Curs Audit Energetic Politehnica Timisoara

S-ar putea să vă placă și

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 127

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

MODUL INSTALATII

PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I
pentru o cladire de locuit in comun P+2E
din municipiul _____________
CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II
pentru o cladire de locuit in comun P+2E
din municipiul__________
CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS
Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

Curs Postuniversitar

EXECUTANT

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA


A CLADIRILOR EXISTENTE ,,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Cuprins
Cuprins
CAP. I Introducere
CAP. II. VARIANTA I Date Generale
1. Masuri
2. Parametrii climatici
3. Temperaturi de calcul
4.Calculul coeficientilor de pierderi
5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare
6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii
8. Calculul aporturilor de caldura
9. Necesarul de caldura pentru incalzire
10.Consumul de energie pentru incalzire
11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere
12.Consumul de energie pentru iluminat
13.Energia primara si emisiile de CO2
CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte
14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire
15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat
17. Consumul anual specific total de energie
18. Penalitati acordate cladirii certificate
19. Nota Energetica
CAP. IV Cladirea de referinta
20. Definirea cladirii de referinta
21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta
22.Consumul specific anual de energie
23. Emisiile de CO2
CAP. V Analiza energetica
CAP. VI. Analiza economica
24. Modificarea valorii nete actualizate
25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare
24. Costul unitatii de energie economisita
CAP. VII. Concluzii
CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica
Bibliografie

2
3
5
5
7
9
12
13
23
25
25
29
30
35
37
38
40
40
40
41
41
41
42
43
44
45
45
46
47
50
50
52
53
55
56
63

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. I

INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse
la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari:
1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile
energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ;
2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009;
3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu
prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru
incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ;
4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta
finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre
asociatia de proprietari ;
5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse
s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest
consum pentru cladirea expertizata;
6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in
OUG nr.28/2008;
7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%,
achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul
programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea;
8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica,
urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL;
9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare
termoenergetica;
10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce
urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor
termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii;
11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de
interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul
obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial
de executie al cladirii;
12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie
emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa
executarea lucrarilor de interventie;
13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele
variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel
prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare
14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la
terminarea lucrarilor ;
15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea
Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica,
reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in


conditii de siguranta si securitate.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

VARIANTA I

CAP II

Date Generale

1. Masuri propuse
Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu
au indeplinit conditiile minime impuse, si anume:
1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime ,inclusiv
a soclului cu polistiren extrudat,
2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime ;
3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic
1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii
Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 4705 ; longitudine
E21 55; altitudine 137 m
Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele:
-zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T e = -15 C ;
-orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate;
-zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97;
-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade;
-categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-normala;
-Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s;
-Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea caracteristica a
incarcarii din zapada pe sol de 1,50 Kn/mp;
-Zona de vant ,conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza maxima mediata pe
1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ), cu presiunea mediata pe 10 minute de 0,3 kPa;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit


existent ;
Retele publice existente in zona: retele de apa,canalizare,termice,electrice,s.a .

1.2.Descrierea tipurilor de instalaii interioare i alctuirea acestora


(nclzire, ventilare/climatizare, ap cald menajer, iluminat)
nclzirea blocului analizat este asigurat prin alimentarea cu agent termic de la un
punct termic nvecinat. Conductele subtraverseaz carosabilul i o zon verde pn
la PT, printr-un canal termic care se deschide n caminul cldirii expertizate care
delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un
contor de bransament. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda
curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de
bransament.
Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie
reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale ,iar conductele numai pe
alocuri au fost inlocuite.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de
incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste
instalatii din surse proprii.
Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniiale din
fonta.
Casa scrii este nclzit n mod direct.
Distribuia agentului termic se realizeaz prin sistem bitubular cu distribuie
inferioar i coloane verticale care strbat planeele. Coloanele sunt aparente i
sunt racordate la partea superioar a cldirii la vasul de aerisire. n canalul termic
al cldirii conductele formeaz o reea de distribuie ramificat.

Instalaia de alimentare cu ap cald de consum urmeaz acelai traseu

ca i

instalaia de alimentare cu cldur i se ramific pe vertical n coloane care


alimenteaz bile din apartamente. Se constat degradarea i lipsa pe arii extinse
a termoizolaiei aferente conductelor de alimentare cu ap cald de consum.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Cladirea este alimentat cu ap rece de la reeaua oreneasc. n blocul de
locuinte sunt montate 24 puncte de consum ap rece i 24 de puncte de consum
ap cald.
Condiiile convenionale de calcul sunt fixate de valorile: tur =90C, retur

=20C,

e=

= 70 C,

-15C

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente att n


apartamente ct i n spaiile comune.
1.3.Regimul de ocupare al cldirii
Regimul de ocupare al cldirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu cldur
se consider n regim continuu. Cldirea nu este echipat cu sisteme de ventilare
mecanic, rcire sau condiionarea aerului.
1.4. Anvelopa cldirii i volumul nclzit al cldirii
Anvelopa cldirii reprezint totalitatea elementelor de construcie care nchid
volumul nclzit, direct sau indirect.

2. Parametrii climatici
2.1 Temperatura convenional exterioar de calcul
Pentru iarn, temperatura convenional de calcul a aerului exterior se consider n
funcie de zona climatic n care se afl localitatea Oradea (zona II), conform STAS
1907/1, astfel:

e = - 15c
2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare
Intensitile medii lunare i temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in
conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea
Oradea.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei


solare
Luna
Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

N
11,9
18,8
28,2
38,6
65,0
75,5
76,8
66,6
48,0
23,4
14,0
10,1

S
69,9
99,6
95,2
93,5
90,1
94,5
108,4
119,9
125,9
124,9
71,3
59,8

V
27,9
49,9
60,9
74,9
73,7
78,0
79,5
70,1
78,4
64,6
31,5
23,6

Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii


exterioare
Luna
Temperatura medie
[C]
Ianuarie
-2.0
Februarie
0,6
Martie
5,2
Aprilie
10,8
Mai
15,8
Iunie
18,7

E
27.9
49,9
60,9
74,9
73,7
78,0
79,5
70,1
78,4
64,6
31,5
23,6

Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

20,5
19,9
16,1
10.6
5.2
0.4

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

3. Temperaturi de calcul ale spaiilor interioare


3.1Temparatura interioar predominant a ncperilor nclzite
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominant pentru cldiri
de locuit este:
i = 20*C
3.2Temperatura interioar a spaiilor nenclzite
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioar a spaiilor
nenclzite de tip subsol i casa scrilor, se calculeaza pe baz de bilan termic.Nu
este cazul.
3.3 Temperatura interioar de calcul
Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dac diferena de temperatur ntre volumul
nclzit i casa scrilor este mai mic de 4oC, ntregii cldiri se aplic calculul
monozonal. In acest caz, temperatura interioar de calcul a cldirii, este:

i =

A
A
ij

[oC]

Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform tabel 1.
Spatiu

Aj

ij

Ajij

Aj

Aj ij

camera

21,59

20

431,8

259,08

5181,6

baie

4,675

22

102,85

56,1

1234,2

Vestibul- casa scarii

25,62

18

461,16

76,86

1383,48

i =

5181, 6 + 1234, 2 + 1383, 48 7799, 28


=
= 19,89 C
259, 08 + 56,1 + 76,86
392, 04

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

4. Calculul coeficienilor de pierderi de cldur HT i HV


a. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H
H = Hv + Ht [W/K]
b.Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin ventilare, HV

Hv =

a *Ca *na *V
3, 6

[ WK ]

Unde:
a =1,2 kg/m -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 )
c a =1,005 KJ/kgK caldura specifica a aerului
n a = 0,6 [ h 1 ] nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI )

10

Numrul de schimburi de aer pe or


Categoria
cldirii

Cldiri individuale

Cldiri cu mai
multe
apartamente,
cmine,
internate etc.

dubl
expunere

simpl
expunere

Clasa de

Clasa
de
permeabilitate
adpostire ridicat medie sczut

neadpostite
1.5
0.8
0.5
moderat
1.1
0.6
0.5
adp.
adpostite
0.7
0.5
0.5
neadpostite
1.2
0.7
0.5
moderat
0.9
0.6
0.5
adp.
adpostite
0.6
0.5
0.5
neadpostite
1
0.6
0.5
moderat
0.7
0.5
0.5
adp.
adpostite
0.5
0.5
0.5
V = 1097,98 [m1] - volumul nclzit.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Hv = 220,69

[W/K]

c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transimise, HT


HT= L

+ L s+Hu [W/K]

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii [ W/K ];


Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ];

L=U

,
j

*A

[W/K]

Hu

11

,
j

= transmitana termic corectat a prii j din

anvelopa cldirii[W/mK

Aj = aria pentru care se calculeaz U

,
j

[ m ]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel 2.5.1: Coeficieni de cuplaj termic ai spaiului


incalzit
Elementul
construcie
Perete
Planseu
Tamplari
e
Placa
TOTAL

de
Exterior
Terasa
PVC
Sol

U'j = 1/R'j

Aj

U'j x Aj

[m2K/W]
2,09
3,70
0.58

[W/m2K]
0,48
0,27
1,72

[m2]
383,16
133,25
25,56

[W/K]
183,91
35,97
43,96

4,04

0,25

133,25

31,31
295,15

,
j

L =295,15 [ W/K]
Ls=31,31[ W/K]

12

Hu=0
HT

[ W/K]

Nu avem spatii neincalzite

=295,15+31,31=326,46 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= Hv + Ht = 220,69+326,46=547,15 [ W/K]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabilete perioada de nclzire


preliminar, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru
este 0eo=12C.

Tabel2.6.1:
incalzire

Determinarea

Luna
Iulie
August
Septembrie

perioadei

de

10 oct- 21 aprilie
Valori conventionale
t
eo
e
em
o
o
[ C] [zile]
[ C]
[oC]
12
12
12

0
0
0

20,5
19,9
16,1

13

Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

12
12
12
12
12
12
12
12
12

9
30
31
31
28
31
21
0
0
182

10,6
5,2
0,4
3,361
-2,0
0,6
5,2
10,8
15,8
18,7
zile
de
incalzire

Tempertura exterioar medie pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie


ponderat a temperaturilor medii lunare cu numrul de zile cu nclzire ale fiecrei
luni.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

14

em =

9 x10, 6 + 30x 5, 2 + 31x 0, 4 31x 2+ 28x 0, 6+ 3 1x 5, 2 + 2 1x10,8


182

= 3,3610 C

25C
20,5C
20C

19,9C

18,7C

16,1C

15,8C

15C
12C

10,6C

10,8C

10C
5,2C

5C

5,2C

0,4C

0,6C

iunie

mai

apr

mart

febr

ian

-2C

dec

nov

oct

sept

aug

-5C

iulie

0C

5.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL


(calcul preliminar, pentru 0eo = 12C)
Q

= H*(i- e )*t [kWh]

H = 547,15

W/K- coeficient de pierderi de caldura

i = 19.89 C - temperatura interioara de calcul ;

e = 3,361C - temperatura exterioara medie pe perioada de nclzire [C];


Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminara determinata grafic
[ zile ]
t = 182 X 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

Q =39 551,88 [kWh/an]


L

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

15

5.2.Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru


0eo=12C)

Qg=Qi+Qs [kWh/an]

Q i = degajari de cldur interne[kWh]

Qi = [ ih +(1-b)* iu ] * t [kWh ]
ih

= fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile

nclzite [W]; ih = i *A inc =

1599 [W ]

= 4 W/m

fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf.

McOOl PII,
A inc = 399,78 aria totala a spatiului incalzit ( m )
iu

0 - fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaiile

neinclzite - (w)
Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminar determinat grafic [ zile ]
t=

182 x 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

Q i = 6984,43

[ kWh]

Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh];


Qs

= [I sj *A

snj

]*t

[kWh]

I sj = radiaia solara totala medie pe perioada de calcul pe o


suprafaa de
1 m avand orientarea j [ w/m]
A snj = aria receptoare echivalent a suprafeei n avand
orientarea j
A snj =A*F

[ m ]

*F

*g

[ m ]

A = aria totala a elementului vitrat n [m ];


F

= factorul de umbrire a suprafeei n;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

16

DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA


CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

= F h *F o *F

F h = factorul partial de corectie


datorita orizontului;

F o = factorul partial de corectie


pentru proeminente;

= factorul partial de corectie

pentru aripioare.

= factorul de reducere pentru

ramele vitrajelor;
F

Ag 1, 224
A
=
=
=0,68
1,8
At
A
g = transmitanta totala la energie solara a suprafeei
n;

g=Fw g
Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9
g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj;
g =0,67
Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si g se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.

17

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada
de incalzire
Luna
Zil
Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
e
N
S
V
E
Ianuarie
31
11.9
69.9
27,9
27,9
0
Februarie
28
18,8
99,6
49,9
49,9
Martie
31
28,2
95,2
60,9
60,9
Aprilie
21
38,6
93,5
74,9
74,9
Mai
0
65,0
90,1
73,7
73,7
Iunie
0
75,5 19,19 94,5
82,35 78,0
43,78 78,8 43,78
Iulie
0
76,8
108,4
79.5
79,5
August
0
66,6
119,9
70,1
70,1
Septembri
0
48,0
125,9
78,4
78,4
e
Octombrie
9
23,4
124.9
64,6
64,6
Noiembrie
30
14,0
71.3
31,5
31,5
Decembrie
31
10,1
59,8
23,6
23,6
Intensitatea radiaiei solare medii pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie
ponderat a intensitilor medii lunare, cu numrul de zile ale fiecrei luni.
Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei
vitrate AS
Tip Nr.
ferestre
-

Orientar
e
-

6
1

E
N

Tabel
2.6.2.3:
orientri
Orientar ZAsnj
e
[m2]
V
3,630
E
3,630
N
0,804
8,064
TOTAL

Latime Inaltime

Fs

FF

As

[m2]

[m]

[m]

[m2]

1.2

1.5

1.80 0.82

1.2
1.5
1.80 0.82
1,8
2,2
3,96 0,891
Aporturi
solare
pe

Isj [W/m2]

Qsj [W]

43,8
43,8
19,19

158.99
158,99
15,43
333,41

18

0.68 0.60 3,630


0.68 0.60 3,630
0,38 0,60 0,804

Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminar determinat


grafic
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

t = 182 X 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

Qs = 333,41X 4608= 1536,35 [kWh]

Q g = 8520,78

[kWh]

Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:

Qg
t

=1950

[ W]

5.3. Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1


Pentru

putea

adimensional,

Qg
QL

calcula

factorul

de

utilizare

trebuie

stabilit

un

coeficient

care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

=0,21

19

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Q

= 8520,78 - aporturi totale de cldur

kWh Q

= 39551,88 - pierderile de cldur

ale cldirii kWh


= 0,21 - coeficient adimensional reprezentnd raportul dintre
aporturi si pierderi;

Deoarece coeficientul adimensional

1 =

1 , ATUNCI:

1 a
1 a +1

UNDE:

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;

a = ao +
o
ao

= 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei

Mc 001-1), tab.1.2 ; .

o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

= constanta de timp care caracterizeaza inertia


termica interioara a spatiului incalzit, h;

20

C
H

C= capacitatea termica interioara a cladirii


UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
C= j * Aj = ij *c ij *d ij *Aj [J/K]

5.4. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii


Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea
capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul
interior , astfel :
1. Pentru pereti exteriori
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul
termoizolant aplicat
2. Pentru placa pe sol
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul
termoizolant
3. Pentru planseu terasa
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de
panta
4. Pentru planseele intermediare
Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului
5. Pentru pereti interiori
Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui
Precizare
Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca
suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta valoare poate fi
aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea
corespunzatoare pierderilor termice.

