Formarea deprinderilor si

obinuinelor morale la elevi

Educaia morala este acea dimensiune a educa iei prin care se urmre te formarea si
dezvoltarea contiinei si conduitei morale a personalit ii umane. Paradigma
contemporana a educaiei morale mbina cunoa terea (morala ) cu ac iunea (morala) in
procesul formarii profilului moral al personalit ii (Cre u, 1999).
Ideea de complexitate a educaiei morale rezulta din:

structura fenomenului moral, alctuit din componente obiective si subiective,

precum:
- trebuinele si relaiile morale individuale sau de grup,
- moravurile si deprinderile morale,
- aspiraiile,
- voina,
- caracterul moral.
nivelurile constitutive ale comportamentului uman;
cooperarea ei cu alte dimensiuni ale educaiei;
cooperarea ei cu limbajele si sistemele aciunii educa ionale (Calin, 1996).

Dimensiunea morala a personalitii a fost subestimata in scoal romneasc, accentul

caznd pe cea intelectuala. Au fost stabilite cai de reabilitare a educa iei morale in
societate si in scoal (Jinga & Istrate, 1998):

efortul personal contient de autoperfecionare morala; rolul

autoeducaiei;
sporirea rspunderii scolii in educaie morala;
aportul altor factori educaionali la realizarea educa iei morale (rolul
familiei, al altor instituii cu rol educativ);
o noua tabela de valori.

Morala este o forma a contiinei sociale care reflecta ansamblul concep iilor, ideilor si
principiilor (normelor) care cluzesc si reglementeaz comportarea oamenilor in
relaiile personale, in familie, la locul de munca si in societate, in general (Bunta , 1994)
Este necesara deosebirea dintre:
educaia morala religioasa si
educaia morala nonreligioasa.
Un comportament moral religios, al crui temei este mistica (unire a psihicului uman,
prin iubire sau contemplaie cu Dumnezeu), este un gen de comportament care nu
reprezint o echivalenta cu ntregul comportament individual sau social ntr-o
comunitate umana.

In sens moral, se poate trai ntr-un mod liber religios sau nonreligios, sursa acestui
comportamentului moral nonreligios fiind socialul n eles ca interac iune intre experien a
generala de viaa si experiena morala individuala.
Spaiul existenial si cel opional al educaiei morale este diferit de cel religios. Valorile si
standardele morale laice ale vieii depinde starea istorica a societ ii si starea ei
culturala. Ele definesc modul moral raional de via a al omului in rela ie cu altul, prin
adoptarea unui sistem de valori si norme:
o
o
o
o
o
o
o

libertatea morala,
demnitatea,
binele,
datoria,
solidaritatea,
curajul,
nelepciunea s. a (Calin, 1996).

Coninutul moralei include ntr-un tot unitar:

idealul moral;
valorile morale;
normele si regulile morale, prin care se reglementeaz raporturile omului cu ceilal i
oameni, cu societatea.
Idealul moral este considerat o imagine a perfec iunii din punct de vedere moral, care
cuprinde chintesena morala a personalit ii umane.
Valorile morale reflecta anumite cerine si exigente generale care se impun
comportamentului uman in virtutea idealului uman.
Normele si regulile morale se refera la o situa ie concreta; ele se exprima sub forma de
obligaii, interdicii si permisiuni privitoare la ac iuni morale.
Moralitatea desemneaz ceea ce este omul sau grupul uman din punct de vedere moral
(Jinga & Istrate, 1998).
Suportul psihologic a ceea ce spunem si ceea ce putem fi prive te aspira ia morala care
implica anumite valori si norme morale pentru anumite nsu iri si manifestri de
comportament, inclusiv voina (Calin, 1996).
Dezideratele educaiei morale:

a) Formarea contiinei morale

Include trei aspecte:

cognitiv;
afectiv;
volitiv.

Dimensiunea cognitiva a contiinei se refera la informarea elevului cu con inutul si

cerinele valorilor, normelor si regulilor morale.

