerizate; aceasta creste riscul operational pe inregistrarea datelor;
231
Fluctuaii de personal, cu efect direct in disfuncionaliti n derularea activitii directiei, in special in actualizarea sistemului
computerizat de management al datoriei publice externe
Asigurarea sporadica de training specializat n instrumente de finanare noi i de administrare a datoriei publice externe.
Modificarea atributiilor personalului implicat in actualizarea sistemului computerizat de management a datoriei publice externe
ca urmare a unei eventuale reorganizari;
Fluctuatii de personalul fapt ce va determina cheltuieli suplimentare si disfunctionalitati in derularea activitatii:
Oficiul de pli i contractare PHARE
Conducerea si organizarea OPCP, se desfasoara conform prevederilor procedurii generale PG 006 CFCU management and
organisation.
Desfasurarea activitatilor este condusa si controlata pe baza urmaririi stadiului de realizare a obiectivelor generale OPCP,
transpuse la nivelul fiecarui Serviciu/Birou/Compartiment in obiective specifice.
Directorul OPCP comunica si distribuie Obiectivele generale-strategice ale OPCP, astfel:
Crt.
no
Objectives
Resources
Financials
Humans
Department/Units
Responsibility
Deadline
Fiecare Director Adjunct, Sef de Serviciu/Birou programeaza si repartizeaza Obiectivele specifice operationale, astfel :
Resources
Deadline
Development stages
Crt.
allotted for
Objective
Responsible
Signature
quarter quarter quarter quarter
No.
the objective
I
II
III
IV
achievement
232
Pentru realizarea obiectivelor specifice operationale se intocmeste un Plan de actiune :

Crt.No.
Objectives
Tasks
Activities
Start date
End date
Participants
Responsibilities
Autovaluarea se bazeaza pe analiza trimestriala a gradului de realizare a obiectivelor specifice, realizata la nivelul fiecarui Director
Adjunct, Serviciu/Birou/Compartiment. In urma analizei se initiaza masuri pentru realizarea obiectivelor, in termenele planificate,
rezultand un Plan de masuri:
Crt.
No.
Objectives
Responsible
body
End date
Objective achivement stage
Comments
Deadline
Assuming
signature
Directorii Adjuncti, Sefii de Servicii/Birouri raporteaza trimestrial Directorului OPCP asupra stadiului realizarii obiectivelor
operationale, ce concura la indeplinirea obiectivelor generale ale OPCP.
Bianual se realizeaza evaluarea performantelor personalului, in baza realizarii obiectivelor operationale, precum si a celor
specifice inscrise in fisa de post.
Anual se realizeaza Analiza factorilor de risc:
Risk
factor
Significance
Likelihood
Strategy
type
Specific
actions
Results
Follow-up
measures
Responsible
in urma careia se iau masurile corespunzatoare.

Masurile initiate in urma analizei factorilor de risc pot fi de genul:
- Revizuirea/imbunatatirea procedurilor;
- Recrutarea si selectia de personal specializat;
- Imbunatatirea proceselor de inductie, evaluare, stimulare, etc. a personalului;
- Imbunatatirea sistemului de control, prin separarea atributiilor si aplicarea principiului dublei semnaturi;
233
Deadline
Derularea planurilor de instruire, urmate de evaluarea eficacitatii acestora;

Etc.
Prin procedurile specifice:

- PS 09 Treatment of Phare irregularities si
- PS 047 Treatment of ISPA irregularities,
revizuite permanent a. i. sa includa toate prevederile legale nationale si reglementarile Comisiei Europene, se mentin sub control
neregulile specifice.
Direcia general management al domeniilor reglementate specific
Autoevaluarea bazata pe analiza sistemului de control managerial al Direciei generale management al domeniilor reglementate
specific (inclusiv in ceea ce priveste procedurile) si identificarea elemetelor de disfunctionalitate si a riscurilor care pot afecta
realizarea obiectivelor directiei.
Analizand cele prezentate la etapa a 3- a si facand o autoevaluare a activitatilor si riscurilor care pot aparea in nerealizarea
obiectivelor Direciei generale management al domeniilor reglementate specific, ca elemente de disfunctionalitate putem identifica:
1.- la nivelul Direciei generale management al domeniilor reglementate specific sunt incadrate un numar insuficient de
persoane in vederea realizarii, in conditii optime a sarcinilor care revin directiei noastre.
Mentionam ca n cursul anului 2007, la Direciei generale management al domeniilor reglementate specific au fost inregistrate
un numar de aprox. 10700 lucrari, rezolvate de un numar de 20 salariati (inclusiv directorul general). Acesta reprezinta un element de
disfunctionalitate al Direciei generale management al domeniilor reglementate specific.
In ciuda acestui inconvenient, Direciei generale management al domeniilor reglementate specific isi respecta termenele
stabilite de lege pentru lucrarile intrate in registratura directiei, si asigura buna functionalitate a acesteia.
2.- lipsa unor organisme similare in teritoriu: Direciei generale management al domeniilor reglementate specific face parte din
structura Ministerului Finantelor Publice si este subordonata secretarului de stat coordonator, iar in teritoriu serviciile si
compartimentele de specialitate care se ocupa de problemele de autorizare a agentilor economici, sunt in subordonarea Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala;
234
3.- colaborarea cu celelate organisme implicate in activitatea directiei, si anume Garda Financiara, Agentia Nationala de
Administrare Fiscala si organele fiscale teritoriale, este ingreunata din aceleasi motive ca cele prezentate la pct.2;
4.- colaborarea insuficienta cu directia responsabila de legislatie referitoare la activitatea produselor accizabile, datorita in
primul rand lipsei de personal si a volumului mare de activitati, din ambele parti;
5.- lipsa procedurilor scrise care ingreuneaza activitatea directiei, si avand in vedere dificultatea comunicarii cu alte directii din
minister, si nu numai, duc la aparitia unui factor mare de risc ce poate duce la neindeplinirea sarcinilor si obiectivelor directiei.
Desi pentru Direciei generale management al domeniilor reglementate specific nu exista proceduri scrise, practica
demonstreaza ca la nivelul directiei generale se lucreaza urmand practicile nescrise indicate de conducatorii directiilor.
Dintre acestea si pentru a avea o imagine a ceea ce se realizeaza la nivelul Direciei generale management al domeniilor
reglementate specific facem o prezentare a procedurilor aplicate pe fiecare activitate in parte, din cadrul Direciei generale
management al domeniilor reglementate specific:
Direcia management accize armonizate are urmtoarele atribuii:
1) Colaboreaz cu Direcia de legislaie n domeniul accizelor la elaborarea actelor normative care reglementeaz activitatea
din domeniul produselor accizabile armonizate, n special n ceea ce privete regimul de autorizare a agenilor economici care produc,
realizeaz achiziii intracomunitare sau import din ri tere, produse accizabile: vinuri, bere, buturi fermentate, altele decat bere i
vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, produse energetice, energie electric;
2) Colaboreaz cu Direcia de reglementri n domeniul nefiscal la elaborarea actelor normative care reglementeaz activitatea
din domeniul magazinelor duty-free i duty-free diplomatic;
3) Asigur primirea i verificarea documentaiilor pentru autorizarea antrepozitelor fiscale de producie sau depozitare produse
accizabile armonizate, operatori nregistrai, reprezentani fiscali, autorizarea importatorilor de produse accizabile supuse marcrii,
precum i a operatorilor economici care doresc autorizarea funcionrii de magazine n regim duty-free sau duty-free diplomatic;
4) Asigur analiza actelor de control transmise de organele competente n acest sens privind verificrile efectuate la
antrepozitarii autorizai i locaiile autorizate ca antrepozite fiscale, operatorii nregistrai, reprezentanii fiscali, importatorii de
produse accizabile supuse marcrii, precum i la operatorii economici autorizai pentru funcionarea de magazine n regim duty-free
sau duty-free diplomatic;
5) Asigur analiza contestaiilor depuse de agenii economici mpotriva deciziilor emise de Comisia de autorizare a
operatorilor de produse supuse accizelor armonizate;
6) Colaboreaz cu Autoritatea Naional a Vmilor din cadrul Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, pentru avizarea
documentaiilor depuse de importatorii de produse accizabile supuse marcrii i operatorii economici care doresc autorizarea
funcionrii de magazine n regim duty-free sau duty-free diplomatic;
235
7) Asigur editarea, eliberarea i transmiterea autorizaiilor de antrepozit fiscal, de operator nregistrat, de importator de
produse accizabile supuse marcrii sau de duty-free sau duty-free diplomatic, potrivit legislaiei n vigoare, conform hotrrilor
Comisiei de autorizare a operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, organiznd evidena acestora;
8) Organizeaz edinele Comisiei de autorizare a operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, potrivit legislaiei n
vigoare;
9) Asigur editarea, eliberarea i transmiterea deciziilor emise de Comisia de autorizare a operatorilor de produse supuse
accizelor armonizate, n conformitate cu prevederile legale;
10) Elaboreaz proiectul de Ordin al ministrului economiei i finanelor privind aprobarea componenei Comisiei pentru
autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate i a Regulamentului de organizare i funcionare a acesteia;
11) n aplicarea politicii fiscale, pe baza propunerilor primite din partea agenilor economici sau a specialitilor din minister,
transmite Direciei de legislaie n domeniul accizelor sau Direciei de reglementri n domeniul nefiscal, dup caz, propuneri de
completare i/sau modificare a legislaiei n vigoare n ceea ce privete activitatea de autorizare a antrepozitelor fiscale, operatorilor
nregistrai, reprezentanilor fiscali, a importatorilor de produse accizabile supuse marcrii, precum i a operatorilor economici
autorizai pentru funcionarea de magazine n regim duty-free sau duty-free diplomatic;
Serviciul monitorizare produse accizabile armonizate are urmtoarele atribuii:
1) Colaboreaz cu Direcia de legislaie n domeniul accizelor la elaborarea actelor normative care reglementeaz activitatea
din domeniul produselor accizabile armonizate, n special n ceea ce privete regimul de autorizare a agenilor economici care produc,
realizeaz achiziii intracomunitare sau import din ri tere, produse accizabile: vinuri, bere, buturi fermentate, altele decat bere i
vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, produse energetice, energie electric;
2) Colaboreaz cu Direcia de reglementri n domeniul nefiscal la elaborarea actelor normative care reglementeaz activitatea
din domeniul magazinelor duty-free i duty-free diplomatic;
3) Asigur primirea i verificarea documentaiilor pentru autorizarea antrepozitelor fiscale de producie sau depozitare produse
accizabile armonizate, operatori nregistrai, autorizarea importatorilor de produse accizabile supuse marcrii, precum i a operatorilor
economici care doresc autorizarea funcionrii de magazine n regim duty-free sau duty-free diplomatic;
4) Asigur primirea i verificarea documentaiilor depuse de agenii economici care solicit autorizaii de operatori nregistrai
pentru produse energetice, autorizaii pentru reprezentani fiscali, precum i a altor solicitri care au legatur cu produsele accizabile,
respectiv actualizri de garanii, ncadrarea produselor energetice din punct de vedere al accizelor, valorificri de stocuri, etc;
5) Asigur ntocmirea Notei de prezentare pentru fiecare documentaie primit n vederea prezentrii acesteia Comisiei pentru
autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate;
antrepozitarii autorizai i locaiile autorizate ca antrepozite fiscale, operatorii nregistrai, reprezentanii fiscali, importatorii de
236
produse accizabile supuse marcrii, precum i la operatorii economici autorizai pentru funcionarea de magazine n regim duty-free
sau duty-free diplomatic;
7) Asigur ntocmirea Notei de prezentare urmare analizei actelor de control respective pentru fiecare caz n parte, n vederea
prezentrii acesteia Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate;
8) Asigur analiza cererilor de valorificare a stocurilor deinute de agenii economici a caror autorizatie a fost anulat,
revocat, suspendat, conform prevederilor legale;
9) Asigur ntocmirea Notei de prezentare n vederea prezentrii acesteia Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse
supuse accizelor armonizate, dup ce n prealabil, existena stocurilor a fost confirmat de organul fiscal teritorial;
10) Asigur analiza cererilor de completare a antrepozitelor fiscale cu noi activiti, de modificare a structurii acestoara, de
renunare la antrepozite sau autorizarea altor antrepozite aparinnd aceluiai antrepozitar, de completare cu noi locaii pentru recepia
produselor n cazul operatorilor nregistrai, etc.;
11) Asigur ntocmirea Notei de prezentare, pentru fiecare solicitare n parte, n vederea prezentrii acesteia Comisiei pentru
12) Colaboreaz cu Autoritatea Naional a Vmilor din cadrul Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, pentru avizarea
documentaiilor depuse de importatorii de produse accizabile supuse marcrii i operatorii economici care doresc autorizarea
funcionrii de magazine n regim duty-free sau duty-free diplomatic, precum i cu organele fiscale teritoriale n vederea completrii
documentaiilor transmise cu elementele prevzute de legislaia n vigoare;
13) Asigur analiza contestaiilor depuse de agenii economici mpotriva deciziilor emise de Comisia de autorizare a
operatorilor de produse supuse accizelor armonizate;
14) Asigur ntocmirea Notei de prezentare, pentru fiecare contestaie n parte, n vederea prezentrii acesteia Comisiei pentru
15) Asigur editarea, eliberarea i transmiterea autorizaiilor de antrepozit fiscal, de operator nregistrat, de importator de
produse accizabile supuse marcrii sau de duty-free sau duty-free diplomatic, potrivit legislaiei n vigoare, conform hotrrilor
Comisiei de autorizare a operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, organiznd evidena acestora;
16) Asigur editarea, eliberarea i transmiterea deciziilor emise de Comisia de autorizare a operatorilor de produse supuse
accizelor armonizate, n conformitate cu prevederile legale;
17) Asigur pregtirea edinelor Comisiei de autorizare a operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, potrivit
legislaiei n vigoare;
18) Asigur activitatea de secretariat a Comisiei de autorizare a operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, respectiv
prezint dosarele fiecrui membru al comisiei, consemneaz n procesul verbal ntocmit la fiecare edin a comisiei toate problemele
i deciziile luate de comisie pentru fiecare dosar n parte;
237
19) Asigur gestiunea i pstrarea n condiii de siguran a documentaiilor primite la nivelul direciei, inclusiv n ceea ce
privete activitatea de arhivare a acestora, n conformitate cu prevederile legale n vigoare;
20) Asigura gestiunea autorizaiilor emise, precum i a tuturor deciziilor emise de Comisia de autorizare a operatorilor de
produse supuse accizelor armonizate;
22) Elaboreaz proiectul de Ordin al ministrului economiei i finanelor privind aprobarea componenei Comisiei pentru
autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate i a Regulamentului de organizare i funcionare a acesteia;
23) n aplicarea politicii fiscale, pe baza propunerilor primite din partea agenilor economici sau a specialitilor din minister,
transmite Direciei de legislaie n domeniul accizelor sau Direciei de reglementri n domeniul nefiscal, dup caz, propuneri de
completare i/sau modificare a legislaiei n vigoare n ceea ce privete activitatea de autorizare a antrepozitelor fiscale, operatorilor
nregistrai, reprezentanilor fiscali, a importatorilor de produse accizabile supuse marcrii, precum i a operatorilor economici
autorizai pentru funcionarea de magazine n regim duty-free sau duty-free diplomatic;
Compartiment proceduri i metodologie produse accizabile are urmtoarele atribuii:
1) Verific modul de stabilire a garaniilor pe baza documentelor existente;
2) Centralizeaz propunerile i observaiile agenilor economici i sesizeaz conducerea direciei n vederea analizrii i
elaborrii de propuneri pentru mbuntirea cadrului legislativ existent;
3) Analizeaz cererile privind aplicarea altor prevederi din Codul Fiscal i normele de aplicare a acestuia, elabornd proiecte
de rspuns la problematicile semnalate;
4) Asigur colaborarea cu alte servicii sau compartimente i, dup caz, cu alte organe de specialitate din afara ministerului
pentru soluionarea lucrrilor care necesit elaborarea unor puncte de vedere;
5) n colaborare cu Direcia de legislaie n domeniul accizelor poate elabora precizri n aplicarea legislaiei n domeniul de
activitate al direciei, la propunerea Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate sau la solicitarea
organelor fiscale teritoriale;
6) Soluioneaz i rezolv orice alte lucrri repartizate de conducerea direciei sau efului de serviciu;
ART.10 Compartimentul gestiune garanii, date statistice i Registru SEED are urmtoarele atribuii:
1) Asigur stabilirea garaniilor, inclusiv actualizarea acestora pentru toi antrepozitarii autorizai, operatorii nregistrai i
importatorii de produse accizabile supuse marcrii;
2) Asigur evidena consituirii garaniilor i sesizeaz organele fiscale teritoriale sau, dup caz, Comisia pentru autorizarea
operatorilor de produse supuse accizelor armonizate n situaia n care operatorii economici nu au constituit garaniile stabilite
conform prevederilor loegale n vigoare;
238
3) Colaboreaz cu Direcia general a tehnologiei informaiei, cu specialiti din cadrul Biroului central de legturi, precum i
cu structurile cu atribuii pe linia reprezentrii juridice, pentru crearea, constituirea i actualizarea Registrului SEED;
4) Actualizeaz Registrul SEED prin introducerea informaiilor privind noi antrepozitari i antrepozite, modificarea
antrepozitelor existente, precum i actualizarea strii autorizaiilor emise;
5) Soluioneaz i rezolv orice alte lucrri repartizate de conducerea direciei sau eful de serviciu;
6) Asigur editarea de situatii solicitate de organele de control sau alte instituii, pe baza informaiilor din Registrul SEED.
Direcia de reglementare i monitorizare jocuri de noroc are urmtoarele atribuii:
1) Colaboreaz cu Direcia de reglementri n domeniul nefiscal la elaborarea proiectelor de acte normative pentru activitatea
de organizare i exploatare a sistemelor de jocuri de noroc: maini electronice cu ctiguri, cazinouri, bingo, keno n sli de joc,
pronosticuri (pariuri) sportive, etc.;
2) Asigur primirea i verificarea documentaiilor privind condiiile de autorizare i exploatare a jocurilor de noroc, conform
prevederilor legale n vigoare;
organizatorii de jocuri de noroc;
4) Asigur analiza contestaiilor depuse de agenii economici mpotriva hotrrilor emise de Comisia de autorizare a jocurilor
de noroc;
5) Asigur emiterea i eliberarea licenelor i autorizaiilor necesare organizrii i exploatrii jocurilor de noroc, conform
prevederilor legale n vigoare i organizeaz evidena acestora;
6) Asigur editarea, eliberarea i transmiterea hotrrilor emise de Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, n conformitate
cu prevederile legale;
7) Elaboreaz proiectul de Ordin comun al ministrului economiei i finanelor i al ministrului internelor i reformei
administrative privind componena Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc
8) Pe baza propunerilor primite din partea agenilor economici sau a specialitilor din minister, transmite Direciei de
reglementri n domeniul nefiscal propuneri de completare i/sau modificare a legislaiei n vigoare n ceea ce privete activitatea de
autorizare a jocurilor de noroc;
9) Asigur verificarea pe teren a condiiilor de autorizare a jocurilor de noroc prevzute de legislaia n domeniu, prin
participarea n cadrul echipelor constituite conform prevederilor legale n vigoare;
10) Organizeaz edinele Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc, potrivit legislaiei n vigoare;
11) Analizeaz, conform prevederilor legale, regulamentele depuse de agenii economici organizatori de loterii publicitare, n
vederea prevenirii unor jocuri de noroc deghizate;
239
12) Analizeaz actele de control transmise de organele competente n acest sens, ca rezultat al verificrilor ntreprinse la
agenii economici organizatori de loterii publicitare i le prezint Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc n vederea lurii unei
decizii n conformitate cu prevederile legale n vigoare;
13) Colaboreaz cu Direcia de reglementri n domeniul nefiscal la elaborarea proiectelor de acte normative care
reglementeaz autorizarea funcionrii unitilor emitente de tichete de mas i autorizarea funcionrii unitilor emitente de tichete
cadou i cre;
14) Asigur primirea i verificarea documentaiilor n vederea eliberrii autorizaiei de funcionare a unitilor emitente de
tichete de mas, precum i a unitilor emitente de tichete cadou i cres, conform prevederilor legale n vigoare;
15) Organizeaz edintele Comisiei de autorizare a funcionrii unittilor emitente de tichete de mas, precum i a Comisiei de
autorizare a funcionrii unitilor emitente de tichete cadou i cre ori de cate ori situaia impune acest lucru;
16) Asigur editarea i eliberarea autorizatiilor de funcionare a unitilor emitente de tichete de mas, de funcionare a
unitilor emitente de tichete cadou i cre i organizeaz evidena acestora;
autorizare a unitilor emitente de tichete de mas i/sau a unitilor emitente de tichete cadou i cre;
18) Asigur verificarea pe teren a condiiilor de autorizare a a funcionrii unitilor emitente de tichete de mas i/sau a
unitilor emitente tichete cadou i cre, prin participarea n cadrul echipelor constituite conform prevederilor legale n vigoare;
19) Elaboreaz proiectul de Ordin al ministrului economiei i finanelor privind componena Comisiilor: de autorizare a
funcionrii unitilor emitente de tichete de mas, de autorizare a funcionrii unitlor emitente tichete cadou i cre;
20) Formuleaz punctele de vedere asupra propunerilor de modificare a unor acte normative transmise de alte direcii din
cadrul Ministerului Economiei i Finanelor;
Serviciul monitorizare jocuri de noroc are urmtoarele atribuii:
1) Colaboreaz cu Direcia de reglementri n domeniul nefiscal la elaborarea proiectelor de acte normative pentru activitatea
de organizare i exploatare a sistemelor de jocuri de noroc: maini electronice cu ctiguri, cazinouri, bingo, keno n sli de joc,
pronosticuri (pariuri) sportive, etc.;
2) Asigur primirea i verificarea documentaiilor privind condiiile de autorizare i exploatare a jocurilor de noroc, conform
prevederilor legale n vigoare;
3) Asigur verificarea pe teren a condiiilor de autorizare a jocurilor de noroc prevzute de legislaia n domeniu, prin
participarea n cadrul echipelor constituite cu specialiti din alte direcii care au atribuii n domeniu;
240
autorizarea jocurilor de noroc;
organizatorii de jocuri de noroc;
6) Asigur ntocmirea Notei de prezentare urmare analizei actelor de control respective pentru fiecare caz in parte, n vederea
prezentrii acesteia Comisiei pentru autorizarea jocurilor de noroc;
7) Asigur analiza contestaiilor depuse de agenii economici mpotriva hotrrilor emise de Comisia de autorizare a jocurilor
de noroc;
autorizarea jocurilor de noroc;
9) Asigur emiterea i eliberarea licenelor i autorizaiilor necesare organizrii i exploatrii jocurilor de noroc, urmrind
aplicarea precederilor legale n vigoare privind taxele de licen, potrivit fiecrei categorii de joc i urmrete plata i confirmarea
acesteia nainte de momentul eliberrii licenei, i organizeaz evidena acestora;
10) Asigur editarea, eliberarea i transmiterea hotrrilor emise de Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, n conformitate
cu prevederile legale;
11) Asigur activitatea de secretariat a Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc, respectiv prezint dosarele fiecrui membru
al comisiei, consemneaz n procesul verbal ntocmit la fiecare edin a comisiei toate problemele i hotrrile luate de comisie
pentru fiecare dosar n parte;
12) Asigur gestiunea i pstrarea n condiii de siguran a documentaiilor primite la nivelul direciei, inclusiv n ceea ce
privete activitatea de arhivare a acestora, n conformitate cu prevederile legale n vigoare;
13) Asigur gestiunea autorizaiilor emise, precum i a tuturor deciziilor emise de Comisia de autorizare a operatorilor de
produse supuse accizelor armonizate;
14) Elaboreaz proiectul de Ordin comun al ministrului economiei i finanelor i al ministrului internelor i reformei
administrative privind componena Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc
autorizare a jocurilor de noroc;
Compartiment proceduri i monitorizare mijloace de joc are urmtoarele atribuiile:
1) Colaboreaz cu Direcia de reglementri n domeniul nefiscal la elaborarea proiectelor de acte normative care reglementeaz
autorizarea funcionrii unitilor emitente de tichete de mas i autorizarea funcionrii unitilor emitente de tichete cadou i cre;
241
2) Asigur primirea i verificarea documentaiilor n vederea eliberrii autorizaiei de funcionare a unitilor emitente de
tichete de mas, precum i a unitilor emitente de tichete cadou i cres, conform prevederilor legale n vigoare;
3) Asigur verificarea pe teren a condiiilor de autorizare a unitilor emitente de tichete de mas, precum i a unitilor
emitente de tichete cadou i cres, prin participarea n cadrul echipelor constituite cu specialiti din alte direcii care au atribuii n
domeniu;
autorizarea unitilor emitente de tichete de mas sau Comisiei pentru autorizarea unitilor emitente de tichete cadou i cre, dup
caz;
5) Asigur analiza actelor de control transmise de organele competente n acest sens privind verificrile efectuate la unitile
emitente de tichete de mas sau la unitile emitente de tichete cadou i cre, dupa caz;
6) Asigur ntocmirea Notei de prezentare urmare analizei actelor de control respective pentru fiecare caz in parte, n vederea
prezentrii acesteia Comisiei pentru autorizarea unitilor emitente de tichete de mas sau Comisiei pentru autorizarea unitilor
emitente de tichete cadou i cre, dup caz;
7) Asigur analiza contestaiilor depuse de agenii economici mpotriva hotrrilor emise de Comisia pentru autorizarea
unitilor emitente de tichete de mas sau Comisia pentru autorizarea unitilor emitente de tichete cadou i cre, dup caz;
autorizarea unitilor emitente de tichete de mas sau Comisiei pentru autorizarea unitilor emitente de tichete cadou i cre, dup
caz;
9) Asigur activitatea de secretariat a Comisiei pentru autorizarea unitilor emitente de tichete de mas sau Comisiei pentru
autorizarea unitilor emitente de tichete cadou i cre, dup caz, respectiv prezint dosarele fiecrui membru al comisiei,
consemneaz n procesul verbal ntocmit la fiecare edin a comisiei toate problemele i hotrrile luate de comisii pentru fiecare
dosar n parte;
10) Asigur editarea i eliberarea autorizatiilor de funcionare a unitilor emitente de tichete de mas, de funcionare a
unitilor emitente de tichete cadou i cre i organizeaz evidena acestora;
autorizare a unitilor emitente de tichete de mas i/sau a unitilor emitente de tichete cadou i cre;
12) Elaboreaz proiectul de Ordin al ministrului economiei i finanelor privind componena Comisiilor: de autorizare a
funcionrii unitilor emitente de tichete de mas, de autorizare a funcionrii unitlor emitente tichete cadou i cre;
242
Compartimentul monitorizare si avize are urmtoarele atribuii:

1) Asigur elaborarea de puncte de vedere asupra propunerilor de modificare a unor acte normative transmise de alte direcii
din cadrul Ministerului Economiei i Finanelor;
2) Asigur participarea i formularea punctelor de vedere asupra actelor normative iniiate de Direcia general management al
domeniilor reglementate specific;
3) Analizeaz, conform prevederilor legale, regulamentele depuse de agenii economici organizatori de loterii publicitare, n
vederea prevenirii unor jocuri de noroc deghizate;
4) Asigur ntocmirea Notei de prezentare, pentru fiecare loterie publicitar n parte, acolo unde este cazul, n vederea
prezentrii acesteia Comisiei pentru autorizarea jocurilor de noroc;
5) Analizeaz actele de control transmise de organele competente n acest sens, ca rezultat al verificrilor ntreprinse la agenii
economici organizatori de loterii publicitare i le prezint Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc n vederea lurii unei decizii n
conformitate cu prevederile legale n vigoare;
6) Asigur ntocmirea Notei de prezentare urmare analizei actelor de control respective pentru fiecare loterie publicitar
verificat, n vederea prezentrii acesteia Comisiei pentru autorizarea jocurilor de noroc;
7) Colaboreaz cu personalul direciei generale, n ceea ce privete aplicarea prevederilor legale asupra documentaiilor
transmise de agenii economici ce urmeaz a fi supuse autorizrii (contracte, avize, reclamaii, etc.);
8) ntocmete proiecte de raspuns la adresele care implica aspecte procedural-juridice.
Autoritatea de management pentru

programul operaional sectorial de cretere a competivitii economice
4.1. Performante si managementul riscului (standardele la care ne-am raportat au fost: identificarea riscurilor, planificarea activitatilor,
reevaluari)
Identificarea riscurilor reprezinta o etapa importanta in definirea standardelor de control managerial la nivelul directiei. In acest scop,
s-a utilizat analiza SWOT pentru identificarea punctelor slabe tari si slabe, la nivel intern.
243
4.2. Identificarea riscurilor

- Analiza SWOT a Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
Puncte tari
Puncte slabe
Existena unui nucleu de specialiti cu pregtire

Flux informational deficitar n lipsa unei proceduri de comunicare
n domeniu;
intern i inter-instituional;
Comunicare deficitara att la nivel intern ct i extern (cu alte

Grad relativ nalt de ocupare n structurile de
direcii, servicii si institutii);
specialitate ale AM POS CCE;
Fluctuaie mare de personal;

Nivelul ridicat de pregtire profesional al
Lipsa de spaiu, inclusiv spaiu pentru depozitare/arhivare;
angajailor;
Dotri insuficiente cu tehnic de calcul;
Cunoastere buna a limbii engleze la nivelul
Insuficiente resurse bugetare alocate pentru implementarea unor
tuturor angajatilor;
programe de comunicare i promovare;
Salarizare motivant conform legii 490/2004 i
Numr insuficient de angajai cu abiliti foarte bune i cu
stimulente acordate in functie de performan;
experien mare n domeniul financiar i de control;
Participarea personalului la programe de training
Personal insuficient, in special, in domeniul IT.
derulate cu parteneri externi;
Stabilitatea personalului de conducere;
Proceduri de lucru specifice domeniilor de
activitate din cadrul AM POS CCE;
Existenta unui plan de comunicare in relatia cu
potentialii beneficiari si viitori beneficiari ai
finantarii din POS CCE.
Oportuniti
Ameninri
Derularea fondurilor structurale destinate POS
Necesitatea modificrii unor reglementri din legislaia naional
CCE n perioada 2007-2013 poate duce la
sau emiterii unor noi acte normative pentru pregtirea
creterea expertizei la nivelul direciei;
implementrii programelor;
Aprobarea Cadrului Naional Strategic de
Reorganizarea Ministerului Economiei i Finanelor, proces care a
Referin, n luna iulie 2007;
influenat, ntr-o oarecare msur, faza de programare n sensul
Aprobarea POS CCE pn n luna august 2007;
ncetinirii i necesitii adaptrii la situaia nou creat (revizuire
244
Accesul la asisten de tip JASPERS;

Participarea la reuniuni comune cu reprezentanii
Comisiei Europene, Directoratului General
Politica Regionala;
Cursuri de formare specializat prin Institutul
Naional de Administraie, Proiecte PHARE,
JASPERS, etc;
Posibilitatea de a beneficia de fonduri structurale
din asistena tehnic pentru dezvoltarea
capacitii administrative proprii
Creterea interesului pentru management n
administraia public;
Activarea parteneriatului cu reprezentanti ai
patronatelor, sindicatelor si a societatii civile in
cadrul Comitetului de Monitorizare pentru POS
CCE;
Misiunile de audit intern si extern.
ROF, schimbri la nivelul instituiilor care au rol de organisme

intermediare pentru POS CCE);
Migraia personalului spre alte domenii mai atractive financiar;
Proceduri greoaie in ce priveste achizitiile publice;
Capacitate redus de a mobiliza rapid resurse, datorit procesului
foarte complex ce are la baza cadrul legislativ existent n cazul
achiziiilor publice;
Complexitatea i gradul ridicat de noutate al activitii de
gestionare a Fondurilor Structurale;
Experiena redus n ceea ce privete monitorizarea i evaluarea
proiectelor finanabile prin FS;
Expertiza redus a unor consultani care au susinut
seminarii/traininguri pe problemele de interes pentru aceast faz a
implementrii POS CCE;
Capacitate redus a potenialilor beneficiari de a elabora proiecte;
Necesitatea unui timp mai ndelungat pentru abordarea corect a
tuturor aspectelor legate de managementul acestora, fiind vorba de
primul exerciiu de programare-gestionare a Instrumentelor
Structurale n Romnia.
245
Direcia piaa intern
In vederea elaborrii de soluii privind imbunatatirea rezultatelor activitii direciei, ne propunem in aceasta etapa o analiza a
eventualelor disfunctionalitati si riscuri care pot determina nerealizarea obiectivelor propuse.
Referitor la activitile desfurate in vederea realizrii Obiectivului nr. 1, respectiv "Reprezentarea eficient, in cadrul instituiilor
comunitare, a poziiei naionale in domeniul afacerilor europene, pentru domeniile din responsabilitatea Ministerul Economiei i
Finanelor (MEF), cu excepia domeniului financiar, fiscal, (denumite n cele ce urmeaz "domenii de responsabilitate")", se identifica
urmtoarele posibile cauze de nerealizare:
Neparticiparea, sau participarea cu ntrziere, la activitile grupurilor de lucru, din cauza comunicrii defectuoase cu iniiatorii
grupurilor de lucru (disfuncionalitate);
Primirea uneori cu ntrziere, in cadrul colaborrii cu alte direcii din minister/autoritati ale administraiei publice centrale/entitati
din domeniul afacerilor europene a rspunsurilor la diversele solicitri privind transmiterea punctelor de vedere asupra unor
aspecte specifice domeniului (disfuncionalitate);
Lipsa cunotinelor avansate a limbii engleze sau a limbii franceze a personalului Ministerului Economiei si Finanelor,
responsabil cu implementarea acquis-ului comunitar, altul dect cel implicat in gestionarea afacerilor europene si fondurilor
structurale (disfuncionalitate);
Implicarea insuficienta a parilor interesate, in anumite cazuri, prin neparticiparea la reuniunile de lucru organizate de ctre
direcie, in vederea analizrii documentelor europene aflate in faza de proiect (risc);
Prezentarea, in anumite cazuri, a unor puncte de vedere confuz redactate sau insuficient argumentate, ori primirea acestora cu
ntrziere, din partea celorlalte pari interesate solicitate sa contribuie la formularea poziiei naionale privind diversele documente
puse in discuie (risc);
Imposibilitatea reprezentantului direciei de a participa la lucrrile grupurilor de lucru de pe langa Comisia Europeana/Consiliul
European, in vederea susinerii poziiei naionale, datorata fie suprapunerii in timp cu alte sarcini de rezolvat, fie nefinalizrii in
timp util a demersurilor interne in vederea efecturii deplasrii (disfuncionalitate).
In legtura cu activitile desfurate pentru atingerea Obiectivului nr. 2 si anume "Actualizarea cadrului legislativ n concordan cu
evoluiile nregistrate si practica european pentru domeniile de responsabilitate", analiza releva urmtoarele posibile cauze de
nerealizare:
246
Neparticiparea, sau participarea cu ntrziere, la activitile grupurilor de lucru, din cauza comunicrii defectuoase cu iniiatorii
grupurilor de lucru (disfuncionalitate);
din domeniul afacerilor europene a rspunsurilor la diversele solicitri privind transmiterea punctelor de vedere asupra unor
aspecte specifice domeniului (disfuncionalitate);
Implicarea insuficienta a parilor interesate, in anumite cazuri, prin neparticiparea la reuniunile de lucru organizate de ctre
direcie, in vederea analizrii documentelor europene aflate in faza de proiect (risc);
Prezentarea, in anumite cazuri, a unor puncte de vedere confuz redactate sau insuficient argumentate, ori primirea acestora cu
ntrziere, din partea celorlalte pari interesate solicitate sa contribuie la formularea poziiei naionale privind diversele documente
puse in discuie (risc);
Alocarea bugetara insuficienta pentru adoptarea prin traducere ca standarde naionale, a standardelor europene armonizate asociate
directivelor aflate in administrarea direciei (risc);
Nerespectarea de ctre administratorii de directiva a termenelor de raportare privind stadiul de implementare a reglementarilor
tehnice, conform actelor normative in vigoare (disfuncionalitate).
Urmare analizei activitilor desfurate in vederea atingerii Obiectivului nr. 3 si anume "mbuntirea cadrului legislativ n vederea
respectrii de ctre Romnia a liberei circulaii a mrfurilor prin asigurarea schimbului de informaii cu Comisia Europeana si Statele
Membre", se identifica posibile disfunctionalitati/riscuri de realizare a obiectivului:
Publicarea cu ntrziere a actelor normative in Monitorul Oficial al Romniei (disfuncionalitate);
din domeniul afacerilor europene a informaiilor/punctelor de vedere necesare a fi transmise Comisiei Europene/Statelor Membre
(disfuncionalitate).
247
Direcia general politica industrial i competivitate