21

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii
Elem Componen

c
d
A
C
entul
te
J/kgK
m
m
J/K
Kg/m 3
constructi
e
Pereti
interiori1

Pereti
interiori2

Pereti
exteriori

Pardoseal
a
placa
sol
Terasa

Planseu

Planseu

Tencuiala

1600

840

0,015

147,30

2969568,00

Caramida

1800

870

0,250/2

147,30

28833975,00

Tencuiala

1600

840

0,015

114,42

5048836,50

Caramida

1800

870

0,125/2

114,42

28956564,00

Tencuiala
interioara
Caramida

1600

840

0,015

383,16

7724505,60

1800

870

0,375

383,16

112505354,00

Tencuiala
exterioara
Covor PVC

1700

840

0.025

383,16

13678812,00

1800

1460

0,0015

133,25

525271,50

Sapa
suport

1800

840

0,025

133,25

5036850,00

Tencuiala
Placa
beton
Sapa
ciment
Placa
beton
Sapa
ciment
Placa
beton

1600
2600

840
840

0,02
0,14

133,25
133,25

3581760,00
40742520,00

1700

840

0,10

133,25

19028100,00

2600

840

0,12/2

133,25

17461080,00

1700

840

0,10

133,25

19028100,00

2600

840

0,12/21

133,25

17461080,00

= densitatea materialului
c=capacitatea calorica masica a materialului
d=grosimea stratului

22

A= aria elementului
C=286,09
MJ/K,
1J=1W/s
H= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura
=522233,50 s = 145,06 h
a= 5,63
1 =0,9998

W/K

6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada


de incalzire reala a cldirii

e d = id

* a
H

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

ed

= temperatura de echilibru

id =19.89 C
- temperatura interioara de
calcul;
= 0,9998 factorul de utilizare al aporturilor;
a =1950

W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ;

H = 547,82 W/K - coeficientul de pierderi termice ale cldirii


Temperatura de echilibru a
cladirii este:

ed

= 16,42 C

23

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel 2.6.4.1: Determinarea perioadei de


incalzire
2 Septembrie 29
Aprilie
Valori conventionale
Luna
t
ed
e
em
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

[oC]
16.42
16.42
16.42
16.42
16.42
16.42
16.42
16.42
16.42
16.42
16.42
16.42

[zile]
0
0
3
31
30
31
31
28
31
30
10
0
225

[oC]

[oC]

20,5
19,9
16,1
10,6
5,2
0,4
5,08
-2,0
0,6
5,2
10,8
15,8
18,7
zile
de
incalzire

Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile, adica 5400 ore. Temperatura
exterioar medie pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie ponderat a
temperaturilor medii lunare cu numrul de zile ale fiecrei luni.

24

6.1. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului


termic
Cladirea de locuit are un program de funcionare continuu, avand un regim de
furnizare a agentului termic continuu.

7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii


Q L =H*( i - e )*t

[ kWh ]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

25C
20,5C
20C

19,9C

18,7C

16,1C

15,8C

15C
12C

10,6C

10,8C

10C
5,2C

5C

5,2C

0,4C

0,6C

Calculul pierderilor de caldura ale cladirii


Q L =H*( i - e )*t

[ kWh ]

H = 547,82 K - coeficient de pierderi de caldura

25

iunie

mai

apr

mart

febr

ian

-2C

dec

nov

oct

sept

aug

-5C

iulie

0C

i = 19,89 C - temperatura interioara de calcul [C ];


e = 5,08 C - temperatura exterioara medie pe perioada de nclzire
Dz = 225 zile- durata perioadei de nclzire determinata grafic

[C ];

[ zile]

t = 225 X 24 = 5400 h - numr de ore perioada de nclzire.

Q L = 43811,56 [kWh\
8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Q

= Qi + Q

[ kWh ]

Qi = degajari de caldura interne [ kWh ]


Q i =[ i , h +(1+b)*Q i ,u ]*t

[kWh ]

i , h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile nclzitei; [W ]

i , h = i *A inc =1599 [W ]
i =4 W/m -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ]
A inc =399,78 m - aria totala a spatiului incalzit [m]
Q i ,u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ]
Dz = 225 zile - durata perioadei de nclzire determinata grafic [zile ];
t = 225 X 24 = 5400 h - numr de ore perioada de nclzire.
Q i =8634,6 [kWh]
Q

= aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]

26

=[I sj * A snj ]* t

[kWh ]

I sj = radiaia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaa de


1m2
avand orientarea j

[ W/m ]

A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeei n avand orientarea j .[mJ


A snj

=A*F s *F

*g

[m]

A = aria totala a elementului vitrat n [ m];


UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Fs= factorul de umbrire a suprafeei n;

F s =F h *F o *F

Fh

= factorul parial de corecie datorita orizontului;

Fo

= factorul parial de corecie pentru proeminente;

= factorul parial de corecie pentru aripioare.

F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

A
A

g= transmitanta totala la energie solara a suprafeei n;


F w = factor de transmisie solara;
g = transmitanta totala la energia solara pentru
radiatiile perpendiculare pe vitraj;

27

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada
de incalzire
Luna
Zil
Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
e
N
S
V
E
Ianuarie
31
11.9
69.9
27,9
27,9
0
Februarie
28
18,8
99,6
49,9
49,9
Martie
31
28,2
95,2
60,9
60,9
Aprilie
30
38,6
93,5
74,9
74,9
Mai
10
65,0
90,1
73,7
73,7
Iunie
0
75,5 23,02 94,5
88,25 78,0
49,10 78,8 49,10
Iulie
0
76,8
108,4
79.5
79,5
August
0
66,6
119,9
70,1
70,1
Septembri
3
48,0
125,9
78,4
78,4
e
Octombrie
23,4
124.9
64,6
64,6
31
Noiembrie
30
14,0
71.3
31,5
31,5
Decembrie
31
10,1
59,8
23,6
23,6

Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei


vitrate AS
Tip Nr.
ferestre
-

Orientar
e
-

Latime Inaltime

Fs

FF

As

[m2]

[m]

[m]

[m2]

1.2

1.5

1.80 0.82

0.68 0.60 3,630

6
1

E
N

1.2
1,8

1.5
2,2

1.80 0.82
3,96 0,891

0.68 0.60 3,630


0,38 0,60 0,804

28

Tabel
2.6.2.3:
orientri
Orientar ZAsnj
e
[m2]
V
3,630
E
3,630
N
0,804
8,064
TOTAL

Aporturi

solare

Isj [W/m2]

Qsj [W]

49,10
49,10
23,02

178,23
178,23
18,50

pe

374,96

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Dz = 225 zile - durata perioadei de nclzire determinata grafic [zilel;


t = 225 X 24 = 5400 h - numr de ore perioada de nclzire.
Qs = 2024,78 [kWh ]
Qg

= 10659,38

[ kWh ]

9. Necesarul de cldur pentru nclzirea cldirii, Qh


Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferena intre
pierderile de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma
fiind corectate cu un factor de diminuare,, astfel:

Q h =Q

- Q

[ kWh ]

= 43811,56 [ kWh ] pierderile de caldura ale cladirii;

29

= 10659,38 [ kWh ] - aporturi totale de caldura;

= factor de utilizare;
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient
adimensional, , care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
Y

Qg
QL

=0,24

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Deoarece coeficientul adimensional 1,atunci :

1 a
1 a +1
= 0,24 - coeficient adimensional reprezentnd raportul dintre
aporturi si pierderi;
a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;

a = ao +
o
ao

= 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei

Mc 001-1); .

o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

30

= constanta de timp care caracterizeaza inertia


termica interioara a spatiului incalzit, h;
=522233,50 s= 145,06 [ h ]
a=5,63

=0,9996

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q h =33156,45

kWh/an

10. Consumul de energie pentru incalzire , Q


Q

fh

=Q h +Q th -Q rh , h - Q rwh
Qh

= 33156,45
cldirii;

fh

Kwh/an
\kWh\

- necesarul de energie pentru incalzirea

Q th

= totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv


pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura
suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si
reglarea imperfect a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate deja
in considerare la temperatura interioara conventionala;

Q th =Q em +Q d

Q em

kWh/an

= pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de

transmisie a caldurii la consumator;

31

Q em =Q em , str +Q em ,c

Q em , str

kWh

= pierderi de caldura cauzate de distributia

neuniforma a temperaturii;

Q em , str

1em
em

* Qh

kWh

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

em = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de


incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);

Q h = 33156,45 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;


Q em , str

=1381,51

kWh

Q em ,c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii


interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;

Q em ,c =

1 c
*Q h
c

kWh

c - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); c =0,93
Qh = 33156,45- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;
Q em ,c = 2495,64 [kWh
Q em = 1381,51+2495,64=3877,15 [kWh]
Q em =3877,15

[kWh]

Qd = energia termica pierduta pe reeaua de distributie;

32

Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele


precizari:
1. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona;
2. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de
bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului;
3. Conductele din canalul termic sunt izolate termic;
4. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9;
5. Recircularea nu exista;
6. Distributie verticala.

Q d =U i *( m - ai ) *L i *t

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura


UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

d
1
U = 1
*ln a +
2* iz
di a * da
,
i

iz =0,0462

[ W/mK]

[ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei

d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie

[ W/mK]

[ m]

d i = diametrul conductei fara instalatie [ m]

1
0,33

a =

[ W/mK] coeficientul global de transfer termic [ W/mK]

[ m]
= temperatura medie a agentului termic

m=

tur + retur
= 80 C
2

ai = temperatura aerului exterior conductelor


L i = lungimea conductei
t

= t*24= 5400

[ C]

[ m]

[ h ] numarul de ore in pasul de timp

33

Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a cldurii catre


consumatori
di
da
Li
Lea
Ui'
tH
Qd
m ai
o
o
[m]
[m]
[m]
[m] [W/mK [ C] [ C] [h] [kWh/an]
]
Canal
0.032 0.05
5,00 1.5
0.26
80
8.73 540
500,31
termic
0,025 6
15,00 1,5
0,23
80
8,73 0
1327,76
0,020
0,04 51,00 1,5
0,19
80
8,73 540 3729,27
3
0
0,03
540
5
0
Coloane

0.020
0.013

Racordur
i

0.013

0.02
0
0,01
3
0.01
3

24,80
16,00

4,00
4,00

0.19
0,12

80
80

20
20

156,00

4,00

0.12

80

20

540
0
540
0
540
0

1526,68
622,08
6065,28

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
L ea = 4 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor
pentru conducte neizolate,cu diametrul < 100 mm si
L ea = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor
pentru conducte izolate, cu diametrul < 100 mm.
Q d = 13771,38 [ kWh/an ]
Q th =17648,53 [ kWh/an ]

Q rh , h = cldur recuperata de la subsistemul de nclzire: coloane +


racorduri;
Q rh , h =

8214,04

kWh/an

Q rh , w = cldur recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada


de incalzire (vezi paragraf 2.12);

34

Q rh , w =Q
Q

fh

coloanaacc

=38596,02

+Q distributi

eacc

=3994,92

kWh/an

kWh/an

11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de


consum Q acm
Q acm =Q ac +Q ac ,c +Q ac , d

kWh/an

Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de


consum livrata
Q ac =*c*V ac *( ac - )

kWh/an

ar

= 983,2 kg/m J - densitatea apei calde de consum la temperatura


de 60C;
c = 4,183 [kJ/kgK] - cldur specifica a apei calde de consum la
temperatura de 60C;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

V ac

= volumul necesar de apa calda de consum pe


perioada consumata
m 3 /an

V ac = a*
a = 80 [

Nu
1000

m 3 /an

l
J - necesarul specific de apa calda de consum
om zi

pentru o persoana in cladiri de locuit, determinat pe baza


analizarii facturilor;
Nu = 24[persoane] - numr de persoane;
Vac = 438

m 3 /an

ac = 60 [ C ] - temperatura apei calde de consum;


= 10 [ C ] - temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare
ar

a apei calde de consum.


Qac = 25019,08 kWh/an

35

Q ac ,c =*c* V ac ,c *( ac ,c - ar )

kWh/an

Q ac ,c = Pierderi de cldur aferente pierderilor si risipei de apa calda


de consum;

= 983,2

[ kg/m J - densitatea apei calde de consum la

temperatura de 60C;
c = 4,183[kJ/kgK] - cldur specifica a apei calde de consum la
temperatura de 60C;

V ac ,c

= volumul corespunztor pierderilor si risipei de apa

calda de consum,pe perioada considerata [

V ac ,c =

V ac *f 1 *f 2 - V ac

m3
perioada

m3
perioada

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

V ac = 700,8

m 3 /an - volumul necesar de apa calda de consum pe perioada

consumata

f 1 = 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fara


recirculare
f 2 = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice;
V ac ,c =188,34
ac ,c =

m 3 /an

50 [C] - temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la

punctul
de consum;

ar = 10 [C] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a


apei calde de consum.

