Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bucureti
Echitatea distributiva. Cu alte cuvinte, redistribuirea productiei si venitului. Jocul liber al pietei
tinde sa provoace inegalitati economice intre indivizi, regiuni, sectoare productive. Interventia
statului poate corecta aceste inegalitati.
Stabilitatea. Dobandirea stabilitatii sistemului economic, opusa proceselor inflationiste si
schimbarilor ciclice ce provoaca tulburari bruste ale productiei si angajarii.
Pentru realizarea acestor obiective statul dispune de trei tipuri de instrumente:
sectorul agricol. Tariful vamal comun extern, intrat n vigoare la 1 iulie 1968, a asigurat,
dup caz, o protecie i a produciei agricole comunitare, dei el a sczut continuu,
datorit negocierilor din cadrul GATT/OMC.
Politica bugetar a Uniunii a satisfcut preferenial cerinele PAC; de cte ori au
fost luate n discuie proiectele de buget comunitare, s-au manifestat puternice disensiuni
ntre reprezentanii rilor membre, n primul rnd din acest motiv.
Politica monetar comun, dup parcurgerea a dou etape preliminare, cea a
aa-numitului arpe monetar (1972-1978) i cea a sistemului monetar european (19791998) intr ntr-o etap calitativ superioar, etapa Uniunii Economice i Monetare, prin
lansarea oficial a monedei unice euro, la 31 decembrie 1998, prin crearea Bncii
Centrale Europene, devenit operaional la 1 ianuarie 1999 i prin ncheierea procesului
de retragere din circulaie a monedelor naionale ale statelor care aderaser la euro, la 1
martie 2002, moment n care euro devine efectiv moned unic.
Euro a mrit efectul de antrenare generat de procesul de integrare economic
interstatal, prin alinierea n jos a ratelor inflaiei i ale dobnzii, tendin care a stimulat
investiiile i, n consecin, creterea economic la nivelul UE.
Euro a facilitat considerabil stabilirea unor preuri unice, ceea ce
a consolidat marea pia intern european.
Politica economic a UE se bazeaz pe dou tipuri de implicare a statelor
membre:
- marile orientri ale politicilor economice (MOPE): MOPE iau forma unor
recomandri adoptate de Consiliu. Obiectivul acestora este armonizarea politicilor
economice ale statelor membre n jurul unor obiective comune;
- pactul de stabilitate i cretere: obiectivul acestui pact este controlarea deficitelor
publice ale statelor membre. Acestea sunt astfel obligate s respecte pragurile maxime
privind ndatorarea public i privind deficitul administraiilor publice.
Tratatul de la Lisabona consolideaz rolul pe care l are Comisia n politica
economic a Uniunii Europene (UE). Aceasta dobndete n special o putere de
supraveghere sporit, pentru a asigura respectarea de ctre statele membre a cerinelor
europene.
n plus, Tratatul de la Lisabona mbuntete guvernana economic a UE,
consolidnd mai ales politica monetar a UE.
Trebuie reamintit c politica economic a UE prevede convergena politicilor
economice ale statelor membre spre obiective comune. Aceasta include i definirea
unei politici monetare comune tuturor statelor membre, al crei obiectiv principal este
meninerea stabilitii preurilor.
n plus, statele membre care fac parte din zona euro, adic cele care au adoptat
euro ca moned unic, duc n paralel o politic monetar mai riguroas i specific
zonei euro.
n sfrit, Tratatul de la Lisabona ofer posibilitatea statelor membre care au
adoptat moneda euro s asigure o reprezentare unificat a zonei euro n cadrul
instituiilor financiare internaionale. n plus, statele membre aflate n zona euro vor fi
propus peste 250 de masuri legislative menite sa elimine obstacolele ramase in calea
libertatii schimburilor comerciale. Aceste masuri urmau sa fie adoptate treptat, timp
de 7 ani. Intr-adevar, calendarul propus de Comisie a fost respectat, iar de la 1
ianuarie 1993 se poate vorbi de o piata interna.
Piata unica (sau piata interna) are la baza cele patru libertati de miscare: a bunurilor, a
serviciilor, a capitalurilor si a persoanelor.
Libera circulatie a marfurilor a presupus eliminarea tuturor barierelor tarifare si
netarifare din calea comertului intre statele membre. In ceea ce priveste libera
circulatie a persoanelor, aceasta presupune dreptul cetatenilor de europeni de a circula
si de a-si avea resedinta pe teritoriul oricarui stat membru. Acest drept al cetatenilor
europeni este garantat de Acordul Schengen care prevede inlaturarea controalelor la
frontierele interne ale Uniunii si intarirea acestora la granitele externe.
Pe de alta parte, domeniul serviciilor s-a deschis mult mai greu, iar in 2006 au fost
adoptate noi legi ce permit companiilor sa presteze servicii in alte state membre.