- Raportarea la elementele sistemului de control detaliate n cadrul etapei 3 a Programului de dezvoltare a sistemului de control
managerial, i respectiv la standardele de management/control intern aprobate prin Ordinul Ministrului Finanelor Publice 946/2005
pentru aprobarea Codului controlului intern i identificarea lipsurilor (punctelor slabe) acestui sistem.
- Identificarea disfuncionalitilor/riscurilor existente/poteniale prin raportarea la activitile/obiectivele direciei generale.
I.Organizarea
- exemplul dat de echipa de conducere;
- transmiterea ctre angajaii direciei generale a valorilor etice promovate la nivelul ministerului;
- conducerea direciei generale se asigur c fiecare angajat a luat la cunotin de prevederile Regulamentului de Organizare i
Funcionare a direciei generale prin discutarea acestora i informeaz cu privire la posibilitatea consultrii acestui regulament;
248
Riscuri
Disfuncionaliti
- nendeplinirea / ndeplinirea necorespunztoare a atribuiilor - lipsa unei proceduri interne prin care s se reglementeze cadrul
ca urmare a necuprinderii acestora n fia postului.
general privind elaborarea i actualizarea fielor de post.
Pentru atingerea acestui standard la nivelul direciei generale se ntreprind urmtoarele demersuri:
Riscuri
- selectarea de personal fr abilitile / competenele necesare
ocuprii postului;
- neidentificarea real a abilitilor i cunotinelor dobndite
n urma formrii profesionale, a gradului de mbuntire sau
nu a rezultatelor muncii realizate, a modului de diseminare a
informaiilor dobndite, precum i a gradului de satisfacere a
necesitilor de pregtire identificate;
Disfuncionaliti
- nerealizarea de analize post formare n vederea evalurii
gradului de aplicare i de diseminare a cunotinelor /
abilitilor dobndite n urma participrii la cursuri.
Procesul de delegare la nivelul direciei generale presupune:
1.alegerea persoanei potrivite din punctul de vedere al cunotinelor, experienei i abilitilor;
2.explicarea motivelor atribuirii unor competene / responsabiliti i clarificarea implicaiilor pe care le presupun acestea;
3.definirea rezultatului final ateptat;
4.definirea autoritii de care persoana delegat dispune;
5.stabilirea unui termen de realizare a competenelor / responsabilitilor delegate;
249
delegate.
Riscuri
- neresponsabilizarea angajailor n realizarea anumitor
atribuii prin neconfirmarea responsabilitii acestora prin
semntur, nedefinirea i stabilirea limitelor responsabilitii
prin proceduri sau documente interne direciei.
Disfuncionaliti
- numr redus de competene i responsabiliti delegate;

-
elaborarea structurii organizatorice pornete de la rolul direciei generale de a sprijini realizarea cu maxim eficien a
obiectivelor generale ale ministerului i de a satisface nevoile personalului;
repartizarea atribuiilor pe compartimente se realizeaz n funcie de rolul acestora n ndeplinirea obiectivelor specifice ale
direciei generale;
II.Stabilirea obiectivelor
Obiectivele specifice s-au stabilit la nivelul echipei de conducere plecnd de la activitile curente desfurate de ctre direcia
generala.
Riscuri
- neidentificarea real i cuantificabil a gradului de
atingere a obiectivelor direciei generale.
Disfuncionaliti
- nedeterminarea unor valori/inte de la care rezultatele sunt
considerate a fi performante;
- lipsa unui sistem de monitorizare a obiectivelor;
- dificultatea formulrii unor obiective care s ndeplineasc toate
250
condiiile SMART la nivelul administraiei publice i implicit la nivelul

direciei, ceea ce face dificil identificarea indicatorilor de rezultat/de
performan;
Funcia de planificare presupune n acest moment programarea activitilor curente ale direciei generale n vederea ndeplinirii
atribuiilor cuprinse n Regulamentul de Organizare i Funcionare.
ntruct resursele financiare alocate direciei generale nu fac obiectul unei defalcari n bugetul ministerului, nu se realizeaz o
planificare a acestor resurse la nivelul direciei generale. ns, direcia generala are un rol important n fundamentarea tuturor
cheltuielilor de personal incluse n bugetul ministerului.
Riscuri
Disfuncionaliti
- nendeplinirea corespunztoare a atribuiilor unui - lipsa planurilor de aciune concrete care s coreleze obiectivele
compartiment, ca urmare a numrului insuficient de resurse specifice cu activitile i cu resursele necesare atingerii acestora;
umane alocate (cheltuielile de personal nu permit suplimentarea
cu numrul necesar de posturi, blocarea concursurilor etc.);
- planificarea necorespunztoare a resurselor umane pe tipuri
de activiti;
- nendeplinirea corespunztoare a atribuiilor de serviciu ca
urmare a volumului mare de sarcini repartizate unei persoane.
Coordonarea la nivelul direciei generale urmrete sincronizarea deciziilor luate la nivelul echipei de conducere cu obiectivele
propuse, cu activitile programate, cu aciunile personalului, precum i cu obiectivele generale ale ministerului.
251

- asigurarea corelrii diverselor decizii cu aciunile ntreprinse sau care urmeaz a fi ntreprinse la nivelul fiecrei structuri a
direciei generale, n vederea evitrii dublrii aciunilor;
- ntlniri superior ierarhic subordonat prin care se transmite direct executantului ceea ce este de realizat, evitndu-se riscul
- ntlniri superior ierarhic subordonai (edine) prin care se comunic concomitent anumite sarcini;
- ncurajarea colaborrii dintre angajai
Riscuri
Disfuncionaliti
- necunoaterea de ctre echipa de management, n orice - nestabilirea unei peridiociti a ntlnirilor, edinelor dintre
moment, a gradului de realizare a sarcinilor de serviciu de personalul de conducere i personalul de execuie prin care s se
ctre angajai i a problemelor cu care acetia se confrunt.
ofere feedback manager salariat manager cu privire la modul
de realizare a sarcinilor, gradul de ndeplinire a acestora,
ncadrarea n termenele stabilite, calitatea lucrrilor elaborate etc.
Reorganizarea Ministerului Economiei i Finanelor a condus la reevaluarea obiectivelor specifice direciei generale, ca urmare a
III.Instrumente de msurare a rezultatelor/performanelor
atribuiilor ce-i revin direciei generale prin Regulamentul de Organizare i Funcionare i respectiv a termenelor de realizare a
activitilor curente.
252
Riscuri
obinerea de informaii incomplete/ incorecte cu privire la
gradul de realizare a obiectivelor datorat lipsei unor
raportri sistematice;
identificarea tardiv a unor abateri de la obiectivele
direciei i dificultatea stabilirii unor msuri corective.
Disfuncionaliti
- inexistena unei proceduri prin care s se detalieze sistemul
de monitorizare a obiectivelor / activitilor, periodicitatea i
modalitatea de raportare a gradului de ndeplinire a acestora.

La nivelul direciei generale nu se realizeaz analize sistematice ale riscurilor ce ar putea influena gradul de ndeplinire a obiectivelor.
-
Riscuri
neluarea la timp a unor msuri de diminuare / eliminare a
unor riscuri majore;
Disfuncionaliti
- neaplicarea managementului riscului (lipsa unui inventar al
riscurilor, a unei analize a nivelului acceptabil de expunere la
risc,
evaluarea
probabilitii
materializrii
riscurilor,
monitorizarea i evaluarea riscurilor, controlul gestionrii
riscurilor etc.).
IV. Sistemul informaional

Direcia general politica industriala si competitivitate dispune de un inventar al tipurilor de documente cu care lucreaz
(intr/ies).
n vederea informrii cu privire la problemele curente ale direciei i/sau instituiei au loc anumite ntlniri cu angajaii, prin
intermediul crora sunt identificate soluii / msuri, precum i rolul pe care personalul direciei l are n implementarea acestora.
253
n desfurarea atribuiilor sale direcia generala dezvolt relaii de comunicare att interne, ntre compartimentele ce intr n
componena acesteia, ct i externe, cu alte direcii din minister i alte instituii.
Echipa de management se asigur de o difuzare rapid, fluent i precis a informaiilor, astfel nct acestea s ajung complete i la
timp la beneficiari.
Documentele care intr / ies n / din cadrul direciei generale sunt gestionate prin intermediul registrelor de eviden a documentelor.
Mijloacele prin care se primete/transmite corespondena sunt: curier, pot, pot electronic, fax etc.
Pentru evidenta corespondentei, modul de distribuire interna, responsabilitatile si urmarirea rezolvarii sunt realizate in baza unei
decizii interne emise inca din luna iunie 2005.
Arhivarea se realizeaz potrivit Instruciunilor de arhivare primite de la Serviciul informatii clasificate.
Riscuri
Disfuncionaliti
- pierderea documentelor emise de direcie;

- neasumarea responsabilitii angajailor cu privire la
primirea/ transmiterea/ remiterea/ arhivarea unor documente.
V. Procedurile
Activitatea direciei generale are la baz legislaia de drept public i de drept comun din domeniu. ntruct legislaia n vigoare nu
detaliaz regulile interne ce ar trebui respectate i responsabilitile fiecrui factor implicat, se impune elaborarea la nivelul direciei
generale a unor proceduri interne de lucru n vederea reglementrii tuturor acestor aspecte.Procesul de elaborare a procedurilor este in
curs. Au fost clarificate, prin decizie interna:
- Procedura de evaluare ex/post a rezultatelor Programului de crestere a competitivitatii produselor industriale;
254
Regulamentul cadru privind organizarea si functionarea Consiliului Tehnico-Economic al directiei generale;

Traseul documentelor pentru derularea mecanismului Programului de crestere a competitivitatii produselor industriale
Riscuri
- nendeplinirea corespunztoare a sarcinilor de serviciu;
- nencadrarea n termenele de elaborare / aprobare a
diferitelor documente;
- ncrcarea echipei de conducere cu atribuii de consiliere a
angajailor cu privire la rezolvarea unor atribuii
VI. Controlul
Disfuncionaliti
- Nu sunt elaborate proceduri de lucru pentru toate
activitatile procedurabile

Activitatea direciei generale nu a nregistrat neregulariti datorate nclcrii cadrului legal de ctre angajai. Un rol important n acest
domeniu l are personalul de conducere al direciei generale care monitorizeaz atent modul de ndeplinire a sarcinilor de ctre
angajai, ncurajnd identificarea i semnalarea oricror nclcri ale legii.
Riscuri
Disfuncionaliti
- lipsa unei proceduri de semnalare a neregularitilor la nivelul
direciei generale
- evalueaz sistematic munca angajailor i ofer feedback n urma evalurilor;
Activitatea de supraveghere a ntregului personal este monitorizat de directorul general i de directorii generali adjunci prin atenta
observare a modalitilor i metodelor aplicate de acetia n transmiterea instruciunilor de realizare a diferitelor sarcini.
255

Nu s-a impus aplicarea unor reguli concrete de gestionare a abaterilor ntruct la nivelul direciei generale nu au existat proceduri
standard de lucru n acest sens. Pentru toate situaiile n care, datorit contextului existent, s-au impus anumite abateri de la regulile i
metodele de lucru, s-a acionat n vederea adaptrii la circumstanele care nu au putut fi anticipate i care ar fi putut pune n dificultate
derularea corespunztoare a activitii direciei generale.
De asemenea, nedefinirea valorilor / intelor de atins n raport cu care rezultatele unor activiti pot fi considerate performante, a
Riscuri
- apariia abaterilor de la realizarea obiectivelor;
- negestionarea la timp a abaterilor;
- repetarea producerii acelorai tipuri de abateri;
-monitorizarea dificil a gradului de realizare a obiectivelor
Disfuncionaliti
- nerealizarea unui inventar al abaterilor la nivelul direciei
generale.