Q ac ,c = 8606,56

kWh/an

36

Q ac , d = pierderi de cldur pe conductele de distribute a apei calde de


consum;

Q ac , d =

U
i

,
i

*( m - ai )*L i *t H

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

d
1
1
U =
*ln a +
2* iz
di a * da
,
i

iz

[ W/mK]

= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];


d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m];
a

1
=
0,33

[ W/mK] coeficient de transfer termic [ W/mK]

m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;


UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

m=

tur + retur
=50C;
2

ai = temperatura aerului din spaiul unde se afla distributia [C];


L i = lungimea conductei [m];

tH = t*24 = 8760 [h] numrul de ore in pasul de timp [h];


Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori
di
da
Li
Ui'
t Han
m
ai
Q ac , d

sezoni

[oC]

[h]

[kWh/an]

[h]

[kWh/an]

0.39

50

8.73

8760

3313,37

5400

2042,49

30,00

0.23

50

20

8760

1813,32

5400

1117,80

48,00

0.37

50

20

8760

4667,32

[m]

[m]

Canal
termic
Coloane

0.032

23,50

Racordur
i

0.013

0.05
8
0.02
5
0.01
3

0.025

t Hszi

[oC]

[m]

[W/mK]

37

5400 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an
Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate
pentru perioada de incalzire:
Q rwh =Q coloaneacc

+Q racorduria

Q acm =43419,65

cc

= 3994,92 [kWh/an]

[kWh/an]

12. Consumul de energie pentru iluminat


Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul cldirilor de locuit, se
realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat


Tip apart
S
Nr.
Supr.
Consum
Consum
[m2]
Cam.
Totala
Specific
anual
Mediu
[m2] [Kwh/an/m2]
1 camere 25
12
300
14,8
4440
5577,67
16
76,87
14,8
1137,67
vestibul
25,62
Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de:
raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

38

Sv
Sp

<

0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an
datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

=>

totalul se majoreaza cu 5 %
W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile


de CO2

13.1. Energia primara

Ep = Q

f , h ,l

*f h ,l + Q

f , w ,l

*f w,l +W i ,l *f i ,l

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q f , h ,l = 38596,02
[kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire,
produsa la sursa din combustibil gaz natural

f , w ,l

= 53594,54 [kWh/an]

energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm
W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N
f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz
f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electric
Ep = 119447,77 [kWh/an]
13.2. Emisia de CO2

39

E CO 2 = Q

f , h ,l

*f h ,CO 2

f , w ,l

*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2

kg/an

Unde:
Q

f , h ,l

= 38596,02 [ kWh/an]

f , w ,l

= 53594,54 [kWh/an]

W i ,l =6442,20 [kWh/an]
f h ,CO 2 = f w,CO 2 = 0,205 kg/kWh
aplica energiei la sursa primara

- factorul de emisie la arderea gazului natural; se

f i ,CO 2 = f h ,CO 2 = 0,09 kg/kWh - factor de emisie electricitate


E CO 2 = 20577,53 kg/an
13.3. Indicele de emisie echivalent CO2

I CO 2 =

EC O2
Ainc

= 51,47

kgCO 2 /man

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP.

Notarea

III
locuine

energetic

Certificarea energetic a blocului de

cldirii

se

face

funcie

de

consumurile

specifice

corespunztoare utilitilor din cldire i penalitilor stabilite corespunztor


exploatrii. ncadrarea n clasele energetice se face n funcie de consumul specific
de energie pentru fiecare tip de consumator in funcie de scala energetic specific.

14.

Consumul anual
nclzirea spaiilor

specific

40

de

energie

pentru

Qinc
Ainc

q inc =

=96,55

kWh/man

Unde Q inc =Q f , h
Suprafata incalzita a cladirii este
A inc =399,75 m

CLASA
15.

Consumul anual specific de energie


prepararea apei calde de consum

q acm =

Qacm
Ainc

pentru

=108,62 kWh/man

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CLASA E
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat

W i ,l =

Wil
= 16,11
Ainc

kWh/man

41

CLASA A
17. Consumul total anual specific de energie
q tot = q inc + q acm + W i ,l

=221,27

kWh/man

CLASA C

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

18. Penalizari acordate cldirii certificate


p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic
P1=1.00
p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire
P2=1.00
p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere
mobila din spatiile comune
p3=1.00
p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si
reglaj de la corpurile statice
p4=1.03
p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de
incalzire interioara

42

p5=1.05
p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si
golire a coloanelor de incalzire
p6=1.03
p7 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura
pentru decontarea consumurilor de caldura
p7=1.00
p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale
peretilor exteriori
p8=1.00
p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct
de vedere al continutului de umiditate al acestora
p9=1.02
p10 - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod
p1o=1.00
p11 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare
a fumului
pn=1.00
p12 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii
necesarului de aer proaspat la valoarea de confort
p12=1.06

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

po = Pi = 1,204

19. Nota energetica


Relatia de calcul a notei energetice este
urmatoarea:
N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2)

43

dac qtot *Po

q Tm

N = 100

dac qtot*po < qTm

B 1 =0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati conform MC 001


2006;
p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii;
qTm - consumul specific anual normal de energie minim.
qtot *Po= 266,50 kWh/man

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

N = 86,14
CAP. IV.

20.

CLADIREA DE REFERINTA

Definirea cldirii de referin

Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristici


generale, valabile pentru toate tipurile de cldiri considerate conform Prii a III-a a Metodologiei :
a)

Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i cldirea


real;

b)

Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare,


perei exteriori vitrai) pentru cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale.

44

c)
d)
e)
f)
g)

h)

i)
j)

Pentru cldiri cu alt destinaie dect de locuit aria elementelor de construcie transparente
se determin pe baza indicaiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanei
energetice a cldirilor Partea I-a, n funcie de aria util a pardoselii incintelor ocupate
(spaiu condiionat);
Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din
componena anvelopei cldirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform
Metodologie Partea I, cap 11.
Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construcie opace
sunt aceleai ca n cazul cldirii de referin;
)
Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este (
= 0,26;
Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare
cldirii reale;
Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5 h-1,
considerndu-se c tmplria exterioar este dotat cu garnituri speciale de etanare, iar
ventilarea este de tip controlat, iar n cazul cldirilor publice / sociale, valoarea
corespunde asigurrii confortului fiziologic n spaiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea
I);
Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum
este, dup caz:
- staie termic compact racordat la sistem districtual de alimentare cu cldur, n
cazul cldirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
- central termic proprie funcionnd cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) i
cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cldiri care nu sunt
racordate la un sistem de nclzire districtual;
Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice,
dimensionate conform reglementrilor tehnice n vigoare;
Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic
i hidraulic att la baza coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la
nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare
de costuri de nclzire;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

k)

n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu


contor de cldur general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i
ap cald de consum la nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia termic
compact;
l)
n cazul cldirilor de locuit colective, instalaia de ap cald este dotat
cu debitmetre nregistratoare montate pe punct de consum de ap cald din apartamente;
m) Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n instalaiile interioare;
n)
Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt
izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termic iz 0,05 W/m K, avnd
o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o)
Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i
parametrii de funcionare conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru
prepararea apei calde de consum este de 1068 . NP / Anc [kWh/man], unde NP reprezint

45

numrul mediu normalizat de persoane aferent cldirii certificate, iar A nc reprezint aria
util a spaiului nclzit / condiionat;
p)
n cazul n care se impune climatizarea spaiilor ocupate, randamentul
instalaiei de climatizare este aferent instalaiei, mai corect reglat din punct de vedere
aeraulic i care funcioneaz conform procesului cu consum minim de energie;
q)
n cazul climatizrii spaiilor ocupate, consumul de energie este
determinat n varianta utilizrii rcirii n orele de noapte pe baza ventilrii naturale /
mecanice (dup caz);
r)
Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din normativul de fa,
p0 = 1,00.

Element
de
constr

Nr.
crt
1

A
[m2]

Perete ext
Planseu
terasa
Placa pe
sol
Tamplarie
exterioara
TOTAL

2
3
4

A
R min


W
K

[ ]

m2 K
m in W

383,16

273,68

1,40

133,25

44,41

3,00

133,25

33,31

4,00

25,56

63,9

0,40

675,22

415,3

1
1
1
1

Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:


4

RM =

Aj
j =1
4

j =1

Aj
Rj

= 1, 62 mWK
2

21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta


UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Coeficientul global de izolare termica,

G = V1

A
Rm

+ 0,3 4n

[ ]
W
m3 K

[ ]

G mW3 K

e calculeaza cu relatia:

Unde:

46

V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ]


A-aria cladirii in [m]
i n
, reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare
i e

n - viteza de ventilare natural a cldirii, respectiv numrul de schimburi de aer pe ora


[h-1]
n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,avnd n vedere urmtoarele
caracteristici :
cldire adpostit (n centrul oraului);
cldire cu mai multe apartamente, cu dubl orientare;
clasa de permeabilitate - ridicat ( tmplrie fr msuri de etanare).

n = 0,6 h-1

G=

1
1 0 9 ,79 8

Pentru

A
V

4 1 5,3 + 0,3 4 0,6 = 0,378+0,204=0,58

= 0,5 9

si N=3 niveluri

rezulta

[ ]
W
m3 K

GN = 0,68

[ ]
W
m3 K

- din C107/1

G<GN
(0,58 < 0,68)
Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11

22. Consumul specific anual de caldura


Din tema lucrrii avem:
- consumul anual specific de cldur pentru nclzirea spaiilor cldirii de referinta la nivelul sursei
de cldur:

q inRc , an , sursa

=105kWh/ m2an
=> clasa energetic - B
- consumul anual specific de cldur pentru prepararea apei calde de consum:
2
R
q
= 60 kWh/ m an
=> clasa energetic ac,an
D
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

- consumul anual specific de cldur pentru iluminat : 15 kWh/ man.


2
R
q
= 5,8 kWh/ m an
il,an
A
=> consumul anual specific de energie total pentru cldirea existent:

47

=> clasa energetic -

= q

inc,an

+q

ac,an

2
+q
=105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m an
il,an

clasa energetica

= 170,8 kWh/m an

23. Emisia de CO 2
Factorul de emisie de CO se determin conform MC.001/2 2006, cap. II, pag. 202 i
2
C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:
- la utilizarea combustibililor convenionali gaze naturale: factorul de emisie CO = 0,205
2
kg/kWh
2
R
R
CO = (q
+q
) 0,205 kg/kWh = (105 + 60) 0,205=33,82 kg/ m an
2
inc,an
ac,an
- la utilizarea combustibililor electricitii: factorul de emisie CO = 0,09 kg/kWh
2
2
2
R
CO = q
0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m an 0,09 = 0,52 kg/ m an
2
il,an
2
=> Total emisie CO = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m an
2
2
CO = 34,34 kg/ m an
2
24. Notarea energetica a cladirii de referinta MC 001/3 -2006
Nu se acorda penalitati : p o = 1,00
Se calculeaza si se compara :
(q

p0

2
) = 170,8 1,00 = 170,8 Kwh/m an > q

Tm

2
= 125 Kwh/m an

Din MC.001/3 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obin valorile pentru:
B = 0,001053, B = 4,73677.
1
2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

N R = exp (- B1 qT R p 0 + B2) = exp (- 0,001053 170,8 1,00 + 4,73677) = exp (0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176

N R = 95,29

48

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. V
termica

Analiza energetic a Variantei I de reabilitare

49

Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii


pentru fiecare solutie in parte. In principal, este vorba de consumul anual de energie
al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri, mai redus decat cel aferent
situatiei actuale.
Rezultatele analizei sunt urmatoarele:

50

Varianta

V0
(Cl.Reala)
V1

Necesar
caldura
cladire

Consum
anual
incalzire

(kWh/an) (kWh/an)
128514,91
111083,46
63753,20

38596,02

Consum
anual
Specific
incalzire
(kWh/m2,an)
277,88
96,55

Consum total
specific

Consum
total

Economia anuala

(kWh/m2,an)
402

(kWh/an)
160945,31

(kWh/an) (%)
0
0

48,39

[zile]
225

88457,87

72487,44

86,14

225

221,27

51

54,96

Nota
Energetica

Durata
de
incalzire

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. VI

Analiza economica a Variantei I

Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:

VNA

-valoarea neta actualizata a investitiei


- costul de investitie a variantei I

C(m)

-duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I


-

costul specific al energiei termice economisite

NR

-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare


-reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica

24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (VNA)


Relaia de baz este proiecia la momentul zero a tuturor costurilor i are forma:
3

VNA = C0 +

CEk
k=1

[(1+f ) / (1+i)]
k

+ CM

t=1

[1/ (1+i)]

t=1

n care:
VNA valoarea net actalizat
C0 costul investiiei totale la momentul zero al cldirii existente [RON]
CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referin [RON / an]
CM - costul anual al operaiunilor de mentenan la nivelul anului de referin [RON / an]
f rata anual de cretere a costului cldurii (a felului de energie) [%]
i rata anual de depreciere a monedei utilizate [%]
k indice a felului de energie utilizat (gaz, energie termic, energie electric)
N durata fizic de via considerat a sistemului analizat
t variabila timpului t = 1, N [an]
Se fac urmtoarele IPOTEZE:
1. performana energetic a sistemului se menine la aceeai valoare pe ntreaga durat de
via N, fiind valabil cu condiia asigurrii verificrilor periodice ale performanei
energetice i implicit remedierile necesare, dac este cazul
2. rata de cretere anual a costului cldurii = ct pe durata N
3. rata de depreciere anual a monedei = ct
4. CM este puin imoprtant poate fi neglijat
5. vom lua n considerare numai energia termic, deci renunm la indicele k.

52

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Se obine o relaie simplificat de forma:


VNA = C0 + CE X
N

unde:

[(1+f) / (1+i)]

X=

t=1

Se analizeaz n paralel dou valori VNA specifice unei rezolvri clasice (VNA clasic) i unei
rezolvri energetice (VNA energ). Ambele soluii vor avea dotri cu durata de viaa fizic N egale.
Diferna dintre ele este VNA.