Cunoaterea de ctre cei care se educa a sensului normelor si regulilor morale, a

aspectelor concrete pe care le incumba acestea, se concretizeaz in:
formarea reprezentrilor morale;
nsuirea noiunilor morale;
formarea convingerilor morale;
structurarea judecailor morale (Cozma, 1994, citat de Jinga & Istrate, 1998).
Formarea reprezentrilor morale apare ca o reflectare sub forma intuitiva a
caracteristicilor unui complex de situaii si fapte morale complete, care se formeaz in
situaii concrete in care este angrenat cel care se educa (familie, scoal, activit i
extradidactice).
nsuirea noiunilor morale se realizeaz prin generalizare si abstractizare. No iunea
morala reflecta esenialul si generalul unei clase de manifestri morale pe care le
cuprinde o norma sau regula morala, caracterul apreciativ exprimndu-se in judecata
morala.
Formarea convingerilor morale presupune luarea in considerare si a unei triri afective,
pentru a realiza suportul energetic necesar cuno tin elor morale pentru a se exprima in
conduita. Pentru declanarea actului moral este nevoie de un efort de voin a. Din
fuziunea componentelor cognitiva, afectiva si volitiva rezulta convingerile morale.
Convingerea cognitiva/raionala presupune n elegerea deplina a unor concepte,
principii si norme morale de conducere in via a.
Convingerea afectiva se formeaz prin perceperea tririlor emo ionale, de regula, a
sentimentelor altruiste ale altora fata de noi, si a noastr fata de al ii.
Convingerea volitiva se refera la faptul ca principiile, normele morale nsu ite corect,
nsoite de sentimentele care le dinamizeaz, trebuie sa duca la svr irea actului, la
actele de voina (Jinga & Istrate, 1998).
Convingerea morala este doar una din componentele afectivit ii umane si a convinge
pe cineva nseamn a declana micri psihice emo ionale. Aceasta mi care poate fi
nociva, in unele cazuri, prin efectul ei de acceptare fr discernmnt a unor
manifestri comportamentale.
Nu convingerea morala este elementul definitoriu al comportamentului uman, ci reflec ia
si opiunea morala prin care este posibila asigurarea unei consecvente
comportamentale, in relaie cu varietatea stilurilor de via a(Calin, 1996).
Formarea judecailor morale vizeaz capacit ile evaluative ale celor care se educa,
surprinderea substratului moral al unor situa ii concrete cu care ei se confrunta, si
deprinderea de a lua atitudine adecvata fata de ele. Rezulta, deci, ca atitudinea morala
reprezint factorul major al educaiei morale (Jinga & Istrate, 1998).

b) Formarea conduitei morale

Conduita morala este obiectivarea contiinei morale in fapte si ac iuni ca valoare
de rspuns pentru situaiile concrete in care este pusa persoana si care mbrac
forme de:
1. Deprinderile morale sunt componente automatizate ale conduitei care se formeaz
ca rspuns la anumite cerine care se repeta in condi ii relativ identice. Formarea
lor este partea cea mai importanta a educaiei morale.

Exemple:

- venirea la timp la scoal;

- pregtirea contiincioasa a lec iilor;
- folosirea cu grija a obiectelor aflate in dotarea scolii etc.

2. Obinuinele morale se formeaz in urma repetrii unei aciuni, dar ele implica si
trebuina de a efectua acea aciune in anumite condi ii.
Formarea obinuinelor morale conduce la formarea unor trsturi de voin a si
caracter.
Exemple de trsturi de voina:
- perseverenta;
- rbdarea;
- spiritul de independenta etc.
Prin caracter -; ca obiectiv al educaiei morale - se n elege consecventa voin ei,
perseverana voinei, unitatea ei.
Cele doua laturi ale educaiei morale - contiina morala si conduita morala; se
intercondiioneaz si se intersecteaz reciproc, formarea uneia realizndu-se
dependent de cealalt. Elementele contiin ei morale orienteaz si stimuleaz conduita
morala, iar aceasta valorifica asemenea elemente, integrndu-le in deprinderi,
obinuine si trsturi de voina si caracter (Jinga & Istrate, 1998).
Calin (1996) numete drept deziderat unic al educa iei morale comportamentul moral,
care reprezint un ansamblu de manifestri psihice cu con inut normativ-axiologic,
prezentnd o diversitate de niveluri ale structurii, dezvoltrii si educrii sale ca element
constituent al contiinei umane:
nivelul perceptiv - de sesizare a sensurilor, gesturilor si opiunilor de comportament;
nivelul imaginar - al aspiraiei morale cu indicatorul ei de negare a indiferentei pentru
anumite nsuiri de comportament;
nivelul motric - al deprinderilor si obinuinelor morale;
nivelul emoional - al sentimentelor si convingerilor morale;
nivelul atitudinal - al poziiei morale pe care te plasezi in varietatea rela iilor
interumane;
nivelul volitiv - referitor la ansamblul mobilurilor aciunilor morale si capacitatea
omului de autocontrol;
nivelul ideatic - concretizat in judecata si discernmntul moral.
Aceste niveluri ale comportamentului moral sunt puncte de sprijin ale ac iunii de
instruire si nvare morala.
Caracteristici ale comportamentului moral (Calin, 1996):
spontaneitate afectiva;
sinceritate;
reciprocitate.
Forme de exprimare ale comportamentului moral (Calin, 1996):

