Particularitatile

nationale ale
mercantelismului

Mercantilismul ca doctrina
economica
Mercantilismula fost o politic
economic care s-a afirmat n
Europantre secoleleXV-XVIII,
bazat pe conceptul c puterea
unei naiuni poate fi mrit dac
exporturilesunt superioare
importurilor. Mercantilismul ca
ideologie desemneaz ideile i
politicile dezvoltate n jurul
acestei doctrine privind balana
comerului din gndirea
economic european a secolului
al XVII-lea i cea mai mare parte
a secolului al XVIII-lea.

Termenii mercantilism i sistemul

mercantil au fost utilizai pentru
prima dat n1763de fiziocratul
francez marchizul deMirabeaui
popularizai mai trziu de
Adam Smithn "Avuia naiunilor".
Thomas Mun(1571-1641) a expus
aceast doctrin n England's
Treasure by Foreign Trade (1664):
Mijlocul la ndemn pentru
sporirea avuiei i a tezaurului
nostru l constituie comerul
exterior, unde trebuie s aplicm
ntotdeauna regula de a vinde anual
strinilor mai mult dect consumm
noi, valoric, din produsele lor.

Factorii ce au dus
la apariia
mercantilismului
- Apariia statelor centralizate
- Apariia economiei de pia
- Marile descoperiri geografice

Ideile promovate de
mercantelisti:
bogia

provine din comer, bogia

provine din ajutorul acordat
comerciantului de ctre stat;
materiile prime trebuie utilizate n
industria intern i exportate doar
produsele finite;
balana trebuie s fie activ adic s
se cumpere mai puin de la strini
dect se vinde.

Evenimentele importante ale istoriei universale

care au influentat evolutia mercantelismului
Marile

descoperiri geograficece au dat

Europei imense resurse de materii
prime si chiar forta de munca.
S-a produs o mare acumulare de
capital,fie prin cresterea veniturilor
agricole, fie prin cresterea veniturilor
comerciantilor
Reforma religioasacare a modificat
modul de gandire a oamenilor;
Aparitia primelor state moderneAnglia,
Franta, Spania.

Principalii Reprezentani
Francezi

Jean-Baptiste Colbert,Antoine de
Montchrestien
Englezi
Oliver Cromwell,John Law,Thomas Mun,
Josiah Child,Sir Thomas
Spanioli
Olivares,Ortiz,Juan de Mariana
Italieni
Antonio Serra,Gaspar Scaruf,Davanzatti
Germani
Joseph von Sonnenfels,Kaspar Klock,
Johann Heinrich Gottlobs von Justi,

Cele trei perioade in dezvoltarea mercantilismului:

1) Mercantilismul timpuriu (sec XVI) - primele

probleme studiate au fost cele monetare, acestiia
apreciind o abundenta monetara.
2) Mercantilismul matur (sec XVII)
Aparedoctrina productiva si concluzia bogatia
este masa produselor consumabile, adicao tara
este mai bogata cu cat produce mai mult.Baza
este pusa pe agricultura.
3) Mercantilismul tarziu (sec XVIII) Se trece de
lastudiul Imbogatirea Printului spre cercetarea
mijloacelor potrivite sa asigure prospetimea
natiunilor.Mercantilistii incep sa sustina
mecanismele economiei de piatasi descoperirile
tehnologice.

Mercantelismul Spaniol
Conchistadorii spanioli
aduceau metale preioase din
America n Spania si de aici
ele ptrundeau n alte ri
europene. Sursa de
mbogire si dovada de
mbogire, dup cum
susineau guvernele, era
acumularea de aur si argint.
De la o vreme guvernele au
interzis mai ales n Spania
iesirea metalelor preioase,
organiznd sistemul
balanei contractelor (ara
A poate cumpra de la ara
B numai att ct ara
Bcumpr de la ara A.