Intarzierile in liberalizarea pietei serviciilor a afectat in special serviciile financiare si
cele de transport, datorita reglementarilor nationale diferite de la stat la stat.
In ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor, reglementarile europene interzic
restrictiile referitoare la plasamentele si investitiile de capital, precum si restrictiile
privind platile.
Buna functionare a pietei unice se bazeaza, in special, pe reglementarile din cadrul
politicii comune de concurenta, a politicii privind intreprinderile, precum si a politicii
privind protectia consumatorilor.
Audiovizual si Media. Initial, sfera audiovizualului tinea exclusiv de competenta
statelor membre. Abia in anii 80, avand in vedere natura economica si culturala a
acestui sector, Uniunea Europeana incepe sa contureze o politica comuna in domeniul
audiovizualului. Scopul principal al reglementarilor adoptate erau prevenirea
fragmentarii pietei cinematografice europene ce se confrunta cu o concurenta
puternica din partea cinematografiei americane, asigurarea liberei circulatii a
programelor de televiziune si respectarea particularitatilor politicilor nationale de
sustinere a diferitelor canale de televiziune.
Cea mai importanta reglementare adoptata in acest domeniu este Directiva
Televiziune fara Frontiere din 1997. Aceasta directiva a fost revizuita in 1997, iar in
decembrie 2007 a fost amendata prin adoptarea unei noi directive: Directiva pentru
Servicii Audiovizuale si Media.
Cele mai importante prevederi ale Directivei Televiziune fara Frontiere se refera
la libera circulatie a programelor de televiziune in cadrul pietei unice, la spatiul de
emisie rezervat pentru filme si programe realizate in Europa, la protejarea diversitatii
De-a lungul anilor politica s-a dezvoltat, masuri de securitate au fost luate pentru a
garanta protectia consumatorilor, ele vizand, printre altele: clauzele contractuale
abuzive, practicile comerciale loiale, publicitatea comparativa si inselatoare, vanzarile
la distanta, drepturile pasagerilor. De asemenea, reglementarile europene stipuleaza
cerintele de securitate ce se aplica multor produse cum ar fi: jucariile, echipamentele
de protectie individuala, cosmeticele, produsele farmaceutice, produsele electrice si
pe baza de gaz etc.
Mediu. Uniunea Europeana s-a implicat in protectia mediului inconjurator abia in
anii 70, cand aceasta problema a devenit de interes la nivel mondial. Primele masuri
luate la nivel European vizau ameliorarea calitatii vietii, limitarea poluarii,
introducerea principiului prevenirii poluarii si cel rationalizarii resurselor naturale. La
inceput aceste masuri erau orizontale, integrate in alte politici comunitare, abia in
1982, devenind o politica de sine statatoare.
Politica europeana se concentreaza in prezent pe combaterea cresterii emisiilor de
gaze cu efect de sera, pe protectia biodiversitatii, rezolvarea problemei desertificarii, a
despaduririlor abuzive, a impactului poluarii asupra sanatatii publice.
Intrega politica se bazeaza pe principiul poluatorul plateste. Plata poate sa ia mai
multe forme: investitii pentru alinierea la standardele de mediu, obligatia de a lua
inapoi, de a recicla sau de a elmina produsele dupa utilizarea de catre cnsumatori sau
o taxa impusa intreprinderilor sau comsumatorilor care folosesc produse neecologice,
cum este cazul anumitor ambalaje.
Uniunea Europeana investeste foarte multe fonduri in cercetare pe probleme legate de
protectia mediului si in programe menite sa protejeze biodiversitatea si mediul. Spre
exemplu, Programul LIFE+, finantand proiecte de cercetare si de imbunatatire a
mediului inconjurator, are un buget de 2 miliarde euro pentru perioada 2007-2013. De
asemenea, UE acorda asistenta in domeniul protectiei mediului si tarilor non-UE.
Politica regionala. Obiectivul de coeziune economica si sociala al Uniunii
Europene a fost introdus in 1986 cand a fost adoptat Actul Unic European, iar politica
regionala a fost definita pentru prima data in Tratatul de la Maastricht in 1992.
Politica regionala a UE urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si
sociala intre regiunile Europei, incurajarea unei dezvoltari armonioase de-a lungul
intregii Uniuni si promovarea egalitatii de sanse. Politica regionala, pentru a-si atinge
obiectivele, are la dispozitie mai multe instrumente financiare fondurile structurale
si Fondul de Coeziune carora pentru perioada 2007-2013 li s-au alocat 348 de
miliarde din bugetul comunitar.
Dezvoltare. La baza politicii de dezvoltare a Uniunii Europene stau comertul si
ajutorul umanitar. Politica de dezvoltare a luat fiinta ca expresie a dorintei Uniunii
Europene de a-si asuma rolul de jucator important pe plan international, prin ajutarea
Bibliografie