La nivelul direciei generale nu s-au nregistrat discontinuiti i ntreruperi ale activitii care s afecteze ndeplinirea atribuiilor
acesteia.
n cazul:
- plecrii anumitor salariai ai direcii, din diverse motive (pensionare, demisie, transfer etc.), se organizeaz concursuri de
ocupare a posturilor rmase vacante i se stabilesc persoanele care s preia atribuiile pn la organizarea concursurilor i
ocuparea posturilor vacante;
La nivelul direciei generale se aplic principiul muncii n echip (cel puin 2 persoane), astfel nct munca unei persoane s poat fi
suplinit de o alt persoan din direcie, indiferent de motivul absenei de la serviciu.
n baza contractelor de servicii ncheiate ntre Ministerul Economiei i Finanelor i diveri furnizori de servicii se asigur ntreinerea
echipamentelor aflate n dotare. De asemenea, orice problem existent cu privire la funcionarea programelor informatice instalate la
nivelul direciei este rezolvat prin intermediul Direciei generale a tehnologiei informaiei.
256
Necesarul de echipamente / programe informatice pentru buna funcionare a activitii direciei generale se ntocmete anual n
vederea includerii n Planul anual de investiii i a ncheierii de contracte de achiziii pentru nlocuirea / nnoirea echipamentelor din
dotare.
Direcia generala nu a elaborat o strategie prin care s se defineasc obiectivele direciei n materie de control, ns echipa de manageri
exercit tipuri de control ce variaz n funcie de natura activitilor i de complexitatea acestora.
ndeplinirea obiectivelor direciei generale.
Astfel, la nivelul direciei generale se identific mai multe tipuri de control, i anume:
documentelor;
- controlul ex ante este efectuat n mod direct de ctre directorii general adjuncti si director i vizeaz obiectivele compartimentelor
pe care le coordoneaz. Acest control urmrete:
conformitatea activitilor desfurate i respectiv a documentelor elaborate n cadrul acestora cu
prevederile legale;
257
- controlul ex ante este efectuat n mod indirect de ctre director / directorii generali adjunci i vizeaz totalitatea obiectivelor
specifice ale direciei generale. Acest control poate fi att total, ct i selectiv n funcie de prioritatea/complexitatea obiectivelor
stabilite. Modalitaile de exercitare a acestui tip de control sunt:
raportarea verbal a modului i gradului de ndeplinire a unei sarcini.
- controlul ex post este efectuat de conducerea direciei generale n vederea verificrii gradului n care sunt respectate atribuiile i
responsabilitile. Un exemplu n acest sens este evaluarea anual a performanelor profesionale ale personalului direciei generale de
ctre conducerea acesteia. n urma elaborrii procedurii privind controlul la nivelul direciei generale se vor stabili periodicitatea i
modalitatea de raportare a gradului de ndeplinire a atribuiilor de ctre angajai, formalizndu-se n acest sens controlul ex-post
realizat de conducerea direciei generale;
- controlul concomitent este efectuat de directorii generali adjunci i directorul general prin verificarea punctuala sau general a
modului n care anumite sarcini sunt realizate;
- monitorizarea activitilor de control exercitate de ctre directorii generali adjunci / director se realizeaz de ctre directorul
general;
Tipurile de control urmeaz s fie detaliate n cadrul procedurii de monitorizare a obiectivelor / activitilor direciei generale.
Riscuri
Disfuncionaliti
-neidentificarea la timp a tuturor abaterilor i neregularitilor - lipsa unei strategii prin care s se defineasc obiectivele direciei
la nivelul direciei generale.
generale n materie de control.
Conducerea direciei generale stabilete persoanele i modul de acces la resursele materiale i informaionale ale direciei generale.
La nivelul direciei generale este desemnat o persoan care asigur accesul la resursele materiale, reducndu-se riscul utilizrii
inadecvate a acestora.
258
Resursele informaionale sunt asigurate prin intermediul Direciei generale a tehnologiei informaiei, interfaa cu aceast direcie fiind
asigurat de o persoan desemnat la nivelul direciei generale.
Direciei generale politica industriala si competitivitate nu i sunt alocate distinct resurse financiare, prin urmare nu este necesar o
asigurare a accesului la acestea.
respectiv gradul de realizare a atribuiilor de ctre angajai.
Dup definitivarea acestui program, direcia generala intenioneaz s asigure o evaluare permanent a funcionrii sistemului de
control intern, precum i a elementelor componente ale acestuia.
Riscuri
- ineficiena sistemului de control intern.
Disfuncionaliti
X