Ca urmare, banii din metale

pretioase au parasit tara, iar
putinele activitati nationale,
distruse de concurenta marfurilor
straine, au disparut cu totul. La
aceasta disparitie au contribuit si
enormele impozite stabilite de stat,
mai ales asupra activitatilor
industriale.
Aceasta practica a demonstrat
teoreticienilor si practicienilor
mercantilisti ca a avea aur inca nu
inseamna prosperitate garantata.
Putin cte putin iluzia monetara
este abandonata, caile dezvoltarii
economice fiind vazute fie in
industrie, fie in comert.

Olivares

Metoda preconizat de ei const n

interzicerea ieirii din ar a metalelor
preioase i n creterea exportului
pentru intrarea de aur i argint din ar.

Juan de Mariana

Mercantelismul Francez
Neavnd rezervele de aur ale
Spaniei si Portugaliei, Franta
gaseste o alta sursa de cstig a
aurului dezvoltarea industriei,
din care motiv mercantilismul
francez a fost supranumit
industrialist. Deja A. de
Montchretien scria: Nu
abundenta de aur si argint sunt
cele care fac statele bogate si
opulente, ci obtinerea de bunuri
necesare vietii. Dezvoltarea
productiei nationale devine scopul
principal al politicii economice

Cu acest prilej au fost elaborate un sir de

programe de initiere a manufacturilor regale si
dezvoltare a celor particulare. Dupa cum mentiona
J.Colbert, noi trebuie sa biruim popoarele vecine
prin industria noastra si sa le cucerim prin gustul
nostru rafinat. Desi reglementarea detaliata avea
si serioase dezavantaje, unul din ele fiind
interzicerea aplicarii in productie a inovatiilor.
Daca, spre exemplu, se dorea a introduce noi
procedee in industria textila, producatorul era
obligat sa obtina permisiunea autoritatilor
municipale pentru a utiliza tesaturile dorite,
precum si acordul a patru din cei mai iscusiti
comercianti si tesatori.

Jean Babtiste Colbert a deinut funcia

de controlor general al finanelor
Franei n timpul lui Ludovic al XIV-lea,
a iniiat msuri protecioniste pentru
dezvoltarea industriei i comerului,
ca mijloc de promovare a exportului
de promovare al aurului.

Jean Babtiste
Colbert

Antonie de
Montchreste

Nu abundena de aur si argint,

cantitatea de perle si diamante
face statele mai bogate si
opulente, ci bunurile necesare
vieii.
Este adevrat c noi am devenit
mai abundeni n aur si argint
dect prinii nostri, dar nu mai
nstrii sau mai bogai

Mercantelismul Italian
Descoperirea Americii si a noilor cai de navigatie
maritima a schimbat directiile comertului international
in favoarea comertului transatlantic, Italia si orasele
sale pierznd rolul de centru comercial mondial. Desi
pentru un timp ele au continuat sa ramna centre
financiare. Banii aici acumulati s-au transformat in
capitaluri de imprumut, iar marii comercianti in
bancheri si camatari internationali.

Antonio Serra -susine cu tarie abundena monetara

-caile atingerii acestui scop sunt:
naturale ; accidentale
-dezvoltarea industriei este o sursa
mai sigura de mbogaire dect
agricultura - profitul industrial este
mai puin ntmplator i mai
extensibil dect profitul agricol.
-circulaia comerciala apare ca o
sursa destul de sigura de mbogaire,
dar pentru a fi cu adevarat profitabila
trebuia cucerita supremaia maritima.

Gaspar
Scaruf

Concluzie:
n ncheiere putem trage concluzia c mercantilismul
este produsul unui spirit nou manifestat n epoc.
Acesta este caracterizat prin predominana
preocuprilor economice, adic a celor ce fac din cstig
un scop, fa de austeritatea celor morale, politice si
filozofice, predominana bogiei mobiliare fa de cea
natural imobiliar tradiional, a economiei monetare
fa de cea natural, a manifestrilor individualiste fa
de cele de tip comunitar si susinut de afluxul metalelor
preioase din Lumea Nou si a profiturilor din comerul
cu rile de peste mri, n special din Indii.