Aiepsolel impeciion cmtie agupea dexvollaei? Giiite ated vice Istoricul antic Cicero afirma: “Recunostinta nu este doar cea mai importantadintre viru, ci si painteletuturor cetorlalte." Afirmatia data se poate refer sila marile imperii antice, mai bine zis 41 apornul lor in mea antica. Fiecate din ele si-a adus propria contributi, rai mult sau mai putin 1a formurea lumii antice, Din acest motiv merita pt inceput toatarecunostinta si admirate noastea, deoarece antichitatea a luat forma pe care o cunoastem cu toti datorita marilor impeti In continuare in eseu! mcu am ca prim obiectiv sa demostrez roll tuturor imperilor per ansamblu in societatea antica, iar oe de-al doilea obiectiv este sa evidentie2 rolul fiekarui imperiu in pate. Astfel majortatea imperilor din Oriental antic au fost efemere ca durata, fiind constitute prin cotropiri. Totusi ele au contribuit la dezvoltarea economica, sociala siculturala a teritoriilor cucerite, luo sinteza a intregii umi antice, La inceputul epocii antce fiecare stata dus 0 viata izolata, inchisa, Spre sfirsitul antichitai se stabilese relatiieconomice si cultural intr regiuai indepartate, De exempiu prin erearea “’drumului matasii”, China a stilt egaturi economice eu India, Oriental Apropiat si Mijlociu, Europa. Egiptu a influentat in moa deosebit populatile invecinate din Renicia, Siria, Palestina, Etiopia, Egiptul a fost inca de Is inceput modell statului clasie pentru ci de la el toate statele au copiat adminisraia,fiscalltatea, justia si armata. De aici au preluat primele forme de comunicare (limbajul si scrisul ). Aici a apérut prima datS ideea de stat impreuni cu tot aparatul fiscal, egislativ si administrativ si tot aici se dezvoitt medicina, ‘Cunostiagele gl experienja cpiptenilor antici in domeniul medical erau foarte avansate pentru acea perfoada, Ei efectuau interventi chirurgicale, tratau fracturi si aveau cunostinge farmaceutice, Dovezt din analiza mumiflor arta un nivel ridicat de profesionelism in luccul eu corpu unvan, din ‘moment ce muriile au ramas intacte si dup complicate inliturii de organe. in plus aivelul pind la care se mergea in procesul de mumificare al persoanelor importante araté faptul 8 acestia aveau cunostinge incredibile de anatomie, La rindul sau imperiul Babilonian a exercitat 0 mare influenta cultural asupra populatilor din Siria, Marea sinteza a civilizatilor din bazinul Mari ‘Mediterana, in primul rind cea greaca cu Orientul Apropiat a fost resliaata de civilizatia Greco orientala sau elenjtca. Acensta civilizatie apare pe tertoril Imperiului constituit de Alexandra Macedoi Eichisifif se prezinia ca 0 sinteza aclenientelor culturae,relgioase, sociale, ‘economice grecest si orientale, in cadrul carui domina elemental elen, De asemenea Imperiul Babilonian a fost una dintre marite puteri ale antichitai ati pe plan militar, dar si cultura. Din perioada de glorie « Babilonului datea2i marile legende care s-au plstrat in istora literaturi pind 2st, Sint enomitepopeee Ini Grae dr primele code ar fam as yd0 Vb ccanoseute sub denumirea de ,,Codul ini Hammurabi, indriznetul rege Sais &transferinat Stat Babilon in Imperiu. De Babilon se teagl celebrele ,Grddini Suspendate* care reprezint& una tre cele sapte minuni ale lumii si despre care se presupune ci se aflau in interiorul oragului Babiton. O deosebita insemnatate a avut-o in istorie Imperiul Roman. Octavien Augustus(27 in Hr-14 d, Hr)introduce 0 noua forma de guvemare, numita principat sau “imperiu’', Cucerind vaste teritorii si multiple popoare, romanii au preluat principalele aspecte ale civilizaie’elene, raspindindute in alte regiuni ale imperiului. Romanii au fost constructori(monumente, drumuri tc), administrator, egislatori(dreptul roman a inspirit in mare parte legislatia contemporana). Limbs latina sts. a originea limbilor romanice contemporane(franceza, italiana, roman, spaniola, portughezn ec), tToate acest carecterstic impreuna an format o simbieza, generind dezoltaren j,Sveietatt aniice, dar totodata au lsat o bogata mostenie postritail © serie de invent opere de | atta, lucrariiterare si alte descoperiri stau si acum la baza societatii contemporane. Toate acestea | incep sa fie valorficate odata cu renasterea, si continua sa fie apreciate si admirate de omenire si Wie myers 0G, ingen tuseke, sfunsa gover amucee feyebe dak rope Ghd heave ats cess jose ela chateltag “Baa x somikinda “2 wie ited Pcoal