VNA = VNA clasic VNA energ


VNA clasic = C0 + CE clasic X
VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ X
n care:
C0 costul investiiei totale la momentul zero
C(m) - costul investiiei suplimentare datorit modernizrii energiei la nivel de an zero
CE clasic cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referin [RON / an]
CE energ cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referin [RON / an]

VNA = C

VNA = ( C

+ ( CE clasic X ) - C0 - C(m) - ( CE energ X )


E clasic

- CE energ ) X - C(m)

/ (- 1)

Se va obine:
-

VNA = C

(m)

-(

X)

n care:
CE reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referin [RON / an]
Din termenul stng al relaiei (4) scris sub forma VNA < 0 citim condiia de eficien a investiiei
n soluia modernizat energetic.
Termenul din dreapta al relaiei (4) va fi:

C(m) - ( CE X ) < 0

Se va mprii relaia cu CE:


( C(m) / CE ) - X < 0
( C(m) / CE ) < X

53

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Ca acest raport ( C(m) / CE ) s scad, trebuie ca numitorul s creasc, adic s creasc


reducerea costurilor de exploatare anuale. Dac notm raportul cu A, atunci X > A, adic anii
de referin considerai s fie suficient de muli, ca din economia anual de energie s putem
recupera, ntr-un timp rezonabil costurile cu investiia de modernizare energetic, pentru
asigurarea eficienei.
Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem:

QTan = 160945,31 kWh


an
QINC
= 88457,87 kWh

C(m) =116316 lei


E=

an
T

an
INC

-Q

- conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.28/2008


=160945,31-88457,87=72487,44 kWh

C E =Ec=72487,440,203=14714,95 lei/an
1Gcal=1163 kWh
c=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh

VNA = C

(m)

-(

X)

X=

[(1+f) / (1+i)]

t=1

unde:
f=0,15
i=0,06
N=16 ani
Rezulta
X= 33,74 ani

VNA = C
A=

C( m )
CE

(m)

-(

X )=116316-14714,95 33,74=116316-341514,59= -380166,42 lei

116316
= 7,90
14714,95

X=33,74
A<X rezulta ca anii de referinta considerai N= 16 ani sunt suficient de muli, ca din economia
anual de energie s putem recupera, ntr-un timp rezonabil costurile cu investiia de
modernizare energetic, pentru asigurarea eficienei.

54

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIIEI SUPLIMENTARE


(NR)
Se va nlocui durata de via fizic N cu NR, ca valoare necunoscut, n relaia scris sub forma
explicit i punem condiia de recuperare a investiiei VNA = 0.

C(m) -

C [(1+f) / (1+i)] = 0
t

t=1

ns

CE = c E ,

n care:

c costul actual al unitii de energeie exprimat n [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh]
E economia anual de energeie estimat obinut prin implementarea msurii de
modernizare energetic [Kwh / an]
Vom avea:
din care:

C(m) = c E NR
NR = C(m) / (c E)

NR = C(m) / (c E) =

116316
=7,90 ani
14714, 95

26. COSTUL UNITII DE ENERGIE ECONOMISIT [RON/kwh]


prin proiectul de modernizare energetic a unei cldiri existente
economisit), relaia (7) se va transcrie astfel:
C(m) e E N = 0
C(m) = e E N
e = C(m) / (N E)

e=

C( m )
E N

[RON / Kwh]

116316
= 0,100 lei/kWh
72487, 44 16

55

(sau costul unei Kwh

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost


specific al agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul
nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.
Rezultatele analizei economice:

Varianta

Economia

Cost

Durata

Durata

Cost specific

anuala

Aprox.

de viata

Recuperare

al economiei

investitie

energetice

investitie

V1

(kWh/an )

( lei )

( ani )

( ani )

( lei/kWh)

72487,44

116316

16

7,90

0,100

56

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. VII

Concluzii

Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta
urmatoarele :
1.Varianta de reabilitare V1(S1) - implica un cost de cca. 116 316 lei si se recupereaza in cca. 7,90 ani,
costul specific al economiei energetice fiind de 0.100 lei/kWh. Aceasta solutie nu implica un cost relativ
mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic
interior. In acelasi timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin
limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in
proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea
cladirii din punct de vedere al rezistentei.
2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55 kWh/mp an ,fiind
respectata prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca acest consum specific pentru incalzire
sa scada sub 100 kWh/mp an.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din
fonduri publice conform prevederilor art.13 din OUG nr.18/2009.

3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7,90 ani, rezulta ca investitia este rentabila. Trebuie
avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani, astfel incat durata
de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.

4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta
va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei, adica 18495,60 lei , respectiv 1541,30 lei
/apartament.

5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
investitia se justifica deoarece prin eliminarea

subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii

importante de la bugetul de stat si de la bugetul local,iar pe de alta parte se reduce poluarea in


aer,apa,sol- conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant.

6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de


proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si
semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat
sunt obligatorii pentru demararea investitiei.
7. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin
realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii.Deoarece OUG
nr.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii, se recomanda asociatiei sa
realizeze

aceste

investitii

functie

de

criteriul

de

suportabilitate

al

proprietarilor

de

apartamente.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru


incalzire si apa calda menajera, si implicit la diminuarea facturilor de energie.
57

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. VIII
CERTIFICATUL ENERGETIC

58

Cod potal
localitate

Nr. nregistrare la
Consiliul Local

4 1 0 0 8 0

Anexa 3

0 0 8 2 1 9

Data
nregistrrii
z z l l a a
2 5 0 4 1 0

Notare
energetic:

Performana energetic a cldirii


Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Performanei Energetice a Cldirilor elaborat n
aplicarea Legii 372/2005

86,14

Cldirea
certificat

Cldirea de
referin

Eficien energetic ridicat

A
B

Certificatdeperformanenergetic

D
E
F
G
Eficien energetic sczut
Consum anual specific de energie

[kWh/man]

221,27

170,8

Indice de emisii echivalent CO2

[kgCO2/man]

51,47

34,34

Consum anual specific de energie


[kWh/man] pentru:

Clas energetic
Cldirea
Cldirea de
certificat
referin

nclzire:
96.55/105
B
B
Ap cald de consum:
108,62/60
E
D
Climatizare:
Ventilare mecanic:
Iluminat artificial:
16,11/5,8
A
A
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/man]:
Date privind cldirea certificat:
Adresa cldirii: Oradea,str.Horea,nr.109
Categoria cldirii: bloc
Regim de nlime: P+2E
Anul construirii:
1970
Scopul elaborrii certificatului energetic:

Aria util:
..
. 372,45
Aria construit desfurat: 495
Volumul interior al cldirii: 1097,98

m
m
m

informativ

Programul de calcul utilizat:

, versiunea:

Date privind identificarea auditorului energetic pentru cldiri:


Specialitatea
Numele i prenumele
Seria i
Nr. i data nregistrrii
(c, i, ci)
Nr. certificat
certificatului n registrul
de atestare
auditorului
...................... ..................................... ....................... .................. ...............................

59

Semntura
i tampila
auditorului
......................

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANEI ENERGETICE A CLDIRII

Grile de clasificare energetic a cldirii funcie de consumul de cldur anual


specific:
AP CALD DE CONSUM:
E

B C

120

91

73

59

500

kWh/man

200

B C

90

59

15
35

245

173

343

B C

70
117

ILUMINAT:
A

40
49

NCLZIRE:
B

132

kWh/man

kWh/man

TOTAL:NCLZIRE, AP CALD
CLIMATIZARE:
MECANIC:
DE CONSUM, ILUMINAT

VENTILARE

5
8
11
15

300

B C D

30

kW h/m an

k W h/m a n

Performana energetic a cldirii de referin:


Consum anual specific de energie
[kWh/man]
pentru:
nclzire:
105
Ap cald de consum:
60
Climatizare:
Ventilare mecanic:
Iluminat:
5,8

kWh/man

21

B C D

198

20
50
87
134

820

566

408

291

B C

125
201

Notare
energetic

95,29

Penalizri acordate cldirii certificate i motivarea acestora:


P0 = 1,38 dup cum urmeaz.
Ccladire fara subsol
p1 = 1,00
Ua de intrare cldire nu este prevzut cu sistem automat de nchidere,dar
sta bine inchisa in perioada de neutilizare
p2 = 1,01
Ferestre / ui n stare bun, dar neetane
p3 = 1,02
Corpurile statice nu sunt dotate cu armturi de reglaj
p4 = 1,05
Instalaia de nclzire a fost splat / curat cu mai mult de trei ani n urm
p5 = 1,05
Coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi se separare i golire a
acestora
p6 = 1,03
Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta

60

p 7 = 1,00

Tencuial exterioar czut parial


Pereii exteriori prezint pete de condens

p8 = 1,05
p9 = 1,02

Cladire far pod locuibil

p 10 =1,00

Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta

p 11 = 1,00

Cldire fr sistem de ventilare organizat

p12 = 1,10

P0=11,011,021,051,051,031.001,051,021,001,001,02=1,38

Recomandri pentru reducerea costurilor prin mbuntirea performanei


energetice a cldirii:
Soluii recomandate pentru anvelopa cldirii,

1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;


2.termoizolarea terasei ;
3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;
4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.
Soluii recomandate pentru instalaiile aferente cldirii, dup caz.
Se vor prezenta la modulul de instalatii.
INFORMAII PRIVIND CLDIREA CERTIFICAT
Anexa la Certificatul de performan energetic nr.
1. Date privind construcia:

Categoria cldirii:

de locuit, individual

de locuit cu mai multe apartamente (bloc)

cmine, internate
spitale, policlinici
hoteluri i restaurante
cldiri pentru sport
cldiri social-culturale
cldiri pentru servicii de comer
alte tipuri de cldiri consumatoare de energie

Nr. niveluri:

Subsol,
Parter + 2E

Nr. de apartamente i suprafee utile:


Aria unui
apartament
[m]
1

Tip. ap.
0
1 cam.
2 cam.
3 cam.
4 cam.
5 cam.

24,47
TOTAL

Demisol,
etaje

Nr. ap.

Sut [m]

12
-

293,64
12

293,64

Volumul total al cldirii:1097,98

Caracteristici geometrice i termotehnice ale anvelopei:

61

Tip element de
construcie
0
PE
FE
UE
TE
Sb

Rezistena termic
corectat [mK/W]
1
0,495
0,325
0,325
0,440
4,04

Aria [m]
2
383,25
21,6
3,96
133,25
133,25

Total arie exterioar [m]

675,22
m-1

Indice de compactitate al cldirii, SE / V: 0,61


2. Date privind instalaia de nclzire interioar:

Sursa de energie pentru nclzirea spaiilor:


Surs proprie, cu combustibil:
Central termic de cartier
Termoficare punct termic central
Termoficare punct termic local
Alt surs sau surs mixt:

Tipul sistemului de nclzire:


nclzire local cu sobe,
nclzire central cu corpuri statice,
nclzire central cu aer cald,
nclzire central cu planee nclzitoare,
Alt sistem de nclzire:

Date privind instalaia de nclzire local cu sobe:nu este cazul


- Numrul sobelor:
- Tipul sobelor, mrimea i tipul cahlelor tabel.

Date privind instalaia de nclzire interioar cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de
instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2
Tip corp static
fonta
624/4

Numr corpuri statice [buc.]


n spaiul n spaiul
Total
locuit
comun
24
3
27

Suprafa echivalent termic [m]


n spaiul n spaiul
Total
locuit
comun
56,68
13,54
70,22

Tip distribuie a agentului termic de nclzire: inferioar,


superioar,
mixt

Necesarul de cldur de calcul: : 33156,45

Racord la sursa centralizat cu cldur:

Contor de cldur: - tip contor

kW

racord unic,
multiplu:
puncte,
- diametru nominal:
40 mm,
- disponibil de presiune (nominal):
mmCA
,

62

- anul instalrii
,
- existena vizei metrologice

Elemente de reglaj termic i hidraulic:


- la nivel de racord
- la nivelul coloanelor
- la nivelul corpurilor statice

,
,
;

Lungimea total a reelei de distribuie amplasat n spaii nenclzite 71 m;

Debitul nominal de agent termic de nclzire

Curba medie normal de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:

l/h;

Temp. tur
agent
primar[C]

82

86

90

94

97

100

104

108

112

116

120

125

130

Temp.ext. [C]

+10

+8

+6

+4

+2

-2

-4

-6

-8

-10

-12

-15

Temp. tur
agent
secundar[C]

41

42

44

46

48

50

52

54

56

58

61

65

70

Qnc. mediu orar [W]

Date privind instalaia de nclzire interioar cu planeu nclzitor:nu este cazul


-

Aria planeului nclzitor:


m
Lungimea i diametrul nominal al serpentinelor nclzitoare;
Diametru serpentin. [mm]
Lungime [m]

Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaiei:

3. Date privind instalaia de ap cald de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:


Surs proprie, cu:
Central termic de cartier
Termoficare punct termic central
Termoficare punct termic local
Alt surs sau surs mixt:

63

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:


Din surs centralizat,
Central termic proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare local cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare local pe plit,
Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.: 48

Numrul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri

Racord la sursa centralizat cu cldur: racord unic,


multiplu:
puncte,
- diametru nominal: 40mm,
- necesar de presiune (nominal):
mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.:

Contor de cldur general:

24 lavoare

funcional,
nu funcioneaz
nu exist

- tip contor
,
- anul instalrii
,
- existena vizei metrologice

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

nu exist
parial
peste tot

4. Informaii privind instalaia de climatizare:


5. Informaii privind instalaia de ventilare mecanic:
6. Informaii privind instalaia de iluminat:

ntocmit,
Auditor energetic pentru cldiri,
tampila i semntura

64

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea I ,, Anvelopa cladirii,,
2.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din
cladiri,,
3.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al
cladirii,,
4.Metodologia de calcul MC 001/2009 Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor
energetice a cladirilor si apartamentelor,,
5. C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere
ale cladirilor,,
6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile de
locuit.
7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de
constructiectie ale cladirilor .
8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit
cldirile de locuit.
9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact
cu solul
10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei
cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.
11.Manualul de instalatii de incalzire
12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale
cladirilor existente
13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru
incalzire.
14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile
15.STAS 11984/83Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire
16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de
calcul.
18. SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de
locuit existente
19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a
fondului construit existent i stimularea economisirii energiei termice.