 forma emoionala;
forma relaionala;
forma social-culturala standardizata.
Metodele educaiei morale
Succesul activitilor de educaie morala este condi ionat si de alegerea cu pricepere a
metodelor si procedeelor de educaie morala (Jinga & Istrate, 1998).
Creu (1999) identifica urmtoarele metode de educa ie morala:
a) Explicaia morala:
prezentarea, dezvluirea coninutului unor cerine, norme si reguli morale;
argumentarea normelor morale.
b) Convorbirea morala:
dialog ce urmrete clarificarea noiunilor sau normelor morale si dezvoltarea
unor opinii si convingeri;
forme:
- convorbiri ocazionale/planificate;
- convorbiri individuale/de grup.
funcii:
- de informare,
- de corectare a unor erori,
- de sensibilizare si mobilizare etc.
c) Exemplul moral:
presupune oferirea unor modele de comportare, prin transpunerea in via a a
cerinelor morale;
tipuri:
- exemple directe: prini, profesori, colegi etc,
- exemple indirecte: din istorie, literatura, filme etc.
tendina spre imitaie a copiilor si nevoia de modele a adolescen ilor.

d) Povestirea morala:
relatarea si prezentarea ntr-o forma atractiva a unor ntmplri reale sau
imaginare cu semnificaie morala.
e) Exerciiul moral:
executarea contienta si repetata a unor fapte si aciuni in scopul formarii
deprinderilor si obinuinelor de comportare morala;
momente:

- formularea cerinelor (prin ordin, indemn, sugestie, rugminte, ncurajare,

avertisment etc);
- exersarea propriu-zisa.
oportuniti:
- jocuri sportive,
- ntreceri sportive,
- nvarea prin cooperare,
- asumarea de roluri etc.
f) Studiul de caz:
studierea unor situaii-problema concrete, cu detaliile si particularit ile lor;
etape:
- alegerea cazului,
- studiul analitic al situa iei-problema,
- cutarea variantelor de rezolvare,
- alegerea variantei optime.
g) Aprobarea/aprecierea morala:
ntrirea pozitiva de ctre profesor a faptelor si rezultatelor morale ale celor care
se educa in scopul consolidrii acestora,
procedee:
- acordul,
- evidenierea,
- lauda,
- recompensa,
- premierea.
h) Dezaprobarea morala:
apreciere nefavorabila a aciunilor si conduitei celor care se educa, in scopul
prevenirii si combaterii manifestrilor comportamentale negative;
procedee:
- observaia,
- ironia, ,
- admonestarea,
- avertismentul,
- pedeapsa.
Autoeducaia morala
Trecerea de la educaia la autoeducaie reprezint mplinirea in sine a omului ca ac iune
de dezvoltare a potenialului creativ uman si a capacita ii omului pentru autodep ire pe
seama unor repere axiologice:
un scop sau sens al vieii: sa fii tu nsuti, crendu-ti un univers de valori;
un plan al realizrii si recrerii de sine;
un model de personalitate dintr-o multiplicare a cestora;
o maniera statornica de realizare, prin munca si competenta (Calin, 1993, Calin,
1996).

Exista mai multe componente ale acestui proces:

 autonvarea valorilor culturii in general, a valorilor mari in special;

legturile cu semenii;
autoperfecionarea profesionala;
automodelarea motorica a comportamentului s.a.
Sunt componente intrinseci fireti ale existentei umane si ale autoeduca iei care
definesc o linie a dezvoltrii personalitii: sa nve i sa trie ti in armonia valorilor si in
solidaritatea acestora (Calin, 1996).
Interdependenta educaiei morale cu celelalte dimensiuni ale educa iei.
Un profil moral puternic structurat se va rsfrnge asupra educaiei intelectuale, in mod
pozitiv prin:
mobilizarea resurselor interne ale personalit ii in scopul unei mai bune
receptiviti si asimilri a valorilor tiinifice;
descoperirea continua de soluii,
impunerea noului in viaa cotidiana,
suportul moral al activitii creatoare.

Asupra educaiei profesionale se rsfrng cam aceleai influente:

o stimularea efortului si curiozitii de aplicare in practica a cuno tin elor
asimilate;
o formarea a unor capacitai, priceperi si deprinderi necesare exercitrii unei
profesiuni.
Educaia estetica este dependenta de cea morala prin:

interaciunea dintre idealul moral si cel estetic;

stimularea mplinirii de sine a omului prin intermediul valorilor estetice, care,
la rndul lor sensibilizeaz si stimuleaz cunoa terea si n elegerea valorilor
morale;
contribuia la ntemeierea judecaii si aprecierii estetice.

Dezvoltarea fizica se afla sub influentele moralitii prin:

mobilizarea voinei in direcia fortificrii fizice a organismului;
formarea unor caliti, priceperi si deprinderi motrice (Nicola, 1994).