259
Direcia infrastructura calitii i mediu
In vederea elaborrii de soluii privind mbuntirea rezultatelor activitii direciei, ne propunem n aceast etap o analiz a
eventualelor disfuncionalitai si riscuri ce pot determina nerealizarea obiectivelor propuse, dup cum au fost formulate in Etapa 1 si
Etapa 2.
1.
Astfel, pentru compartimentul infrastructura calitii, referitor la activitile desfurate in vederea realizrii Obiectivului nr.1,
respectiv Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea conformitatii, suport al cresterii competitivitatii industriei romanesti, se
identific urmtoarele posibile cauze de nerealizare:
- sistarea finanrii pentru programul de cretere a competitivitii (risc)
- neparticiparea, sau participarea cu ntrziere, la activitile grupurilor de lucru, din cauza comunicrii defectuoase cu
iniiatorii grupurilor de lucru (disfuncionalitate)
In legtura cu activitile desfurate pentru atingerea Obiectivului nr.2 si anume mbuntirea cadrului legal, aferent
domeniului infrastructurii pentru evaluarea conformitii, analiza relev urmtoarele posibile cauze de nerealizare:
- insuficiente elemente pentru cunoaterea corect i complet a problemelor reale cu care se confrunt operatorii economici,
raportat la aspectele ce in de domeniul infrastructurii calitii (risc)
- primirea uneori cu ntrziere, in cadrul colaborrii cu alte direcii din minister/autoriti ale administraiei publice
centrale/entiti din cadrul infrastructurii calitii, a rspunsurilor la diversele solicitri privind transmiterea punctelor de vedere
asupra unor aspecte specifice domeniului (disfuncionalitate)
2.
Referitor la posibilele riscuri/disfuncionaliti cu consecine asupra realizrii corecte, complete i n termen a
Obiectivului nr.3, respectiv Cresterea contributiei nationale la elaborarea documentelor europene cu impact asupra liberei
circulatii a marfurilor , se identific urmtoarele:
- implicarea insuficient a prilor interesate, n anumite cazuri, prin neparticiparea la ntlnirile de lucru organizate de ctre
direcie, n vederea analizrii documentelor europene aflate n faza de proiect (risc)
- prezentarea, n anumite cazuri, a unor puncte de vedere confuz redactate sau insuficient argumentate, ori primirea acestora cu
ntrziere, din partea celorlalte pri interesate solicitate s contribuie la formularea poziiei naionale privind diversele documente
puse n discuie (risc)
- imposibilitatea reprezentantului direciei de a participa la
lucrrile grupului de lucru de pe lng Comisia
European/Consiliul European, n vederea susinerii poziiei naionale, datorat fie suprapunerii n timp cu alte sarcini de rezolvat, fie
nefinalizrii in timp util a demersurilor interne n vederea efecturii deplasrii (disfuncionalitate)
260
In ceea ce privete posibilele elemente cu influen negativ in desfurarea activitilor pentru realizarea Obiectivului nr.4,
respectiv mbuntirea cadrului instituional si procedural aferent infrastructurii pentru evaluarea conformitii, n sensul
dezvoltrii n termeni de performan a activitii principalilor actori, respectiv: Organismul Naional de Standardizare ASRO,
Biroul Romn de Metrologie Legal BRML i Organismul Naional de Acreditare RENAR, se identific urmtoarele:
- alocarea bugetar insuficient n raport cu necesitile de dezvoltare a cadrului instituional aferent infrastructurii pentru
evaluarea conformitii, fa de care ministerul are responsabiliti legale pentru susinere financiar (risc)
- nerespectarea de ctre unii beneficiari ai contractelor de finanare/prestri-servicii/cercetare-dezvoltare ncheiate cu
ministerul, a termenelor stabilite pentru prezentarea documentelor justificative corect ntocmite, n vederea decontrii activitilor
efectuate (disfuncionalitate)
- informarea deficitar uneori, privind calendarul edinelor structurilor de conducere ale ASRO si RENAR si tematica inclus
pe ordinea de zi a acestora (disfuncionalitate)
- nenelegerea si/sau neaplicarea corect i la termenele stabilite a msurilor de eliminare a neconformitilor, de ctre
ASRO/RENAR (disfuncionalitate)
3.
Urmare analizei activitilor desfurate n vederea atingerii Obiectivului nr.5 i anume Imbunatatire a planificarii
strategice in domeniul infrastructurii pentru evaluarea conformitatii, nu se identific posibile disfuncionaliti/riscuri de realizare a
obiectivului.
In legtur cu atingerea Obiectivului nr.6, respectiv Asigurarea cadrului legislativ prin preluarea acquis-ului comunitar
bazat pe principiile Noii Abordri si Abordrii Globale si a procesului de implementare corecta si eficienta a reglementarilor
tehnice, potenialele elemente de risc /disfuncionalitate identificate, sunt:
- alocarea bugetar insuficient pentru adoptarea prin traducere ca standarde naionale, a standardelor europene armonizate
asociate directivelor aflate in administrarea direciei (risc)
- nerespectarea de ctre administratorii de directiv a termenelor de raportare privind stadiul de implementare a reglementrilor
tehnice, conform actelor normative n vigoare (disfuncionalitate)
Analiza activitilor derulate pentru atingerea Obiectivului nr.7, respectiv Dezvoltarea si eficientizarea activitii organelor
de supraveghere a pieei in domeniile reglementate ce fac obiectul anexei nr.1 la Legea nr.608/2001 evideniaz urmtoarele posibile
disfuncionaliti /riscuri:
- participarea insuficient de activ a reprezentanilor organelor de supraveghere a pieei la forumurile organizate, cu consecine
negative privind posibilitatea identificrii direciilor de dezvoltare a activitii de supraveghere a pieei (disfuncionalitate)
- alocarea bugetar insuficient n raport cu necesitile de dezvoltare a activitilor de supraveghere a pieei, conform
prevederilor legale (risc)
261
Referitor la atingerea Obiectivului nr.8 i anume Dezvoltarea culturii evaluarii conformitatii la nivelul operatorilor
economici din industrie, se identific urmtoarele eventuale cauze de nerealizare cu rezultatul ateptat, a obiectivului:
- interes minor demonstrat de operatorii economici prin neparticiparea, la nivelul ateptrilor, la reuniunile/mesele rotunde/
cursurile organizate (risc)
- consultarea deficitar ntre direcie i celelalte direcii cu atribuii n domeniul reglementat de Legea nr.608/2001 republicat,
privind evaluarea conformitii produselor, n sensul corelrii (fr suprapuneri) informaiilor ce compun baza de date
(disfuncionalitate) .
Pentru Serviciul Protecia mediului, referitor la activitile desfurate n vederea realizrii Obiectivului nr.1, respectiv Creterea
performanelor de mediu ale tehnologiilor i produselor industriale, suport al cresterii competitivitatii industriei romanestise identifica
urmtoarele posibile cauze de nerealizare:
- ne-identificarea posibilitilor de cooperare bi si multilateral (risc)
- neparticiparea, sau participarea cu ntrziere, la activitile grupurilor de lucru, din cauza comunicrii defectuoase cu
iniiatorii grupurilor de lucru (disfuncionalitate)
ne-realizarea efectiv sau derularea cu deficiene a formelor de co-operare dezvoltate pentru punerea n aplicare a
acordurilor, conveniilor i nelegerilor internaionale, n domeniul proteciei mediului (disfunctionalitate).
In legtura cu activitile desfurate pentru atingerea Obiectivului nr.2 si anume Dezvoltarea durabila a activitilor
industriale , analiza releva urmtoarele posibile cauze de nerealizare:
- insuficiente elemente pentru cunoaterea corecta si completa a problemelor reale cu care se confrunt operatorii economici,
raportat la aspectele ce in de domeniul protecia mediului (risc)
- interes minor demonstrat de operatorii economici prin neparticiparea, la nivelul ateptrilor, la aciunile organizate (risc)
- primirea uneori cu ntrziere, n cadrul colaborrii cu alte direcii din minister/autoriti ale administraiei publice
centrale/entiti cu atribuii n domeniu, organizaii patronale, operatori economici, a rspunsurilor la diversele solicitri privind
transmiterea unor informaii relevante privind aspecte specifice domeniului (disfuncionalitate)
Referitor la posibilele riscuri/disfuncionaliti cu consecine asupra realizrii corecte, complete i n termen a Obiectivului
nr.3, mbuntirea cadrului legal, instituional i procedural aferent domeniului protecia mediului n relaie cu activitile
industriale, se identific urmtoarele:
- neasigurarea, de la bugetul de stat, a fondurilor necesare pentru realizarea activitilor de eantionare a carburanilor i a
combustibililor lichizi (risc)
262
raportat la aspectele ce in de problematica de protecie a mediului(risc)
- primirea uneori cu ntrziere, n cadrul colaborrii cu alte direcii din minister/autoriti ale administraiei publice
centrale/entiti implicate, a rspunsurilor la diversele solicitri privind transmiterea punctelor de vedere asupra unor aspecte specifice
problematicii de protecie a mediului n relaie cu procesele i produsele industriale (disfuncionalitate)
Referitor la posibilele riscuri/disfuncionaliti cu consecine asupra realizrii corecte, complete i n termen a Obiectivului
nr.4, respectiv Cresterea contributiei nationale la elaborarea documentelor europene cu impact asupra aspectelor de mediu
asociate produselor si proceselor industriale , se identific urmtoarele:
- implicarea insuficient a prilor interesate, n anumite cazuri, prin neparticiparea la ntlnirile de lucru organizate de ctre
direcie, n vederea analizrii documentelor europene aflate n faza de proiect (risc)
- prezentarea, n anumite cazuri, a unor puncte de vedere confuz redactate sau insuficient argumentate, ori primirea acestora cu
ntrziere, din partea celorlalte pri interesate, solicitate s contribuie la formularea poziiei naionale privind diversele documente
puse n discuie (risc)
- imposibilitatea reprezentantului direciei de a participa la
lucrrile grupului de lucru de pe lng Comisia
European/Consiliul European, n vederea susinerii poziiei naionale, datorat fie suprapunerii n timp cu alte sarcini de rezolvat, fie
nefinalizrii n timp util a demersurilor interne n vederea efecturii deplasrii (disfuncionalitate)
In ceea ce privete posibilele elemente cu influenta negativa in desfurarea activitilor pentru realizarea Obiectivului nr.5,
respectiv Limitarea i prevenirea impactului activitilor specifice asupra mediului, se identifica urmtoarele:
- ne-alocarea resurselor financiare necesare realizrii proiectelor specifice pentru care s-a solicitat susinere financiar din
Fondul pentru Mediu (risc)
raportat la aspectele ce in de problematica de protecie a mediului(risc)
- comunicare deficitar cu ceilali factori implicai i nelegerea necorespunztoare uneori, de ctre acetia a modului de
abordare privind aspectele aflate n analiz (disfuncionalitate)
In legtura cu atingerea Obiectivului nr.6, respectiv Imbunatatirea planificarii pentru realizarea angajamentelor asumate
prin Tatatul de aderare si documentele care au stat la baza procesului de negociere cu UE se identifica urmtoarele:
- nerespectarea, de ctre operatorii economici de sub autoritatea MEF, a cerinelor de raportare prevzute n Ordinul
ministrului i comerului nr. 175/2005 (risc)
263
- insuficiente elemente pentru cunoaterea corect i complet a situaiei existente la nivelul operatorilor economici, din punct
de vedere al ndeplinirii angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare i documentele care au stat la baza procesului de negociere
cu UE (risc)
- dificulti logistice n ceea ce privete prelucrarea i centralizarea rapoartelor semestriale ale operatorilor economici
(disfuncionalitate).
In ceea ce privete atingerea Obiectivului nr.7, Cresterea preocuprii operatorilor industriali de a implementa i
certifica/nregistra sistemele de management de mediu (conform SR EN ISO 14001:2005;EMAS) se identific ca element de risc
interesul minor demonstrat de operatorii economici prin neparticiparea, la nivelul ateptrilor, la reuniunile/ mesele rotunde/ cursurile
organizate (risc).
Referitor la atingerea Obiectivului nr.8, Imbunatatirea gradului de valorificare a oportunitilor de aplicare a mecanismelor
flexibile stabilite prin Protocolul de la Kyoto al Conveniei Cadru a Naiunilor Unite privind Schimbrile Climatice, ratificat de
Romnia prin Legea nr.3/2001 se identific urmtoarele:
- resurse umane insuficiente pentru procesarea corespunztoare a solicitrilor privind acreditarea verificatorilor rapoartelor de
monitorizare a gazelor cu efect de ser, n aplicarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser (risc)
- nenelegerea/necunoaterea de ctre operatorii economici cu activitate industrial, a condiiilor specifice care stau la baza
promovrii proiectelor care genereaz reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de ser, ca proiecte de implementare n comun (risc)
- organizarea necorespunztoare a activitilor Comisiei Naionale pentru schimbri climatice (disfuncionalitate) .
Direcia general politica energetic
Unul dintre cele mai importante standarde ce compun Codul controlului intern, aprobat prin Ordinul ministrului economiei si
finantelor nr. 946/2005, este standardul referitor la managementul riscurilor. Conform acestui standard fiecare entitate publica are
obligatia de a analiza sistematic, cel putin o data pe an, riscurile legate de desfasurarea activitatilor sale, sa elaboreze planuri
corespunzatoare in directia limitarii posibilelor consecinte ale acestor riscuri si sa numeasca responsabili pentru aplicarea planurilor
respective.
Performantele si managementul riscului (standardele la care ne-am raportat au fost: identificarea riscurilor, planificarea activitatilor,
reevaluari)
264
Identificarea riscurilor reprezinta o etapa importanta in definirea standardelor de control managerial la nivelul directiei. In acest scop,
s-a utilizat analiza SWOT pentru identificarea punctelor slabe tari si slabe, la nivel intern.
4.1. Identificarea riscurilor
Analiza SWOT a Direciei Generale de Politic Energetic i a Organismului Intermediar pentru Energie
Factori pozitivi
Factori negativi
Puncte tari
Puncte slabe
Existena unui nucleu de specialiti cu pregtire n
domeniu
Comunicare instituional relativ redusa
Posibilitatea iniierii unor acte normative
Documente normative lipsite de claritate, interpretabile n
Grad relativ nalt de ocupare n structurile de specialitate
moduri diferite
ale O.I.E.
Reorganizarea Ministerului Economiei i Finanelor
Nivelul de pregtire profesional al angajailor este ridicat
Transferul companiilor din sectorul energetic n
(peste 90% din angajai au studii superioare)
subordinea AVAS
Inexistena acordului de delegare semnat ntre AM pentru
Salarizare motivant conform legii 490/2004 i stimulente
POS CCE i OI Energie
acordate pe baz de performan
Inexistena unor proceduri adecvate (dupa un model unitar
Participarea personalului la programe de training
ce ar fi trebuit transmis de AM pentru POS CCE)
derulate cu parteneri interni si externi
Stabilitate ridicat a unui important nucleu de personal
Lipsa de spaiu, inclusiv spaiu pentru arhivare
Nu exist un secretariat separat pentru OIE i DGPE
Procesul de modernizare i mbuntaire a calitii
activitii desfurate este susinut de ctre conducerea
Personal insuficient specializat pe domeniul financiar, sau
OIE i DGPE
in derularea programelor de preaderare europene
Aprobarea Strategiei energetice a Romaniei
Rata mare de fluctuaie a personalului la nivelul OIE
Nu exist reea intranet/procedura de comunicare topdown si bottom-up
Numar redus de angajai cu abiliti foarte bune i cu
experien mare n domeniul financiar i de control
265
Oportuniti
Accentul pus de Uniunea European pe dezvoltarea
sectorului energetic i a energiilor alternative
Derularea fondurilor structurale destinate sectorului
energetic n perioada 2007-2013 poate duce la creterea
expertizei la nivelul direciei (pol de excelen)
Aprobarea Cadrului Naional Strategic de Referin, n
luna iulie 2007
Aprobarea POS CCE
Accesul la asisten de tip JASPERS
Participarea la reuniuni comune cu reprezentanii Comisiei
Europene, Directoratului General Politica Regionala, DG
Energie i Transport, DG Concuren
Cursuri de formare specializat prin Institutul Naional
de Administraie, Proiecte PHARE, JASPERS, etc
Posibilitatea de a beneficia de fonduri din asistena tehnic
structurale pentru dezvoltarea capacitii administrative
proprii a OIE
Creterea
interesului
pentru
managementul
n
administraia public
Participare la programe de cooperare internaional
Lipsa unui sprijin eficient din partea consultanilor externi

n elaborarea procedurilor i a criteriilor de selecie a
proiectelor
Ambiguitatea politicilor publice
Armonizarea slab cu normele europene
Ameninri
Legislaie n schimbare
Factorul politic
Migraia personalului spre alte domenii mai atractive
financiar
Capacitate redus de a mobiliza rapid resurse
Lipsa de coordonare Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale i AM POS CCE
Complexitatea i gradul ridicat de noutate al activitii de
selecie, monitorizare i evaluare proiecte pentru care se
solicit cofinanare din Fonduri Structurale
Expertiza redus
a consultanilor care au susinut
seminarii/traininguri pentru personalul Organismului
Intermediar pentru Energie
Existena unor aspecte neclare privind suprapunerile POS
CCE i Programul Naional pentru Dezvoltare Rural
Experiena
redus
n
ceea
ce
privete
selectia/monitorizarea proiectelor finanabile prin FS
Capacitate redus a potenialilor beneficiari de a elabora
proiecte
Creterea constant a preurilor la resurse energetice
(petrol, gaz natural, carbune
Riscul nchiderii capacitilor de producie ce nu respect
normele de mediu europene
Procesul de privatizare din sistemul energetic
Resursele energetice ale Romniei sunt limitate
266
4.2. Procedura de identificare a riscurilor

Strategia de identificare a riscurilor stabilete 4 etape de aciune n implementarea managementului de risc:
Procesul de identificare a riscurilor:
- Identificarea riscurilor se face periodic, folosind urmtoarele tehnici:
- chestionare pentru personalul DGPE
- interviuri cu personalul de specialitate din DGPE;
- brainstorming
- liste de verificare
Procesul de evaluare cantitativ i calitativ a riscurilor:
- Evaluarea riscurilor presupune folosirea urmtoarelor tehnici:
- analiza SWOT
- scala probabilitii
- gradul de impact
- diagramele cauz efect
Soluii propuse:
- Pentru un risc pot fi propuse mai multe strategii de rspuns. Dintre acestea se alege cea mai potrivit strategie, pentru care se
stabilesc aciuni specifice de dezvoltare i implementare.
Procesul de monitorizare permanent a eventualelor riscuri presupune monitorizarea permanent att a riscurilor care au fost deja
identificate, ct i posibilitatea apariiei altor riscuri.
Procesul managementului de risc se realizeaz permanent.
I.
Procesul de identificare a riscurilor
A. List de verificare pentru identificarea riscurilor externe (propunere)
267
Nr.
Factor/cauza de risc
1.
Modificri ale
legislaiei europene
Modificri ale
legislaiei naionale
Proceduri i operaiuni
complexe
Schimbri politice
Lipsa fondurilor
bugetare naionale
Surse multiple de
finanare
Nivelul contribuiei
UE
Raportare extern
improprie
Transfer bugetar
impropriu
Administrarea
improprie a
solicitrilor bugetare
Operativitatea
Software
Incompatibilitatea ntre
aplicaiile software
Lipsa documentelor i
a registrelor
Numr mare de
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Prezent
Da/Nu
Materializat
Da/Nu
Descrierea
riscului
268
Comentarii/explicaii/Aciuni
impuse
Aciuni
propuse pentru
situaii viitoare
15.
16.
instituii partenere
Sisteme de
comunicaie complexe
ntre instituiile
partenere
Lipsa informaiei
externe/n timp util
B. List de verificare pentru identificarea riscurilor interne (propunere)