65

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea
economisirii energiei termice.
21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009.
22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009
23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea n construcii.
24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziiei aerului n spaii cu diverse destinaii, n
funcie de activitile desfurate n regim de iarn-var.
25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a msurrilor necesare expertizrii
termoenergetice a construciilor i instalaiilor aferente.
26. SC 007-2002 - Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cldirilor
de locuit existente.
27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale
28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din
cladiri
29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru
incalzire. Cladiri de locuit.

66

VARIANTA II

67

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Cuprins
Cuprins
CAP. I Introducere
CAP. II. VARIANTA I Date Generale
1. Masuri
2. Parametrii climatici
3. Temperaturi de calcul
4.Calculul coeficientilor de pierderi
5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare
6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii
8. Calculul aporturilor de caldura
9. Necesarul de caldura pentru incalzire
10.Consumul de energie pentru incalzire
11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere
12.Consumul de energie pentru iluminat
13.Energia primara si emisiile de CO2
CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte
14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire
15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat
17. Consumul anual specific total de energie
18. Penalitati acordate cladirii certificate
19. Nota Energetica
CAP. IV Cladirea de referinta
20. Definirea cladirii de referinta
21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta
22.Consumul specific anual de energie
23. Emisiile de CO2
CAP. V Analiza energetica
CAP. VI. Analiza economica
24. Modificarea valorii nete actualizate
25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare
24. Costul unitatii de energie economisita
CAP. VII. Concluzii
CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica
Bibliografie

68

66
67
68
68
70
72
73
75
84
86
87
90
93
97
100
100
102
102
102
103
103
104
105
106
106
107
108
109
110
112
112
115
115
117
118
124

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
CAP. I

INTRODUCERE

S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de


Constructii, cu urmatoarele precizari:
1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile
energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ;
2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009;
3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu
prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru
incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ;
4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta
finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre
asociatia de proprietari ;
5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse
s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest
consum pentru cladirea expertizata;
6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in
OUG nr.28/2008;
7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%,
achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul
programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea;
8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica,
urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL;
9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare
termoenergetica;
10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce
urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor
termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii;
11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de
interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul
obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial
de executie al cladirii;
12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie
emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa
executarea lucrarilor de interventie;
13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele
variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel
prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare
14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la
terminarea lucrarilor ;
15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea
Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica,
reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul
Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in
conditii de siguranta si securitate.

69

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP II

Date Generale

1. Masuri propuse
Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu
au indeplinit conditiile minime impuse, si anume:
1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm
grosime ,inclusiv a soclului cu polistiren extrudat,
2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime ;
3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic
1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii
Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 4705 ; longitudine
E21 55; altitudine 137 m
Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele:
-zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T e = -15 C ;
-orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate;
-zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97;
-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade;
-categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-normala;
-Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s;
-Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea caracteristica a
incarcarii din zapada pe sol de 1,50 Kn/mp;
-Zona de vant ,conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza maxima mediata pe
1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ), cu presiunea mediata pe 10 minute de 0,3 kPa;

70

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit


existent ;
Retele publice existente in zona: retele de apa,canalizare,termice,electrice,s.a .

1.2.Descrierea tipurilor de instalaii interioare i alctuirea acestora


(nclzire, ventilare/climatizare, ap cald menajer, iluminat)
nclzirea blocului analizat este asigurat prin alimentarea cu agent termic de la un
punct termic nvecinat. Conductele subtraverseaz carosabilul i o zon verde pn
la PT, printr-un canal termic care se deschide n caminul cldirii expertizate care
delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un
contor de bransament. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda
curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de
bransament.
Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie
reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale ,iar conductele numai pe
alocuri au fost inlocuite.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de
incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste
instalatii din surse proprii.
Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniiale din
fonta.
Casa scrii este nclzit n mod direct.
Distribuia agentului termic se realizeaz prin sistem bitubular cu distribuie
inferioar i coloane verticale care strbat planeele. Coloanele sunt aparente i
sunt racordate la partea superioar a cldirii la vasul de aerisire. n canalul termic
al cldirii conductele formeaz o reea de distribuie ramificat.

71

Instalaia de alimentare cu ap cald de consum urmeaz acelai traseu

ca i

instalaia de alimentare cu cldur i se ramific pe vertical n coloane care


alimenteaz bile din apartamente. Se constat degradarea i lipsa pe arii extinse
a termoizolaiei aferente conductelor de alimentare cu ap cald de consum.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Cladirea este alimentat cu ap rece de la reeaua oreneasc. n blocul de
locuinte sunt montate 24 puncte de consum ap rece i 24 de puncte de consum
ap cald.
Condiiile convenionale de calcul sunt fixate de valorile: tur =90C, retur

=20C,

e=

= 70 C,

-15C

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente att n


apartamente ct i n spaiile comune.
1.3.Regimul de ocupare al cldirii
Regimul de ocupare al cldirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu cldur
se consider n regim continuu. Cldirea nu este echipat cu sisteme de ventilare
mecanic, rcire sau condiionarea aerului.
1.4. Anvelopa cldirii i volumul nclzit al cldirii
Anvelopa cldirii reprezint totalitatea elementelor de construcie care nchid
volumul nclzit, direct sau indirect.

2. Parametrii climatici
2.1 Temperatura convenional exterioar de calcul
Pentru iarn, temperatura convenional de calcul a aerului exterior se consider n
funcie de zona climatic n care se afl localitatea Oradea (zona II), conform STAS
1907/1, astfel:

72

e = - 15c
2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare
Intensitile medii lunare i temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in
conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea
Oradea.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei


solare
Luna
Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

N
11,9
18,8
28,2
38,6
65,0
75,5
76,8
66,6
48,0
23,4
14,0
10,1

S
69,9
99,6
95,2
93,5
90,1
94,5
108,4
119,9
125,9
124,9
71,3
59,8

V
27,9
49,9
60,9
74,9
73,7
78,0
79,5
70,1
78,4
64,6
31,5
23,6

Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii


exterioare
Luna
Temperatura medie
[C]
Ianuarie
-2.0
Februarie
0,6
Martie
5,2
Aprilie
10,8
Mai
15,8
Iunie
18,7

73

E
27.9
49,9
60,9
74,9
73,7
78,0
79,5
70,1
78,4
64,6
31,5
23,6

Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

20,5
19,9
16,1
10.6
5.2
0.4

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

3. Temperaturi de calcul ale spaiilor interioare


3.1Temparatura interioar predominant a ncperilor nclzite
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominant pentru cldiri
de locuit este:
i = 20*C
3.2Temperatura interioar a spaiilor nenclzite
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioar a spaiilor
nenclzite de tip subsol i casa scrilor, se calculeaza pe baz de bilan termic.Nu
este cazul.
3.3 Temperatura interioar de calcul
Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dac diferena de temperatur ntre volumul
nclzit i casa scrilor este mai mic de 4oC, ntregii cldiri se aplic calculul
monozonal. In acest caz, temperatura interioar de calcul a cldirii, este:

i =

A
A
ij

[oC]

74

Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform tabel 1.
Spatiu

Aj

ij

Ajij

Aj

Aj ij

camera

21,59

20

431,8

259,08

5181,6

baie

4,675

22

102,85

56,1

1234,2

Vestibul- casa scarii

25,62

18

461,16

76,86

1383,48

i =

5181, 6 + 1234, 2 + 1383, 48 7799, 28


=
= 19,89 C
259, 08 + 56,1 + 76,86
392, 04

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

4. Calculul coeficienilor de pierderi de cldur HT i HV


b. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H
H = Hv + Ht [W/K]
b.Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin ventilare, HV

Hv =

a *Ca *na *V
3, 6

[ WK ]

Unde:
a =1,2 kg/m -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 )
c a =1,005 KJ/kgK caldura specifica a aerului
n a = 0,6 [ h 1 ] nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI )

75

Numrul de schimburi de aer pe or


Categoria
cldirii

Cldiri individuale

Cldiri cu mai
multe
apartamente,
cmine,
internate etc.

dubl
expunere

simpl
expunere

Clasa de

Clasa
de
permeabilitate
adpostire ridicat medie sczut

neadpostite
1.5
0.8
0.5
moderat
1.1
0.6
0.5
adp.
adpostite
0.7
0.5
0.5
neadpostite
1.2
0.7
0.5
moderat
0.9
0.6
0.5
adp.
adpostite
0.6
0.5
0.5
neadpostite
1
0.6
0.5
moderat
0.7
0.5
0.5
adp.
adpostite
0.5
0.5
0.5
V = 1097,98 [m1] - volumul nclzit.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Hv = 220,69

[W/K]

c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transimise, HT


HT= L

+ L s+Hu [W/K]

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii [ W/K ];


Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ];

L=U

,
j

*A

[W/K]

Hu

76

,
j

= transmitana termic corectat a prii j din

anvelopa cldirii[W/mK

Aj = aria pentru care se calculeaz U

,
j

[ m ]

Tabel 2.5.1: Coeficieni de cuplaj termic ai spaiului


incalzit
Elementul
construcie
Perete
Planseu
Tamplari
e
Placa
TOTAL

de
Exterior
Terasa
PVC
Sol

U'j = 1/R'j

Aj

U'j x Aj

[m2K/W]
2,49
4,72
0.71

[W/m2K]
0,40
0,21
1,40

[m2]
383,16
133,25
25,56

[W/K]
153,87
28,23
35,99

4,04

0,25

,
j

133,25

31,31
249,40

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
L =249,40 [ W/K]
Ls=31,98[ W/K]
Hu=0
HT

[ W/K]

Nu avem spatii neincalzite

=249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

77

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabilete perioada de nclzire


preliminar, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru
este 0eo=12C.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel2.6.1:
incalzire

Determinarea

Luna
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

perioadei

de

10 oct- 21 aprilie
Valori conventionale
t
eo
e
em
o
o
[ C] [zile]
[ C]
[oC]
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12

0
0
0
9
30
31
31
28
31
21
0
0
182

20,5
19,9
16,1
10,6
5,2
0,4
3,361
-2,0
0,6
5,2
10,8
15,8
18,7
zile
de
incalzire

78

Tempertura exterioar medie pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie


ponderat a temperaturilor medii lunare cu numrul de zile cu nclzire ale fiecrei
luni.
Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL
(calcul preliminar, pentru 0eo = 12C)
Q

= H*(i- e )*t [kWh]

H = 502,07

W/K- coeficient de pierderi de caldura

i = 19.89 C - temperatura interioara de calcul ;

e = 3,361C - temperatura exterioara medie pe perioada de nclzire [C];


Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminara determinata grafic
[ zile ]
t = 182 X 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

Q =36248,78 [kWh/an]
L

Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru


0eo=12C)
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

79

em =

9 x10, 6 + 30x 5, 2 + 31x 0, 4 31x 2+ 28x 0, 6+ 3 1x 5, 2 + 2 1x10,8


182

= 3,3610 C

25C
20,5C
20C

19,9C

18,7C

16,1C

15,8C

15C
12C

10,6C

10,8C

10C
5,2C

5C

5,2C

0,4C

0,6C

iunie

mai

apr

mart

febr

ian

-2C

dec

nov

oct

sept

aug

-5C

iulie

0C

Qg=Qi+Qs [kWh/an]

Q i = degajari de cldur interne[kWh]

Qi = [ ih +(1-b)* iu ] * t [kWh ]
ih

= fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile

nclzite [W]; ih = i *A inc =

1599 [W ]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

80

= 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf.

i
McOOl -

PII,
A inc = 399,78 aria totala a spatiului incalzit ( m )
iu

0 - fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaiile

neinclzite - (w)
Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminar determinat grafic [ zile ]
t=

182 x 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

Q i = 6984,43

[ kWh]

Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh];


Qs

= [I sj *A

snj

]*t

[kWh]

I sj = radiaia solara totala medie pe perioada de calcul pe o


suprafaa de
1 m avand orientarea j [ w/m]
A snj = aria receptoare echivalent a suprafeei n avand
orientarea j
A snj =A*F

[ m ]

*F

*g

[ m ]

A = aria totala a elementului vitrat n [m ];


F

= factorul de umbrire a suprafeei n;

= F h *F o *F

F h = factorul partial de corectie


datorita orizontului;

F o = factorul partial de corectie


pentru proeminente;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

81

= factorul partial de corectie

pentru aripioare.

= factorul de reducere pentru

ramele vitrajelor;
F

Ag 1, 224
A
=
=
=0,68
1,8
At
A
g = transmitanta totala la energie solara a suprafeei
n;

g=Fw g
Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9
g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj;
g =0,67
Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si g se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.
Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada
de incalzire
Luna
Zil
Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
e
N
S
V
E
Ianuarie
31
11.9
69.9
27,9
27,9
0
Februarie
28
18,8
99,6
49,9
49,9
Martie
31
28,2
95,2
60,9
60,9
Aprilie
21
38,6
93,5
74,9
74,9
Mai
0
65,0
90,1
73,7
73,7
Iunie
0
75,5 19,19 94,5
82,35 78,0
43,78 78,8 43,78
Iulie
0
76,8
108,4
79.5
79,5
August
0
66,6
119,9
70,1
70,1
Septembri
0
48,0
125,9
78,4
78,4
e
Octombrie
9
23,4
124.9
64,6
64,6
Noiembrie
30
14,0
71.3
31,5
31,5
Decembrie
31
10,1
59,8
23,6
23,6
Intensitatea radiaiei solare medii pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie
ponderat a intensitilor medii lunare, cu numrul de zile ale fiecrei luni.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

82

DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA


CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei


vitrate AS
Tip Nr.
ferestre
-

Orientar
e
-

6
1

E
N

Tabel
2.6.2.3:
orientri
Orientar ZAsnj
e
[m2]
V
3,630
E
3,630
N
0,804
8,064
TOTAL

Latime Inaltime

Fs

FF

As

[m2]

[m]

[m]

[m2]

1.2

1.5

1.80 0.82

1.2
1.5
1.80 0.82
1,8
2,2
3,96 0,891
Aporturi
solare
pe

Isj [W/m2]

Qsj [W]

43,8
43,8
19,19

158.99
158,99
15,43

0.68 0.60 3,630


0.68 0.60 3,630
0,38 0,60 0,804

333,41

Dz = 182 zile- durata perioadei de nclzire preliminar determinat


grafic
t = 182 X 24 = 4368 h - numr de ore perioada de nclzire.

Qs = 333,41X 4608= 1536,35 [kWh]

Q g = 8520,78

[kWh]

Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:

Qg
t

=1950

[ W]

83

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1


Pentru

putea

adimensional,

Qg
QL

calcula

factorul

de

utilizare

trebuie

stabilit

un

coeficient

care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

=0,23

= 8520,78 - aporturi totale de cldur


kWh Q

= 396248,78 - pierderile de

cldur ale cldirii kWh


= 0,23 - coeficient adimensional reprezentnd raportul dintre
aporturi si pierderi;

Deoarece coeficientul adimensional

1 =

1 a
1 a +1

UNDE:

84

1 , ATUNCI:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;

a = ao +
o
ao

= 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei

Mc 001-1), tab.1.2 ; .

o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

= constanta de timp care caracterizeaza inertia


termica interioara a spatiului incalzit, h;
=

C
H

C= capacitatea termica interioara a cladirii


C= j * Aj = ij *c ij *d ij *Aj [J/K]

Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii


Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea
capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul
interior , astfel :
8. Pentru pereti exteriori
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul
termoizolant aplicat
2. Pentru placa pe sol
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul
termoizolant
3. Pentru planseu terasa
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de
panta
4. Pentru planseele intermediare
Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului
5. Pentru pereti interiori

85

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui


Precizare

Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca


suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta valoare poate fi
aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea
corespunzatoare pierderilor termice.
Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii
Elem Componen

c
d
A
C
entul
te
J/kgK
m
J/K
m
Kg/m 3
constructi
e
Pereti
interiori1

Pereti
interiori2

Pereti
exteriori

Pardoseal
a
placa
sol
Terasa

Planseu

Planseu

Tencuiala

1600

840

0,015

147,30

2969568,00

Caramida

1800

870

0,250/2

147,30

28833975,00

Tencuiala

1600

840

0,015

114,42

5048836,50

Caramida

1800

870

0,125/2

114,42

28956564,00

Tencuiala
interioara
Caramida

1600

840

0,015

383,16

7724505,60

1800

870

0,375

383,16

112505354,00

Tencuiala
exterioara
Covor PVC

1700

840

0.025

383,16

13678812,00

1800

1460

0,0015

133,25

525271,50

Sapa
suport

1800

840

0,025

133,25

5036850,00

Tencuiala
Placa
beton
Sapa
ciment
Placa
beton
Sapa
ciment
Placa
beton

1600
2600

840
840

0,02
0,14

133,25
133,25

3581760,00
40742520,00

1700

840

0,10

133,25

19028100,00

2600

840

0,12/2

133,25

17461080,00

1700

840

0,10

133,25

19028100,00

2600

840

0,12/21

133,25

17461080,00

86

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

= densitatea materialului
c=capacitatea calorica masica a materialului
d=grosimea stratului
A= aria elementului
C=286,09
MJ/K,
1J=1W/s
H= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura
=522233,50 s = 145,06 h
a= 5,63
1 =0,9997

W/K

6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de


incalzire reala a cldirii

e d = id

ed

* a
H

= temperatura de echilibru

id =19.89 C
- temperatura interioara de
calcul;
= 0,9997 factorul de utilizare al aporturilor;
a =1950 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ;
H = 502,07 W/K - coeficientul de pierderi termice ale cldirii
Temperatura de echilibru a
cladirii este:

ed

= 16,01 C

87

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel 2.6.4.1: Determinarea perioadei de


incalzire
2 Septembrie 29
Aprilie
Valori conventionale
Luna
t
ed
e
em
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

[oC]
16.01
16.01
16.01
16.01
16.01
16.01
16.01
16.01
16.01
16.01
16.01
16.01

[zile]
0
0
0
31
30
31
31
28
31
30
5
0
217

[oC]

[oC]

20,5
19,9
16,1
10,6
5,2
0,4
4,68
-2,0
0,6
5,2
10,8
15,8
18,7
zile
de
incalzire

Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile, adica 5208 ore. Temperatura
exterioar medie pe sezonul de nclzire se calculeaz ca o medie ponderat a
temperaturilor medii lunare cu numrul de zile ale fiecrei luni.

88

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

25C
20,5C
20C

19,9C

18,7C

16,1C

15,8C

15C
12C

10,6C

10,8C

10C
5,2C

5C

5,2C

0,4C

0,6C

iunie

mai

apr

mart

febr

ian

-2C

dec

nov

oct

sept

aug

-5C

iulie

0C

6.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a


agentului termic
Cladirea de locuit are un program de funcionare continuu, avand un regim de
furnizare a agentului termic continuu.

7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii

89

Q L =H*( i - e )*t

[ kWh ]

H = 502,07 K - coeficient de pierderi de caldura


UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

i = 19,89 C - temperatura interioara de calcul [C ];


e = 4,68 C - temperatura exterioara medie pe perioada de nclzire
Dz = 217 zile- durata perioadei de nclzire determinata grafic

[C ];

[ zile]

t = 217 X 24 = 5208 h - numr de ore perioada de nclzire.

Q L = 39770,81 [kWh\
8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii
Q

= Qi + Q

[ kWh ]

Qi = degajari de caldura interne [ kWh ]


Q i =[ i , h +(1+b)*Q i ,u ]*t

[kWh ]

i , h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile nclzitei; [W ]

i , h = i *A inc =1599 [W ]
i =4 W/m -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ]
A inc =399,78 m - aria totala a spatiului incalzit [m]
Q i ,u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ]
Dz = 217 zile - durata perioadei de nclzire determinata grafic [zile ];

90

t = 217 X 24 = 5208 h - numr de ore perioada de nclzire.


Q i =8280,72 [kWh]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Q

=[I sj * A snj ]* t

= aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]

[kWh ]

I sj = radiaia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaa de


1m2
avand orientarea j

[ W/m ]

A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeei n avand orientarea j .[mJ

A snj

=A*F s *F

*g

[m]

A = aria totala a elementului vitrat n [ m];


Fs= factorul de umbrire a suprafeei n;

F s =F h *F o *F

Fh

= factorul parial de corecie datorita orizontului;

Fo

= factorul parial de corecie pentru proeminente;

= factorul parial de corecie pentru aripioare.

91

F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
F

A
A

g= transmitanta totala la energie solara a suprafeei n;


F w = factor de transmisie solara;
g = transmitanta totala la energia solara pentru
radiatiile perpendiculare pe vitraj;

Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada
de incalzire
Luna
Zil
Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
e
N
S
V
E
Ianuarie
31
11.9
69.9
27,9
27,9
0
Februarie
28
18,8
99,6
49,9
49,9
Martie
31
28,2
95,2
60,9
60,9
Aprilie
30
38,6
93,5
74,9
74,9
Mai
5
65,0
90,1
73,7
73,7
Iunie
0
75,5 21,93 94,5
79,23 78,0
48,13 78,8 48,13
Iulie
0
76,8
108,4
79.5
79,5
August
0
66,6
119,9
70,1
70,1
Septembri
0
48,0
125,9
78,4
78,4
e
Octombrie
23,4
124.9
64,6
64,6
31
Noiembrie
30
14,0
71.3
31,5
31,5
Decembrie
31
10,1
59,8
23,6
23,6

92

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei


vitrate AS
Tip Nr.
ferestre
-

Orientar
e
-

6
1

E
N

Tabel
2.6.2.3:
orientri
Orientar ZAsnj
e
[m2]
V
3,630
E
3,630
N
0,804
8,064
TOTAL

Latime Inaltime

Fs

FF

As

[m2]

[m]

[m]

[m2]

1.2

1.5

1.80 0.82

1.2
1.5
1.80 0.82
1,8
2,2
3,96 0,891
Aporturi
solare
pe

Isj [W/m2]

Qsj [W]

48,13
48,13
21,93

174,71
174,71
17,63

0.68 0.60 3,630


0.68 0.60 3,630
0,38 0,60 0,804

367,05

Dz = 217 zile - durata perioadei de nclzire determinata grafic [zilel;


t = 222 X 24 = 5208 h - numr de ore perioada de nclzire.
Qs = 1911,59 [kWh ]
Qg

= 10162,31

[ kWh ]

9. Necesarul de cldur pentru nclzirea cldirii, Qh

93

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferena intre


pierderile de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma
fiind corectate cu un factor de diminuare,, astfel:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Q h =Q

- Q

[ kWh ]

= 39770,81 [ kWh ] pierderile de caldura ale cladirii;

= 10162,31 [ kWh ] - aporturi totale de caldura;

= factor de utilizare;
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient
adimensional, , care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
Y

Qg
QL

=0,25

Deoarece coeficientul adimensional 1,atunci :

1 a
1 a +1

94

= 0,25 - coeficient adimensional reprezentnd raportul dintre


aporturi si pierderi;
a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

a = ao +
o
ao

= 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei

Mc 001-1); .

o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

= constanta de timp care caracterizeaza inertia


termica interioara a spatiului incalzit, h;
=522233,50 s= 145,06 [ h ]
a=5,63

=0,9997

Q h =29611,55

kWh/an

95

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

10. Consumul de energie pentru incalzire , Q


Q

fh

=Q h +Q th -Q rh , h - Q rwh
Qh

= 29611,55
incalzirea cldirii;

fh

Kwh/an
\kWh/an\

- necesarul de energie pentru

Q th

= totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv


pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura
suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si
reglarea imperfect a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate deja
in considerare la temperatura interioara conventionala;

Q th =Q em +Q d

Q em

kWh/an

= pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de

transmisie a caldurii la consumator;

Q em =Q em , str +Q em ,c

Q em , str

kWh

= pierderi de caldura cauzate de distributia

neuniforma a temperaturii;

96

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q em , str

1em
em

* Qh

kWh

em = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de


incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);

Q h = 29611,55 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;


Q em , str

=1233,81

kWh

Q em ,c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii


interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;

Q em ,c =

1 c
*Q h
c

kWh

c - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); c =0,93
Qh = 29611,55- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;
Q em ,c = 2228,82 [kWh
Q em = 1233,81+2228,82=3462,63 [kWh]
Q em =3462,63

[kWh]

Qd = energia termica pierduta pe reeaua de distributie;


Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele
precizari:
7. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona;

97

8. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de


bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului;
9. Conductele din canalul termic sunt izolate termic;
10. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur );
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

11. Recircularea nu exista;


12. Distributie verticala.

Q d =U i *( m - ai ) *L i *t

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura

d
1
U = 1
*ln a +
2* iz
di a * da
,
i

iz =0,0462

[ W/mK]

[ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei

d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie

[ W/mK]

[ m]

d i = diametrul conductei fara instalatie [ m]


a =

1
0,33

[ W/mK] coeficientul global de transfer termic [ W/mK]

[ m]
= temperatura medie a agentului termic

m=

tur + retur
= 80 C
2

ai = temperatura aerului exterior conductelor


L i = lungimea conductei
t

[ C]

[ m]

= t*24= 5208
[ h ] numarul de ore in pasul de timp

98

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a cldurii catre
consumatori
di
da
Li
Lea
Ui'
tH
Qd
m ai
[m]
[m]
[m]
[m] [W/mK [oC] [oC] [h] [kWh/an]
]
Canal
0.032 0.05
5,00 1.5
0.26
80
8.73 520
482,52
termic
0,025 6
15,00 1,5
0,23
80
8,73 8
1280,55
0,020
0,04 51,00 1,5
0,19
80
8,73 520 3596,67
3
8
0,03
520
5
8
Coloane

0.020
0.013

Racordur
i

0.013

0.02
0
0,01
3
0.01
3

24,80
16,00

4,00
4,00

0.19
0,12

80
80

20
20

156,00

4,00

0.12

80

20

520
8
520
8
520
8

1472,40
699,96
5849,62

L ea = 4 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor


pentru conducte neizolate,cu diametrul < 100 mm si
L ea = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor
pentru conducte izolate, cu diametrul < 100 mm.
Q d = 13381,72 [ kWh/an ]
Q th =16844,35 [ kWh/an ]

Q rh , h = cldur recuperata de la subsistemul de nclzire: coloane +


racorduri;
Q rh , h =

8021,98

kWh/an

Q rh , w = cldur recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada


de incalzire (vezi paragraf 2.12);

99

Q rh , w =Q
Q

fh

coloanaacc

=34439

+Q distributi

eacc

=3994,92

kWh/an

kWh/an

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de


consum Q acm
Q acm =Q ac +Q ac ,c +Q ac , d

kWh/an

Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de


consum livrata
Q ac =*c*V ac *( ac - )

kWh/an

ar

= 983,2 kg/m J - densitatea apei calde de consum la temperatura


de 60C;
c = 4,183 [kJ/kgK] - cldur specifica a apei calde de consum la
temperatura de 60C;

V ac

= volumul necesar de apa calda de consum pe


perioada consumata
m 3 /an

V ac = a*
a = 50 [

Nu
1000

m 3 /an

l
J - necesarul specific de apa calda de consum
om zi

pentru o persoana in cladiri de locuit, determinat pe baza


analizarii facturilor;
Nu = 24[persoane] - numr de persoane;
Vac = 438

m 3 /an

ac = 60 [ C

] - temperatura apei calde de consum;

100

ar = 10 [ C ] - temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare


a apei calde de consum.
Qac = 25019,08 kWh/an

Q ac ,c =*c* V ac ,c *( ac ,c - ar )

kWh/an

Q ac ,c = Pierderi de cldur aferente pierderilor si risipei de apa calda


de consum;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

= 983,2

[ kg/m J - densitatea apei calde de consum la

temperatura de 60C;
c = 4,183[kJ/kgK] - cldur specifica a apei calde de consum la
temperatura de 60C;

V ac ,c

= volumul corespunztor pierderilor si risipei de apa

calda de consum,pe perioada considerata [

V ac ,c =

V ac = 700,8

V ac *f 1 *f 2 - V ac

m3
perioada

m3
perioada

m 3 /an - volumul necesar de apa calda de consum pe perioada

consumata

f 1 = 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fara


recirculare
f 2 = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice;
V ac ,c =188,34
ac ,c =

m 3 /an

50 [C] - temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la

punctul
de consum;

101

ar = 10 [C] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a


apei calde de consum.