No.
Factor/cauza de risc
1.
Lipsa
aptitudinilor/calificrilor
adecvate
Lipsa resurselor umane
Salarizarea improprie
Lipsa motivaiei
Lipsa pregtirii
profesionale adecvate
Lipsa procesului de
recrutare a resurselor
umane
Proceduri interne
ineficiente
Dezvoltarea neadecvat
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Prezent
Da/Nu
Materializat
Da/Nu
Descrierea
riscului
269
Comentarii/explicaii/Aciuni Aciuni
impuse
propuse
pentru situaii
viitoare
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
a funciilor interne
a procedurilor contabile
a sistemelor
operaionale
Sisteme IT neadecvate
Structura organizatoric
Delegarea
responsabilitilor
Lipsa unui sistem
ierarhic de organizare
Lipsa principiului
substituiei
Sistem de raportare
nedefinit
Imposibilitatea de a
asigura
confidenialitatea i
securitatea informaiei
Date insuficiente sau
incorecte
Sistem informatizat
insuficient
Verificare neadecvat a
informaiei
Sistem IT impropriu de
recuperare a datelor
Repartizarea improprie
a atribuiilor
270
23.
24.
25.
Conflict de interese
Folosirea neautorizat a
resurselor
Administrarea
improprie a
informaiilor
confideniale
4.3. Reevaluari
Pe baza analizei au fost formulate o serie de propuneri care s fie incluse ntr-un plan de aciune pentru eficientizarea activitii i
mbuntairea rezultatelor obinute de ctre DGPE, avnd ca scop final atingerea unui grad ridicat de absorbie a fondurilor
structurale:
Meninerea i mbuntirea punctelor tari identificate la nivelul organizatiei;
ntarirea colaborarii cu ACIS si AM pentru POS CCE avand in vedere necesitatea unei actiuni unitare si durabile care sa nu
induca confuzie n rndul potenialilor beneficiari;
Help- desk pentru beneficiari (forum de discutii); elaborarea Ghidului beneficiarului;
Organizarea unor forumuri i lansarea de chestionare pentru a identifica potenialele probleme i modaliti adiacente de
rezolvare a acestora;
Plan de promovare i baze de date cu potenialii beneficiari;
Analiza continu a structurii organizatorice n vederea eficientizrii activitii pentru ndeplinirea obiectivelor;
Continuarea procesului de specializare a personalului din cadrul OIE prin traininguri, cursuri, seminarii, etc.
Solicitarea din partea AM pentru POS de cursuri superioare calitativ pentru personalul OIE, prin programul de asistenta
tehnica;
Selecia de personal cu experienta in domeniul financiar, control intern;
Reevaluarea fielor de post actualizate conform atribuiilor, responsabilitilor i competenelor impuse de derularea
instrumentelor structurale astfel incat sa se asigure indeplinirea i aplicarea principiului segregarii functiilor si a principiului
celor 4 ochi;
Implicarea managementului superior n activiti cu caracter strategic mai degraba decat operational si responsabilizarea
functionarilor de executie in legatura cu calitatea muncii lor;
ntrirea capacitatii IT a OIE;
271
Utilizarea stimulentelor ca mijloc de imbunatatire a calitatii muncii salariatilor;

Prezena unui raportor la edinte, realizarea de ctre acesta a unei note cu principalele elemente discutate, deciziile luate,
persoanele responsabile, termenele fixate si indicatorii relevanti pentru msurarea atingerii obiectivelor; nota va fi transmis
(prin e-mail) tuturor celor care au participat la edin i celor potenial interesai; la urmtoarea edin se va cere feed-back n
legtur cu realizrile obinute;
Folosirea tehnicilor moderne de management n cadrul edintelor: prezentari pe flip-chart, brainstorming, Philips 6.6. etc;
Stabilirea unui sistem de monitorizare a realizrii obiectivelor generale si a celor specifice (trimestrial); folosirea de indicatori
de rezultat relevani (ex: nr de reveniri prin adrese transmise pentru aceeai problem);
Mrirea numrului de discuii ntre efi i subalterni pentru evitarea sau dezamorsarea conflictelor precum i pentru a
determina spre ce domeniu au inclinaii cei din urm n vederea specializrii acestora;
Implementarea procedurilor deja create i mbuntirea acestora, precum i crearea altora noi conform nevoilor identificate;
Redactarea procedurilor de lucru n conformitate cu standardele de management i control intern specificate prin OMEF nr.
946/2005;
Elaborarea procedurii de inventariere a documentelor i a fluxurilor de informaii care intr/ies, procesrile care au loc,
destinaia documentelor, arhivarea documentelor emise i recepionate n cadrul derulrii POS CCE la nivelul OIE;
Solicitare de acordare a unui birou pentru arhivare i secretariat separat pentru OIE n perspectiva lansrii apelulul de cereri de
propuneri de proiecte;
Identificarea posibilitilor de utilizare a asistenei tehnice pentru realizarea i implementarea procedurilor operaionale privind
selecia i monitorizarea, arhivarea, controlul intern, etc;
Stabilirea unui program de achiziii echipamente i materiale consumabile realizat mpreuna cu Direcia de Investitii, Achizitii
Publice si Servicii Interne din MEF.
272
Direcia general resurse minerale

- Raportarea la elementele sistemului de control detaliate n cadrul etapei a
3-a a Programului de dezvoltare a sistemului de control managerial i, respectiv la standardele de management/control intern aprobate
prin Ordinul Ministrului Finanelor Publice 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern i identificarea punctelor slabe
acestui sistem.
- Identificarea disfuncionalitilor/riscurilor existente/poteniale prin raportarea la activitile/obiectivele direciei generale.
I. Organizarea
- exemplul dat de conductori;
- transmiterea ctre angajaii direciei generale a valorilor etice promovate la nivelul ministerului;
- conducerea direciei generale se asigur c fiecare angajat a luat la cunotin de prevederile Regulamentului de Organizare i
Funcionare a direciei generale prin discutarea acestora i informeaz cu privire la posibilitatea consultrii acestui regulament;
273
Riscuri
- nendeplinirea / ndeplinirea
necorespunztoare a atribuiilor ca urmare a necuprinderii acestora n fia
postului.
Disfuncionaliti
- lipsa unei proceduri interne prin care s se
reglementeze cadrul general privind elaborarea i
actualizarea fielor de post.

Pentru atingerea acestui standard la nivelul direciei generale se ntreprind urmtoarele demersuri:
- selectarea de personal fr
ocuprii postului;
Riscuri
abilitile / competenele necesare
Disfuncionaliti
- nerealizarea de analize postformare n vederea evalurii
gradului de aplicare i de diseminare a cunotinelor /
abilitilor dobndite n urma participrii la cursuri.
Procesul de delegare la nivelul direciei generale presupune:
1. alegerea persoanei potrivite din punctul de vedere al cunotinelor, experienei i abilitilor;
2. explicarea motivelor atribuirii unor competene / responsabiliti i clarificarea implicaiilor pe care le presupun acestea;
3. definirea rezultatului final ateptat;
4. definirea autoritii de care persoana delegat dispune;
5. stabilirea unui termen de realizare a competenelor / responsabilitilor delegate;
delegate.
274
Riscuri
- neresponsabilizarea angajailor n realizarea anumitor atribuii prin
neconfirmarea responsabilitii acestora prin semntur, nedefinirea
i stabilirea limitelor responsabilitii prin proceduri sau documente
interne direciei.
Disfuncionaliti
- numr redus de competene i responsabiliti delegate;

-
elaborarea structurii organizatorice pornete de la rolul direciei generale de a sprijini realizarea cu maxim eficien a
obiectivelor generale ale ministerului i sectorului minier precum i de a satisface nevoile personalului;
repartizarea atribuiilor pe compartimente se realizeaz n funcie de rolul acestora n ndeplinirea obiectivelor specifice ale
direciei generale;
II. Stabilirea obiectivelor

Obiectivele specifice s-au stabilit la nivelul echipei de conducere plecnd de la activitile curente desfurate de ctre direcia
general.
Riscuri
-neidentificarea real i cuantificabil a gradului de
atingere a obiectivelor direciei generale.
Disfuncionaliti
- nedeterminarea unor valori/inte de la care rezultatele sunt considerate a
fi performante;
- lipsa unui sistem de monitorizare a
obiectivelor
- dificultatea formulrii unor obiective care s ndeplineasc toate
275
condiiile la nivelul administraiei publice i implicit la nivelul direciei,

ceea ce face dificil identificarea indicatorilor de rezultat/de performan;
Funcia de planificare presupune n acest moment programarea activitilor curente ale direciei generale n vederea ndeplinirii
atribuiilor cuprinse n Regulamentul de Organizare i Funcionare.
ntruct resursele financiare alocate direciei generale nu fac obiectul unei defalcari n bugetul ministerului, nu se realizeaz o
planificare a acestor resurse la nivelul direciei generale. ns, direcia generala are un rol important n fundamentarea tuturor
cheltuielilor de personal incluse n bugetul ministerului.
Riscuri
- nendeplinirea corespunztoare a atribuiilor unui compartiment, ca
urmare a numrului insuficient de resurse umane alocate (cheltuielile de
personal nu permit suplimentarea cu numrul necesar de posturi, blocarea
concursurilor etc.);
- planificarea necorespunztoare a resurselor umane pe tipuri de activiti;
- nendeplinirea corespunztoare a atribuiilor de serviciu ca urmare a
volumului mare de sarcini repartizate unei persoane.
Disfuncionaliti
- lipsa planurilor de aciune concrete care s coreleze
obiectivele specifice cu activitile i cu resursele
necesare atingerii acestora;
Coordonarea la nivelul direciei generale urmrete sincronizarea deciziilor luate la nivelul echipei de conducere, cu activitile
programate, cu aciunile personalului, cu obiectivele specifice ale direciei precum i cu obiectivele generale ale ministerului.
276
asigurarea corelrii diverselor decizii cu aciunile ntreprinse sau care urmeaz a fi ntreprinse la nivelul fiecrei structuri a
direciei generale, n vederea evitrii dublrii aciunilor;
ntlniri superior ierarhic subordonat prin care se transmite direct executantului ceea ce este de realizat, evitndu-se riscul
ntlniri superior ierarhic subordonai (edine) prin care se comunic concomitent anumite sarcini;
ncurajarea colaborrii dintre angajai
Riscuri
Disfuncionaliti
- necunoaterea de ctre echipa de management, n orice - nestabilirea unei peridiociti a ntlnirilor, edinelor dintre
moment, a gradului de realizare a sarcinilor de serviciu de ctre personalul de conducere i personalul de execuie prin care s se
angajai i a problemelor cu care acetia se confrunt.
ofere feedback manager salariat manager cu privire la modul de
realizare a sarcinilor, gradul de ndeplinire a acestora, ncadrarea n
termenele stabilite, calitatea lucrrilor elaborate etc.
Reorganizarea Ministerului Economiei i Finanelor a condus la reevaluarea obiectivelor specifice direciei generale, ca urmare a
III.Instrumente de msurare a rezultatelor/performanelor
atribuiilor ce-i revin direciei generale prin Regulamentul de Organizare i Funcionare i respectiv a termenelor de realizare a
activitilor curente.
277
Riscuri
-obinerea de informaii incomplete/ incorecte cu privire la gradul de
realizare a obiectivelor datorat lipsei unor raportri sistematice;
- identificarea tardiv a unor abateri de la obiectivele direciei i dificultatea
stabilirii unor msuri corective.
Disfuncionaliti
- inexistena unei proceduri prin care s se detalieze
sistemul de monitorizare a obiectivelor / activitilor,
periodicitatea i modalitatea de raportare a gradului de
ndeplinire a acestora.