Q ac ,c = 8606,56

kWh/an

Q ac , d = pierderi de cldur pe conductele de distribute a apei calde de


consum;

Q ac , d =

U
i

,
i

*( m - ai )*L i *t H

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

d
1
U = 1
*ln a +
2* iz
di a * da
,
i

iz

[ W/mK]

= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];


d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m];
a =

1
0,33

[ W/mK] coeficient de transfer termic [ W/mK]

m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

m=

tur + retur
=50C;
2

ai = temperatura aerului din spaiul unde se afla distributia [C];


L i = lungimea conductei [m];

tH = t*24 = 8760 [h] numrul de ore in pasul de timp [h];


Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori
di
da
Li
Ui'
t Han
m
ai
Q ac , d
[m]

[m]

[m]

[W/mK]

102

[ C]

[ C]

[h]

[kWh/an]

t Hszi
[h]

sezoni

[kWh/an]

Canal
termic
Coloane

0.032

Racordur
i

0.013

0.025

0.05
8
0.02
5
0.01
3

23,50

0.39

50

8.73

8760

3313,37

5208

2042,49

30,00

0.23

50

20

8760

1813,32

5208

1117,80

48,00

0.37

50

20

8760

4667,32

5208 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an
Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate
pentru perioada de incalzire:
Q rwh =Q coloaneacc

+Q racorduria

Q acm =43419,65

cc

= 3994,92 [kWh/an]

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

12. Consumul de energie pentru iluminat


Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul cldirilor de locuit, se
realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:
Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat
Tip apart
S
Nr.
Supr.
Consum
Consum
[m2]
Cam.
Totala
Specific
anual
Mediu
[m2] [Kwh/an/m2]
1 camere 25
12
300
14,8
4440
5577,67
vestibul
25,62
16
76,87
14,8
1137,67
Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de:
raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Sv
Sp

<

0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

103

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

=>

totalul se majoreaza cu 5 %
W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile


de CO2
13.1. Energia primara

Ep = Q

f , h ,l

*f h ,l + Q

f , w ,l

*f w,l +W i ,l *f i ,l

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q f , h ,l = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa


la sursa din combustibil gaz natural

f , w ,l

= 43419,65 [kWh/an]

energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm
W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N
f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz
f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electric
Ep = 103682,67 [kWh/an]
13.2. Emisia de CO2
E CO 2 = Q

f , h ,l

*f h ,CO 2

f , w ,l

*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2

Unde:
Q

f , h ,l

= 38596,02 [ kWh/an]

f , w ,l

= 53594,54 [kWh/an]

W i ,l =6442,20 [kWh/an]

104

kg/an

f h ,CO 2 = f w,CO 2 = 0,205 kg/kWh


aplica energiei la sursa primara

- factorul de emisie la arderea gazului natural; se

f i ,CO 2 = 0,09 kg/kWh - factor de emisie electricitate


E CO 2 = 16540,80 kg/an
13.3.

I CO 2 =

Indicele de emisie echivalent CO2


EC O2

= 41,37

Ainc

kgCO 2 /man

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. III
Notarea

Certificarea energetic a blocului de locuine

energetic

cldirii

se

face

funcie

de

consumurile

specifice

corespunztoare utilitilor din cldire i penalitilor stabilite corespunztor


exploatrii. ncadrarea n clasele energetice se face n funcie de consumul specific
de energie pentru fiecare tip de consumator in funcie de scala energetic specific.

14.

Consumul anual
nclzirea spaiilor

q inc =

Qinc
Ainc

=86,15

specific

kWh/man

Unde Q inc =Q f , h
Suprafata incalzita a cladirii este
A inc =399,75 m

105

de

energie

pentru

CLASA
15.

Consumul anual specific de energie


prepararea apei calde de consum

q acm =

Qacm
Ainc

pentru

=108,62 kWh/man

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CLASA E
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat

W i ,l =

Wil
= 16,11
Ainc

kWh/man

CLASA A
106

17. Consumul total anual specific de energie


q tot = q inc + q acm + W i ,l

=210,88

kWh/man

CLASA C

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

18. Penalizari acordate cldirii certificate


p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic
P1=1.00
p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire
P2=1.00
p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere
mobila din spatiile comune
p3=1.00
p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si
reglaj de la corpurile statice
p4=1.03
p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de
incalzire interioara
p5=1.05
p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si
golire a coloanelor de incalzire
p6=1.03
p7 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura
pentru decontarea consumurilor de caldura

107

p7=1.00
p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale
peretilor exteriori
p8=1.00
p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct
de vedere al continutului de umiditate al acestora
p9=1.02
p10 - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod
p1o=1.00
p11 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare
a fumului
pn=1.00
p12 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii
necesarului de aer proaspat la valoarea de confort
p12=1.06
po = Pi = 1,204
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

19. Nota energetica


Relatia de calcul a notei energetice este
urmatoarea:
N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2)
dac qtot *Po

N = 100

q Tm

dac qtot*po < qTm

B 1 =0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati conform MC 001


2006;
p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii;
qTm - consumul specific anual normal de energie minim.

108

qtot *Po= 253,89 kWh/man

N = 99,69

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
CAP.3. CLADIREA DE REFERINTA

20.

Definirea cldirii de referin

Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristici


generale, valabile pentru toate tipurile de cldiri considerate conform Prii a III-a a Metodologiei :
a) Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i cldirea real;
b) Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare, perei exteriori vitrai)
pentru cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale. Pentru cldiri cu alt
destinaie dect de locuit aria elementelor de construcie transparente se determin pe
baza indicaiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanei energetice a
cldirilor Partea I-a, n funcie de aria util a pardoselii incintelor ocupate (spaiu
condiionat);
c) Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din componena anvelopei
cldirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap
11.
d) Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construcie opace sunt aceleai ca
n cazul cldirii de referin;
) = 0,26;
e) Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este (
f)
Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare cldirii reale;
g) Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5 h-1, considernduse c tmplria exterioar este dotat cu garnituri speciale de etanare, iar ventilarea este
de tip controlat, iar n cazul cldirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurrii
confortului fiziologic n spaiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);

109

h)

Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum este, dup caz:
staie termic compact racordat la sistem districtual de alimentare cu cldur, n
cazul cldirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
- central termic proprie funcionnd cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) i
cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cldiri care nu sunt
racordate la un sistem de nclzire districtual;
i)
Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice, dimensionate
conform reglementrilor tehnice n vigoare;
j)
Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i hidraulic att
la baza coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la nivelul corpurilor
statice; de asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare de costuri de
nclzire;
-

k)

n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu contor de


cldur general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i ap cald
de consum la nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia termic compact;
l)
n cazul cldirilor de locuit colective, instalaia de ap cald este dotat cu debitmetre
nregistratoare montate pe punct de consum de ap cald din apartamente;
m) Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n instalaiile interioare;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

n) Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu
material caracterizat de conductivitate termic iz 0,05 W/m K, avnd o grosime de
minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o) Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i parametrii de
funcionare conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru prepararea apei
calde de consum este de 1068 . NP / Anc [kWh/man], unde NP reprezint numrul mediu
normalizat de persoane aferent cldirii certificate, iar Anc reprezint aria util a spaiului
nclzit / condiionat;
p) n cazul n care se impune climatizarea spaiilor ocupate, randamentul instalaiei de
climatizare este aferent instalaiei, mai corect reglat din punct de vedere aeraulic i care
funcioneaz conform procesului cu consum minim de energie;
q) n cazul climatizrii spaiilor ocupate, consumul de energie este determinat n varianta
utilizrii rcirii n orele de noapte pe baza ventilrii naturale / mecanice (dup caz);
r)
Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din normativul de fa, p0 = 1,00.

Nr.
crt
1
2
3
4

Element
de
constr
Perete ext
Planseu
terasa
Placa pe
sol
Tamplarie
exterioara
TOTAL

A
[m2]

A
R min

WK

[ ]

Rm in mWK

383,16

273,68

1,40

133,25

44,41

3,00

133,25
25,56
675,22

33,31
110
63,9
415,3

4,00
0,40

1
1
1
1

Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:


4

RM =

Aj
j =1
4

j =1

Aj
Rj

= 1, 62 mWK
2

21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta


Coeficientul global de izolare termica,

G = V1

A
Rm

+ 0,3 4n

[ ]
W
m3 K

[ ]

G mW3 K

e calculeaza cu relatia:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Unde:
V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ]
A-aria cladirii in [m]
i n
, reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare
i e

n - viteza de ventilare natural a cldirii, respectiv numrul de schimburi de aer pe ora


[h-1]
n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,avnd n vedere urmtoarele
caracteristici :
-

cldire adpostit (n centrul oraului);


cldire cu mai multe apartamente, cu dubl orientare;
clasa de permeabilitate - ridicat ( tmplrie fr msuri de etanare).

n = 0,6 h-1

111

G=

1
1 0 9 ,79 8

Pentru

A
V

4 1 5,3 + 0,3 4 0,6 = 0,378+0,204=0,58

= 0,5 9

si N=3 niveluri

rezulta

[ ]
W
m3 K

GN = 0,68

[ ]
W
m3 K

- din C107/1

G<GN
(0,58 < 0,68)
Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11

22 Consumul specific anual de caldura


Din tema lucrrii avem:
- consumul anual specific de cldur pentru nclzirea spaiilor cldirii de referinta la nivelul sursei
de cldur:

q inRc , an , sursa

=105kWh/ m2an
=> clasa energetic - B
- consumul anual specific de cldur pentru prepararea apei calde de consum:
2
R
q
= 60 kWh/ m an
=> clasa energetic ac,an
D
- consumul anual specific de cldur pentru iluminat : 15 kWh/ man.
2
R
q
= 5,8 kWh/ m an
=> clasa energetic il,an
A
=> consumul anual specific de energie total pentru cldirea existent:
q

= q

inc,an

+q

ac,an

2
+q
=105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m an
il,an

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

= 170,8 kWh/m an

clasa energetica

23 Emisia de CO 2
Factorul de emisie de CO se determin conform MC.001/2 2006, cap. II, pag. 202 i
2
C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:
- la utilizarea combustibililor convenionali gaze naturale: factorul de emisie CO = 0,205
2
kg/kWh

112

2
R
R
CO = (q
+q
) 0,205 kg/kWh = (105 + 60) 0,205=33,82 kg/ m an
2
inc,an
ac,an
- la utilizarea combustibililor electricitii: factorul de emisie CO = 0,09 kg/kWh
2
2
2
R
CO = q
0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m an 0,09 = 0,52 kg/ m an
2
il,an
2
=> Total emisie CO = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m an
2
2
CO = 34,34 kg/ m an
2
24 Notarea energetica a cladirii de referinta MC 001/3 -2006
Nu se acorda penalitati : p o = 1,00
Se calculeaza si se compara :
(q

p0

2
) = 170,8 1,00 = 170,8 Kwh/m an > q

Tm

2
= 125 Kwh/m an

Din MC.001/3 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obin valorile pentru:
B = 0,001053, B = 4,73677.
1
2
N R = exp (- B1 qT R p 0 + B2) = exp (- 0,001053 170,8 1,00 + 4,73677) = exp (0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176

N R = 95,29

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
CAP. V

Analiza energetic a Variantei II de reabilitare termica

Rezultatele analizei sunt urmatoarele:

113

Varianta

V0
(Cl.Reala)
V II

Necesar
caldura
cladire

Consum
anual
incalzire

(kWh/an) (kWh/an)
105524,69
173010
29611,55

34439

Consum
anual
Specific
incalzire
(kWh/m2,an)
474
86,15

Consum total
specific

Consum
total

Economia anuala

(kWh/m2,an)
590

(kWh/an)
215350

(kWh/an) (%)
0
0

84300,85

131049,15

210,88

114

60,85

Nota
Energetica

Durata
de
incalzire

48,39

[zile]
225

99,69

117

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. VI

Analiza economica a Variantei II

Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:

VNA

-valoarea neta actualizata a investitiei


- costul de investitie a variantei II

C(m)

-duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II


-

costul specific al energiei termice economisite

NR

-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare


-reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica

24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (VNA)


Relaia de baz este proiecia la momentul zero a tuturor costurilor i are forma:
3

VNA = C0 +

CEk
k=1

[(1+f ) / (1+i)]
k

+ CM

t=1

[1/ (1+i)]

t=1

n care:
VNA valoarea net actalizat
C0 costul investiiei totale la momentul zero al cldirii existente [RON]
CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referin [RON / an]
CM - costul anual al operaiunilor de mentenan la nivelul anului de referin [RON / an]
f rata anual de cretere a costului cldurii (a felului de energie) [%]
i rata anual de depreciere a monedei utilizate [%]
k indice a felului de energie utilizat (gaz, energie termic, energie electric)
N durata fizic de via considerat a sistemului analizat
t variabila timpului t = 1, N [an]
Se fac urmtoarele IPOTEZE:
6. performana energetic a sistemului se menine la aceeai valoare pe ntreaga durat de
via N, fiind valabil cu condiia asigurrii verificrilor periodice ale performanei
energetice i implicit remedierile necesare, dac este cazul
7. rata de cretere anual a costului cldurii = ct pe durata N
8. rata de depreciere anual a monedei = ct
9. CM este puin imoprtant poate fi neglijat
10. vom lua n considerare numai energia termic, deci renunm la indicele k.
Se obine o relaie simplificat de forma:
VNA = C0 + CE X

115

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
N

unde:

[(1+f) / (1+i)]

X=

t=1

Se analizeaz n paralel dou valori VNA specifice unei rezolvri clasice (VNA clasic) i unei
rezolvri energetice (VNA energ). Ambele soluii vor avea dotri cu durata de viaa fizic N egale.
Diferna dintre ele este VNA.