La nivelul direciei generale nu se realizeaz analize sistematice ale riscurilor ce ar putea influena gradul de ndeplinire a obiectivelor.
Riscuri
- neluarea la timp a unor msuri de diminuare / eliminare a unor
riscuri majore;
Disfuncionaliti
- neaplicarea managementului riscului (lipsa unui inventar
al riscurilor, a unei analize a nivelului acceptabil de expunere
la risc, evaluarea probabilitii materializrii riscurilor,
monitorizarea i evaluarea riscurilor, controlul gestionrii
riscurilor etc.).
IV. Sistemul informaional

Direcia General Resurse Minerale dispune de un inventar al tipurilor de documente corespunztor specificului activitilor ( strategii
sectoriale, nchideri de capaciti miniere ).
n vederea informrii cu privire la problemele curente ale direciei i/sau instituiei au loc ntlniri cu angajaii, prin intermediul crora
sunt identificate soluii / msuri, precum i rolul pe care personalul direciei l are n implementarea acestora.
278
n desfurarea atribuiilor sale direcia generala dezvolt relaii de comunicare att interne, ntre compartimentele ce intr n
componena acesteia, ct i externe, cu alte direcii din minister, cu agenii economici minieri ( companii i societi comerciale )
precum i alte instituii ( ministere, agenii guvernamentale, etc. ).
Documentele care intr / ies n / din cadrul direciei generale sunt gestionate prin intermediul registrelor electronice de eviden a
documentelor.
Mijloacele prin care se primete/transmite corespondena sunt: curier, pot, pot electronic, fax, etc.
Arhivarea documentelor curente se realizeaz n conformitate cu procedurile uzuale iar a documentelor clasificate potrivit
Instruciunilor de arhivare primite de la Serviciul informatii clasificate.
Riscuri
Disfuncionaliti
- pierderea documentelor emise de direcie;

- neasumarea responsabilitii angajailor cu privire la primirea/
transmiterea/ remiterea/ arhivarea unor documente.
V.
- nu s-au evideniat asemenea situaii

- nu s-au evideniat asemenea situaii
Procedurile
Activitatea direciei generale are la baz legislaia specific n vigoare ( Legea Minelor nr.85/2003, Hotrrea Guvernului nr.615/2004
prin care s-a aprobat Strategia industriei miniere, Hotrrea Guvernului nr. 590/2006 privind restructurarea , privatizarea i atragerea
de investiii la societile cu capital de stat din sectorul metalifer, Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziie public, Legea proteciei mediului ) precum i alte acte normative n vigoare cu impact asupra activitilor
miniere
279
Riscuri
- nendeplinirea corespunztoare a sarcinilor de serviciu;
Disfuncionaliti
- Nu sunt elaborate proceduri de lucru pentru toate activitatile
procedurabile
- nencadrarea n termenele de elaborare / aprobare a diferitelor - Nu este cazul ( exist o urmrire separat a tuturor
documente;
documentelor cu termene de rezolvare
- Nu este cazul ( fiecare salariat i realizeaz sarcinile
- ncrcarea echipei de conducere cu atribuii de consiliere a conform fiei postului
angajailor cu privire la rezolvarea unor atribuii
VI. Controlul
Activitatea direciei generale nu a nregistrat neregulariti datorate nclcrii cadrului legal de ctre angajai. Un rol important n acest
domeniu l are personalul de conducere al direciei generale care monitorizeaz atent modul de ndeplinire a sarcinilor de ctre
angajai, ncurajnd identificarea i semnalarea oricror nclcri ale legii.
Riscuri
Disfuncionaliti
-lipsa unei proceduri de semnalare a neregularitilor la
nivelul direciei generale
- evalueaz sistematic munca angajailor i ofer un rspuns n urma evalurilor;
280
Activitatea de supraveghere a ntregului personal este monitorizat de directorul general i de ctre efii de compartimente ( deoarece
posturile de directori adjunci sunt vacante) prin atenta observare a modalitilor i metodelor aplicate de salariai n realizarea
sarcinilor.
Nu s-a impus aplicarea unor reguli concrete de gestionare a abaterilor ntruct la nivelul direciei generale nu au existat proceduri
standard de lucru n acest sens. Pentru toate situaiile n care, datorit contextului existent, s-au impus anumite abateri de la regulile i
metodele de lucru, s-a acionat n vederea adaptrii la circumstanele care nu au putut fi anticipate i care ar fi putut pune n dificultate
derularea corespunztoare a activitii direciei generale.
De asemenea, nedefinirea valorilor / intelor de atins n raport cu care rezultatele unor activiti pot fi considerate performante, a
Riscuri
-apariia abaterilor de la realizarea obiectivelor;
-negestionarea la timp a abaterilor;
-repetarea producerii acelorai tipuri de abateri;
-monitorizarea dificil a gradului de realizare a obiectivelor
Disfuncionaliti
-nerealizarea unui inventar al abaterilor la nivelul direciei
generale.

La nivelul direciei generale nu s-au nregistrat discontinuiti i ntreruperi ale activitii care s afecteze ndeplinirea atribuiilor
acesteia.
n cazul:
- plecrii anumitor salariai ai direcii, din diverse motive (pensionare, demisie, transfer etc.), prin grija direciei de specialitate (
resurse umane ) se organizeaz concursuri de ocupare a posturilor rmase vacante i se stabilesc persoanele care s preia
temporar atribuiile pn la organizarea concursurilor i ocuparea posturilor vacante;
La nivelul direciei generale se aplic principiul muncii n echip (cel puin 2 persoane), astfel nct munca unei persoane s poat fi
suplinit de o alt persoan din direcie, indiferent de motivul absenei de la serviciu.
281
Problemele existente cu privire la funcionarea programelor informatice instalate la nivelul direciei sunt rezolvate prin intermediul
Direciei generale a tehnologiei informaiei.
Necesarul de echipamente / programe informatice pentru buna funcionare a activitii direciei generale se ntocmete anual n
vederea includerii n Planul anual de investiii i a ncheierii de contracte de achiziii pentru nlocuirea / nnoirea echipamentelor din
dotare.
Direcia generala nu a elaborat o strategie prin care s se defineasc obiectivele direciei n materie de control, ns conducerea
direciei exercit tipuri de control ce variaz n funcie de natura activitilor i de complexitatea acestora.
ndeplinirea obiectivelor. Astfel, sunt identificate mai multe tipuri de control, i anume:
documentelor;
- controlul ex ante este efectuat n mod direct de ctre directorul general i vizeaz realizarea obiectivelor compartimentelor. Acest
control urmrete:
conformitatea activitilor desfurate i respectiv a documentelor elaborate n cadrul acestora cu prevederile
legale;
conformitatea activitilor desfurate i respectiv a documentelor elaborate n cadrul acestora cu prevederile din
fia postului;
282
- controlul ex ante este efectuat n mod indirect de ctre directorul general i vizeaz totalitatea obiectivelor specifice ale direciei
generale. Acest control este att total, ct i selectiv n funcie de prioritatea/complexitatea obiectivelor stabilite. Modalitaile de
exercitare a acestui tip de control sunt:
investigarea verbal a modului i gradului de ndeplinire a unei sarcini.
- controlul ex post este efectuat de conducerea direciei generale n vederea verificrii gradului n care sunt realizate atribuiile i
respectate responsabilitile prin evaluarea anual a performanelor profesionale ale personalului direciei generale de ctre conducerea
acesteia.
- controlul concomitent este efectuat de directorii generali adjunci i directorul general prin verificarea punctuala sau general a
modului n care anumite sarcini sunt realizate;
- monitorizarea activitilor de control exercitate de ctre efii de compartimente (posturile de directori adjunci sunt vacante) se
realizeaz de ctre directorul general ;
Tipurile de control urmeaz s fie detaliate n cadrul procedurii de monitorizare a obiectivelor / activitilor direciei generale.
Riscuri
- neidentificarea la timp a tuturor abaterilor i neregularitilor la
nivelul direciei generale.
Disfuncionaliti
- lipsa unei strategii prin care s se defineasc obiectivele
direciei generale n materie de control.

Conducerea direciei generale stabilete persoanele i modul de acces la resursele materiale i informaionale ale direciei generale.
Resursele informaionale sunt asigurate prin intermediul Direciei generale a tehnologiei informaiei.
Direciei generale resurse minerale nu i sunt alocate distinct resurse financiare, prin urmare nu este necesar o asigurare a accesului la
acestea.
respectiv gradul de realizare a atribuiilor de ctre angajai, urmnd ca dup definitivarea acestui program, s se asigure o evaluare
permanent a funcionrii sistemului de control intern, precum i a elementelor componente ale acestuia.
283
Riscuri
-ineficiena sistemului de control intern.
Disfuncionaliti
- urmeaz ca sistemul s fie implementat

284

Anexa 3 Etapa 4 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 3 Etapa 4 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr.

Unitatea de politici publice

Direcia de comunicare, relaii publice, mass-media i transparen

identificate in cadrul etapei III, se pot observa si

Unitatea pentru coordonarea i verificarea achiziiilor publice

Direcia general juridic

Unitatea central de armonizare pentru auditul public intern

2.1. Actualizarea cadrului

Crearea unor decalaje fa de

Neagrearea din partea Comisiei

Neluarea n consideraie a tuturor

Neadecvarea textelor legislative

Necesitatea relurii procesului

Nerealizarea cadrului procedural

Insuficiena gradului de detaliere

abordeaz n totalitate obiectivele

Neasigurarea unui portofoliu de

2.5. Actualizarea Cartei

2.6. Avizarea normelor proprii

Avizarea unor norme proprii

Nerespectarea termenelor legale

Soluiile oferite petiionarilor

Selectarea unor auditori

3.1. Stabilirea cadrului de

n timp, mrirea decalajului

4.1. Planificarea activitii de

4.2 Desfurarea misiunilor de

4.3. Raportri periodice

4.4. Raportul anual privind

Imposibilitatea obinerii unei

5.1. Asigurarea independentei

Raportul conine informaii cu

Neidentificarea tuturor aspectelor

Obinerea unui raport anual

Avizarea unor manuale pentru

Realizarea de misiuni care nu

Direcia de audit public intern

OBIECTIV A: Furnizarea de asigurri managementului superior privind buna funcionare a

resurselor de audit prin ndreptarea acestora ctre zone de audit

Realizarea de misiuni adhoc,

Neluarea n considerare pentru planificarea anual a factorilor

Realizarea de activiti nonaudit

Nestabilirea unui Plan de aciune pentru implementarea

Nealocarea n cadrul planului de audit a fondului de timp necesar

Neluarea n considerare pentru planificarea strategic a factorilor

Neluarea n considerare pentru planificarea anual a factorilor

Nestabilirea unui cadru de lucru comun cu structurile auditate n

Rapoarte periodice (anuale) Sincope/ dificulti n colectarea informaiilor necesare n vederea

Neidentificarea obligaiilor DAPI n perspectiva implementrii

OBIECTIV B: Oferirea de consiliere managementului n vederea mbuntirii sistemelor de

de inclusiv la ntrzierea misiunilor.

Confundarea scopului i rolului misiunilor de conformitate cu

Dificulti n meninerea gradului de cunoatere a schimbrilor

Elaborarea unui program de

Nerespectarea perioadei minime prevazut de lege pentru

Redactarea unor rapoarte irelevante sau incomplete pentru

Direcia general de sintez a politicilor bugetare

Direcia general de programare bugetar

-definitivarea proiectelor de buget

- necorelarea anexelor la proiectul

-feed back-ul ntarziat al

-elaborarea propunerilor pentru

-face propuneri de elaborare i