VNA = VNA clasic VNA energ


VNA clasic = C0 + CE clasic X
VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ X

n care:
C0 costul investiiei totale la momentul zero
C(m) - costul investiiei suplimentare datorit modernizrii energiei la nivel de an zero
CE clasic cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referin [RON / an]
CE energ cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referin [RON / an]

VNA = C

VNA = ( C

+ ( CE clasic X ) - C0 - C(m) - ( CE energ X )


E clasic

- CE energ ) X - C(m)

/ (- 1)

Se va obine:
-

VNA = C

(m)

-(

X)

n care:
CE reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referin [RON / an]
Din termenul stng al relaiei (4) scris sub forma VNA < 0 citim condiia de eficien a investiiei
n soluia modernizat energetic.
Termenul din dreapta al relaiei (4) va fi:

C(m) - ( CE X ) < 0

Se va mprii relaia cu CE:


( C(m) / CE ) - X < 0
( C(m) / CE ) < X
Ca acest raport ( C(m) / CE ) s scad, trebuie ca numitorul s creasc, adic s creasc
reducerea costurilor de exploatare anuale. Dac notm raportul cu A, atunci X > A, adic anii
de referin considerai s fie suficient de muli, ca din economia anual de energie s putem

116

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
recupera, ntr-un timp rezonabil costurile cu investiia de modernizare energetic, pentru
asigurarea eficienei.
Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem:

QTan = 84300,85 kWh


an
QINC
= 34439 kWh

C(m) =122254 lei


E=

an
T

an
INC

-Q

- conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.28/2008


=84300,85-34439=49861,85 kWh

C E =Ec=49861,850,203=10121,95 lei/an
1Gcal=1163 kWh
c=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh

VNA = C

(m)

-(

X)

X=

[(1+f) / (1+i)]

t=1

unde:
f=0,15
i=0,06
N=16 ani
Rezulta
X= 33,74 ani

VNA = C
A=

C( m )
CE

(m)

-(

X )=122254-10121,9533,74=122254-341514,59= -219260,59 lei

122254
= 12, 07
10121,95

X=33,74
A<X rezulta ca anii de referinta considerai N= 16 ani sunt suficient de muli, ca din economia
anual de energie s putem recupera, ntr-un timp rezonabil costurile cu investiia de
modernizare energetic, pentru asigurarea eficienei.

117

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIIEI SUPLIMENTARE


(NR)
Se va nlocui durata de via fizic N cu NR, ca valoare necunoscut, n relaia scris sub forma
explicit i punem condiia de recuperare a investiiei VNA = 0.

C(m) -

C [(1+f) / (1+i)] = 0
t

t=1

ns

CE = c E ,

n care:

c costul actual al unitii de energeie exprimat n [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh]
E economia anual de energeie estimat obinut prin implementarea msurii de
modernizare energetic [Kwh / an]
Vom avea:
din care:

C(m) = c E NR
NR = C(m) / (c E)

NR = C(m) / (c E) =

122254
=12,07 ani
10121,95

26. COSTUL UNITII DE ENERGIE ECONOMISIT [RON/kwh]


prin proiectul de modernizare energetic a unei cldiri existente
economisit), relaia (7) se va transcrie astfel:
C(m) e E N = 0
C(m) = e E N
e = C(m) / (N E)

e=

C( m )
E N

[RON / Kwh]

122254
= 0,153 lei/kWh
49861,85 16

118

(sau costul unei Kwh

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost


specific al agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul
nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.
Rezultatele analizei economice:

Varianta

Economia

Cost

Durata

Durata

Cost specific

anuala

Aprox.

de viata

Recuperare

al economiei

investitie

energetice

investitie

VII

(kWh/an )

( lei )

( ani )

( ani )

( lei/kWh/an)

126892,13

122254

16

12,07

0,153

119

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. VII

Concluzii

Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta
urmatoarele :
1.Varianta de reabilitare II- implica un cost de cca. 122254 lei si se recupereaza in cca. 12,07 ani,
costul specific al economiei energetice fiind de 0.153 lei/kWh. Aceasta solutie nu implica un cost relativ
mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic
interior. In acelasi timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin
limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in
proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea
cladirii din punct de vedere al rezistentei.
2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55 kWh/mp an ,fiind
respectata prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca acest consum specific pentru incalzire
sa scada sub 100 kWh/mp an.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din
fonduri publice conform prevederilor art.13 din OUG nr.18/2009.

3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12,07 ani, rezulta ca investitia este rentabila.
Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani, astfel
incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.

4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta
va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei, adica 20046,60 lei , respectiv 1670,55
lei /apartament.

5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
investitia se justifica deoarece prin eliminarea

subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii

importante de la bugetul de stat si de la bugetul local.

6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de


proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si
semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat
sunt obligatorii pentru demararea investitiei.
7. Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece :

- VNA are valoarea negativa mai mare decat VNA aferenta variantei II
- Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II

120

- Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza.

CAP. VIII Certificatul de Performanta Energetica

121

Cod potal
localitate

Nr. nregistrare la
Consiliul Local

4 1 0 0 8 0

Anexa 3

0 0 8 2 1 9

Data
nregistrrii
z z l l a a
2 5 0 4 1 0

Notare
energetic:

Performana energetic a cldirii


Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Performanei Energetice a Cldirilor elaborat n
aplicarea Legii 372/2005

99,69

Cldirea
certificat

Cldirea de
referin

Eficien energetic ridicat

A
B

Certificatdeperformanenergetic

D
E
F
G
Eficien energetic sczut
Consum anual specific de energie

[kWh/man]

210,88

170,8

Indice de emisii echivalent CO2

[kgCO2/man]

41,37

34,34

Consum anual specific de energie


[kWh/man] pentru:

Clas energetic
Cldirea
Cldirea de
certificat
referin

nclzire:
96.55/105
B
B
Ap cald de consum:
108,62/60
E
D
Climatizare:
Ventilare mecanic:
Iluminat artificial:
16,11/5,8
A
A
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/man]:
Date privind cldirea certificat:
Adresa cldirii: Oradea,str.Horea,nr.109
Categoria cldirii: bloc
Regim de nlime: P+2E
Anul construirii:
1970
Scopul elaborrii certificatului energetic:

Aria util:
..
. 372,45
Aria construit desfurat: 495
Volumul interior al cldirii: 1097,98

m
m
m

informativ

Programul de calcul utilizat:

, versiunea:

Date privind identificarea auditorului energetic pentru cldiri:


Specialitatea
Numele i prenumele
Seria i
Nr. i data nregistrrii
(c, i, ci)
Nr. certificat
certificatului n registrul
de atestare
auditorului
...................... ..................................... ....................... .................. ...............................

122

Semntura
i tampila
auditorului
......................

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANEI ENERGETICE A CLDIRII

Grile de clasificare energetic a cldirii funcie de consumul de cldur anual specific:


AP CALD DE CONSUM:

B C

kWh/man

TOTAL:NCLZIRE, AP CALD
DE CONSUM, ILUMINAT

73

59

40
49

15
35

500

kWh/man

200

B C

90

59

343

245

70
117

173

B C

120

ILUMINAT:

91

NCLZIRE:

132

kWh/man

CLIMATIZARE:

VENTILARE MECANIC:

kWh/man

5
8
11
15

300

kW h/m an

B C D

30

k W h/m an

Performana energetic a cldirii de referin:


Consum anual specific de energie
[kWh/man]
pentru:
nclzire:
105
Ap cald de consum:
60
Climatizare:
Ventilare mecanic:
Iluminat:
5,8

21

B C D

198

20
50
87
134

820

566

408

291

B C

125
201

Notare
energetic

95,29

Penalizri acordate cldirii certificate i motivarea acestora:


P0 = 1,38 dup cum urmeaz.
Ccladire fara subsol
p1 = 1,00
Ua de intrare cldire nu este prevzut cu sistem automat de nchidere,dar sta bine
inchisa in perioada de neutilizare
p2 = 1,01
Ferestre / ui n stare bun, dar neetane
p3 = 1,02
Corpurile statice nu sunt dotate cu armturi de reglaj
p4 = 1,05
Instalaia de nclzire a fost splat / curat cu mai mult de trei ani n urm p5 = 1,05
Coloanele de nclzire nu sunt prevzute cu armturi se separare i golire a acestora p6
= 1,03
Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta
Tencuial exterioar czut parial
Pereii exteriori prezint pete de condens

p8 = 1,05
p9 = 1,02

Cladire far pod locuibil

p 10 =1,00

Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta

p 11 = 1,00

Cldire fr sistem de ventilare organizat


P0=11,011,021,051,051,031.001,051,021,001,001,02=1,38

p 7 = 1,00

p12 = 1,10

Recomandri pentru reducerea costurilor prin mbuntirea performanei energetice a


cldirii:
Soluii recomandate pentru anvelopa cldirii,
120

1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;


2.termoizolarea terasei ;
3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;
4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.
Soluii recomandate pentru instalaiile aferente cldirii, dup caz.
Se vor prezenta la modulul de instalatii.
INFORMAII PRIVIND CLDIREA CERTIFICAT
Anexa la Certificatul de performan energetic nr.
8. Date privind construcia:

Categoria cldirii:

de locuit, individual

de locuit cu mai multe apartamente (bloc)

cmine, internate
spitale, policlinici
hoteluri i restaurante
cldiri pentru sport
cldiri social-culturale
cldiri pentru servicii de comer
alte tipuri de cldiri consumatoare de energie

Nr. niveluri:

Subsol,
Parter + 2E

Nr. de apartamente i suprafee utile:


Aria unui
apartament
[m]
1

Tip. ap.
0
1 cam.
2 cam.
3 cam.
4 cam.
5 cam.

31,03
-

Demisol,
etaje

Nr. ap.

Sut [m]

2
12
-

TOTAL

3
372,45
-

12

372,45

Volumul total al cldirii:1097,98

Caracteristici geometrice i termotehnice ale anvelopei:


Tip element de
construcie
0
PE
FE
UE
TE
Sb

Rezistena termic
corectat [mK/W]
1
0,495
0,325
0,325
0,440
4,04

Total arie exterioar [m]

Indice de compactitate al cldirii, SE / V: 0,61


9. Date privind instalaia de nclzire interioar:

Sursa de energie pentru nclzirea spaiilor:


Surs proprie, cu combustibil:
Central termic de cartier
Termoficare punct termic central
Termoficare punct termic local
Alt surs sau surs mixt:

Tipul sistemului de nclzire:


nclzire local cu sobe,
nclzire central cu corpuri statice,
nclzire central cu aer cald,

Aria [m]
2
383,25
21,6
3,96
133,25
133,25
675,22
m-1

nclzire central cu planee nclzitoare,


Alt sistem de nclzire:
121

Date privind instalaia de nclzire local cu sobe:nu este cazul


- Numrul sobelor:
- Tipul sobelor, mrimea i tipul cahlelor tabel.

Date privind instalaia de nclzire interioar cu corpuri statice:

s-au luat datele din manualul de instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2
Tip corp static
fonta
624/4

Numr corpuri statice [buc.]


n spaiul n spaiul
Total
locuit
comun
24
3
27

Suprafa echivalent termic [m]


n spaiul n spaiul
Total
locuit
comun
56,68
13,54
70,22

Tip distribuie a agentului termic de nclzire: inferioar,


superioar,
mixt

Necesarul de cldur de calcul: :

Racord la sursa centralizat cu cldur:

Contor de cldur: - tip contor


,
- anul instalrii
,
- existena vizei metrologice

Elemente de reglaj termic i hidraulic:


- la nivel de racord
- la nivelul coloanelor
- la nivelul corpurilor statice

,
,
;

racord unic,
multiplu:
puncte,
- diametru nominal:
mm,
- disponibil de presiune (nominal):
mmCA

Lungimea total a reelei de distribuie amplasat n spaii nenclzite

Debitul nominal de agent termic de nclzire

Curba medie normal de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:

m;

l/h;

Temp. tur
agent
primar[C]

82

86

90

94

97

100

104

108

112

116

120

125

130

Temp.ext. [C]

+10

+8

+6

+4

+2

-2

-4

-6

-8

-10

-12

-15

Temp. tur
agent
secundar[C]

41

42

44

46

48

50

52

54

56

58

61

65

70

Qnc. mediu orar [W]

Date privind instalaia de nclzire interioar cu planeu nclzitor:nu este cazul


-

Aria planeului nclzitor:


m
Lungimea i diametrul nominal al serpentinelor nclzitoare;
122

Diametru serpentin. [mm]


Lungime [m]
-

Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaiei:

10.Date privind instalaia de ap cald de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:


Surs proprie, cu:
Central termic de cartier
Termoficare punct termic central
Termoficare punct termic local
Alt surs sau surs mixt:

ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:


Din surs centralizat,
Central termic proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare local cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare local pe plit,
Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.: 48

Numrul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri

Racord la sursa centralizat cu cldur: racord unic,


multiplu:
puncte,
- diametru nominal: 40mm,
- necesar de presiune (nominal):
mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.:

Contor de cldur general:

24 lavoare

funcional,
nu funcioneaz
nu exist

- tip contor
,
- anul instalrii
,
- existena vizei metrologice

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

nu exist
parial
peste tot

11.Informaii privind instalaia de climatizare:


12.Informaii privind instalaia de ventilare mecanic:
13.Informaii privind instalaia de iluminat:

ntocmit,
Auditor energetic pentru cldiri,
tampila i semntura

123

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea I ,, Anvelopa cladirii,,
2.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,,
3.Metodologia de calcul MC 001/2006 Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,,
4.Metodologia de calcul MC 001/2009 Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a
cladirilor si apartamentelor,,
5. C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale
cladirilor,,
6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile de locuit.
7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie
ale cladirilor .
8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit cldirile de
locuit.
9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul
10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de
locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.
11.Manualul de instalatii de incalzire
12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor
existente
13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire.
14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile
15.STAS 11984/83Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire
16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul.
18. SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit
existente
19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului
construit existent i stimularea economisirii energiei termice.
20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea economisirii
energiei termice.
21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de
locuinte publicata in MO nr. 155/2009.
22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009
23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea n construcii.
24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziiei aerului n spaii cu diverse destinaii, n funcie de
activitile desfurate n regim de iarn-var.
25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a msurrilor necesare expertizrii termoenergetice a
construciilor i instalaiilor aferente.
26. SC 007-2002 - Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cldirilor de locuit
existente.
27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale
28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri
de locuit.
124

S-ar putea să vă placă și